Ministerul Educației din Republica MoldovaUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Persoana Juridică– subiect al infracțiunii

Elaborat de: Cernica Doina- Cristina Grupa 213

Profesor: Martin Daniel

Chișinău 2013

Cuprins:I. Introducere

II. Considerații generale privind persoana juridică ca subiect al

infracțiunii

III. Condițiile si mecanismul de tragere la răspundere penală a

persoanei juridice

a. Condițiile de răspundere penală a persoanei juridice

b. Semnele persoanei juridice

IV. Pedepsele aplicate persoanei juridice

V. Concluzii

VI. Bibliografie

2

I IntroducereActualitatea temei: Tema referatului este o temă actuală deoarece raspunderea penală a

persoanelor juridice a fost și este o temă cercetată dar în același timp o temă importantă

atât pentru doctrina cât și pentru legislație. Problema raspunderii persoanei juridice si in

prezent este relatată din mai multe aspecte, și în prezent sunt legislații care admit si sunt

legislații care nu prevăd raspunderea persoanei juridice. Astfel exista atât argumente pro cît

și contra răspunderii persoanelor juridice. De aceea consider ca tema este actuală, deoarece

sociatatea este în evoluție, iar schimbările din societate condiționează si adoptarea unor

norme ce ar coincide realității.

Scopul lucrării: Scopul lucrării este de a evidenția importanța persoanei juridice ca

subiect al infracțiunii. Care sunt condițiile ca persoanele juridice să fie trase la răspundere

penală. De asemenea am vrut să evidențiez că legislația penală ar putea fi modificată prin

introducerea si altor pedepse pentru persoanele juridice, astfel ar fi posibilă marirea

eficacității pedepselor, ceea ce ar duce la garantarea ordinii de drept si securității

persoanelor. Prin acest referat am incercat să propun schimbările necesare pentru

modificarea Codului Penal, ce ar duce la consolidarea instituției răspunderii penale a

persoanelor juridice.

Structura si caracteristicile lucrării: Lucrarea este compusă din opt capitole:

I. Introducere care cuprinde esența si structura lucrării, II. Considerații generale privind

persoana juridică ca subiect al infracțiunii, III. Condițiile si mecanismele de tragere la

răspundere penală a persoanei juridice, IV. Pedepsele aplicate persoanei juridice.

V. Concluzii la tema cercetată, VI. Bibliografie.

II Considerații generaleSubiect al infracțiunii este recunoscută persoana care a comis o faptă prevazută de legea

penală si care, grație faptului ca posedă toate semnele prevăzute de lege pentru această categorie

de subiect, este pasibilă raspunderea penală.

3

Conform CP al RM adoptat la 18.04.2002 calitatea de subiect al infracțiunii îl are

persoana fizică și persoana juridică. Istoria dreptului penal cunoaște cazuri de tragere la

răspundere penală a animalelor, insectelor si chiar si a obiectelor neînsuflețite, pentru comiterea

diferitelor crime. Unii autori relatează faptul ca in 1553, in Rusia un clopot bisericesc a fost

condamnat pentru infracțiune contra statului : “chemarea” oamenilor la rascoală , și pedepsit prin

biciuire si exilat in Siberia.1 Până la formarea dreptului penal modern, erau trași la răspundere

penală chiar si alienații mintal.

În concepţia CP din 1961 persoana juridică nu putea fi subiect al infracţiunii. Actualul CP a

mers pe calea recomandată ţărilor-membre de Consiliul Europei - de a recunoaşte în legislaţia

penală persoana juridică drept subiect al răspunderii penale. Astfel, alin.3 şi 4 art.21 CP

reglementează particularităţile răspunderii penale a persoanei juridice ca subiect al infracţiunii.

CP nu dă noţiunea de persoană juridică. Conform art.55 CC al RM, persoană juridică este

organizaţia care posedă un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiunile sale cu acest

patrimoniu, poate să dobândească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personal

nepatrimoniale, să-şi asume obligaţiuni, poate fi reclamant şi pârât în instanţa de judecată.

Ea se consideră constituită în momentul înregistrării şi din acest moment are capacitatea de

folosinţă (alin.1 art.60 CC) şi de exerciţiu (alin.1 art.61 CC). Prin urmare, persoana juridică

poate fi subiect al infracţiunii de la data înregistrării ei de către stat.

Nu orice persoană juridică în sensul art.55 CC poate fi subiect al infracţiunii. CP

stabileşte în alin.4 art.21 că pot fi subiect al infracţiunii persoanele juridice cu excepția

autorităților publice.

Ce ține de prezent, în teorie s-au format 2 teze privind posibilitatea persoanei juridice de

a avea calitatea de subiect activ al infracțiunii:2

1. Teoria negativă, potrivit căreia persoana juridica nu poate fi subiect activ al infracțiunii,

bazată pe teoria ficțiunii, potrivit căreia persoanele juridice nu au o existentă proprie, ci

sunt o creație a legii, ele nu pot savârși infracțiuni, astfel ca:

ele nu pot gândi și voi, deci nu pot acționa altfel decât gândesc, voiesc si

acționeaza persoanele fizice care o compun;

nu se poate concepe ca o pedeapsa sa lovească o colectivitate atunci când o parte

din membrii ei sunt nevinovați, deoarece nu au gândit sau nu au participat la

săvârșirea infracțiunii;

1 А.Наумов, Уголовное право. Общая часть, БЕК, Москва, 1997, с. 1802 T.Pop, Drept Penal Comparat. Partea Generală, vol. II, Cluj, p.272

4

daca s-ar aplica o pedeapsă unei persoane juridice, aceasta măsura de constrângere

s-ar rasfrânge în mod inevitabil si asupra membrilor săi nevinovați care nu au știut

sau voit faptele comise de conducătorii acestei persoane.

2. Teoria afirmativă, bazata pe așa-zisa teorie a realitătii, potrivit căreia persoana juridică

reprezintă o realitate, o entitate dotată cu voința și conștiinta proprie, deci subiect activ al

infracțiunii, astfel ca:

persoana juridică reprezintă o realitate juridică incontestabilă și chiar daca nu le

sânt toate tipurile de infracțiuni specifice (precum asupra persoanelor fizice),

exista însă alte tipuri care pot fi săvârșite, cu precădere tocmai de ele [de ex.

Prestarea de servicii periculoase pentru viata sau sănătatea consumatorilor – art.

216(1) CP al RM; încălcarea cerințelor securității ecologice – art.223 CP al RM;

finanțarea terorismului – art.279 CP al RM ,etc.]

există pedepse care pot fi aplicate persoanelor juridice ținând cont de specificul

acestora,cum ar fi dizolvarea ei, suspendarea activității, amenda sau chiar măsuri

de siguranță (de ex.: interzicerea de a avea sediu in anumite localități din țară);

deși aplicate persoanei juridice, pedepsele si celelalte sancțiuni de drept penal sunt

eficiente, deoarece pot determina la fel comportamentul membrilor ei in sensul

respectării dispozițiilor legale.

Astfel CP al RM susține a doua teorie, adică teoria afirmativă prin care persoana juridica

este privită ca subiect al infracțiunii.

Chiar si practica judiciară ne da referințe ce sprijină Teoria afirmativa, precum ca subiect

al infracțiunii prevăzute de art. 248 si 249 CP al RM poate fi orice persoana fizica responsabilă

în vârsta de 16 ani, dar si orice persoana juridică ce corespunde prevederilor art. 21 CP. De

asemenea in cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 248 CP de persoana juridică, i se aplică

pedeapsa complementara sub forma de privare de dreptul de a exercita o anumita activitate sau

este lichidata in mod obligator.3

Un exemplu bun sunt însăși numeroasele sentințe emise in cauzele soluționate de instanțele de

judecată, precum si a deciziilor curțiilor de apel si a CSJ (Ex: dosarul nr. 1ra – 90/11 a CSJ în

cauza penală în privinţa persoanei juridice Agenţia pentru Promovarea Culturii Naţionale

„Intercultura” SRL).

Exprimîndu-mi opinia pot sa afirm ca persoana juridică este un subiect al infracțiunii, în

primul rând prin prisma legalității acestui lucru (specificat in CP, art. 21, 63 etc.), de asemenea

este si o consecință a dezvoltării politicii penale pe aceasta unda si anume prin faptul aplicării

3 Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justitie al RM privind practica judiciara in cauzele referitoare la contraband, eschivarea de la achitarea platilor vamale si contraventiile vamale nr.5 din 24.12.2010

5

sancțiunii asupra persoanei juridice avem si o măsura de atenționare si o măsura de reeducare

nonprivativă de libertate pentru persoanele fizice, care nu creează antecedente penale, ceea ce

este si unul din scopurile politicii penale la moment – reducerea pedepselor privative de libertate.

III Condițiile si mecanismul de tragere la răspundere penala a

persoanei juridicePersoana juridică este cea de-a doua unitate social care, pe lângă persoana fizică, poate

evolua încalitate de subiect al infracțiunii. Răspunderea persoanei juridice este caracteristică

tarilor cu sistemului common law (Marea Britanie, SUA). Potrivit acestui sistem de drept, fapta

se consideră comisă de o persoană juridică, dacă aceasta este comisă nemijlocit de ea sau prin

intermediul altor persoane. Însa activitatea infracțională a persoanei juridice este diferită de

acțiunile substitutive ale persoanei fizice.

I. Condițiile de răspundere penală a persoanei juridicePotrivit art. 21 alin. (3) CP al RM “Persoana juridică, cu excepția autorităților publice,

este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevazută de legea penală dacă există una din

următoarele condiții:

a) Persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea

necurespunzătoare a dispozițiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau

interdicții pentru efectuarea unei anumite activități;

b) Persoana juridica este vinovată de efectuarea unei activități ce nu corespunde

actelor de constituire sau scopurilor declarate;

c) Fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune in proporții

considerabile persoanei, societații sau statului a fost savârșită în interesul acestei

persoane juridice sau a fost admisa, sanctionata, aprobata, utilizata de organul sau

persoana imputernicita cu functii de conducere a persoanei juridice respective.

Prima condiție impusă este “neîndeplinirea sau îndeplinirea necurespunzătoare a

dispozitiilor directe ale legii, ce stabilesc indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei

anumite activități”. Respectiv, in cazut dat, răspunderea persoanei juridice poate fi angajata prin

actiunile sau omisiunile oricărui angajat sau organ din cadastrul acesteia, responsabil de

6

executarea obligatiei in cauza, daca o asemenea persoana exista, indiferent de pozitia sa in

ierarhia de grup, fie el de rang superior sau simplu salariat.

O doua condiție de angajare a raspunderii penale persoanelor juridice este “de

efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate”.

Denumirea si continutul actelor de constituire variaza in functie de forma de organizare juridica

a intreprinderii sau a organizatiiei. Aceasta conditie va fi evidenta daca orice individ, oricare ar fi

functia sa in cadrul companiei, va comite o fapta care ar contraveni grav actelor de constituire

sau scopurilor declarate.

A treia condiție este “fapta care cauzeaza sau creeaza pericolul cauzarii de daune in

proportii considerabile persoanei, societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei

persoane juridice sau a fost admisa, sanctionata, aprobata, utilizata de organul sau persoana

imputernicita cu functii de conducere a persoanei juridice respective”. In cazul dat, organul sau

persoana imputernicita cu functii de conducere a persoanei juridice sunt cei care pun in joc

raspunderea penala a persoanei juridice si realizeaza conexiunea dintre aceasta din urma si

infractiune. Acest organ sau aceasta persoana pot fi administratorul, alt organ executiv, adunarea

generala a asociatilor etc., care au imputerniciri de conducere conform actelor de constituire ale

intreprinderii.

Fapta pentru a fi imputata persoanei juridice in baza acestei conditii, trebuie sa fie comisa

in interesele acestei persoane juridice, ceea ce se poate exprima sub forma obtinerii unui contract

avantajos, a unui avantaj material, financiar sau de alta natura, realizat de fapt sau care poate fi

obtinut de catre persoana juridica in urma infractiunii.

II. Semnele persoanei juridiceLegea penala in acest fel evientiaza semnele acestui subiect al infractiunii: 1) Calitate de

persoana juridica; 2) Persoana juridica sa fie alta decit o autoritate publica. Lipsa unuia dintre

aceste semne duce la lipsa subiectului infractiunii.

Deci pentru ca un subiect colectiv de drept sa poata fi privita ca un subiect al infractiunii,

aceasta trebuie sa posede calitate de persoana juridică.

Calitatea de persoanalitate juridica apare din momentul inregistrarii de stat si dispare odata cu

radierea organizatiei din registrul respectiv de catre organul competent.

Tipurile de persoane juridice, prevăzute de Codul civil, sunt: 1) societăţile comerciale; 2)

societăţile necomerciale. Societăţile comerciale sunt de fapt cele enumerate la alin.1 art.13 al

Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, adoptate de Parlamentul

Republicii Moldova la 03.01.1992 : a) întreprinderea individuală; b) societatea în nume colectiv;

7

c) societatea în comandită; d) societatea pe acţiuni; e) societatea cu răspundere limitată; f)

cooperativa de producţie; g) cooperativa de întreprinzător; h) întreprinderea de arendă; i)

întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Conform legislației in vigoare nu toate intreprinderile dispun de personalitate juridica.

Conform alin.2 art.14 al legii sus-menţionate, întreprinderea individuală nu este persoană

juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.

Prevederi similare (cu privire la societatea în comandită şi la societatea în nume colectiv) se

conţin la alin.2 art.15 şi la alin.2 art.16 ale Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi .

Mai este necesar de consemnat că, conform alin.1 art.14 al Legii cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi, în agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria

ţărănească (de fermier). De asemenea, potrivit alin.(1) art.3 al Legii Republicii Moldova privind

gospodăriile ţărăneşti (de fermier), adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 03.11.2000,

gospodăria ţărănească are statutul juridic de persoană fizică.

În concluzie, întreprinderea individuală (inclusiv gospodăria ţărănească (de fermier)), ca

şi societatea în comandită şi societatea în nume colectiv, nu pot răspunde penal, deoarece nu au

statut de persoană juridică. În cazul acestor societăţi comerciale, este pasibilă de răspundere

penală persoana fizică care a săvârşit infracţiunea, nu întreprinderea din care face parte acea

persoană fizică. În acelaşi timp, urmează a fi considerate persoane juridice pasibile de răspundere

penală: societatea pe acţiuni; societatea cu răspundere limitată; cooperativa de producţie; coope-

rativa de întreprinzător; întreprinderea de arendă; întreprinderea de stat; întreprinderea munici-

pală.

Este necesar de accentuat că nu doar persoanele juridice, care desfăşoară activitate de

întreprinzător, pot juca rolul de subiect al infracţiunii. Nu mai este în vigoare prevederea de la

alin.(4) art.21 CP RM, conform căreia răspundeau penal persoanele juridice care desfăşoară acti-

vitate de întreprinzător, prevedere la care s-a renunţat în urma adoptării, la 19.06.2008, de către

Parlamentul Republicii Moldova a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative.

Un alt semn al subiectului infracțiunii– persoana juridica– este exceptarea autorităților

publice.

Autoritatea publica este orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale, in regim de

putere publica, pentru satisfacerea unui interes public.

In ceea ce privește răspunderea penală a persoanelor juridice, legiuitorul confunda in unele

cazuri termenii: autoritate publica si instituție publică. Este foarte important sa stabilim o

8

delimitare precisa intre cele doua notiuni folosite de legiuitul penal, intrucit numai autoritatile

publice sunt exceptate de la raspunderea penala.

Institutiile publice raspund penal, fiind persoane juridice pasibile de raspundere penala in senul

art.21 CP al RM.

Potrivit art.183-185 ale Codului civil, instituţie este organizaţia necomercială constituită de

fondator (fondatori) pentru exercitarea unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de învăţă-

mânt şi altor funcţii cu caracter necomercial, finanţată parţial sau integral de acesta (aceştia);

instituţia poate fi publică sau privată; instituţia publică se constituie în baza unui act emis de

autoritatea publică şi este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din urmă; instituţia

privată se constituie în baza hotărârii persoanei fizice sau juridice de drept privat, care o dotează

potrivit scopului preconizat.

Punem accentul pe prevederea pe care am subliniat-o. Aşadar, instituţia publică şi autoritatea

publică sunt entităţi publice diferite, care nu pot fi confundate. Autoritatea publică este cea care

constituie instituţia publică în baza unui act pe care îl emite şi care finanţează integral sau parţial

instituţia publică de la bugetul său.

Astfel, de exemplu, conform alin.(1) art.32 al Legii Republicii Moldova privind administraţia

publică centrală de specialitate, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 04.05.2012,

pentru realizarea unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de învăţământ şi a altor funcţii

de interes public cu caracter necomercial, de care este responsabil ministerul sau altă autoritate

administrativă centrală, cu excepţia celor de reglementare normativ-juridică, supraveghere şi

control de stat, precum şi a altor funcţii care implică exercitarea prerogativelor de putere publică,

în sfera de competenţă a acestora pot fi constituite instituţii publice.

Conform legislaţiei, sunt instituţii publice: instituţiile de stat de învăţământ; instituţiile

medico-sanitare publice; Compania „Teleradio-Moldova”; Agenţia Naţională Arheologică;

Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor; Agenţia de transplant; Centrul de Cultură

şi Istorie Militară; Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de

restructurare a sectorului vitivinicol; Centrul de Guvernare Electronică (E-Government);

Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”; Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”;

Enciclopedia Moldovei; Agenţia Naţională Transport Auto; Căpitănia portului Giurgiuleşti etc.

Toate aceste instituţii publice au statutul de persoană juridică. Ele pot răspunde penal,

fiind persoane juridice pasibile de răspundere penală în sensul art.21 CP RM.

Deci persoana juridica pentru a fi susceptibila de pedeapsa penala, sau mai bine zis pentru

a fi subiect activ al infractiunii trebuie sa intruneasca semnele analizate mai sus (sa fie persoana

juridica, si sa fie alta decit o autoritate publica) si sa existe una dintre cele 3 conditii.

9

IV Pedepsele aplicate persoanei juridice în cazul savârșirii

infracțiuniiPotrivit art.63 CP RM din 2002, persoanelor juridice care desfăşoară activitate de

întreprinzător li se pot aplica următoarele pedepse:

a) amenda;

b) privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate;

c) lichidarea.

Amenda se aplică în calitate de pedeapsă principală. Amenda este o pedeapsã cu

caracter patrimonial constând în diminuarea patrimoniului persoanei juridice prin obligarea

acesteia la plata unei sume de bani care se face venit la bugetul statului.

Faţã de pedeapsa amenzii aplicabile persoanelor fizice, amenda aplicabilã persoanei

juridice, se deosebeste prin raportare la pedeapsa închisorii.

Pentru garantarea plãţi amenzii penale se pot lua mãsuri asiguratorii Existenţa

patrimoniului persoanei juridice este un argument în favoarea instituirii rãspunderii penale a

acesteia deoarece îi pot fi aplcabile pedepse patrimoniale.

Amenda aplicabilã persoanei juridice nu se transformã întro creanţã civilã , nu urmeazã

regimul de execuţie al acesteia, ci regimul de execuţie comun persoanelor fizice. Astfel pesoana

juridicã nu are dreptul de a înainta o acţiune în regres pentru palta amenzii la care a fost

condamnatã deoarece s-ar încãlca principiul rãspunderii personale pentru sãvârşirea infracţiunii.

Pentru determinarea limitelor amenzii aplicabile trebuie sã aibã loc mai întâi, calificarea

juridicã a faptei sãvârşitã de persoana fizicã în cadrul activitãţii persoanei juridice în numele ori

în interesul acesteia, pentru ca în raport cu pedeapsa prevãzutã de lege pentru persoana fizicã, sã

se determine în concret limitele amenzii aplicabile persoanei juridice.

Privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate si lichidarea persoanei

juridice poate fi aplicată atât în calitate de pedeapsă principală, cât şi complementară.

Conform Recomandării Consiliului Europei nr. 18/1988 sunt stabilite următoarele

sancţiuni care se pot aplica persoanei juridice:

avertisment şi mustrare;

decizia declarativă de responsabilitate cu dispensa de sancţiune;

confiscarea bunurilor utilizate la comiterea infracţiunilor sau reprezentînd cîştiguri

rezultate din activitatea ilicită;

10

decăderea din dreptul de a contracta cu statul sau de a beneficia de utilităţi publice;

interdicţia de a face publicitatea pentru mărfuri sau servicii;

retragerea autorizaţiilor;

destituirea membrilor conducerii;

plasarea provizorie a întreprinderii sub autoritatea unui administrator desemnat de

justiţie;

închiderea întreprinderii;

despăgubirea victimei;

repunerea în situaţia anterioară săvîrşirii faptei;

publicarea deciziei prin care sa aplicat o masura sau o sanctiune.

.Sub aspect material, pot fi imputate persoanei juridice infracţiunile săvârşite: în

realizarea obiectului de activitate; în interesul persoanei juridice; în numele persoanei juridice. În

plan subiectiv, se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice, distinct

de cel ce caracterizează fapta unei anumite persoane fizice. Astfel, infracţiunea poate avea la

bază fie o decizie adoptată intenţionat de persoana juridică, fie o neglijenţă a acesteia, ce poate

consta, spre exemplu, într-o organizare internă deficitară, în măsuri de securitate insuficiente etc.

În condiţiile în care vinovăţia persoanei juridice se analizează separat de vinovăţia persoanei

fizice care a comis actul material, vinovăţia celor două persoane poate îmbrăca aceeaşi formă

sau forme diferite (de pildă, intenie în cazul uneia şi imprudenţa în cazul celeilalte).

Persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelor procesuale şi procedurale de

reprezentatul său legal, iar atunci când acesta este şi el urmărit pentru aceeaşi faptă, se impune

desemnarea de către persoana juridică a unui alt reprezentant, în persoana unui mandatar. În

cazul în care persoana juridică nu procedează la numirea acestui mandatar, el va fi desemnat de

organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată din rândul practicienilor în insolvabilitate.

Pe durata procesului, este posibilă adoptarea uneia sau mai multora dintre următoarele

măsuri preventive:a) suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice; b)

suspendarea fuziunii, a divizării sau a reducerii capitalului social al persoanei juridice; c)

interzicerea unor operaţiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena diminuarea

11

semnificativă a activului patrimonial sau insolvenţa persoanei juridice; d) interzicerea de a

încheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar; e) interzicerea de a desfăşura activităţi

de natura celor în exerciţiul sau cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea.

V Concluzii Pentru a face unele concluzii la tema “Persoana juridica – subiect al infractiunii “ este

nevoie de constatat faptul ca in CP al RM raspunderea penala a persoanei juridice este o

institutie noua, deoarece in CP din 1961 persoana juridica nu aparea ca subiect al infractiunii.

Astfel legislatia nu are lacune in ceea ce priveste raspunderea persoanei juridice, dar nu este la

un nivel inalt dezvoltat. In genere persoana juridica ca subiect al infractiunii este o problema cu

care se confrunta majoritatea tarilor.

În concluzie am putea evidenția câteva specificări:

Intreprinderea individuală (inclusiv gospodăria ţărănească (de fermier)), ca şi

societatea în comandită şi societatea în nume colectiv, nu pot răspunde penal,

deoarece nu au statut de persoană juridică. În cazul acestor societăţi comerciale,

este pasibilă de răspundere penală persoana fizică care a săvârşit infracţiunea, nu

întreprinderea din care face parte acea persoană fizică. În acelaşi timp, urmează a

fi considerate persoane juridice pasibile de răspundere penală: societatea pe

acţiuni; societatea cu răspundere limitată; cooperativa de producţie; cooperativa

de întreprinzător; întreprinderea de arendă; întreprinderea de stat; întreprinderea

municipală;

Pentru a fi considerată subiect al infracţiunii, este indiferent dacă persoana

juridică desfăşoară sau nu activitate de întreprinzător, dacă este de drept public

sau de drept privat, dacă este organizată în mod corporativ sau în baza calităţii de

membru, dacă este dependentă sau independentă de un anumit număr de membri,

dacă are scop lucrativ sau nelucrativ etc.;

Instituţia publică şi autoritatea publică sunt entităţi publice diferite, care nu pot fi

confundate. Autoritatea publică este cea care constituie instituţia publică în baza

unui act pe care îl emite şi care finanţează integral sau parţial instituţia publică de

la bugetul său. Toate instituţiile publice pot răspunde penal, fiind persoane

juridice pasibile de răspundere penală în sensul art.21 CP RM;

In CP al RM sunt putine componente de infractiune pentru care persoana juridica este

trasa la raspundere penala.

12

In CP al Romaniei este prevazut pentru persoanele juridice recidiva in art.402 . Recidiva

pentru persoanele juridice ar fi necesar ca sa fie prevazuta si de CP al RM, deoarece aceasta tot

influenteaza la o micsorare a criminalitatii din partea acestora.

VI Bibliografie

Acte normative: Codul penal la RM, adoptat de Parlamentul RM la 18.04.2002

Codul civil al RM, adoptat de parlamentul RM la 06.06.2002

Legea Concurentei  Nr. 183 din 11.07.2012

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, adoptată de Parla-

mentul Republicii Moldova la 03.01.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

1994, nr.2.

Legea Republicii Moldova privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), adoptată de Parla-

mentul Republicii Moldova la 03.11.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

2001, nr.14-15.

Decizia CSJ, dosarul nr. 1ra – 90/11, din 15 martie 2011, în cauza penală în privinţa

persoanei juridice Agenţia pentru Promovarea Culturii Naţionale „Intercultura” SRL

Surse doctrinare:1. S.Botnaru; A.Savga; V.Grosu; M.Grama. Drept penal. Partea generala. Editia 2005

2. T.Pop, Drept Penal Comparat. Partea Generala, vol II, Cluj

3. A.Barbaneagra, Gh.Alecu, V.Berliga, V.Budeci. Comentariul Codului Penal al RM

4. А.Наумов, Уголовное право. Общая часть, БЕК, Москва

13