piaţa asigurărilor pe timp de criză

8/3/2019 Piaţa asigurărilor pe timp de criză

http://slidepdf.com/reader/full/piata-asigurarilor-pe-timp-de-criza 1/6

Insurance market in crisis period

Author:PhD. Student Ramona VASILE, Academy of Economic Studies, Bucharest

Abstract:

In this article, the authors present the effects of global financial crisis on the insurance market,taking into account both the life and non-life insurance.Insurers could see in this first year of market decline, after the past the industry has grownwithout interruption with two-digit rates and has attracted investment of over one billioneuros from foreign financial groups who came through acquisitions and relied on high-

potential market development, aside from current economic conditions.

Keywords: crisis, insurance, Chain Ladder model, estimation of the claims

JEL Classification: G22

Piaţa asigurărilor pe timp de criză

Autor:Doctorand Ramona VASILE, Academia De Studii Economice Bucureşti

Rezumat:În acest articol, autorii prezintă efectele crizei financiare mondiale asupra pieţei asigurărilor,având in vedere atât segmentul de life cât şi cel de non-life.Asigurătorii ar putea vedea în acest an prima scădere a pieţei, dupa ce în trecut această

industrie a crescut fără întrerupere cu ritmuri de două cifre şi a atras investiţii de peste unmiliard de euro de la grupuri financiare străine care au venit aici prin achiziţii şi au mizat pe potenţialul mare de dezvoltare a pieţei, anulat de actualele condiţii economice.

Cuvinte cheie: criză, asigurări , modelul Chain Ladder , estimarea daunelor

Clasificare JEL: G22

1. INTRODUCERE

Piaţa de asigurări resimte presiunile unei perioade în care companiile (clienţi de bază pentruanumite tipuri de poliţe), dar şi persoanele fizice îşi chibzuiesc tot mai atent cheltuielile.Astfel că, dacă anul trecut asigurătorii mizau pe o creştere a pieţei de 25-30%, acummajoritatea vorbeşte de doar 10-12 procente. Scăderea este generată, în primul rând, de zonade asigurări auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vânzărilor de maşini noi, dar şi de prăbuşirea vânzărilor de credite cu garanţii, în cazul cărora incheierea unei poliţe deasigurare era obligatorie.

Anul 2009 va fi cu precǎdere orientat spre beneficiile garantate deprotecţie, pentru cǎ oamenii vor percepe garanţia ca pe un avantaj supe-rior randamentului invesţional.O potenţialǎ radiografie a industriei asigurǎrilor de viaţǎ din 2009, împǎrţitǎ pe segmente de produse, ar semnala în câteva cuvinte:stagnare, creştere, scǎdere, protectie, garanţii şi orientare cǎtre produsele

250



de sǎnǎtate. Cum exact este prevǎzutǎ aceastǎ dinamicǎ şi care suntargumentele care o susţin, o afirmǎ rândurile de mai jos.

2. TRECEREA ÎN REVISTĂ A LITERATURII

Ne asteptǎm ca piaţa de asigurǎri de viaţǎ sǎ stagneze în 2009 com-parativ cu 2008, în special datoritǎ scǎderii asigurǎrilor cu componentǎinvestiţionalǎ (unit-linked) care, la sfârşitul lui 2008, reprezentau un pro-cent de 29% din piaţa asigurǎrilor de viaţǎ. Pentru o vreme, o parte dincompaniile de asigurǎri au cǎutat sǎ adreseze dorinţa de randamentecrescute prin investiţii cu grad de risc ridicat asumat de client,distanţându-se de nevoile de bazǎ pe termen lung satisfǎcute deasigurǎrile de viaţǎ tradiţionale, garantate.

În mod evident, randamentele investiţionale negative ale acestor poliţevor determina reorientarea clienţilor cǎtre alte tipuri de asigurǎri, îndeosebi cǎtre asigurǎrile de viaţǎ cu beneficii garantate. Pentru cǎ acum

garanţia este perceputǎ ca fiind mai importantǎ decât randamentulinvestiţional. Aceste poliţe sunt produse cu o componentǎ semnificativǎ deprotecţie, având de cele mai multe ori, în functie de preferinţa clientului, şiun mecanism garantat de economisire pe termen lung şi foarte lung.

Pe de altă parte, poliţele unit-linked sunt într-adevǎr o alternativăpentru clienţi de a investi pe termen lung, în funcţie de apetitul lor de risc,cu scopul de a-şi suplimenta veniturile la pensionare. Acesta este unmoment prielnic de investire în astfel de poliţe pentru cǎ valoarea unit-uluieste scǎzutǎ, iar pe termen lung creşterile înregistrate vor fi mult mai maridecât în cazul în care unit-ul era achiziţionat la o valoare mai mare.

Asigurările unit-linked sunt polite de viaţa care investesc in fonduri administrate decompania de asigurări sau de un administrator extern. Riscul investiţional este preluat deasigurat, el fiind cel care încasează câştigurile şi care suportă pierderile. Asiguratul trebuie să

platească anual o primă de cel puţin 300-400 de euro, care poate fi achitată trimestrial,semestrial sau într-o singură tranşă.

Astfel de poliţe sunt încheiate pe perioade lungi, de cel puţin 10 ani. În ultima perioadă s-auînmulţit cazurile de reziliere a asigurărilor unit-linked, asiguraţii fiind speriaţi de scăderi. Încazul renuţării la contract înainte de scadenţa acestuia clientul iese de obicei în pierdere.Datele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor arată că în octombrie şi noiembrie anul trecutasigurătorii au plătit clienţilor 26,6 mil. lei pentru poliţele răscumpărate, cu 80% peste mediadin primele nouă luni din 2008.

Numărul clienţilor care au solicitat răscumpărări a trecut de 14.500, reprezentând 0,2% dinnumărul total de asigurări de viaţa aflate în vigoare (7,6 milioane de contracte). Peste 70% din poliţele răscumpărate sunt de tip unit-linked, adică asigurări care plasează cea mai mare partedin banii clienţilor în fonduri de investiţii, care au scăzut puternic în ultimul an.

Tendinţa ascendentǎ a asigurǎrilor cu beneficii garantate va fi urmatǎ şide asigurǎrile de sǎnǎtate. Oamenii sunt interesaţi sǎ aibǎ mijloacelefinanciare disponibile pentru a-şi asigura sǎnǎtatea individualǎ şi afamiliei, chiar dacǎ este posibil ca în urmǎtoarea perioadǎ sǎ le scadǎvaloarea veniturilor lunare. Ei preferǎ sǎ aloce lunar o sumǎ egalǎ pe careşi-o pot permite pentru viitoarele servicii de sǎnǎtate de care vorbeneficia, decât sǎ aibǎ în anumite momente cheltuieli ridicate pentru

refacerea stǎrii de sǎnǎtate iniţiale.Avem convingerea cǎ atât asigurǎrile de viaţǎ cu beneficii garantate de

protecţie, cât şi asigurǎrile de sǎnǎtate pot fi stimulate de Guvern prin

251



introducerea deductibilitǎţilor fiscale pentru aceste produse. O astfel demǎsurǎ ar accelera evoluţia pieţei atât ca volum, cât şi ca grad depenetrare. Acum, din punctul de vedere al clientului, cea mai atractivǎ arfi o deductibilitate a primei, pentru a subvenţiona efortul financiar depusde oameni în acest moment. În plus, statul ar avea un avantaj indirect.Acei bani s-ar întoarce în economie şi ar îmbunǎtǎti parametrii

macroeconomici, dacǎ ar exista o piaţǎ semnificativǎ. Mai mult, prin platabeneficiilor de cǎtre companiile de asigurări, presiunea asupra bugetuluide stat ar scǎdea.

Cu privire la asigurǎrile de sǎnǎtate, considerǎm cǎ o mǎsurǎ necesarǎşi imediatǎ este reforma în domeniul sǎnǎtǎtii pentru cǎ afecteazǎ 10 mi-lioane de oameni, având puternice implicaţii sociale cu rezultate în viitorulapropiat.

Pentru a-şi pǎstra beneficiile şi creşte valoarea poliţei şi în 2009, esteimportant pentru clienţii actuali sǎ continue plata primei de asigurare latermenele stabilite. Renunţarea la poliţa actualǎ pentru achiziţionarea uneipoliţe noi la un moment ulterior determinǎ costuri în plus pentru asigurat,legate de pierderea unei pǎrti din sumele acumulate pânǎ în prezent,imposibilitatea de a încheia exact acelaşi produs, cheltuieli de evaluaremedicalǎ, cât şi costuri mai mari de asigurare. Acest lucru pentru cǎ, la unmoment ulterior, clientul nu este decât mai bǎtrân şi mai bolnav, ne-maiexistând aceleaşi condiţii de la asigurarea iniţialǎ, iar produsul noupersonalizat nu mai oferǎ aceleaşi garanţii ca cel la care a renunţat. Prinurmare, clienţii ar trebui sǎ fie constienţi de pierderea garanţiilor şi abeneficiilor iniţiale atunci când renuntǎ la poliţa de asigurare existentǎ, iarasigurǎtorilor le revine sarcina de a-i atenţiona cu privire la acest aspect.

În esenţǎ, asigurǎtorii îşi asumǎ rolul de a propaga constant scopul

asigurǎrii şi beneficiile acesteia. În aceastǎ perioadǎ ne întoarcem la sco-pul de bazǎ pentru care se încheie o asigurare de viaţǎ: acela de a înlocuio pierdere financiarǎ, transferând riscul individual cǎtre compania deasigurǎri. Cauza pierderii o poate constitui un eveniment provocat fie de îmbolnǎvire sau accident sau de o situaţie precum pensionarea. Rolulasigurǎrii de viaţǎ nu este de a îmbogǎţi individul, ci de a-l readuce pe elsau familia acestuia la situaţia financiarǎ anterioarǎ produceriievenimentului. Cele trei riscuri preluate de compania de asigurǎri sunt:riscul de a trǎi prea puţin privându-i pe cei dragi de sprijin financiar, risculde a trǎi în condiţii nedorite cu un grad de invaliditate rezultat în urmaunui accident, riscul de a trǎi prea mult cu mijloace insuficiente. Prin

acoperirea acestor riscuri, asigurǎtorii oferǎ clienţilor beneficiile reale aleunei poliţe de asigurare de viaţǎ.

3. MODELUL

Pentru a lupta împotriva daunalităţii, societăţile de asigurări trebuie să constituie rezerva dedaune.Tipuri de rezerve de daune calculate:

• Rezerve pentru daune produse şi raportate (RBNS) – se constituie pentrudosarele de daună aflate în curs de soluţionare;

252



• Rezerve pentru daune produse şi neraportate (IBNR) – se estimează înfuncţie de valoarea daunelor produse dar care nu au fost încă raportatecătre compania de asigurări;

Modele de calcul al rezervei de daune:• Modelul Chain-Ladder • Modele de proiecţie a daunei medii• Modelul Bornhuetter-Ferguson

În acest articol vom calcula rezerva de daune folosind metoda Chain –Ladder.Principiul metodei constă în faptul că informaţia disponibilă despre despăgubirile

achitate în trecut pentru asemenea daune este vizualizată într-un tabel numit triunghi deculegere (de evoluţie – run off) în care linia reprezintă anul de origine (de accident al daunei)iar coloana este anul de evoluţie, de dezvoltare sau de întârziere.

Pentru a simplifica lucrurile, vom considera un an de referinţă (an 0) şi presupunem cădaunele sunt platite în n ani .

Aneveniment An dezvoltare

0 1 ….. j ….. n-i ….. n-1 n0 C0,0 C0,1 ….. C0,j ….. C0,n-i ….. C0,n-1 C0,n

1 C1,0 C1,1 ……. C1,j ……. C1,n-i ……. C1,n-1

……

i Ci,0 Ci,1 …… Ci,j …… Ci,n-i

.

n-j Cn-j,0 Cn-j,1 …. Cn-j,j

n-1 Cn-1,0 Cn-1,1n Cn,0

Expresia generală a modelului este:C i,j = rj * sj * xi+j + eij

Unde:

• rj - factorul de dezvoltare pentru anul j, reprezentînd proporţia daunelor plătite până în anul j• sj - parametru care variază în funcţie de anul de origine i, reprezentând

expunerea (de exemplu numărul daunelor produse în anul de origine i)• xi+j - parametru care variază în funcţie de anul calendaristic (de exemplu

inflaţia)• eij- termenul eroare

Ipoteze ale modelului Chain-Ladder • Daunele viitoare vor evolua în conformitate cu tendinţa înregistrată în

trecut• Se presupune că inflaţia din trecut (ca medie ponderată) se va repeta şi în

viitor. În acest context, noţiunea de inflaţie se referă la modificări alecosturilor aferente soluţionării daunelor.

253



Formula conform modelului statistic general:C i,j = rj *sj + eij

4. CONCLUZII:

An dezvoltare

An eveniment 0 1 2 30 17500 22500 24750 255001 21000 27200 299502 18800 243003 21300

74,000 54,700 25,50057,300 49,700 24,750

DF 1.29 1.10 1.03

An dezvoltare Rezerva

An eveniment 0 1 2 30 17500 22500 24750 255001 21000 27200 29950 30858 9082 18800 24300 26745 27555 3,2553 21300 27508 30275 31193 9,893

14,055

Rezerva de daune care trebuie constituită la sfârşitul anului 3 se determină prin diferenţadintre valoarea totală a daunelor estimate la sfârşitul anului 3 şi ultima valoare cunoscută dintriunghi pentru respectivul an de eveniment:

(30858-29950)+(27555-24300)+(31193-21300) = 14055

Testarea modelului:Se realizează prin aplicarea factorilor de dezvoltare calculaţi la valorile daunelor cumulateînregistrate pentru anul de dezvoltare 0:

An dezvoltare

An eveniment 0 1 2 30 17500 22600 24874 25628

1 21000 27120 298492 18800 242793 21300

254



An dezvoltare

0 1 2 3

Realizat 17500 5000 2250 750

Estimat 17500 5100 2274 754 Diferenţa 0 -100 -24 -4

Realizat 21000 6200 2750Estimat 21000 6120 2728

Diferenţa 0 80 22

Realizat 18800 5500Estimat 18800 5479

Diferenţa 0 21

Realizat 21300Estimat 21300

Diferenţa 0

După cum reiese din tabelul de mai sus, diferenţele nu sunt foarte mari pentru anul deeveniment 0. Nu exista insa o regula care sa specifice cat de mari ar trebui sa fie acestediferenţe pentru a fi considerate semnificativeChiar dacă se obţin diferente nesemnificative, este posibil ca valoarea estimată să reprezinteun indiciu neadecvat cu privire la evoluţia în viitor a daunelor.

REFERINŢE:

1. Study Guide from Institute of Actuaries UK, CT6, Chapter 102. Carsten Pröhl & Klaus D. Schmidt ,

http://www.actuaires.org/ASTIN/Colloquia/Zurich/Proehl_Schmidt.pdf , „Multivariate Chain Ladder“,3. Ajne B. „Additivity of chain–ladder projections” , ASTIN Bull. 24, 1994, p.313–318.4. Braun C. , „The prediction error of the chain–ladder method applied to correlated run–off triangles “,

ASTIN Bull. 34, 2004, p. 399–423.5. Hess, K. T and Schmidt, K. D. „A comparison of models for the chain–ladder method”, Insurance,

Mathematics and Economics 31, 2002, p. 351–364.6. Mack T. „ Distribution–free calculation of the standard error of chain–ladder reserve estimates”, ASTIN

Bull. 23, 1993, p. 213–225.7. http://www.csa-isc.ro/8. http://www.zf.ro/

255

http://www.actuaires.org/ASTIN/Colloquia/Zurich/Proehl_Schmidt.pdf


http://www.csa-isc.ro/

http://www.zf.ro/


http://www.csa-isc.ro/

http://www.zf.ro/

piaţa asigurărilor pe timp de criză

Documents