perne de aer

8/10/2019 Perne de Aer

1/20

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Ia i

Facultatea de Mecanic

Evolu ia pernelor de aer

Profesor ndrumtor,

Conf.dr.ing. adu !"#$#CU

Masterand,

Coro%u Ion &ucian

An II #PC

Ia i

'()*


2/20

CuprinsGeneralit i .....................................................................................................................'

Princi+iul de functionare al +erneor de aer....................................................................

Utili-area adecvata a air%agurilor............................................................................./

Ti+uri de air%aguri.......................................................................................................))

Curio-itati des+re air%aguri.....................................................................................)0

)


3/20

Generalit i

" +erna de aer 1engle-a air%ag2 este un dis+o-itiv de siguranta +entru

autovehicule su% forma unui %alon din material fle3i%il. $ste +roiectat sa se umfle ra+id in

ca-ul unei coli-iuni, +entru a +reveni lovirea +asagerilor de o%iectele dure din interiorul

autovehiculului.

!in cau-a fa+tului ca nu este nevoie de activarea dis+o-itivului sau folosirea

sa de catre sofer sau +asager, este considerat un dis+o-itiv de siguranta +asiv. !in +unctul

acesta de vedere este diferit de centura de siguranta, care este un sistem activ datorita

necesitatii soferului de a actiona +entru a fi folosita. Confu-ia terminologica se +oate ivi din

cau-a fa+tului ca sistemele +asive de siguranta, ca si air%agul, +oate o+era intrun mod activ.

!ea lungul tim+ului, unii fa%ricanti au folosit terminologii diferite +entru

air%ag. In anii )/4(, com+ania General Motors folosea termenul de Air Cushion estraint

#5stem 1#istem de retinere +rin amorti-are cu aer2. In America de 6ord ca termeni generali

erau folositi si #u++lemental estraint #5stem 1##2 1#istem de retinere su+limentar2, sau

#u++lemental Inflata%le estraint 1#I2 1etinere su+limentara +rin umflare2.

Air%agul a fost inventat in )/04 cand Allen 7. 8reed a inventat o com+onenta

e3trem de im+ortanta9 sen-orul electromecanic si sistemul ce +ermite umflarea air%agului in

:( de milisecunde. Introducerea sistemului +e automo%ile a avut loc tre+tat. In )/4), Ford a

creat o flota de modele e3+erimentale dotate cu air%ag. General Motors a ince+ut sa teste-e

sistemul in )/4:, dar +rimele modele de serie dotate cu air%ag au fost vandute in )/4 si

)/40. In )/;), Mercedes8en- introduce air%agul ca o+tiune +entru modelul de to+ #7lasse

1


4/20

Comform legilor fi-icii, atunci cand un autovehicul aflat in miscare este o+rit

%rusc, de e3em+lul +rin coli-iune cu un o%stacol, ocu+antii ha%itaclului tind sasi continue

de+lasarea datorita fortei de inertie +ana se lovesc fie de volan, de +anoul de %ord, sau de

+eretii metalici ai ca%inei. #+re e3em+lu, cel mai +ericulos element +entru viata soferului

intrun im+act frontal este volanul. Considerand ca-ul im+actului frontal cu %ariera de test,

forta cu care manechinul sofer se loveste de volan +oate fi e3+rimata +rin relatia9

t

vm

t

@mF ii

=

=

unde +rin m sa notat masa sa, fiind vite-a autovehiculului imediat inainte de

momentul im+actului, iar intervalul de tim+ necesar o+ririi vehiculului. 6u masa sau vite-a

re+re-inta cau-a indirecta a traumatismelor sau a mortii soferului ci valoarea foarte redusa a

tim+ului +recum si duritatea su+rafetei de care se loveste. #+re e3em+lu, +entru vite-a si o

greutate de 4 g forta de im+act cu volanul atinge 4(( 6 intrun tim+ de o+rire de )( ms,

adica o decelerare de )( g. In aceste im+re>urari traumatismul +ietului, toracelui sau ca+ului

este foarte sever datorita su+rafetei reduse de contact cu volanul.

In aceleasi conditii, cand soferul intra in contact cu +erna de aer umflata, doua

lucruri diferite se intam+la9 su+rafata de contact este mult mai mare 1+resiunea e3ercitata

asu+ra cor+ului se reduce2, iar contactul este atenuat de densitatea e3trem de redusa a

materialului sacului, res+ectiv a ga-ului de um+lere ce functionea-a ca un amorti-or de

socuri, datorita golirii sale cu o anumita vite-a 1relativ lenta2 +rin orificiile de +ur>are. In

acest ca- devine suficient de mare +entru a reduce forta de im+act la valori ne+ericuloase.

Considerand acelasi e3em+lu cu B), sec datorat amorti-arii +ernei de aer, re-ulta o reducere

de )( ori a fortei, res+ectiv a deceleratiei de contact, care a>unge la )g.

Aceste considerente fi-ice e3+lica si rolul crucial +e care il re+re-inta

asigurarea ocu+antilor cu centura de siguranta, res+ectiv numarul de vieti salvate de utili-area

acesteia com+arativ cu cel determinat de folosirea doar a dis+o-itivului air%ag.

Practic, fiecare -ona a cor+ului uman care este e3+usa actiunii unei +ortiuni

mai dure a ha%itaclului tre%uie +rote>ata +rin inter+unerea unei astfel de +erne de aer, cu

conditia asigurarii +asagerului intro +o-itie corecta si cat mai stransa in scaun sau %ancheta.

$3+erientele si numeroasele ra+oarte statistice au aratat ca neres+ectarea acestei conditii

esentiale diminuea-a considera%il eficacitatea dis+o-itivului air%ag, unele ca-uri soldandusecu ranirea grava sau chiar cu decesul +ersoanei in cau-a.

:


5/20

Pentru a +rote>a cat mai com+let cor+ul +asagerilor au fost conce+ute

dis+o-itive air%ag +entru regiunea ca+ului si toracelui, diferite du+a ti+ul im+actului 1frontal

sau lateral2, +entru regiunea lom%ara, +entru genunchi, +entru regiunea la%ei +iciorului,

+entru regiunea cefei in ca-ul coli-iunilor din s+ate si +entru cea a scal+ului 1dis+o-itivul

fiind +lasat in +lafon2 in ca-ul rasturnarii vehiculului. Conce+tul de +rotectie com+leta 1all

around +rotection2 este astfel reali-at +rintrun numar diferit de dis+o-itive air%ag care

incon>oara +ractic ocu+antii vehiculului cu o interfata de +erne de aer a>utandul sa +arcurga

cat mai in siguranta un eveniment soldat cu im+act frontal, lateral sau rasturnarea vehiculului.

*


6/20

Principiul de func ionare al pernelor de aer

Un sistem cu air%ag este com+us din9 sen-ori, unitate de control electronica,

dis+o-itiv +irotehnic de umflare a +ernei de aer, +erna e3+anda%ila si manta.

Atunci cand are loc o coli-iune, sen-orii informea-a unitatea de control

electronica a sistemului des+re gradul si am+litudinea im+actului +entru ca aceasta sa +oata

lua deci-ia de declansare sau nu a air%agurilor. !aca sistemul este activat, un semnal electric

este trimis la dis+o-itivul +irotehnic care umfla +erna. Toate acestea conduc la %locarea

volanului sau a mantalei.

Atunci cand +erna este umflata amorti-ea-a de+lasarea +artii su+erioare a

cor+ului +asagerului cu sco+ul de a +reveni intrarea in contact cu o%iectele din interiorul

vehiculului 1ve-i fig. :2. Aceste miscari e3ista atunci cand centurile de siguranta sunt u-ate.

&a o coli-iune frontala vehiculul se o+reste imediat du+a im+act, dar ocu+antul continua sa se

de+lase-e +rin forta inertiei +e aceeasi directie si cu aceeasi vite-a, in tim+ ce centurile de

siguranta il mentin intro +o-itie com+leta de o+rire.

Fig. 1.Perna de aer se inter+une intre ocu+ant si elementele

dure din interiorul ca%inei 1volan, %ord, stal+i, etc2.

#istemul este o+timi-at +entru a +ermite unui ocu+ant sa atinga +ernele

umflate com+let cu sco+ul de a avea cea mai %una +rotectie. $fectul +ernelor de aer in acest

moment este de eliminare a ga-ului +rin orificiile de ventilatie, in su+rafata frontala din s+ate


7/20

sau direct +rin carcasa sa. Intrucat +erna este com+let umflata, iar +resiunea ga-ului mare,

tim+ul de de-umflare este a+roa+e la fel de ra+id, fara a +ericlita astfel starea +asagerilor.

Perioada de activare a sistemului air%ag este in >ur de )(( ms. U-ual, daca

fiecare sistem are caracteristici +ro+rii ca si functie de echi+are a vehicului, +erioada este de

circa '( ms +entru sesi-area coli-iunii si luarea unei deci-ii, *( ms +entru a umfla +erna

+lasata +e +artea soferului si 0( ms +entru a umfla +erna +lasata +e +artea +asagerului.

Umflarea air%agului se +roduce in urma reactiei chimice dintre a-ida de sodiu

16a6:2 cu nitrat de +otasiu 176":2, +entru +roducerea a-otului su% forma ga-oasa. Primele

eforturi de a ada+ta air%agurile +entru utili-area in automo%ile sau confruntat cu

constrangeri tehnice care im+lica de+o-itarea si eli%erarea de ga- com+rimat. Cercetatorii s

au intre%at daca e3ista destul s+atiu intro masina +entru un reci+ient de ga- si cum sar +utea

sacul e3tinde ra+id si fia%il la o varietate de tem+eraturi de functionare si fara sa emita sunete

de im+act su+aratoare $i aveau nevoie de o modalitate de a com+ensa o reactie chimica care

ar +roduce a-ot si care ar umfla +unga. Com%usti%ilul solid a salvat inginerii in anii )/4(.

Astfel, sistemul a+rinde un com%usti%il solid, care arde e3trem de ra+id +entru a crea un

volum mare de ga- +entru a umfla +unga. #acul, a+oi, literalmente e3+lodea-a din locul de

stocare cu +ana la :'' mh. " secunda mai tar-iu, ga-ele se disi+a ra+id +rin mici orificii ale

+ungii, +ermitand soferului sau +asagerului sa se +oate misca. Tim+ul necesar de umflare a

air%agului este de un sfert de secunda.

Praful al% care se dega>a in urma deschiderii air%agului este +udra de talc si

are doua sco+uri9 mentine +an-a air%aglui in stare %una de functionare +erioade mari de tim+

si +ermite deschidere ra+ida a acestuia. Unitatile de control ale air%agurilor sunt +rogramate

din ce in ce mai inteligent. Pentru a evita deschiderea Ddin gresealaD a unui air%ag, fa+t ce a

dus la tragedii, se monitori-ea-a in s+ecial decelerarea vehiculului, %inenteles in functie de

tim+ul de franare, si im+actul caroseriei cu diferite o%iecte 1forta2. Adica la un tim+ de

franare mare si fara e3istenta im+actului, nu se va deschide air%agul. !e asemenea, sa

studiat si momentul o+tim de deschidere, in functie de +o-itia soferului si a +asagerilor, din

cau-a fa+tului ca lovitura +ernei +oate duce chiar la deces.

Masinile si +asagerii acestora se su+un acelorlasi legi ale fi-icii si in

consecinta, forta de inertie actionea-a si asu+ra lor. In ca-ul nefericit al unui im+act care tinde

sa o+reasca %rusc masina, inertia face ca o%iectele din interiorul masinii sa se miste in

continuare cu aceeasi vite-a si +e directia de de+lasare initiala. !aca o%iectele in cau-a nu

sunt tinute in loc +rin diferite metode, acestea vor continua sa se miste cu vite-a la care rula

0


8/20

masina in momentul im+actului, chiar daca masina sa o+rit +e loc din cau-a im+actului.

8ineinteles, aceasta a%ordare este sim+lista, dar este menita sa arate ce se intim+la in ca-ul

unei coli-iuni.

Pentru a o+ri un o%iect din miscare este nevoie de o anumita forta care sa

actione-e asu+ra o%iectului un anumit interval de tim+ cu o anumita intensitate +e o anumita

directie. In ca-ul unui im+act, forta de inertie este foarte mare deoarece vite-a masinii se

reduce %rusc in tim+ ce vite-a +asagerilor nu.

!iferitele sisteme care mentin +asagerii inauntrul masinii, cum sunt si

centurile de siguranta, incearca sa faca acest lucru cu efecte cat mai +utin +ericuloase asu+ra

acestora.

Air%agurile incearca sa reduca vite-a de miscare a +asagerilor +ina la -ero

fara a +roduce rani sau lovituri su+limentare. Totusi +entru a face aceasta, air%agurile au la

dis+o-itie o mar>a de tim+ foarte mica si o -ona de actiune la fel de mica. Practic, e3ista doar

s+atiul dintre volan si sofer, res+ectiv intre +anolul de %ord si +asagerul din drea+ta soferului,

iar intervalul de tim+ in care aceasta tre%uie sa se umfle este de ordinul fractiunilor de

secunda.

4


9/20

Fig. 2. Schema bloc a unui sistem de protectie pasiva

) sen-or de +reim+act frontalE

' unitate electronica de comandaE

: air%ag +entru genunchiE

,4 air%ag +entru sofer si +asagerE

/,)( scaun si tetiera activaE

)' cotiera +asageri s+ateE

) ancore +entru %aga>eE

)*,)0 sistemul centurilor de siguranta. Produse +entru +rima data de Autoliv din)/0. "fera o gama vasta de com+onente de siguranta si centuri de siguranta cu noi

caracteristici, ca de e3em+lu9

)4 intin-atoareE

); limitatoare de sarcinaE

)/ regulator 1ada+tor 2automatic de inaltimeE

'( +erne de aer +entru torace. Introduse +entru +rima data de Autoliv in )//*.

#unteficiente la im+act lateral asemanator air%agurilor frontale la im+act frontal.

;


10/20

') sen-or de im+act lateral. #istemul electronic de sesi-are care determina daca si

cand sistemul de +rotectie +entru im+act lateral tre%uie declansat.

'' IT# 1structura tu%ulara e3+anda%ila2. e+re-inta +rimul air%ag +entru +rotectie laterala.

Introdus in )//4 +e 8M@ si de com+ania americana #imula.

#en-orii sunt conce+uti cu sco+ul de a informa unitatea electronica des+re

necesitatea declansarii dis+o-itivului +irotehnic de deschidere a +ernelor si sunt +roiectati

+entru a actua numai in conditii +redefinite, si anume in ca-ul in care a+are o franare %rusca

echivalenta unui im+act cu o %ariera solida la o vite-a determinata. #istemul de franare nu

declansea-a singur air%agul. !e fa+t energia +re-enta in sistemul de franare este de

a+ro3imativ ))( din energia totala necesara declansarii air%agului.

$3ista trei ti+uri de sen-ori9 mecanici, electromecanici si electronici. #en-orii

electromecanici sunt frecvent utili-ati in multi+le sisteme de sesi-are montate in +artea

frontala a vehiculului, su% ca+ota. #en-orii electronici sunt accelerometre, u-ual folosite in

sistemele de sesi-are cu un singur +unct, integrate in unitatea electronica, sau +lasati in

e3teriorul acesteia in -onele care se deformea-a +rimele9 +artea frontala a vehiculului sau

stal+ii verticali centrali.

Unitatea de control electronica este res+onsa%ila de declansarea sistemului.

Contine un algoritm s+ecial de-voltat +entru a anali-a informatia +rimita de la sen-ori,

identificand nivelele de franare si tim+ul. !e o%icei, cand este activata +rin a+rindere

reali-ea-a autodiagno-a si in tim+ul o+eratiei anunta orice defectiune +rintro lam+a din %ord,

ca de e3em+lu inregistrarea unui cod de defectiune +entru anali-a ulterioara a unui dealer

autori-at.

Una din cele mai im+ortante caracteristici o re+re-inta a%ilitatea de a o+era

chiar in a%senta %ateriei vehicului, un efect +osi%il intrun accident. Prin condensatorii

incarcati electric 1ve-i cei doi condensatori electrolitici din fig. :42 este +osi%il sa se

declanse-e +erna in mai +utin de -ece secunde du+a +ierderea +uterii electrice, tim+ necesar

+rotectiei ocu+antilor vehiculului.

Utilizarea adecvata a airbagu-rilor

Inca de la ince+ut, utili-area air%agurilor era recomandata sa se faca im+reuna

cu utili-area centurilor de siguranta. Aceasta +entru ca in ca-ul im+actului lateral, din s+ate

sau in ca-ul coli-iunilor ulterioare im+actului initial, +asagerii nu mai sunt +rote>ati de air%ag.

!oar utili-at im+reuna cu centurile de siguranta, air%agul asigura reducerea semnificativa a

riscului de ranire.

/


11/20

Inca de la ince+ut sa constatat ca +asagerii care stateau +rea a+roa+e de

air%agul care se umfla erau +redis+usi la raniri cau-ate de air%agul in sine. ona +ericuloasa

se afla la ; cm de ca+ccul air%agul care se umfla. ona de siguranta se afla cam la ' cm.

de air%ag. #e recomanda ca air%agul din volan sa fie indre+tat s+re -ona toracica a soferului

si nu s+re ca+ul sau gatul acestuia. Po-itia de siguranta se o%tine fie +rin modificarea +o-itiei

volanului 1atunci cand masina dis+une de un asemenea sistem de reglare a volanului2, fie +rin

modificarea +o-itiei scaunului soferului, +e inaltime sau +e directia inainteina+oi. !aca

+o-itia comoda in conducere nu +ermite atingerea unei distante minime de ' cm intre +ie+t

si air%ag, se +oate da s+atarul scaunului ina+oi cu cateva grade si tot se castiga cativa cm.

In ca-ul co+iilor, regulile se schim%a. Air%agul +oate +re-enta +ericol mortal

+entru co+ii in ca-ul in care nu se res+ecta anumite reguli de siguranta. !e e3em+lu9

Co+iii de +ina la )' ani tre%uie sa stea intrun scaun s+ecial +e %ancheta din

s+ate si sa +oarte intotdeauna centura de siguranta.

8e%elusii care stau in scaune s+eciale care se montea-a cu s+atele la directia

de mers, sau care cantaresc mai +utin de )( g nu ar tre%ui sa calatoreasca niciodata in

scaunul din fata daca masina are air%ag +entru +asagerul din drea+ta soferului.

Co+iii +este un an care tre%uie totusi sa calatoreasca +e scaunul din fata,

tre%uie sa stea cu fata la drum +rinsi cu centuri de siguranta in scaune s+eciale, iar scaunul

masinii sa fie dat in s+ate cat mai mult cu +utinta.

Ca metoda de +revenire a ranilor +roduse de air%aguri co+iilor sau

+ersoanelor care sufera de anumite afectiuni sa +ermis de-activarea com+leta a air%agurilor

sau umflarea +artiala a acestora. Aceasta se reali-ea-a cu comutatoare +ornito+rit care +ot fi

instalate ulterior in serviceuri autori-ate sau chiar de la ince+ut de catre +roducatorii

masinilor. $3ista anumite categorii de +ersoane +entru care riscul +roducerii unor le-iuni in

urma umflarii air%agului este mai mare decat daca air%agul nu sar umfla deloc, de e39

daca +o-itia soferului sau +asagerilor nu +oate fi reglata in asa fel incat

sa se afle la mai mult de ' cm. de ca+acul air%agului

daca este necesar sa se trans+orte co+ii cu s+atele la sensul de mers din

cau-a ca masina res+ectiva nu are %ancheta in s+ate sau daca aceasta este +rea mica +entru a

+ermite instalarea scaunului co+ilului sau alte cau-e medicale care necesita su+revegherea

constanta a co+ilului +e durata calatoriei

Ce se intampla daca apare o eroare in sistemul airbag?

!e multe ori, in tim+ul e3+loatarii unui autoturism +ot sa a+ara erori +e +anoul

de %ord care semnali-ea-a o defectiune in sistemul air%ag. In functie de im+lementarea

)(


12/20

acestui sistem, este +osi%il ca atata tim+ cat eroarea este +re-enta si semnali-ata in %ord sa nu

functione-e deloc sistemul de air%aguri, chiar si in conditiile +roducerii unui accident ma>or.

In ca-ul altor modele de autoturisme sar +utea sa functione-e chiar si in conditiile unei erori,

insa in mod +utin diferit, in sensul ca se vor declansa toate air%agurile indiferent de -ona de

im+act si de gravitatea im+actului.

#en-orii de im+act sunt ase-ati in tot autoturismul, in -onele mai e3+use

im+actului frontal sau lateral. Ca orice sistem electric sau electronic, sen-orul de im+act este

+redis+us la defectiuni, la contacte electrice im+erfecte, etc. In acest ca-, sistemul de control

al air%agurilor detectea-a defectiunea si anunta acest lucru soferului +rin intermediul unui

indicator luminos in %ord si stocarea unei erori in memoria $CU. Fiind vor%a de un sistem

foarte im+ortant +entru siguranta +asagerilor, indicatorul de eroare al sistemului de air%aguri

nu va dis+area decat atunci cand defectiunea va fi remediata si eroarea va fi stearsa din

memoria $CU.

Una din cele mai des intalnite situatii in care a+ar erori la sistemul air%ag +e

%ord este cea in care scaunele din fata sunt im+inse la ma3imum in fata sau in s+ate +entru a

usura curatarea mochetei de su% scaune. In aceste situatii uneori +ot sa a+ara contacte

im+erfecte +rin mufele care conectea-a air%agul din scaun la sistemul electric si electronic al

masinii si acest lucru sa genere-e automat o eroare.

))


13/20


14/20

Air%agurile laterale +rote>a-a im+otriva im+actului lateral. In ca-ul in care

automo%ilul este lovit din lateral acest ti+ de air%ag se umfla +entru a +rote>a +asagerul aflat

+e +artea im+actului. Air%agurile laterale sunt locali-ate in s+atarele scaunelor.

!irbag cortina

Air%agul cortina se deschide +e toata lungimea su+rafetelor vitrate laterale si este

gandit +entru a +rote>a ca+ul +asagerilor in ca-ul unui im+act lateral.

!irbag pentru genunc"i

):


15/20

Un air%ag s+ecial +entru genuchii celui de la volan a fost folosit +entru +rima data +e

modelul 7ia #+ortage din )//0. Acest ti+ de air%ag este am+lasat su% coloana volanului. In

$uro+a, To5ota Avensis a fost +rimul model care a venit dotat cu acest ti+ de air%ag. !in anul

'(((, acest ti+ de dotare sa ras+andit +e numeroase modele.

!irbag pentru luneta

In '((;, modelul To5ota IH a folosit in +remiera un air%ag +entru luneta. $ste de fa+t

un air%ag cortina +entru +artea din s+ate a automo%ilului. !eoarece IH este un model de oras,

iar %ancheta din s+ate este foarte a+roa+e de luneta, To5ota a de-voltat acest ti+ de air%ag

+entru a +rote>a +asagerii din s+ate in ca-ul unui im+act +osterior.

!irbag central#intre pasageri$

To5ota si GM au lucrat la o varianta a unui air%ag central. To5ota a de-voltat un

air%ag ce se deschide central intre cei doi +asageri din s+ate +entru a im+iedica o lovitura

)*
http://www.automarket.ro/stiri/toyota-a-inventat-airbag-ul-cortina-pentru-luneta-15182.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/toyota-a-inventat-airbag-ul-cortina-pentru-luneta-15182.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-toyota-pregateste-un-airbag-posterior-central-19107.html


16/20

intre ca+etele celor doi.General Motorsa avut o idee asemanatoare, dar air%agul central este

am+lasat frontal si este destinat celor doi ocu+anti aflati +e locurile din fata.

!irbag centura

!u+a cateva e3+erimente +rin '((), Ford anunta in '((/ ca va dota modelele sale cu

centuri s+eciale gonfla%ile. Acest air%ag in forma de centura ar +rote>a mai %ine toracele

+asagerului in ca-ul unei decelerari accidentale violente.

!irbag anti-alunecare

enault a de-voltat un air%ag +entru se-ut care +revine efectul de alunecare su%

centura in ca-ul unui accident. Acest efect, denumit in lim%a engle-a Dsu%mariningD, a+are in

)
http://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-ford-lanseaza-centurile-cu-airbag-26238.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-in-siguranta-gm-a-lansat-airbagul-central-frontal-40846.htmlhttp://www.automarket.ro/stiri/inovatie-ford-lanseaza-centurile-cu-airbag-26238.html


17/20

anumite ca-uri cand decelerarea este violenta. Air%agul +entru se-ut im+iedica acestu lucru,

mentinand +asagerul %ine ancorat in centuri.

!irbag pentru pietoni

@olvo a lansat in +remiera acest ti+ de air%ag +e noul model @*(. Am+lasat la %a-a

+ar%ri-ului, air%agul +entru +ietoni +rote>a-a victima unui accident de im+actul cu +ar%ri-ul

masinii. #istemul detectea-a daca accidentul a im+licat un +ieton si actionea-a ca+sele

e3+lo-ive care inde+artea-a +rinderea ca+otei eli%erand un air%ag in forma de U care aco+era

o +arte din +ar%ri-.

!irbag moto

&umea moto a testat indelug diverse inter+retari ale air%agului +entru +rotectia

motociclistilor in ca- de accident. ?onda a introdus un air%ag frontal +e modelul Gold


18/20

geci detectea-a cand motociclistul sia +ierdut echili%rul si un im+act cu asfaltul este iminent

si umfla o +erna +rotectoare aflata in geaca +entru a +rote>a s+atele

Curiozit i despre airbag-uri

). Primul +roducator care a gandit, +roiectat si testat air%agurile nu este Mercedes,

asa cum considera ma>oritatea iu%itorilor marcii germane. Inventatorul air%agului este

considerat americanul Allen 8reed, care a de-voltat un sistem de declansare si umflare %a-ate

+e sen-ori a unei incinte +line cu aer. !esi 8reed lea vandut celor de la Chr5sler inventia,

+rima flota de air%aguri e3+erimentale a fost construita de Ford, in )/4).

'. In acelasi an, Mercedes a inregistrat si +atentat in $uro+a un sistem a+roa+e identic.

Germanii nu au construit insa un model care dis+unea de air%aguri decat noua ani mai tar-iu,

cand #7lasse +rimea, in )/;(, un astfel de sistem de siguranta.

:. Primul model vandut in lume care dis+unea de air%aguri este "ldsmo%ile

Toronado. #e intam+la in )/4:.

*. Air%agul nu a fost va-ut ca un element de siguranta com+lementar centurii de

siguranta. Inventatorul air%agului la gandit initial in sco+ul declarat de a inlocui centurile,

considerate e3trem de +utin conforta%ile.

. Prima masina din lume care dis+unea de air%aguri frontale in dotarea standard a

fost Porsche /** Tur%o, in )/;4. In acelasi an a+area +e +iata +rima masina >a+one-a +e careau fost montate air%aguri9 ?onda &egend.

0. a+one-ii au dat insa dovada de o re+e-iciune uimitoare in ado+tarea noului sistem.

To5ota Avensis a devenit, in )//;, +rima masina vanduta in $uro+a care dis+unea de un

ma3im de noua air%aguri.

4. Audi sa miscat e3trem de greu in ado+tarea air%agurilor. Primele modele ale

germanilor dotate in standard cu acest ti+ de sistem de siguranta au a+arut a%ia in )//*.

;. Masinile de familie cu +ret a%orda%il din $uro+a 1modele ale "+el, over, Peugeot,

enault, Fiat, @olsJagen sau Ford2 au ince+ut sa fie dotate cu air%aguri doar la mi>locul

anilor K/(.

/. Air%agurile laterale 1Lascunse in scaune, destinate sa +rote>e-e -ona +elviana2 au

fost +atentate de com+ania suede-a Autoliv A8, fiind utili-ate in +remiera +e @olvo ;(, in

)//*.

)(. Air%agul cortina 1care +rote>ea-a ca+ul im+otriva unui im+act cu geamul lateral2

a a+arut in forma actuala in )//;, +e modelul To5ota Progres. Cu un an inainte, 8M

perne de aer

Documents