PEGGY DERN

Secretul

Cristinei

ALCRISRomance

giannijollys

Capitolul 1

Când ma[ina f`cu brusc un salt \ntr-o parte \n scrâ[netulpneurilor [i al frânelor, se auzi izbitura metalului de margineatrotuarului. Dar era deja prea târziu.

Sub lumina orbitoare a farurilor, incapabil` s` se mi[te,\l z`ri pe [oferul bolidului care o lovise; \nconjura capota \nfug`. Tân`ra fat` \l v`zu aplecându-se asupra ei [i-i sim]imâinile pe corp. Apoi b`rbatul vorbi. Crezu c` \n]elegec`-[i repro[a accidentul. Totu[i, dac` n-ar fi fost atât de\ndemânatic, lovitura ar fi fost mult mai puternic`. Oricum,nu fusese vina lui.

Privise \n cealalt` parte a drumului [i cum aceasta eraliber`, pornise pe aceast` strad`, strada principal` dinParadisul surferilor, care era foarte aglomerat`.

– Sta]i lini[tit`! \i strig` b`rbatul.|i ap`rea ca o siluet` neclar`. |[i d`du totu[i seama c`

un picior imaculat \ngenunche al`turi de ea, \n praf.Cuvinte al c`ror sens nu-l \n]elegea, ajungeau cu greu lamintea sa \nv`luit` \n cea]`.

5

giannijollys

„Oare de ce vorbe[te atât de greu?“ se gândi \n timp ce\ncerca s` se ridice [i s` resping` mâinile care o cercetau.

Când \n sfâr[it reu[i s` se mi[te, \l auzi c` murmura cuo voce plin` de gratitudine:

– Dar este o copil`! Domnul fie l`udat, tr`ie[te!|[i adâncise privirea \n ochii imen[i ai tinerei fete.

Ace[tia p`reau pierdu]i pe fa]a livid`, aureolat` toat` de[uvi]e de p`r blond.

Cuvintele ajungeau acum la ea destul de clar pentru ale \n]elege [i replic` \n grab`:

– Nu sunt o copil` [i m` simt foarte bine.|ncerc` \nc` o dat` s` \ndep`rteze mâinile care o

cercetau. Gestul de respingere fu atât de violent, \ncâtb`rbatul se d`du imediat \napoi.

|n timp ce f`cea eforturi pentru a se \ndrepta, nu \ncetas` repete pe un ton care se voia dur [i taios:

– M` simt foarte bine.Dar vocea \i tremura \nc`. Ajutat` de un bra] solid,

tân`ra fat` se \ntinse lâng` bara de protec]ie a ma[iniilungi, gri. Privi pe rând b`rbatul [i somptuoasul Jaguarcare o trântise. Durerea o f`cu s` ]ipe când vru s` se ridice\n picioare.

– Asculta]i, spuse b`rbatul, v` voi duce la un doctor,numai \n cazul \n care...

Tân`ra fat` not` o ezitare [i avu impresia c` nu voias`-[i termine fraza. Dar brusc, relu`...

6

– Numai \n cazul \n care nu vre]i s` semnala]iaccidentul la poli]ie.

– Nu! exclam` ea atât de brutal, \ncât b`rbatul se\ntrerupse [i strânse ochii pentru a o observa mai bine.

Tân`ra fat` se \ndrept` cum putu, \ntinzându-[i trupulpl`pând [i sub]ire. Trebuia s`-[i reg`seasc` siguran]a cuorice pre].

Primind privirea sa piezi[`, b`rbatul relu`:– V` g`sesc prea tân`r` pentru a v` plimba singur`

noaptea. Mai ales \n aceast` sta]iune unde se poate\ntâmpla orice. Ar trebui s` fi]i de mult timp acas`, \n pat.

O privea cu intensitate.– {i de ce acest refuz categoric?

Vocea \i devenise brusc mult mai ferm`, aproapeautoritar`.

– Dac` nu vre]i s` semnala]i accidentul la poli]ie,ad`ug`, ar trebui s` v` vad` cel pu]in un doctor. Nu vreaus` r`mân cu greutatea asta pe umeri.

– V` spun c` m` simt foarte bine, insist` tân`ra fat`. Pute]is` pleca]i. Oricum, v` mul]umesc c` a]i oprit [i m-a]i ajutat.

B`rbatul \n]elese c` aceste cuvinte \nsemnauconcedierea, dar nu se mi[c`.

– Permite]i-mi s` v` spun, draga mea copil`, c` nu voipleca. Fie v` voi duce la un doctor, fie v` voi duce acas`. A]i\n]eles? Apropo, unde locui]i? La Surferi sau la „Gold Cast?“

Se opri brusc, cu ochii a]inti]i asupra unei ma[iniretrase, al c`rui [ofer \i privea curios.

7

– Ce se \ntâmpl`? \ntreb` acesta din urm` cubrutalitate. Ave]i necazuri?

Privirea b`rbatului se \ndrept` asupra Jaguarului, apoiasupra tinerei fete.

Oare \i auzise \ntrebarea? Nu putea fi sigur. Dar ea se\ntoarse calm` [i exclam`:

– Nu, mul]umesc, totul este \n regul`. Am vrut doar s`prind o pisicu]` care era gata s` fie strivit`.

Vorbise cu degajare, cu zâmbetul pe buze, dar el o v`zu\ncordându-se lâng` bara de protec]ie. Cei doi b`rba]i sem`surar` o clip`, apoi ma[ina se \ndep`rt` \n vâjâitulmotorului.

Penumbra o \mpiedica s` vad` expresia uimit` ainterlocutorului s`u:

– Bine imaginat` povestea dumneavoastr`, remarc`acesta. Este pentru a-mi dovedi talentele de actri]`, saupentru a ascunde adev`rul? Pentru c`, dac` asta estesitua]ia, cu mine nu va merge. V` las la doctor, sau \n fa]au[ii dumneavoastr`. Alegerea v` apar]ine, \ncheie pe unton care nu admitea nici o replic`.

Când vru s` se \ndep`rteze de ma[in`, tân`ra fat` sestrâmb` de durere, dar cuvintele \i fur` la fel de ferme cacele ale b`rbatului:

– Nu locuiesc aici [i v` repet c` m` simt foarte bine. Nuse pune problema s` merg la un doctor. Vreau s` prind

8

autobuzul pentru Brisbane.– La ora asta? se mir` el. Dar este aproape ora unu

diminea]a!|n clipa când se \ntoarse, \i v`zu piciorul. Sco]ând o

exclama]ie, o trase sub lumina farurilor.R`nit`, tân`ra fat` sângera abundent. F`r` o vorb`, o

lu` \n bra]e [i o duse pân` la ma[in`, unde o a[ez` cuaten]ie pe scaunul din fa]`. Apoi se strecur` al`turi.

– Nu insista]i, este \ncuiat`, exclam` când degetelepasagerei c`utar` pe pip`ite s` deschid` u[a.

Din tonul vocii, aceasta \n]elese c` nu glumea.– A]i face mai bine s` sta]i lini[tit`, continu` b`rbatul.

Pentru c` nu ave]i domiciliu, v` voi duce la mine. Vomvedea ce vom face, dup` ce v` voi examina.

Ma[ina puternic` demar` \ncet [i se angaj` pe drumulna]ional, dep`[ind centrul Paradisului surferilor. Luminileora[ului se stingeau una câte una. Vehiculul rul` cu vitez`pe esplanada care mergea de-a lungul oceanului. Brusc,zgomotul [i culorile celebrei sta]iuni balneare disp`rur`;tocmai intraser` \ntr-un parcaj subteran. O centur` desiguran]` pocni [i cu o u[urin]` foarte sportiv`, b`rbatul seridic` din scaunul s`u. Deschise portiera pasagerei [i, cu omân` ferm`, vru s-o ajute s` coboare. Dar aceasta \lrespinse cu violen]`.

– Sunt cunoscut aici, [i nu vreau necazuri, \i spuse el,cu o voce glacial`. Eu sau poli]ia, de acord?

9

|n timp ce vorbea, \ntinse bra]ul spre un telefon situat\ntre ascensoare. Cum tân`ra fat` continua s` tac`, se\ndrept` spre el \n pas sprinten. |l urm`, \mpotrivavoin]ei ei.

B`rbatul folosi una din numeroasele chei din leg`tur`[i u[ile ascensorului culisar` f`r` zgomot. Se strecurar`\n`untru [i se l`sar` du[i \n cea mai deplin` lini[te. Ea nu\ndr`znea s`-l priveasc`. Mocheta groas` care acopereapodeaua \n`bu[ea cel mai mic sunet. Pe pere]ii lucra]i cumigal` observ` o oglind` [i un pastel foarte frumos,reprezentând plaja surferilor, \n plin soare. Ansamblul erade o mare [i str`lucitoare elegan]`.

Brusc, ascensorul se opri. Tân`ra fat` se afla \n fa]aunui vestibul cu lumina filtrat`, unde se g`sea o singur`u[` pe care b`rbatul o deschise gr`bit. F`r` o vorb`, \i f`cusemn s` treac`. {tia c` trebuie s`-l asculte. Luxul [ifrumuse]ea complet oriental` a salonului \n care p`trunse,o l`sar` f`r` grai. Dar nu avu r`gazul s` priveasc` mai mult.

B`rbatul \[i l`s` cheile pe o mas` mic` [i-[i arunc`neglijent haina pe un fotoliu. Apoi se \ntoarse spre ea.

– Bine, declar`, m` numesc Ashley Carlton, dardumneata?

Vorbea din nou ciudat, f`r` s` articuleze cu adev`rat.R`mase t`cut`. El f`cu gestul de a se \ndrepta spre telefon.

– Am uitat, exclam` tân`ra fat`, pro... probabil m-amlovit la cap când m-a izbit ma[ina.

10

Uluit, l`s` s`-i scape ceea ce ea b`nui a fi o \njur`tur`,deoarece limba \i era necunoscut`.

– Ascult`, \ncep s` m` satur pân` peste cap, [uier`printre buzele strânse. O prinse cu violen]` de um`r.Re]inându-[i un ]ip`t, tân`ra fat` se strâmb` de durere.

– E[ti r`nit`, nu? Nu m` \n[el?Sim]i c`-[i st`pânea cu greu mânia, dar nu r`spunse.

B`rbatul puse mâna pe telefon cu un gest furios.– Mai \ntâi \l voi suna pe doctorul meu, apoi la poli]ie,

o anun]`. Am avut o noapte infernal` [i f`r` s` mai am pecap [i toat` aceast` poveste.

– V` rog, nu face]i asta, \l implor`.Degetele b`rbatului se oprir` pe cadran [i o observ`.

Expresia pe care i-o citi \n ochi \l f`cu s` [ov`ie [i \nchise.– V` rog, nu suna]i doctorul, insist` tân`ra fat`. Sunt

doar pu]in julit`.Privir` \mpreun` piciorul pe care curgea \nc` sângele.– Oh, mai ales n-a[ vrea s` v` murd`resc mocheta, se

scuz` ea.Stupiditatea observa]iei \l f`cu s` zâmbeasc`. Pentru

prima dat`, Ashley ap`ru ca o fiin]` normal`. Apoi, f`r` catân`ra fat` s` poat` reac]iona, o lu` \n bra]e. Aceasta f`cuun efort puternic pentru a se elibera [i Ashley, privind-o,\n]elese c` era \nsp`imântat`.

– Te duc doar \n baie. Nu te nelini[ti, nu m` gândesc s`te seduc.

11

Cu un zâmbet ironic pe buze, \mpinse o u[` care d`deaspre un culoar lung.

– Oricum, ar trebui s` fii mai atr`g`toare decât e[tiacum, ad`ug`.

Cuvintele [fichiuitoare p`reau s` ias` dintr-un co[mar\n care tân`ra fat` plonjase de ore. Arunc` o privire rapid`\n oglind` [i constat` dezastrul oftând.

P`rul auriu, de obicei atât de m`t`sos [i str`lucitor, cucascada sa de bucle, nu mai era decât ni[te be]i[oare]epene [i pline de praf. De când p`r`sise plaja, nu-l maisp`lase. Pe fa]a de o paloare \nsp`imânt`toare, doar o pat`de sânge aducea o tent` de culoare. Cu siguran]`, \[iatinsese obrazul cu mâna \nsângerat`. Cât despre ochiiimen[i \n care se reflecta str`lucirea aurie a chihlimbarului,erau [i mai mari de team`.

Dar teama fu deja \nlocuit` de mânie. Oare cum putuseface o remarc` atât de pu]in m`gulitoare? Se \ncord` jignit`[i-l fulger` cu privirea.

– Vino, spuse Ashley, \]i voi cur`]a rana.Un zâmbet larg \i lumina chipul bronzat de soare,

dezvelindu-i din]ii foarte albi. Intimidat`, tân`ra fat` \[iplec` ochii.

– Pot s-o fac [i singur`, murmur`, cu spatele rezemat deperete.

– Nu fi ridicol`. Scoate-]i sandalele.Ashley se aplec` pentru a pune mâna pe ele [i reu[i \n

12

ciuda mi[c`rii sale rapide de a se da \napoi.|n fa]a acestei atitudini, tr`s`turile b`rbatului se

\n`sprir`, iar ochii alba[tri se \ntunecar`. Dar chiar \naintede a-[i l`sa mânia s` izbucneasc`, o voce blând`, vorbind\ntr-o limb` str`in`, \i \ntrerupse.

Tân`ra fat` se \ntoarse atât de energic, \ncât nou-venitulr`mase nemi[cat. |n acea clip`, Ashley Carlton vorbi. Se\ncepu o discu]ie. Tân`ra fat` ar fi vrut atât de mult s` fug`.|i observa tem`toare.

Oare era posibil s`-]i imaginezi doi b`rba]i mai diferi]i?Ashley, cu p`rul blond pres`rat de [uvi]e aproape albe [iochii adânci alba[tri, care puneau \n eviden]` nuan]aar`mie a tenului, putea fi suedez, \n timp ce \nso]itoruls`u, brunet [i scund, era asiatic, f`r` \ndoial` chinez...Discu]ia dintre ei era foarte animat`. Oare ce-[i puteauspune? Dac` m`car ar putea \n]elege! Ashley gesticula cu osanda \nc` \n mân`. Apoi, brusc, privirea i se \ndrept` sprecea pe care o avea \nc` \n picior [i, ridicând ochii, \ntârzie\ndelung asupra siluetei sale. F`r` s` [tie de ce, obrajiitinerei fete devenir` stacojii.

„Tân`ra noastr` necunoscut` cu siguran]` nu estes`rac`“, se gândi Ashley. Cump`rase foarte multe hainefeminine \n ultimii zece ani pentru a [ti c` rochia [isandalele proveneau de la cele mai bune firme.

|n acea clip`, vorbi chinezul:– |mi permite]i s` v` examinez rana, domni[oar`? Nu

ave]i de ce s` v` teme]i, am profesat \n ]ara mea. Vocea \i

13

era foarte melodioas` [i vorbea aproape f`r` accent.Tân`ra fat` se d`du \napoi la perete, cu ochii a]inti]i

asupra acelui b`rbat cu chipul atât de pu]in familiar. Darvorbise cu atâta blânde]e, \ncât accept`. Ashley ridic` dinumeri [i p`r`si baia.

– A[eza]i-v` pe acest scaun [i pune]i piciorul pegenunchiul meu.

|mpinse un scaun pentru ea [i se a[ez` pe margineac`zii. Cu foarte mult` aten]ie, cur`]` piciorul murdar.

– Iat`.|n`l]` capul [i-i zâmbi.– Nu este nimic, ve]i vedea. Treab` doar de câteva zile.

Nu ve]i avea nici m`car o cicatrice.Se ridic` [i se \ndrept` spre un dulap de toalet` ticsit cu

sticlu]e [i cutii. Neg`sind ceea ce c`uta, o p`r`si câtevaclipe.

|n timp ce-l a[tepta, tân`ra fat` \[i l`s` privirea s`r`t`ceasc` \n jur. Ca [i restul apartamentului, baia eraluxoas`. O iluminare indiscret` f`cea s` str`luceasc` p`r]ilecromate [i pardoseala \n culori discrete. Printr-o u[`\ntredeschis`, z`ri o camer`.

Dar durerea o aduse la realitate [i \[i plec` ochii asuprapiciorului. Acesta fusese cur`]at perfect [i cu excep]iacâtorva julituri, \ntr-adev`r, p`rea nu prea distrus. B`rbatulse \ntoarse [i unse rana cu un unguent brun, al c`rui miros

14

o f`cu s` se strâmbe.– Nepl`cut, nu-i a[a? observ` chinezul, surprinzându-i

expresia. Dar ve]i vedea, este foarte eficace.O pans` cu nesfâr[it` blânde]e [i se ridic`.– Ve]i dormi aici. Domnul Ashley dore[te asta|[i adun` medicamentele [i p`r`si \nc`perea la fel de

t`cut cum p`rea c` face orice.Tân`ra fat` p`trunse \n camer` [i dintr-o singur` privire

cuprinse ansamblul decorului care, de data aceasta, eratipic australian. Un covor verde deschis [i draperii asortatepuneau \n valoare culoarea crem a cuverturii din dantel`de pe pat. Se duse pân` la u[`, pentru a o \ncuia cu cheia.

Apoi se \ntoarse \n baie [i scotoci printre flacoanele dindulapul de toalet`. Cuvintele lui Ashley \i r`sunau \nc` \nminte „ar trebui s` fii mai atr`g`toare“... Evident, nu voias` atrag` aten]ia b`rba]ilor, dar avea totu[i datoria deonoare de a p`rea prezentabil`.

|[i sp`l` rapid p`rul. Când fu uscat, \[i scoase dinpo[et` o perie [i \ncepu s`-l coafeze. Cu bretonul care-ic`dea peste ochii c`prui-aurii [i buclele care-i aureolauchipul fin, sem`na cu un paj din Evul Mediu.

Cu o strâmb`tur` de dispre] pe buze, f`cu inventarulpo[etei: pudrier`, ruj de buze, batiste [i un portmoneucu... un am`rât de dolar [i ni[te m`run]i[. Brusc, i se f`cudin nou team` [i se repezi \n fotoliul adânc, de lâng`m`su]a de toalet`. Oare ce era pe cale s` fac` [i mai ales ce

15

tocmai l`sase \n urma ei? Trupul \i fu str`b`tut de un lungfior de ghea]`. {i dac`...? U[oare b`t`i \n u[` o f`cur` s`tresar`. Ridicând fa]a cuprins` de team`, tân`ra fat`a[tept`. Se cioc`ni din nou.

– Da? \ntreb` \n [oapt`, f`r` s` fac` nici o mi[care.– Este Han, domni[oar`. V` aduc un bol cu ciocolat`.Cl`tinându-se, se \ndrept` spre u[` pentru a trage

z`vorul. |n spatele ei se afla Han, cu o tav` cu un bolaburind \ntr-o mân` [i cu ni[te haine \mp`turite \n cealalt`.

– Este o pijama a domnului Ashley, \i spuse chinezul.Este nou`... {i be]i acest amestec, ad`ug` ar`tându-i tavacu un aer complice. V` va ajuta s` dormi]i.

Trecu pe lâng` ea [i se duse s-o a[eze pe noptier`. Apoi,l`sând \n jos plapuma de puf, la picioarele patului, pusepijamaua pe pern`. „Noapte bun`, domni[oar`“, murmur`.

|l urm`ri cu privirea, f`r` s` r`spund`. U[a se \nchise\ncet [i [tiu c`, de data aceasta, nu va avea rost s-o \ncuie.

|[i scoase rochia care, de[i roas` [i murdar`, r`m`seseun model original de bun` calitate [i f`cu s` alunececostumul de baie de-a lungul trupului bronzat. Când\mbr`c` bluza de la pijama, observ` c` nu era din m`tase,ci din bumbac foarte fin, cu o band` alb` care se \ntindeape margini. |n timp ce o \ncheia, se privi \n oglind` [i v`zuc`-i cobora pân` la genunchi.

Tân`ra fat` se strecur` cu voluptate \ntre cear[afurilecurate. Vrând s` sting` lampa de pe noptier`, privirea \i

16

c`zu pe cea[ca de ciocolat`. Se f`cuse atât de mult timp decând nu mâncase nimic! |[i privi ceasul mic din aur [i,constatând c` era deja ora dou`, b`u repede lichidul uleiospân` la ultima pic`tur`.

Cu lumina stins`, se ghemui sub p`tur`. „Nu voi reu[is` adorm vreodat`“, se gândi. Seara aceasta fusese cuadev`rat \ngrozitoare! Dar \n ciuda ei, pleoapele i se\ngreunar` [i totul disp`ru; f`r` s`-[i dea seama, c`zuseimediat \n cel mai profund somn. Somniferul nu d`dusenici un gust b`uturii. A[a c` nu auzi conversa]ia care avealoc \n camera vecin`. Conversa]ie a c`rui subiect arz`tor era.

17

Capitolul 2

Numai o raz` de soare ilumina camera cufundat` \npenumbr`. Când tân`ra fat` deschise ochii, avu o clip` deezitare. Oare unde era? Apoi, brusc, \[i aminti. Se ridic`dintr-o s`ritur`. Era deja pu]in trecut de ora nou`! Tocmai\[i d`du seama c` se adâncise \ntr-un somn profund \nclipa \n care se culcase. Privirea i se opri asupra ce[tii goale[i \n]elese c` fusese drogat`.

P`r`si patul [i se \ndrept` \ncet spre fereastr`. Perdelese deschiser` \ncet când ap`s` pe un buton aflat pe perete.

– Oh! exclam`.Vederea care i se oferea ochilor, o l`s` mut` de

admira]ie. Doar câteva vile superbe o desp`r]eau deoceanul ca turcoaza, ale c`rui valuri \nspumate veneau s`se sparg` pe nisipul galben al unei plaje imense.

Fascinat`, tân`ra fat` r`mase nemi[cat`. Dar revenifoarte repede la realitate [i se duse \n baie. Un du[ rece orevigor` [i observ` c` piciorul deja n-o mai durea. Când fu

18

\mbr`cat`, se piept`n` [i \[i lumin` buzele pline cu o urm`de ruj. |n timp ce se privea \n oglind`, inspir` profund,apoi p`r`si camera.

Pe culoarul mic se aflau \n fa]` dou` u[i. „Cu siguran]`,un apartament“, se gândi. Trebuia s` fie mult mai vastdecât al s`u. Probabil apar]inea st`pânului acelor locuri...Brusc, se \ntoarse [i-[i \ndrept` pa[ii spre salon.

Noaptea trecut`, pe jum`tate incon[tient`, nu f`cusedecât s`-l observe. Dar acum, \n lumina str`lucitoare azilei, putu s`-l contemple pe \ndelete. Pere]ii erauacoperi]i cu un tapet auriu pe care erau desenate plante [ip`s`ri colorate [i necunoscute. Pe jos era \ntins un covorgros \n nuan]e de cafeniu-auriu.

Privirea \i fu atras` de un tablou care reprezenta doi]`rani chinezi. Se p`rea c` ochii le erau pentru vecie \ntor[ispre salonul luxos cu mobile sculptate [i \ncrustate \nfilde[ [i cu canapele noi. O fereastr` cu geamuri sedeschidea spre o teras` inundat` de soarele care dominaoceanul.

Cobor\ câteva trepte [i dup` ce str`b`tu sufrageria,p`trunse \ntr-o buc`t`rie al c`rei stil contrasta cu cel alcelorlalte \nc`peri: era ultramodern`, cu o pardoseal`str`lucitoare [i o mul]ime de robo]i electrici pentrumenaj. Lâng` mas`, Han o privea cu ve[nicul zâmbet pebuze.

– Bun` ziua domni[oar`, exclam`, pe un ton vesel.Micul dejun este preg`tit. Dori]i ceai, sau cafea?

19

|i ar`t` cu un gest o mas` mic` ascuns` \ntr-o firid`.Rafturi din sticl` o desp`r]eau de buc`t`rie.

Nesigur`, vru s`-i pun` \ntreb`ri. Dar \i mul]umi [i sea[ez` pe scaunul pe care i-l oferi.

– Mul]umesc, repet` cu voce \nceat`.Ridic` ochii spre el.– Cum v` numi]i?– Han, domni[oar`, \i r`spunse. |n realitate, numele

meu este mai complicat, dar domnul Ashley prefer` s` m`numeasc` astfel...

O privi cu intensitate.– Oare pot s`-l cunosc pe-al dumneavoastr`?Tân`ra fat` [tia c` a[tepta un r`spuns. Dar \n tulburarea

sa, se sustrase privirii chinezului, l`sând s`-i scapefurculi]a.

– Foarte bine, murmur` acesta, vom vedea mai târziu.Pe tr`s`turile b`rbatului se citea amuzamentul [i ea se

sim]i ro[ind. Ofensat`, \[i lu` furculi]a [i \ncepu s`m`nânce cu poft`. Han \i aduse o cea[c` de cafea. F`r` s`\ndr`zneasc` s`-l priveasc`, \l \ntreb` cu voce timid`:

– Han... |n ciocolata de asear` a fost oare un somnifer?– Oh nu, domni[oar`, se mir` chinezul. Erau doar

ierburi care provin din ]ara mea. M-am gândit c` v` vorajuta s` dormi]i.

– Este adev`rat, am dormit foarte bine, recunoscutân`ra fat`. Mul]umesc pentru tot.

P`ru c` ezit`.

20

– Acum, \mi po]i ar`ta oare cum voi putea ie[i de aici, te rog.– |mi pare r`u, dar nu este posibil, replic` Han ferm.

Domnul Ashley dore[te s` v` vorbeasc` [i nu se va \ntoarce\nainte de prânz.

– Dar trebuie s` plec, exclam` ea.Se sim]i cuprins` de team`.– Unde vre]i s` merge]i? \ntreb` Han, cu o voce care

redevenise lini[tit`. Dac` dori]i s` v` \ntoarce]i acas`, v` vaconduce domnul Ashley.

– Destina]ia mea nu v` prive[te, strig` tân`ra fat`. {i dealtfel, plec imediat.

|[i lu` po[eta [i alerg` spre u[`.– Este \ncuiat` cu cheia, domni[oar`, o preveni Han pe

un ton hot`rât. Haide]i, lua]i ziarul continu` el [i merge]is` v` instala]i pe teras` \n a[teptarea domnului Ashley.

– Nici nu se pune problema, plec, [uier` tân`ra fat`.Totul este ridicol.

{i ar`tând spre salon, ad`ug`:– Pân` la urm` voi crede c` m-a]i r`pit. Aspectul acestui

loc se preteaz` foarte bine acestui gen de istorie.Chinezul schi]` un zâmbet ironic.– Nu v` nelini[ti]i, o asigur`. Este casa domnului

Ashley.|i ar`t` \nc`perea cu un gest larg [i relu`:– A adus totul din Vietnam. Toate acestea \i amintesc o

perioad`... [i de o persoan`...Se \ntrerupse [i o privi.

21

– V` rog, a[tepta]i-l.Accept`, \mpotriva voin]ei sale. De altfel, avea oare de

ales? {i apoi, prin minte \i trecu un gând. Lu` ziarul [i seduse pe teras`. Citi superficial titlurile mari [i parcursetoate paginile, vizibil \n c`utarea unui anumit articol. Eraatât de absorbit`, \ncât nu-[i d`du seama c` este observat`din umbr`.

V`dit decep]ionat` de a nu fi g`sit nimic, tân`ra fat` seridic` [i, cu coatele rezemate de balustrad`, se pierdu \ncontemplarea peisajului. Nu auzi u[a de la intraredeschizându-se [i nu-i observ` pe cei doi b`rba]i carep`trunser` \n \nc`perea imens`. Ceea ce-i atrase aten]ia fuvocile lor.

– Este un noroc c` te-am \ntâlnit, Ashley. Cu ascensorulacesta personal [i blestematul de robot telefonic, nu te potg`si niciodat`!

– Edmond, [tii bine c` r`spund \ntotdeauna mesajelor.Recunoscuse vocea b`rbatului cu Jaguar.– |ntotdeauna... când \]i convine, replic` interlocutorul

s`u. M` \ntreb ce cred prietenii t`i când nu reu[esc s` tep`c`leasc`. Din fericire, r`mâne biroul.

– Dragul meu Edmond, secretara mea este [i maieficient` decât robotul. Nu-mi d` decât apelurileprofesionale.

Se l`s` o scurt` t`cere.– Acum, spune-mi ce te aduce, continu` Ashley pe un ton

ferm. {tii sigur c` nu-mi pot permite s` fiu permanent deranjat.

22

– |n]eleg.Toat` iritarea disp`ruse din vocea celuilalt b`rbat.

Tân`ra fat` percepu \n ea triste]e când vorbi din nou.– M` \ngrijoreaz` m`tu[a ta... Tu nu-i dai ve[ti

niciodat`! se lament`. Trebuie s` vii neap`rat disear` la ungr`tar.

– Uitasem, exclam` Ashley.Cuvintele unchiului nu p`reau s`-l fi sup`rat. Continu`

pe un ton amuzat:– Oricum, lini[te[te-o pe m`tu[a Beth: nu ve]i mai avea

de ce s` v` \ngrijora]i de extravagan]ele mele. Cel pu]inpentru un timp...

– Ce vrei s` spui? \ntreb` Edmond, surprins. N-amremarcat s`-]i fi redus cheltuielile.

– Imagineaz`-]i c` am p`r`sit-o asear` pe cea care eracauza nebuniilor mele!

Edmond f`cu o pauz` \nainte de a r`spunde.– Oare chiar asta \]i doreai?Vocea \i era fals comp`timitoare.– Era atât de frumoas`.Ashley izbucni \n râs.– Da, superb`, dar pu]in prea preten]ioas`. Oricum,

acum este de domeniul trecutului.– Este p`cat, murmur` Edmond. Consideram s` forma]i

perechea ideal`. {i apoi, este timpul s`-]i aranjezi valizele[i s`-]i formezi un c`min.

23

– Oare m` vedeai c`s`torit cu Delice?Ashley p`rea c` se distreaz` bine.– Este ultimul lucru pe care l-a[ face.Apoi t`cu [i relu` brusc, gânditor:– Este adev`rat c` nu-mi displ`cea s` fiu cu ea...Tonul i se schimbase. Tân`ra fat` se \ntreb` dac`

exprima regret sau indiferen]`. Nuan]a erainterpretabil`.

Edmond schimb` brusc subiectul.– Voiam s`-]i vorbesc despre asta mâine, dar mai bine

s` [tii imediat. Exist` câteva probleme pe [antier [i labirou. Secretara lui Fenton a plecat, dar va fi u[or de\nlocuit. Nu, problema cea mai important` este [antierul...Sunt prea multe comenzi, Ashley. Trebuie s` te ocupi deasta.

– De acord, voi \ncerca s` trec mâine, promise Ashley.Apoi se l`s` t`cerea. Tân`ra fat` \i observa cu aten]ie [i

nu-l v`zu pe Han p`trunzând \n \nc`pere.– Acum te voi l`sa, anun]` Edmond. Dar promite-mi c`

vii disear`...– Vei bea un pahar \nainte s` pleci, \l \ntrerupse Ashley.

Dac` vrei, r`mâi la prânz.– Nu mul]umesc, e[ti amabil, \i r`spunse unchiul. |n

schimb, voi bea cu pl`cere un scotch.Han \l servi [i Edmond se \ndrept` spre teras`. |n timp

ce admira vederea, \[i duse paharul la buze. |n acea clip` ov`zu pe tân`ra fat` retras` \ntr-un col]. Aceasta se ridic` [i

24

r`mase nemi[cat`. Cei doi b`rba]i schimbar` cuvinterapide \n acea limb` pe care n-o \n]elegea.

– Cine sunte]i? o \ntreb` Edmond, m`surând-o cu unaer suspicios.

|n acea clip` ap`ru o mân` [i o prinse de \ncheietur`.Se sim]i tras` \n interiorul salonului.

– Cine este, Ashley? \l \ntreb` unchiul. Credeam c` nuera nimeni aici.

– Problema, Edmond, este c` nu sunt \n stare s`-]ir`spund. Tân`ra mea necunoscut` jur` c` [i-a uitatnumele, de când am lovit-o cu ma[ina.

Tân`ra fat` \ncerc` f`r` succes s` se desprind` dinmenghina care-i strângea bra]ul. „Pare c` se amuz`“, segândi furioas`. |ntr-adev`r, \n ochii alba[tri \ntuneca]i ai luiAshley, str`lucea o lic`rire de ironie.

– De când ai lovit-o cu ma[ina? se mir` Edmond.– Da, asear`.– Dar ce face aici? De ce nu s-a \ntors acas`? continu`

stupefiat. Ai luat leg`tura cu Sedgwick?– Oh nu, unchiule Edmond, r`spunse Ashley râzând.

Sunt sigur c` mica mea necunoscut` n-ar vrea s` iauleg`tura cu avocatul meu. Nu-i a[a, frumoaso?

|i leg`n` mâna pe care i-o ]inea prizonier`. Tân`ra fat`\ncerc` \nc` o dat` s` se elibereze.

– Nu voia nici doctor, nici poli]ie. A[a c`, nu te gândi laavocat...

25

– Dar... insist` Edmond. Nu crezi c` dat fiind averea ta?– Oh nu, unchiule! |n nici un caz nu cred c` a fost

premeditat. Nimeni nu [tia c` m` \ntorceam acas`. Mai\ntâi a avut loc o petrecere foarte plictisitoare [i apoiDelice...

Vocea avea din nou acea nuan]` ciudat`.– Inten]ionam s` r`mân, dar lucrurile s-au desf`[urat

nepl`cut. M` \ntorceam când a avut loc accidentul, \]i jurc` este o \ntâmplare.

– Cum v` numi]i, draga mea copil`?B`rbatul cu p`rul c`runt se \ntorsese spre ea. Nu

sem`na deloc cu Ashley.Oare ce trebuia s` r`spund`? Putea s` spun` pur [i

simplu c` voia s` plece? Strânsoarea lui Ashley deveni maiputernic` [i [tiu c` nu va putea p`r`si acest loc... decâtdac` d`dea un r`spuns.

– Cristina, murmur`, Cristina Seaton.Privirea sa o \ntâlni pe cea a lui Ashley [i \n]elese

imediat c` acesta n-o credea. |ncheietura mâinii \i r`m`seseprizonier`.

– Ei bine, Cristina, propuse Edmond, cred c` ar fi maibine s` v` conduc acas`. Absen]a dumneavoastr` probabil\i nelini[te[ti pe p`rin]i. Sunte]i \nc` o copil`...

Brusc, privirea i se \n`spri [i \ntreb` pe nea[teptate:– Dar ce vârst` ave]i?Ashley izbucni \n râs. Tân`ra fa]` nu \n]elegea.

26

– {i dac` \]i spun c` are [aisprezece ani, \ntreb`, te-arderanja atât de mult?

Se \ntoarse spre ea.– Ei bine, spune-ne... Cristina, ce vârst` ai cu adev`rat?Ezitase inten]ionat s`-i rosteasc` numele, era sigur`

de asta.– Tocmai am \mplinit optsprezece ani, [uier` ea. {i

sunt destul de mare pentru a [ti ce vreau s` fac. Tot ce-midoresc, este s` ies de aici.

– Da, ave]i absolut` dreptate, aprob` Edmond. Nuare nimic de f`cut aici, continu` adresându-se lui Ashley.O voi duce la m`tu[a Beth... pân` când vom l`murisitua]ia.

De data aceasta strânsoarea fu atât de violent`, \ncâttân`ra fat` l`s` s`-i scape un strig`t. Totu[i Ashley vorbifoarte calm:

– Nu, Edmond, nu va pleca nic`ieri. Eu am g`sit-o, estea mea.

– A ta, exclam` unchiul n`ucit. Dar ai \nnebunit! Nuspune asemenea prostii, dragul meu. M`tu[a ta [i cu minevom elucida problema [i o vom trimite pe aceast` copil` deunde vine.

– N-o vei lua nic`ieri, insist` Ashley. Va r`mâne aici.Oricum, cunoa[te condi]iile plec`rii sale. Nu-i a[a?

Acum i se adresa ei, ]inând-o \nc` prizonier`.– |n acea clip` te voi conduce acas`, frumoas`

necunoscut`... oh, iart`-m`... Cristina!

27

Cei doi b`rba]i a[teptar` r`spunsul, dar aceasta r`masemut`. Brusc, f`r` s` se a[tepte la asta, Ashley \i eliber`mâna.

Edmond vorbi:– Singurul lucru care nu este \n ordine la tine, Ashley,

este c` ai avut \ntotdeauna tot ceea ce ai vrut. Prea mul]ibani, prea multe femei...

Vocea sa era un amestec de mânie [i dezam`gire.– Ba nu, exagerezi, unchiule.Replicase foarte calm, dar cu o urm` de triste]e \n voce,

tân`ra fat` ar fi putut jura. Totu[i, când o privi, \[i spuse c`era imposibil. Era atât de arogant, atât de sigur de el...

Han \i murmur` câteva cuvinte [i Ashley i se adres` dinnou unchiului.

– {tii, \i voi telefona m`tu[ii Beth pentru a-mi cereiertare. Nu se pune problema s`-mi las invitata singur`disear`. De altfel, nu este decât un gr`tar, o persoan` \nplus sau \n minus...

Brusc, Cristina \n]elese c` era singura ei [ans`. Va fimult` lume acolo disear` [i nu va putea fi supravegheat`.Poate va avea ocazia s` scape?

– Oh, dar ador gr`tarele, exclam`. Domnule?– Domnul Blythe, r`spunse Edmond prompt.Apoi pe un ton mai st`pânit, ad`ug`:– Da, desigur, ve]i putea veni, draga mea. Dac` Ashley

este de acord. |l \ntreb` pe acesta din urm`, din privire.

28

– Dac` aceasta este dorin]a Cristinei, fie, vom veni.Dar, ad`ug` \ntorcându-se spre ea, \mi pare r`u s`-]i spunc` va trebui s` te ab]ii s` faci baie \n piscin`, dac` tineriidoresc asta. Bandajul s-ar putea s`-i intrige.

„|l detest“, se gândi Cristina. „Este odios“. {tia totu[i c`nu putea face nimic, Ashley era st`pânul. Se d`du \napoibrusc, când degetele sale se \ndreptar` spre umerii goi,acoperi]i de hematoame.

– Va trebui de asemenea s`-]i acoperi umerii.Apoi se \ntoarse spre Edmond [i ad`ug` cu un zâmbet

larg:– |]i las timp s`-i poveste[ti toate astea m`tu[ii Beth, o

voi suna mai târziu.|[i lu` unchiul de bra] [i \l conduse spre u[a de

intrare.Mânia clocotea \n Cristina, dar era neputincioas`. Cu

ochii plini de lacrimi, se \ntoarse spre fereastra cu geamuri[i nu auzi pa[ii \nfunda]i care se apropiar`. Doar un ordindat \n ceea ce presupunea a fi limba chinez`, o aduse larealitate. Ni[te mâini o \mbr`]i[ar`, dar nu vru s` lepriveasc` [i \nchise pleoapele.

– Han \]i va trata loviturile, frumoas` copil`, murmur`Ashley cu voce blând`. Dup` aceea, vom merge s` mânc`mde prânz.

Se \ndep`rt` [i Cristina sim]i ni[te degete caldepansându-i umerii care o dureau.

29

– Du-te [i te spal` pe mâini \nainte s` trecem la mas`,exclam` Ashley pe un ton vesel.

Tot f`r` s`-l priveasc`, tân`ra fat` p`r`si salonul. Când\n]elese c` o urma, f`cu o mi[care \napoi.

Ajun[i la u[a camerei sale, b`rbatul \[i trecu bra]ul\naintea ei, pentru a o deschide. Cristina se \ntoarse brusc[i \n aceea[i clip`, Ashley \[i duse mâna la p`rul s`u bogat.|i mângâie [uvi]ele blonde cu nesfâr[it` blânde]e. Speriat`,ridic` ochii spre el.

– Ai un p`r splendid, Cristina, \i [opti.Str`lucirea ochilor alba[tri o \nfior`, dar f`cu un efort

pentru a nu p`rea tulburat`. Ashley \i adres` un zâmbetfermec`tor [i disp`ru brusc \n camera sa. Gânditoare,tân`ra fat` \nchise u[a. Se duse s` contemple câteva clipeoceanul, apoi, hot`rât` s` asculte de ordinele primite se\ndrept` spre baie pentru a se sp`la pe mâini. Oricum,\ntr-o zi va primi permisiunea s` p`r`seasc` aceste locuri.Acest b`rbat arogant nu va putea face nimic pentru a o\mpiedica. La amintirea acelor cuvinte incredibile, „eu amg`sit-o, este a mea“, se sim]i din nou cuprins` de mânie, iarCristina \[i jur` s`-i demonstreze c` nu apar]inea nim`nui.Cu un gest furios, lu` peria [i \[i netezi buclele rebele. Apoiie[i.

|n buc`t`rie, Ashley o a[tepta.– Ah, bine! Iat`-te, Cristina, exclam` când o z`ri. Vino [i

ia loc, Han ne-a preg`tit una din specialit`]ile sale.

30

Se instal` [i Han \i servi. Prânzul se desf`[ur` \ntr-ot`cere aproape total`. Cristina detesta ceea ce avea \nfarfurie, dar dup` prima \mbuc`tur`, \i adres` un zâmbetlui Han, spunând:

– Este delicios!Când masa fu terminat`, accept` o cea[c` de ceai.

De-abia asculta conversa]ia dintre cei doi b`rba]i. Pierdut`\n gânduri, tres`ri când Ashley i se adres`:

– Ce inten]ionezi s` faci \n aceast` dup`-amiaz`? Cusoarele acesta, sper c` nu vei r`mâne \nchis`.

Stupefiat`, \l privi o clip`, apoi \ntoarse repede privirea[i se ridic`.

– Cum \ndr`zne[ti s`-mi pui o asemenea \ntrebare?exclam`. Dar pentru c` ai \ntrebat, \]i voi r`spunde: las`-m`la sta]ia de autobuz pentru Brisbane.

Ashley zâmbi.– {i se poate [ti cum \]i vei pl`ti biletul, frumoas`

necunoscut`? remarc`. {tii c` \n acest \ncânt`tor ora[exist` numeroase modalit`]i de a procura bani, dar...

Cristina \l s`get` cu privirea. Dac` ar fi putut, l-ar filovit! Dar se hot`r\ s`-i fac` jocul.

– Nu m-am gândit la asta, admise pe un ton t`ios, darpentru a[a ceva ar trebui s` adaug pu]in` culoaremachiajului meu, nu-i a[a?

– Dac` asta vrei, frumoaso, \i r`spunse f`r` s-o scapedin ochi, n-are rost s` mergi \n ora[. Sunt aici.

31

Expresia ne\nduplecat` a lui Ashley o \nsp`imânt`, dar\[i dep`[i foarte repede teama [i izbucni.

– N-am nevoie de dumneata, domnule Carlton!exclam` cu violen]`. Las`-m` s` plec. {i dac` vrei s` [tiitotul, afl` c`-mi voi vinde ceasul. Este foarte scump [i \miva ajunge cu u[urin]` s`-mi pl`tesc biletul pentru Brisbane.Acolo voi munci. Nu m` sperie asta!

Ashley n-o sc`p` din ochi.– Ai mai muncit deja, Cristina?Aceasta \i sus]inu privirea, dar r`mase t`cut`.– Oare, din \ntâmplare, nu e[ti \nc` la liceu?Dup` câteva clipe de nehot`râre, Cristina se hot`r\ s`

vorbeasc`.– Nu, am p`r`sit [coala anul trecut [i am urmat cursuri

de secretariat.– |n acest caz, [tii s` ba]i la ma[in`? o \ntreb` cu o urm`

de interes \n voce.– Da, \n sfâr[it, nu foarte bine \nc`, m`rturisi tân`ra

fat`. Dar exist` deja posturi pe care le voi putea ocupa.– Bine.Punând cap`t acestei conversa]ii, \nso]itorul s`u se

ridic`.– Nu mi-ai r`spuns \n leg`tur` cu aceast` dup`-amiaz`.

Oare ce ai spune de o baie bun`?Era gata s` continue, când v`zu scuturându-se p`rul

blond [i des.

32

– Nu? |n acest caz, d`-mi o sugestie.Cristina vru s` r`spund`, dar Ashley i-o lu` \nainte, ca [i

când \i citise gândurile.– Nu te nelini[ti Cristina, te voi conduce acas`. Dar

deocamdat`, vom ie[i.Vorbise cu o voce ferm` [i tân`ra fat` \n]elese c` nu

avea rost s` protesteze. Ashley se \ndep`rt` apoi, brusc,f`cu stânga-mprejur.

– {i s` nu te gânde[ti s-o [tergi engleze[te \ndat` cevoi \ntoarce spatele, exclam` pe un ton amenin]`tor.Altfel, anun] un prieten ziarist [i povestea dumitale se vaafla mâine diminea]` pe prima pagin` a tuturor ziarelor!Toat` lumea va fi \ncântat` s` aib` un articol despremine... Apropo, când vom ie[i, mi-ar pl`cea s` numergem al`turi.

Cristina nu-[i putu st`pâni mânia. S`ri de pe scaun,furioas`.

– Te ur`sc! \i strig`. Dac` eram b`rbat, te-a[ fi ucis.Amuzat, Ashley râse sonor.– Gr`be[te-te s` te duci s` te preg`te[ti, scorpie mic`.

Te iau cu mine.Apoi se \ntoarse spre Han.– Te po]i \ntoarce acas`. Pentru aceast` sear`, ne vom

descurca.Han se \nclin`, zâmbind.– Mul]umesc, domnule. So]ia mea va fi \ncântat` s`

m` vad`.

33

Cristina tres`ri. A[adar, era c`s`torit. Totu[i, \l crezusecelibatar. Brusc, gândurile i se \ntrerupser`. Oare Ashleyera [i el c`s`torit? |ncepu s`-l observe cu aten]ie.

|nalt, de aproximativ treizeci de ani, avea pielea t`b`cit`de soare. P`rul, de un blond str`lucitor, \i \nconjura fa]a cutr`s`turi regulate. Era teribil de seduc`tor. Poate tr`ia cu ofemeie... Observa]iile lui Edmond \i revenir` \n memorie.Oricum, pu]in \i p`sa.

O voce dur` o scoase din medita]ie.– Te duci s` te preg`te[ti, da sau nu?Cristina \l fulger` cu privirea [i alerg` \n camera sa.

Oare cine se credea? Dar \i va ar`ta cine era ea. Nimeninu-i va influen]a via]a! Se coaf` rapid [i-[i lu` po[eta.Ashley o a[tepta la u[a de intrare.

34

Capitolul 3

Soarele disp`ruse deja \n spatele colinelor cândJaguarul se angaj` pe strada principal` din Paradisulsurferilor. Pentru prima dat` de când p`r`siser`apartamentul, Ashley se \ntoarse spre Cristina. Nemi[cat`\n scaun, aceasta privea mul]imea pestri]` care invadasetrotuarele. |i urm`ri direc]ia privirii [i observ` dou` tinerefete bronzate, \ncânt`toare \n costumele de baieminuscule, roz. Hoin`reau f`r` s` se preocupe de agita]iape care o producea trecerea lor.

– Por]i [i dumneata acest gen de lucruri, Cristina?\ntreb` Ashley cu un zâmbet amuzat pe buze.

– Oh da, bine\n]eles, r`spunse aceasta, ro[ind... dar nua[a sexy, se gr`bi s` adauge. Sunt frumoase, nu-i a[a?

– Da, dar dac` vrei p`rerea mea, replic` Ashley, prefers` se lase mai mult loc imagina]iei...

35

Tân`ra fat` \l observ` pe furi[, apoi \ntoarse privirea.Acum, mergeau de-a lungul oceanului [i Cristina admiraspectacolul \n t`cere. Razele aurii ale soarelui care apuneamângâiau valurile, iluminând suprafa]a str`lucitoare aapei. Curând, Ashley se angaj` pe un drum opus, care urcape coline. Oare unde o ducea? se \ntreb` tân`ra fat`.Curiozitatea, amestecat` cu team`, o \mpiedic` s` profitede peisajul str`lucitor. Arbori uria[i care se conturau pecerul ca flac`ra, l`sau s` apar` \n dep`rtare oceanul cureflexe irizate. Seara de var` era atât de pl`cut`...

Jaguarul rula cu vitez` [i curând ajunser` la un portallarg, deasupra c`ruia Cristina putu citi o inscrip]ie:„Fabrica de cherestea Carlton“. Pneurile scrâ[nir` pepietri[ când Ashley opri \n fa]a unei cl`diri mici din lemn,\nconjurat` de o peluz` cu eucalip]i cu frunzi[ul des.

Tân`ra fat` nu se mi[c`, dar când el \i deschise portiera\[i puse, firesc, mâna \n cea care i se \ntindea. Un zâmbetfugitiv lumin` fa]a lui Ashley.

– A[teapt`-m`, exclam` \ndreptându-se spre o cl`diremai \ndep`rtat`.

Un b`rbat cu p`rul c`runt \i venea \n \ntâmpinare. F`r`\ndoial`, auzise ma[ina sosind. Se salutar`. Cristina r`maselâng` Jaguar observându-i [i \ncepuse s`-[i piard` r`bdareacând ei se apropiar`.

– }i-l prezint pe Alan Fenton, directorul nostru.|n timp ce-[i strângeau mâna, Ashley o lu` de umeri.

36

– {i iat-o pe Cristina Seaton, Alan, declar` strângând-olâng` el.

– |ncântat, domni[oar`.Vocea lui Fenton avea intona]ii calde [i el \i pl`cu

imediat Cristinei.– Cristina este fiica unui prieten al m`tu[ii Beth, relu`

Ashley. Este aici pentru câteva zile.Tân`ra fat` strânse pumnii. Oare cum putea min]i atât

de neru[inat?– O voi duce \napoi, continu` el cât mai natural posibil.

Acum, c` am rezolvat mica noastr` problem`, am o treab`de terminat.

Fenton scutur` din cap. Oare era \ntr-adev`r mul]umit?Cristina nu era sigur`.

– Sunt de partea dumitale, Ashley, dar e[ti cu adev`ratf`r` mil`, declar`.

|n tain`, Cristina \l aprob`.|n timp ce \i ]inea portiera ma[inii [i ea se a[eza pe

scaun, Ashley se aplec` [i scoase capul prin fereastra sa.Exclam` pe un ton zeflemitor:

– E[ti prea serios, Alan. Vino s`pt`mâna viitoare acas`,s` mânc`m de prânz.

– F`r` ceremonie, \]i mul]umesc, r`spunse acesta ferm.Nu-mi permit niciodat` mai mult de o jum`tate de or`pentru mas` [i este deja prea mult!

Ashley scutur` din cap zâmbind.

37

– Asta te prive[te, Alan, dumneata e[ti patronul... {ichiar cel mai bun din regiune! Cunosc foarte mul]i care arfi \ncânta]i s` te aib`... dar nu voi face niciodat` prostia s`te las s` pleci! Oricum, vino miercuri, este un ordin!

Motorul ma[inii puternice vui [i demar` \n tromb`.Doar o lic`rire portocalie mai str`lucea \nc` la orizont

[i penumbra cuprinsese deja p`durea. Ashley rupse brusct`cerea.

– Dac` mi-ai vorbi pu]in despre dumneata, Cristina?Dac` te nume[ti astfel, lucru de care \nc` m` \ndoiesc.

Tân`ra fat` privea strada f`r` s` r`spund`.– Sunt gata s` te ajut, s` [tii, relu` el.Vorbise cu o extraordinar` blânde]e. Cristina tres`ri

când \[i puse mâna peste a sa. L`s` capul \n jos.– Este imposibil, murmur`, imposibil...Ashley \[i retrase mâna [i t`cerea dintre ei se prelungi.

Când vorbi din nou, b`rbatul nu mai avea aceea[i voce.– Am avut impresia c` l-ai apreciat pe Fenton. M` \n[el?Cristina \l privi uimit`.– Ce-ai spune s` lucrezi pentru el?– S` lucrez pentru el. Dar... cum?– Am crezut c` \n]eleg c` [tii s` ba]i la ma[in`, \i

r`spunse f`r` s`-[i ia ochii de la drum, iar noi avem nevoiede o tân`r` secretar`.

Vocea \i deveni brusc mai puternic`.– Dar te previn. Dac` accep]i, vei face ceea ce ]i se va spune.|i arunc` o privire rapid`.

38

– Nu [tiu de ce, relu`, dar am impresia c` ai fostobi[nuit` s` ascul]i ordine.

Tân`ra fat` nu reac]ion`. |n schimb, \ncepuse s` segândeasc` la propunere. Fabrica de cherestea era departede coast`. Era la nord [i Cristina voia cu orice pre] s` fug`din sud. Ei bine... {i apoi, trebuia s`-[i g`seasc` o ocupa]iepân` la... O str`b`tu un fior. Dac` m`car ar fi [tiut pân`când!

Vocea lui Ashley o aduse brusc la realitate.– Ei bine?– Da, de acord, [opti Cristina.Nu era destul de aproape de el pentru a-i sim]i corpul

relaxându-se brusc.– Va trebui s` g`sesc o locuin]`, relu` tân`ra fat`

\ncet.Ashley l`s` s`-i scape o exclama]ie.– De ce? Nu te sim]i bine la mine?– Nu fi ridicol.Cristina c`p`t` siguran]`.– {tii foarte bine c` nu pot r`mâne la dumneata.– {i de ce? o \ntrerupse Ashley cu o voce ascu]it`.– Pentru c`... nu ar fi corect. |n]elege-m`.|i v`zu degetele crispându-se pe volan.– Po]i s`-mi explici de ce? |n zilele noastre nu se mai

mir` nimeni s` vad` o femeie \mp`r]ind apartamentul cuun b`rbat.

39

Cristina [tia c` avea dreptate, dar nici nu se puneaproblema. Nu pentru c` o jena, ci pentru c` nu voia.

– |mi pare r`u, declar` pe un ton aspru, dar nu ammijloacele de a \mp`r]i un asemenea apartament, domnuleCarlton.

Ashley izbucni \n râs.– Am putea totu[i aranja, \i replic`, vizibil foarte

amuzat. Ce crezi oare?Cristina era jignit`. Dar se ab]inu s` r`spund` prea

violent. Atitudinea pe care o avusese fa]` de ea cu o ocaziesimilar` \i r`m`sese \n memorie.

– Este imposibil, asta-i tot.– Nimic nu este imposibil, remarc` Ashley. Vom mai

vorbi. Deocamdat`, ce ai spune s` mergem s` hoin`rim laSurfer?

Cristina scutur` din cap.– Sunt membru la „Twin Club“, de cealalt` parte a

fluviului, continu` el, am putea merge s` bem un pahar.– Nu.De data aceasta, refuzul era categoric.– Nu e[ti foarte amabil`, Cristina, oft` Ashley. Poate ai

prefera clubul de golf „Trast River“?|n sinea sa, tân`ra fat` zâmbi. „{i gr`tarul?“ se gândi.

Repede \l uitase! Dar prefer` s` tac`.– Te rog, domnule Carlton, oft`, m` doare \nc`

piciorul. Nu doresc nimic.

40

giannijollys

– De acord, ne \ntoarcem acas`, accept` Ashley.A[adar, nu voia s` mearg` \n sud, \[i spuse el.

Refuzurile succesive \l convinseser`.Rular` \n t`cere pe drumul \n serpentin`. Când

ajunser` la primele case, Ashley vorbi din nou.– Vom trece prin fa]a unuia din [antierele mele,

Cristina. Nu te superi dac` m` opresc o clip`?Ce dezinvoltur` \n voce! Se comporta ca [i când o

cuno[tea dintotdeauna!Opri ma[ina \n fa]a unui teren imens unde fuseser`

s`pate primele funda]ii ale unui imobil. O l`s` câtevaminute singur`. Apoi reveni, gâfâind.

– Te vei sup`ra dac` dau un telefon?Era \ntr-adev`r absurd!– {i dac` a[ r`spunde da? \l ironiz`.Ashley avu un gest de surpriz`.– De când te cunosc, am tot ascultat, f`r` nici o reac]ie,

continu` Cristina, cu o urm` de enervare \n voce.– |mi pare r`u, draga mea copil`, c` te inoportunez,

exclam` b`rbatul, a[ezându-se pe scaun. Dar dac` vrei s`pleci, l`mure[te-mi misterul dumitale. }i-am spus-o dejade o sut` de ori!

Cristina tres`ri. Oare de ce \i vorbea atât de aspru?|ntoarse capul [i-i \ntâlni privirea.

– Du-te [i rezolv`-]i treburile, [opti ea cu o voceindiferent`. Te voi a[tepta.

41

Ochii alba[tri aruncar` fulgere [i Jaguarul se avânt` \nvuietul motorului. Ashley conducea repede, prea repede.Cristina se ghemui pe scaunul s`u. Trebuia s` rup` t`cereaap`s`toare, s` spun` ceva, orice...

– Construie[ti imobile, domnule Carlton?Acesta p`ru c` se destinde.– Nu. Societatea mea are interese \n a furniza terenuri.

{i vindem toate materialele de construc]ii.Dep`[iser` centrul ora[ului [i mergeau din nou de-a

lungul coastei.– Ai terenuri pe aici? \ntreb` Cristina, ar`tând ]`rmul.– Desigur, le-a cump`rat tat`l meu, sunt ani de atunci...

cu mult \nainte de invazia turi[tilor.Un zâmbet nostalgic \i ap`ru pe buze.– Nu eram n`scut \nc`. {tii, Cristina, murmur` el, via]a

este ciudat`...L`s` fraza neterminat`, ca [i când era incapabil s`

rosteasc` urmarea. Acum, noaptea \i \nv`luia, izolându-i delumea exterioar`. Era o clip` propice confiden]elor.

– Tata a f`cut al doilea r`zboi mondial, relu` Ashley. Aparticipat la cele mai sângeroase lupte [i a sc`pat mereu...Imediat dup` \ntoarcere s-a c`s`torit, iar eu m-am n`scutfoarte repede. {i apoi, a dus-o pe mama \n Europa. A fost...ca o c`l`torie de nunt`! Nu s-au mai \ntors niciodat`. Aumurit \ntr-un cutremur care a devastat Balcanii [i de carenimeni n-a auzit vorbindu-se vreodat`!

42

Ashley t`cu, cu un suspin \n voce. Cristina avu o dorin]`irezistibil` de a-i lua mâna. Dar \[i reveni foarte repede.

– Aveam trei ani [i o avere! Avocatul [i unchiul Edmondau administrat totul pân` la majoratul meu.

Un zâmbet plin de triste]e \i lumin` fa]a.– Erau \nnebuni]i! Toate pre]urile urcau [i era

imposibil s` vând` \nainte s` \mplinesc dou`zeci [i unu deani. A sosit \n sfâr[it marea zi [i, ironia sor]ii, am fostchemat \n Vietnam. Doi ani de serviciu militar!

Cristina nu-[i lua ochii de la el. Trebuia s` recunoasc`faptul c` era teribil de seduc`tor!

– La \ntoarcere, am vândut destul de multe terenuri.Cele din Paradisul surferilor mi-au adus milioane. Darnu-mi pas` cât de multe, ad`ug` pe un ton dezam`git.

Era oare sincer, sau voia s` pun` cap`t conversa]iei?Tân`ra fat` \l observa cu curiozitate. Tocmai oprise ma[ina\n fa]a unui imobil \n construc]ie. |l privi gânditoarecoborând [i disp`rând \n cl`dire.

Deodat`, realiz` c` era singur`. {i dac` ar profita deabsen]a lui? Cu un gest rapid, deschise portiera [i sestrecur` cu suple]e afar` din ma[in`. Se \ndrept` \n fug`spre o cabin` telefonic` pe care o z`rise \n trecere. Cumâna tremurând, tân`ra fat` lu` receptorul [i form` unnum`r. Nu r`spunse nimeni. L`s` s` sune de vreo zece ori,apoi \nchise cu nervozitate.

Era oare un semn bun, sau dimpotriv`... Când sepreg`tea s` formeze din nou num`rul, \l v`zu pe Ashley

43

lâng` Jaguar, \n conversa]ie cu un alt b`rbat. Se strecur`rapid afar` din cabin` [i se \ntoarse la ma[in`. Oare oobservase? Ashley nu-i acord` nici o aten]ie [i se instal` lavolan f`r` s-o priveasc`.

Câteva clipe mai târziu, intrar` \n parcajul subteran alimobilului lor. Nu-[i adresaser` nici o vorb` [i p`trunser`\n apartament tot \n t`cere.

– {i dac` te-ai duce s` prepari câte o cea[c` de ceai,Cristina? exclam` Ashley \ntinzându-se pe o canapea.

Aceasta \i adres` un zâmbet stereotip [i r`spunse\ncet:

– Cu pl`cere, dar... nu cunosc obiceiurile lui Han...– Ei bine, ar fi timpul s` te descurci pu]in, micu]o, o

ironiz` Ashley. Dac` nu [tii unde s` g`se[ti un ceainic, este\ncurajator pentru mai târziu!

|ntr-adev`r, avea talentul de a o exaspera. Se repezifurioas` \n buc`t`rie. Va vedea el! G`si imediat serviciul deceai a[ezat pe o superb` tav` de argint. Dup` ce-[i\ndeplini sarcina, i se al`tur` \n sfâr[it lui Ashley \n salonulmare.

Acesta privea atent la televizor [i p`rea absorbit de opartid` de golf. De-abia dac` o remarcase. Cristina a[ez`tava pe o m`su]` joas`, lucrat` cu migal`, [i umplu ce[tile.

– O lacrim` de lapte [i un cub de zah`r pentru mine,[opti Ashley.

Cristina se execut`. Oare de ce \l asculta astfel? Cucea[ca \n mân`, se duse pe teras`. Luna era sus [i oceanul

44

sclipea sub lic`rirea sa argintie. Pierdut` \n visare, nu-l v`zupe Ashley apropiindu-se [i tres`ri când \i puse mâna peum`r.

– |l voi suna pe Edmond, Cristina. Prefer s`-i vorbeasc`el lui Fenton despre dumneata...

|n timp ce se rezema cu coatele de balustrad`,continu`:

– Mâine diminea]`, Han te va conduce la Sundale. |]itrebuie neap`rat o alt` ]inut` pentru a merge la serviciu.

Vâr\ mâna \n buzunar [i scoase o sut` de dolari.– }ine, cred c` vor ajunge.Cum Cristina scutur` din cap \n semn de negare,

insist`:– Nu fi ridicol`, te rog!– Nici nu se pune problema, protest` Cristina, cu o

urm` de mândrie.– De acord, dac` ]ii, mi-i vei \napoia!|n voce i se percepea iritarea.– Dar \ncep s` m` satur pân` peste cap de manierele

dumitale! Ce \nseamn` asta? Nu te-a[ putea cump`ra cu...– Poate, \l \ntrerupse prompt Cristina, dar ]i-i voi

\napoia \ndat` ce voi \ncasa primul salariu.Se gândi deodat` c` nu va r`mâne destul de mult

timp pentru a-l \ncasa. Nu se punea problema s` lucrezela fabrica de cherestea. Dar nu avea importan]`. Va g`siun mijloc de a-i pl`ti. De altfel, mâine diminea]`, vatelefona.

45

– Pot s` duc tava \napoi? \l \ntreb` pentru a pune cap`tacestui dialog jenant.

|n loc de r`spuns, Ashley ridic` din umeri [i se\ndep`rt` de balustrad`. |n acea clip` se ciocnir`. Prinmaterialul sub]ire al c`m`[ii, tân`ra fat` \i sim]i c`lduratrupului. Tres`ri, incapabil` s` lupte \mpotriva tulbur`riicare o cuprindea. Brusc, el se \ndep`rt`:

– Voi lipsi o or` sau dou`, o anun]` pe un ton t`ios. Veig`si c`r]i \n bibliotec`, lâng` salon.

F`r` s`-i lase timp s` r`spund`, Ashley p`r`si terasa [iCristina auzi trântindu-se u[a de la intrare. Oare de ce seretr`sese atât de brusc? Nu reu[ea s`-l \n]eleag`.

Oft` [i se duse s` se ghemuiasc` \ntr-unul din fotoliileadânci din salon. Cât de pl`cut` era noaptea... Se sim]eaaproape bine...

|n minte \i ap`rur` ni[te imagini.Tinere]ea sa str`lucitoare, petrecut` \ntre serate,

gr`tare, zile \ntregi la piscin`... Pe buze \i ap`ru un zâmbetamintindu-[i de tinerii b`rba]i care o \nso]eau seara...Niciodat` dup` miezul nop]ii! |nainte s` plece, \i s`rutatandru pe obraz!

Oh, desigur, avusese [i adoratori! Dar nu se gândise\nc` niciodat` la marea poveste de dragoste, c`s`toria.Oricum, nu avea decât [aptesprezece ani. A[a c` avea tottimpul...

Brusc, chipul lui Ashley le \nl`tur` pe cele aleadmiratorilor. |[i repro[` c` se gândea la el. Era atât de

46

arogant, plin de el, amator de femei frumoase, era sigur`de asta. De altfel, \l auzise pe Edmond vorbind despreultima sa cucerire, o frumuse]e! {i vor mai fi [i altele! „Darnu eu“, \[i jur` Cristina. Totu[i, amintirea trupului s`ulâng` al ei o f`cu s` se \nfioare [i i se abandon` cumelancolie.

|ncepuse s` bat` vântul [i r`coarea care se l`sase oscoase din gândurile sale. Brusc, se sim]i obosit`. Culacrimi \n ochi, f`cu un efort pentru a ajunge \n camer`.Câteva clipe mai târziu, adormi.

Când Ashley se \ntoarse, toate luminile erau \nc`aprinse.

– Cristina?Nici un r`spuns nu veni s` tulbure lini[tea. A[a c` se

\ndrept` spre camera tinerei fete, a c`rei u[` nu era\ncuiat` cu cheia. O \ntredeschise \ncet [i se apropie tiptilde pat. Dormea, cu p`rul auriu \mpr`[tiat pe pern` [i mânafin` dep`[ind cear[afurile m`t`soase. Tabloul erafermec`tor. {i totu[i, când Ashley p`r`si \nc`perea, chipuls`u c`p`tase o duritate nea[teptat`.

47

Capitolul 4

Când Cristina deschise ochii, soarele intra \n valuri \ncamer`. Sub mângâierea razelor calde, se \ntinse cuvoluptate. |n aceast` diminea]`, lumea \i zâmbea...Nostalgia \i disp`ruse \n noapte. Auzi \n dep`rtare valurileizbindu-se de ]`rm.

Ferestrele cu geamuri \i ofereau spectacolul\ntotdeauna minunat al oceanului scânteind \n luminadimine]ii. Cerul azuriu se topea la orizont \n albastrul pural apei. Dar Cristina nu-[i pierdu vremea.

Plecând privirea v`zu c` nu-[i d`duse osteneala s` sedezbrace, când se culcase \n ajun. Rochia deja [ifonat`,avusese mult de suferit.

„Haide“, \[i spuse, „pentru a \ncepe ziua, nimic nu secompar` cu un du[ bun“!

L`s` jetul de ap` rece s` [iroiasc` \ndelung pe trupulsub]ire [i izbucni \n râs privindu-se \n oglind`. Teama de

48

a-[i uda piciorul r`nit o f`cuse s` ia o pauz` completcaraghioas`! Râsul \i r`sun` foarte limpede, copil`resc\nc`.

|nf`[urat` \ntr-un cear[af de baie \n culori vii, se [tersecu gra]ie. „Ce ghinion“, se gândi \mbr`cându-[i rochia.Cristina detesta s` poarte haine murdare.

„Noroc c` am acceptat suta de dolari“, se felicit`. |ndiminea]a aceasta, scrupulele o p`r`siser`. Se bucura lagândul de a devaliza magazinele [i un zâmbet radios \ilumin` tr`s`turile delicate.

Cu o mi[care energic`, \[i perie p`rul ud [i, \ncruntat`,\[i studia imaginea \n oglind` cu o min` care exprima\ndoiala. Brusc, se b`tu la u[a camerei. Cristina \[i lu`timpul de a-[i sublinia u[or buzele cu ruj, apoi travers`\nc`perea \nsorit` pentru a merge s` deschid`.

– Bun` ziua, domni[oar`, salut` Han.C`ra o tav` plin` cu flacoane [i bandaje.– |mi permite]i? ad`ug` schi]ând un pas pentru a intra.Cristina \l l`s` s` treac` [i-l v`zu \ndreptându-se spre

baie. |i f`cu semn s`-l urmeze.– Apropia]i-v`, domni[oar` Cristina. V` voi examina

r`nile.Han f`cu s` alunece delicat rochia pentru a-i descoperi

umerii [i scoase pansamentele cu nesfâr[it` blânde]e.– Oh, dar sunt aproape vindecate! exclam` cu o voce

prietenoas`.

49

Tân`ra fat` \ndr`zni o privire \n oglind` [i oft` u[urat`.Avea dreptate. Umerii rotunzi nu mai l`sau s` se vad` decâtun bronz perfect.

– Nu mai merit` osteneala s`-i acoperi]i acum. Nu semai v`d prea mult.

Han \i ar`t` un scaun, adresându-i un zâmbet larg.– Acum, ar`ta]i-mi piciorul.Cristina se execut`, dar de data aceasta se strâmb` când

v`zu rana. O g`sea urât`, \nc` foarte infectat`. Totu[i,servitorul o lini[ti.

– Este perfect! exclam` acesta.Lu` un flacon care con]inea o pudr` alb`, pe care o

pres`r` pe ran`.– Câteva zile \nc` [i ve]i alerga ca mai \nainte! \i spuse

ridicându-se. Dar dac` vre]i, v` ve]i putea sc`lda \nc` de ast`zi.|n timp ce-[i aranj` unguentele pe tav`, Han continu`:– V` preg`tesc micul dejun, domni[oar` Cristina.

Gr`bi]i-v`. Nu uita]i c` \n diminea]a aceasta trebuie s`mergem s` facem cump`r`turi.

Cum era deja gata, Cristina porni pe urmele sale,gândindu-se c` nu-i era deloc foame. Un suc de portocale[i ni[te pâine pr`jit` \i vor fi mai mult decât suficiente.

– Han, murmur` ea, de ce vrea domnul Carlton s` m`]in` aici? Nu reu[esc s`-i \n]eleg motivele...

|n sinea sa, Cristina era convins` c` nu era cu „inten]iirele“. Nu era destul de bine pentru el! Han o scoase dingânduri.

50

– Domnul Ashley vrea doar s` se asigure c` nu vor fi

complica]ii \n urma accidentului. Atâta tot.

Oare cum putea s`-l cread`? Evident, cei doi b`rba]i \[i

b`teau joc de ea. Totu[i, tân`ra fat` t`cu. Ce i-ar fi putut

spune lui Han? Era atât de amabil.

***

O jum`tate de or` mai târziu, ascensorul \i cobora \n

parcaj. Cristina observ` imediat absen]a ma[inii lui Ashley.

Oare unde era? Oricum, nu avea nici o importan]`.

Dorin]a de a-[i re\nnoi garderoba o f`cu s` alerge \n

urma lui Han care tocmai disp`ruse \ntr-un cupé gri

deschis. Merser` de-a lungul ]`rmului \n direc]ia

Paradisului surferilor. Soarele era deja sus pe cer [i ziua

promitea s` fie minunat`. Cristina \[i rezem`

confortabil capul pe sp`tarul scaunului [i nu se mai

gândi la nimic. Dup` ce parcar`, Han \i adres` un

zâmbet c`lduros.

– Am de f`cut ni[te cump`r`turi, domni[oar`. Ne

\ntâlnim \n dou` ore, la intrarea centrului comercial. S`

face]i alegeri bune!

51

Uimirea i se \ntip`ri pe fa]`. Oare nu se temea c` vaprofita de aceste clipe de libertate pentru a fugi? Ceeace o surprinse [i mai mult fu c` nu sim]ea aceast`dorin]`.

Nu, ceea ce voia, era doar s` telefoneze. Se \ndrept` \npas vioi spre magazine [i p`trunse \n prima cabin`telefonic`. Form` num`rul cu febrilitate.

– Oh nu! gemu.Ca [i ieri, telefonul r`mase mut. Oare ce se \ntâmplase?

Desigur, putea suna la birou. Dar \n acest caz trebuia s`-[idea numele... Era imposibil. Va \ncerca din nou mai târziu,orice ar fi. Deocamdat`, cea mai drag` dorin]` a sa era s`uite tot, fie [i doar pentru câteva ore...

Cristina se hot`r\ s` \nceap` cu lenjeria. Petrecu acoloo mul]ime de timp. Ce pl`cere s` alegi dintre\ncânt`toarele bustierele de m`tase [i sutienele brodate cudantel`. Era pentru prima dat`... |ntotdeauna i secump`rase lenjeria, f`r` s` fie consultat`.

„La pantofi, acum!“ \[i spuse cu entuziasm. Ni[tepantofi albi elegan]i, cu pu]in toc, se ad`ugar` pachetelordeja numeroase. Ce bine era s` hoin`re[ti...

|n timp ce c`sca ochii la vitrine, se gândea la ce vacump`ra pentru a merge la serviciu. Trebuia s` fieimpecabil`. Dup` lungi ezit`ri, se hot`r\ \n cele din urm`pentru o fust` strâmt` de culoarea nisipului [i câteva bluze

52

\n tonuri calde [i ca ambra, care se armonizau de minunecu pielea sa cu reflexe aurii.

Deodat`, Cristina z`ri pe un manechin o rochie\ncânt`toare, de un albastru str`lucitor. Nu putu s` rezistetenta]iei de a o \ncerca. Ce scurt` era! Nu \ndr`znise \nc`niciodat` s` poarte ceva asem`n`tor.

|n timp ce se d`du un pas \napoi pentru a se studia \noglind`, \[i d`du seama c` trupul \i devenise bruscprovocator. Picioarele i se lungiser`, se formaser` frumos...

Cu atât mai r`u dac` nu-i mai r`mâneau bani, rochia \ipl`cea prea mult. F`r` s` vrea, obrajii i se \mbujorar`.Totu[i, nu se gândi la Ashley! Nu pentru el f`cuse aceast`achizi]ie!

Brusc, \[i privi ceasul. Deja prânzul! Han o a[teptaprobabil de mult timp. Cu bra]ele \nc`rcate de pachete, \lg`si \n locul stabilit. Când o v`zu sosind \n fug`, izbucni\n râs.

– N-ar rost s` precizez c` v-a]i g`sit fericirea, seamuz` Han.

|ntoarcerea la apartament se f`cu cu bun` dispozi]ie.Când p`trunse \n salonul inundat de soare, un sentimentciudat o cuprinse pe Cristina. Avea impresia c` acest loc \iera cunoscut dintotdeauna. Cumva ca [i cum era acas`.

Cu un mic gest prietenesc, tân`ra fat` \l salut` pe Han[i o [terse \n camera sa. Dup` ce desf`cu pachetele,

53

incertitudinea puse st`pânire pe ea. Oare cum \[i vaputea ocupa dup`-amiaza? |i venir` \n minte cuvintele luiAshley \n leg`tur` cu biblioteca [i Cristina se \ndrept`spre ea.

Luminate de o imens` fereastr` cu geamuri, sute deopere acopereau pere]ii. Privirea \i r`t`ci \n c`utareaunei c`r]i care ar putea s-o intereseze. Exista aici orice...\n afar` de romane de dragoste. „Evident, Ashley preferas` tr`iasc` aventurile“, bomb`ni Cristina. Dup` o rapid`examinare superficial` a rafturilor, unde descoperiexemplare superbe, se hot`r\ \n sfâr[it pentru o oper`istoric`.

Cu picioarele \ntinse pe balustrada balconului, tân`rafat` nu reu[ea s` se concentreze asupra lecturii. Chipul luiAshley venea s` se suprapun` peste toate paginile pe carele \ntorcea. Maxilarele hot`râte [i puternice, gurasenzual`, [uvi]ele blonde [i ochii ca marea... „Dar suntnebun`“, se gândi brusc. Nu va ceda farmecului acestuidomn Carlton!

Briza \i mângâia umerii goi. Pe cerul de un albastrufoarte curat se \nvârteau ni[te pesc`ru[i. Cu ochii pejum`tate \nchi[i, tân`ra fat` \i observa, când ni[te b`t`i \nu[` o scoaser` din amor]eal`.

– Am preg`tit câteva sandvi[uri, domni[oar` Cristina,vre]i s` veni]i?

54

Han era foarte pl`cut [i Cristina fu \ncântat` s`prânzeasc` al`turi de el pe teras`. Masa se desf`[ur` cuvoio[ie sub soarele torid.

– Dac` am merge s` ne sc`ld`m? propuse brusc Han.Apa de mare va face foarte bine piciorului dumneavoastr`.

Ideea o \ncânt` pe tân`ra fat`. |i pl`cea atât de mult s`\noate! Urmat` de \nso]itorul s`u, cobor\ aleile m`rginitede salcâmi \n floare care duceau spre mare, cu o bucuriecu totul copil`reasc`.

Baia \n valurile \nspumate o epuiz` [i o or` mai târziu,se bronz` la soare pe nisipul auriu. Han fu cel care d`dusemnalul de plecare. Când p`trunser` \n apartament,Ashley era deja acolo. Cu siguran]` \i a[tepta, deoarece se\ntoarse brusc când u[a de la intrare pocni.

– Ah, iat`-v`! Unde a]i fost?Nu le a[tept` r`spunsul.– Ei bine, Cristina, poveste[te-mi pu]in cum ]i-ai

cheltuit suta de dolari.Aceasta enumer` foarte con[tiincios seria de

cump`r`turi, \n timp ce Ashley o privea jum`tate amuzat,jum`tate iritat. Ridic` mâna pentru a o \ntrerupe.

– Se poate spune c` nu ]i-ai pierdut timpul! Haide,[terge-o [i te \mbrac` frumos, te iau la cin`.

– Dorin]ele dumitale sunt ordine, domnule Carlton,[uier` Cristina [i-l fulger` cu privirea.

55

„Totu[i, este incredibil“, gândi ea, \n timp ce Ashleyizbucni \n râs.

– Al naibii caracter ai, frumoasa mea.|n timp ce vorbea, o privi adânc \n ochi. Degetele \i

atinser` tandru obrazul [i \n acea clip` tân`ra fat` sim]i odorin]` necunoscut` urcând \n ea. Ce i se \ntâmpla oare?Brusc, timpul se oprise.

R`maser` nemi[ca]i un timp [i Cristina \[i dori caaceast` clip` s` dureze ve[nic. Dar vraja se risipi la fel debrusc cum ap`ruse.

Ashley p`r`sise salonul, l`sând-o singur` [idescump`nit` \n mijlocul imensei \nc`peri. De ce oare otrata astfel?

Se duse \n camera sa asemenea unui robot. Trebuia s`p`r`seasc` aceast` cas` cât mai repede, s` se \ndep`rtezede acest b`rbat...

N`uc`, [i cu privirea pierdut` spre oceanul care vuia \ndep`rtare, Cristina \n]elese brusc c` va fi incapabil` s-ofac`. Capcana se \nchisese, [i acum nu mai putea s` ignoreemo]iile care o cuprindeau \ndat` ce se gândea la el.

Tân`ra fat` trebui s` cedeze \n fa]a eviden]ei. Nu maiavea decât o dorin]`: s`-l revad`. Acest gând o f`cu s` ias`din visare. N-o invitase oare la cin`? Soarele \[i arunca dejarazele oblice la orizont. Nu mai avea timp de pierdut!Câteva clipe mai târziu, puse st`pânire pe baie.

56

Cristina acord` o grij` cu totul special` toaletei sale. Eraconvins` c` Ashley trebuie s` se arate foarte preten]ios fa]`de \nf`]i[area partenerelor sale. {i \n seara aceasta, tân`rafat` nu va suporta nici o critic`. |n timp ce se \ndrepta spredulapul cu haine, se bucur` c`-[i cump`rase acea minunat`rochie albastr`.

Când o \mbr`c`, se \nvârti \n fa]a oglinzii cu o gra]ieabsolut feminin`. |n vârtej, jupa se ridic`, descoperindpicioarele cu contur perfect. „Ce bine am f`cut c` am alesalbastrul“, constat`. Culoarea \i punea \ncânt`tor \nvaloare pielea de culoarea caisei [i p`rul blond care i serev`rsa pe umerii descoperi]i. Agita]ia f`cea s`-istr`luceasc` ochii c`prui-aurii. |l putea \nfrunta pe domnulCarlton!

Ashley a[tepta pe teras`, cu un pahar \n mân`. Unfluierat m`gulitor \i sc`p` de pe buze când se apropiede el.

– Superb`! Iat` ce numesc eu farmec [i seduc]ie.Cu obrajii \mbujora]i, Cristina l`s` ochii \n jos [i se l`s`

condus` când Ashley o lu` de bra]. Era atât de aproape deel, \ncât se \mb`ta de parfumul de mosc pe care-l emanatrupul b`rbatului. Ashley o urc` \n ma[in` [i murmur` cuo lic`rire de amuzament \n privire:

– De data aceasta, cred c` este inutil s`-]i \ncui portieracu cheia.

57

Obrajii Cristinei devenir` stacojii. |n timp ce b`rbatul sea[ez` al`turi, fu str`b`tut` de fiori.

Rular` cu vitez`, cu ferestrele deschise, [i Cristina\nchise ochii, abandonându-se mângâierii vântului.

|l rev`zu pe Ashley a[a cum \i ap`ruse pe teras`, \nlumina aurie a apusului. |mbr`cat \ntr-un costum gri caperla a c`rui croial` impecabil` \i sublinia trupul musculos,era pur [i simplu irezistibil.

Când Cristina reveni la realitate, erau deja departe deParadisul surferilor [i de aglomera]ia sa. Cu siguran]`, oducea \ntr-un mic local ascuns printre coline. Brusc, Ashleyp`r`si drumul principal [i se afundar` pe o alee m`rginit`de arbu[ti.

Aerul era \nmiresmat de parfumuri diverse, sporite deapropierea serii. O briz` u[oar` agita frunzi[ul\nconjur`tor. Toate sim]urile Cristinei erau treze [i \n aceaclip` [tiu c` via]a \i putea oferi \nc` fericirea perfect`.Tinere]ea o sf`tuia chiar s-o prind` bine, f`r` nici orestric]ie, f`r` teama zilei de mâine. Oare nu se va revan[aasupra trecutului atât de apropiat, la care nu voia s` se maigândeasc`?

Ashley opri Jaguarul sub o salcie [i Cristina sim]imângâierea ramurilor frem`t`toare pe fa]` când \nso]itoruls`u o ajut` s` coboare. Z`ri printre frunze o caban`\ncânt`toare, cu pere]ii din lemn. Disp`rea aproape \n

58

\ntregime sub nenum`rate flori colorate. Ashley \[i trecubra]ul \n jurul taliei sale fine [i o conduse pân` la verandaunde sclipea o lumin`.

– Bun` seara, domnule Carlton!{eful personalului p`rea s`-l cunoasc` foarte bine, ceea

ce o \ntrist` profund pe Cristina. Cu siguran]`, nu eraprima care venea aici cu el! O mas` ascuns` \ntr-o firid` \ia[tepta. |n timp ce se instalau, tân`ra fat` arunc` o privire\n jur asupra meselor rustice [i a plantelor verzi carec`deau \n cascad` din tavan, ad`ugând [i mai mult farmeclocului. Decorul era \ncânt`tor, o ridicare de cortin`pentru o scen` de dragoste. Acest gând o \ncânt` [i osperie \n acela[i timp pe Cristina.

Ashley convers` câteva clipe cu chelnerul, apoi se\ntoarse spre tân`ra fat` cu un zâmbet luminos pe buze.

– Mi-am permis s` comand un platou cu fructe de mare.Sunt sigur c` vei fi \ncântat`. Este specialitatea lor!

Cristina era teribil de intimidat`. Ar fi vrut s` spun`ceva, dar nu-[i g`sea cuvintele. Totul era atât de confuz.Oft` \ndelung. De ce oare o dezarma astfel, acest b`rbat?Când \[i puse mâna peste a sa, tân`ra fat` sus]inu cu greuprivirea insistent` cu care o \nv`luia.

– Cristina, \i spuse \n [oapt`, las`-m` s` te ajut, te rog...Aceasta se \ncord`, dar presiunea de pe mâna sa deveni

mai puternic`.

59

– Nu, eu... este imposibil, bâigui.Cum oare i-ar fi putut spune?– Nu insista, domnule Carlton.Cristina trebui s` fac` un mare efort pentru a-[i

redobândi siguran]a.– S` ne gândim mai bine la clipa prezent`.Ashley \[i retrase \ncet mâna apoi, brusc, \ntoarse capul

[i \i f`cu semn celui care se ocupa de vinuri.– Bei pu]in vin, Cristina?– Oh nu, r`spunse aceasta prompt. |n sfâr[it, beau atât

de rar...– |n acest caz, las`-m` cel pu]in s`-]i ofer o cup` cu

[ampanie! Asta nu-]i va putea face r`u.Cristina accept`, cu un zâmbet timid. Câteva clipe mai

târziu, ridicau paharele, la lumina lumân`rilor.

60

Capitolul 5

Conversa]ia era foarte vesel`. Ashley se dovedea a fi unb`rbat fermec`tor, plin de spirit [i Cristina se l`s` prad`fericirii sale. Era greu de crezut c`, \n urm` cu dou` zile,nici nu se cuno[teau.

– S` ]inem un toast pentru prietenia noastr`, Cristina,murmur` brusc Ashley.

N-o sl`bea din ochi. Sub c`ldura ochilor alba[tri, iriza]ica m`tasea, tân`ra fat` se sim]ea topindu-se de pl`cere.D`du pur [i simplu din cap [i duse cupa la buze. Oare dece asemenea clipe trebuia s` se termine?

– {i dac` mergem s` dans`m?Aceast` \ntrebare nea[teptat` o surprinse pe Cristina,

care avu o secund` de ezitare. Ar fi fost atât de minunat! Seimagina \nvârtindu-se \n bra]ele acestui b`rbat. Darprivirea i se \ntunec` brusc [i l`s` capul \n jos.

– Nu, domnule Carlton, eu...Acesta o \ntrerupse.

61

– Te rog, spune-mi Ashley.– Iart`-m`...Ardea de dorin]a de a accepta, dar nu va \ndr`zni

niciodat`.– N-a[ putea, Ashley. E[ti obi[nuit s` ie[i cu femei...

mult mai frumoase decât mine...|nso]itorul s`u izbucni \ntr-un râs zgomotos.– Dar e[ti nebun`!Se aplec` tandru spre ea.– Te-ai privit deja \ntr-o oglind`, Cristina?Tân`ra fat` se \nfior` la sunetul vocii calde. B`t`ile

inimii i se accelerar` [i ridic` ochii spre el.– De ce? murmur`.– Pentru c` e[ti \ncânt`toare...Un zâmbet trist lumin` chipul tinerei fete. Cu un deget,

Ashley \i atinse obrazul [i Cristina \i citi \n privire cea mai\nfocat` sinceritate.

– Ei bine?Ashley o privea cu intensitate, pândindu-i r`spunsul.– Mul]umesc, dar... oricum, sunt prea obosit`.Totu[i, asta era ceea ce-[i dorea cel mai mult pe lume,

dar nu va fi \n stare \n acea sear`. Totul mergea prea repede.– Promite-mi s`-mi accep]i invita]ia, o rug` Ashley.

Când vei dori...– Poate, [opti Cristina.Chipul lui Ashley se lumin`. Cristina nu reu[ea s`

\n]eleag`. Cum oare un b`rbat atât de seduc`tor \[i putea

62

dori s` danseze cu ea? Con[tient de tulburarea pe care i-oprovoca, Ashley \[i strecur` u[or mâna peste a sa. Degetelelungi [i fine o mângâiau [i Cristina \[i sim]i inima gata s`zboare.

Câteva clipe mai târziu, era a[ezat` \n Jaguar, f`r` s`\n]eleag` foarte bine ce i se \ntâmpla. Capul i se \nvârtea.Era oare [ampania? Era atât de pu]in obi[nuit` s` bea...Ma[ina gonea pe str`zile pustii \ndep`rtate de coast`. Cepl`cere s` se lase dus` astfel! Ashley conducea repede,foarte repede. Dar Cristinei nu-i era fric`. |[i l`s` privireas` alunece peste mâinile puternice care strângeau volanul[i \nchise ochii, fericit`.

Când p`trunser` \n apartament, Ashley i se adres`pentru prima dat` de când p`r`siser` restaurantul.

– Acum, ar trebui s` te culci. Nu uita c` mâinediminea]` te scoli devreme. Te a[teapt` Fenton.

Tân`ra fat` \ncuviin]`, pu]in surprins` de aceast`brusc` revenire la realitate. Pentru c` r`m`sese nemi[cat`,Ashley o conduse spre camera sa.

– Noapte bun`, Cristina, \i murmur` când se oprir` \nu[`. Mul]umesc pentru aceast` sear`...

Tân`ra fat` sim]i c` o p`r`sesc puterile. |n acea clip`,Ashley o \mbr`]i[`. Se cuib`ri lâng` el, r`spunzând apeluluiimperios. Cu un gest tandru, b`rbatul \i ridic` fa]a [i cu onesfâr[it` blânde]e, \i atinse u[or buzele cu ale sale.

Poate mai târziu \[i va regreta r`t`cirea, dar acum eraincapabil` s` mai reziste dorin]ei pe care o trezea \n ea.

63

Contactul trupului musculos cu al s`u, mâinile de peumerii goi, o f`cur` s` se \nfioare [i se abandon` aceleiblânde \mbr`]i[`ri.

R`maser` un timp \mbr`]i[a]i. |n sfâr[it, Ashley se\ndep`rt` de ea [i p`ru c` o \ntreab` din privire. Cristinanu se mai putea gândi la nimic... cu excep]ia acelui focnecunoscut pe care-l aprinsese \n ea. Buzele li se \ntâlnir`din nou, cu o pasiune n`valnic`, \nfl`c`rat`.

Afundându-[i fa]a \n buclele m`t`soase, Ashley o s`rut`pe gât, f`când-o s` geam` de pl`cere. Inima Cristinei b`teas`-i sparg` pieptul [i-l trase mai aproape de ea. Aveaimpresia c` plute[te pe un nor. Brusc, b`rbatul \i lu` mâna[i o duse la buze. Murmur`:

– Cristina...Aceasta \[i afund` capul pe um`rul lui. De ce vorbea?– Cristina, repet` Ashley \ndep`rtându-se pentru a o

vedea mai bine.Ce-i va spune oare? Brusc, i se f`cu team` [i \[i dori la

nebunie s` reg`seasc` acea c`ldur` a trupului s`u. Darstrângând-o de \ncheieturile mâinilor, b`rbatul o\mpiedic`.

– Iart`-m`, Cristina. Nu... [tiu ce m-a apucat. Nuvoiam...

Lumea se pr`bu[i \n jurul ei.– E[ti frumoas`, Cristina, \i [opti Ashley. O clip`, am

avut dorin]a nest`pânit` de a te \mbr`]i[a. Te rog, iart`-m`.Vocea \i deveni mai dur`.

64

– Nu se va mai \ntâmpla; \i d`du drumul [i se \ndep`rt̀ brusc.Cu o tres`rire de revolt`, Cristina se lament`:– Dar de ce?– E[ti tân`r`, mult prea tân`r`. N-ar fi trebuit

niciodat`...Tân`ra fat` era incapabil` s` reac]ioneze. Avea lacrimi

\n ochi.– Du-te la culcare, oft` Ashley.|n ochi i se citea stânjeneala. Oare ce putea ad`uga?

Lini[tea ap`s`toare o aduse pe tân`ra fat` la realitate. Cumputuse crede \n aceast` dorin]` atât de nebun`?

Ridic` mândr` capul [i disp`ru \n camer`. Picioarele \itremurau [i r`mase cu spatele rezemat de u[`. Emo]ia careo sufoca o f`cu s` izbucneasc` \n plâns. Nimic nu-i maiputea opri valul de lacrimi care \i invadau obrajii.

Cristina d`du frâu liber disper`rii. Va pleca imediatmâine diminea]`. Nu se va mai putea afla niciodat` \n fa]alui Ashley... B`rbatul acesta nu era bun decât s-o fac` s`sufere.

Oare n-a l`sat-o s` \n]eleag` c` era prea tân`r`? N-ar fitrebuit s` uite c`, \n ochii lui, nu era decât o feti]`. Cuml-ar fi putut interesa altfel decât pentru cinci minute der`t`cire, ca \n aceast` sear`?

Foarte hot`rât` s` [tearg` totul din memorie,Cristina f`cu o baie fierbinte. Fusese atât de stupid`!Când ajunse \n camer`, \nf`[urat` \ntr-un prosop alb,era lini[tit`.

65

Rochia \i z`cea pe pat [i o lu` de acolo oftând \ndelung.„Probabil este prima [i ultima dat` când o port“, se gândi.Dar \i va aminti \ntotdeauna, \n ciuda voin]ei sale, aceast`sear` minunat`.

Draperiile nu erau trase [i lumina lunii sc`lda camera \nreflexe argintii. Cristina se apropie de fereastr` [i sim]ibrusc o dorin]` irezistibil` de a fugi, de a p`r`si acest loccare fusese teatrul unei asemenea tulbur`ri \n via]`.

|[i reveni brusc, hot`rât` s` nu cedeze confuziei.„Mâine, totul va fi mai bine“, se lini[ti. Cear[afuriler`coroase \i oferir` un refugiu \n care se strecur` cuvoluptate. Dar vai, somnul nu venea [i amintirea s`rutuluilor o chinuia [i mai tare.

Era prima dat`... prima dat` când dorin]a o cople[ea,trezind \n ea senza]ii necunoscute. Nu sim]ise \nc`niciodat` o tulburare atât de mare... [i o fericire atât demare.

Deodat`, b`t`i u[oare \n u[` o f`cur` s` tresar`. Ridic`repede cear[aful peste pieptul gol. Era incapabil` s` scoat`un sunet. Se b`tu din nou.

– Cristina?Era el. F`r` s` a[tepte r`spuns, intrase. Cristina se

ghemui sub cuvertura din damasc.|n timp ce se apropia, Ashley \i ar`t` o cea[c` din

por]elan, a[ezat` pe o tav` de argint.– Este b`utura pe care ]i-a preparat-o Han \n seara

sosirii tale, \i explic` zâmbind. Cred c` \]i va face bine.

66

Era \mbr`cat cu un halat bleumarin, \ntredeschis pebustul puternic, bronzat de soare [i Cristina nu se putu\mpiedica s` arunce o privire aprobatoare spre picioarelelungi [i suple. Scutur` din cap.

– |nghite asta, Cristina, insist` el. Trebuie s` dormi.|n timp ce vorbea, Ashley se aplecase spre ea [i tân`ra

fat` se strânse instinctiv spre perne. |l observa cu inimab`tând, dar acesta se mul]umi s` pun` cea[ca pe noptier`,f`r` m`car s-o priveasc`.

– Haide, bea... Fii rezonabil`!Evident, nu era hot`rât s` plece \nainte de a se supune.

Acum, nu mai era decât la câ]iva centimetri de ea [i-i sim]easuflarea cald` pe fa]`.

Oare de ce nu se mai putea controla? Era \ncremenit`de imaginile care i se \nvârteau prin minte, retrezindu-iamintirea \mbr`]i[`rii lor, \nc` atât de apropiat`.

Cu obrajii \mbujora]i, puse pân` la urm` mâna pecea[c` [i sub privirea lui sarcastic`, \nghi]i b`utura pân` laultima pic`tur`.

Secundele treceau, f`r` ca Ashley s` rup` t`cerea. Oarece voia? Era aici doar de dou` zile [i suferise deja prea multdin partea lui.

„Dumnezeule, f`-l s` p`r`seasc` aceast` \nc`pere“, serug` Cristina. Se afla \n pragul unei crize de nervi. Dac`mai r`mâne acolo privind-o astfel, va izbucni \n plâns.N-avea dreptul s` se joace cu ea \n felul `sta. Era inuman.Avea sentimentul c`-i citea pân` \n adâncul sufletului [ic`-[i b`tea joc de ea.

67

– Noapte bun`, murmur` Ashley brusc, f`r` s` \ncetezes-o observe.

Cu un mers suplu, se \ndep`rt` [i u[a se \nchise \nurma siluetei zvelte. De ce oare revenise dup` ce sepetrecuse \ntre ei?

Pândind cel mai mic zgomot, Cristina se a[ez` pe pat.Briza p`trundea prin fereasta \ntredeschis`, ridicând u[orperdelele sidefii. Trebuia s` se calmee. Dar nu mai [tia cedorea cu adev`rat. Gândurile i se \nv`lm`[ir` \n minte. |i vaexploda capul.

|[i dorea s`-l revad` sau dimpotriv`... s` nu-l mai vad`niciodat`?

– Oh nu, este imposibil, gemu, afundându-se maiadânc \n pat.

|n acea clip`, tân`ra fat` [tiu c` nimic n-o va face s`plece. La ideea c` ar putea s` nu-l mai vad` pe acest b`rbat,trupul \ntreg i se revolt`.

O cucerise. Amintirea ochilor alba[tri ca turcoazaa]inti]i asupra ei, a p`rului de culoarea mierii o f`cu s` se\nfioare. {i ea care se credea tare!

|n timp ce-[i l`sa gândurile s` r`t`ceasc`, se l`s` prad`somnului care o cuprindea \ncet. Cristina nu voia [i nuputea s` mai lupte. Brusc, \nc`perea \ncepu s` se\nvârteasc` \n jurul ei. Tân`ra fat` nu avu decât timpul de aobserva bara vertical` din lemn masiv [i o parte a cuverturiicare p`rea [i mai deschis` la culoare sub lumina lunii. Cândse adânci \n somn, chipul lui Ashley o \nso]i \n visuri.

68

Capitolul 6

Han era deja \n buc`t`rie când Cristina ap`ru la primeleore ale dimine]ii. Oboseala i se citea pe fa]`. Obsedat` deamintirea s`rutului lui Ashley, avusese un somn foarte agitat.

– Ce face]i, domni[oar` Cristina? \ntreb` Han binedispus. Lua]i loc, v` aduc ceaiul.

|n timp ce-i ]inea scaunul, exclam`:– De fapt, domnul Ashley v-a l`sat un mesaj. A fost

obligat s` plece foarte devreme.„Un mod oribil de a m` evita“, se gândi tân`ra fat`.Cu inima strâns`, nu-i adres` lui Han un zâmbet mai

pu]in radios.– Mul]umesc, spuse luând loc.|n timp ce-[i bea sucul de portocale, Cristina nu-[i

putea desprinde ochii de la biletul pe care tocmai i-lpusese pe mas`. {i dac` Ashley nu mai voia s-o vad`? Lu`micul plic alb, cu mâna nesigur`. Câteva cuvinte fuseser`mâzg`lite \n grab`.

69

„Iart`-m` Cristina, dar a trebuit s` ies devreme \ndiminea]a asta. Te va conduce Han la birou. O zi bun` [ipe disear`.

P.S. S` nu fugi... te rog!“

A[adar, \l va revedea! Inima \i tres`ri \n piept [i atac`vesel` micul dejun. Han o observa cu un aer amuzat. P`reaatât de tân`r` \n acea clip`...

P`r`sir` apartamentul când soarele ap`ru \n spatelecolinelor, luminând plajele \nc` pustii la acea or` matinal`.|mbr`cat` cu jupa de culoarea nisipului [i cu o bluz` \ntr-unton cald, aleas` \n ajun, Cristina era foarte elegant`. }inuses` fie impecabil` \n aceast` prim` zi de munc`.

Han o l`s` la intrarea cl`dirii din lemn \n fa]a c`reia seoprise Ashley cu dou` zile mai \nainte. Ezit` o clip`, apoip`trunse \n birou \ntr-un pas care se voia vioi. Dou` tinerefemei se aflau deja aici.

– Bun` ziua, m` numesc Cristina Seaton. Sunt nouasecretar`, spuse cu o voce pu]in prea tare.

Ele ridicar` ochii [i tân`ra fat` se sim]i m`surat` din cappân` \n picioare. Jenat`, fu incapabil` s`-[i continue fraza.

– Intra]i, f`cu una dintre secretare ridicându-se. SuntJenny Condon [i ea este Julia Sydney.

Aceasta \i adres` Cristinei un zâmbet larg.– Sper c` [ti]i s` munci]i, continu` Jenny \ndreptându-se

spre un dulap plin cu dosare. Aici nu se pune problema s`pierzi timpul!

70

|n timp ce vorbea, a[ez` un vraf de formulare pe mas`,\n fa]a Cristinei.

– Trebuie ca totul s` fie b`tut la ma[in` \ntr-o or`. Ave]imodelele la stânga ma[inii.

Ei bine, va vedea ea, aceast` \n]epat`! Cu siguran]`, \[iimagina c` are de-a face cu o mic` incapabil`! {aizeci deminute mai târziu, foarte exact, Cristina \i aducea foile luiJenny.

– Este perfect, admise secretara, cu o urm` de enervare\n voce.

Ziua trecu \n cel mai deplin calm. Cristina lucr` repede[i bine. Trebuia s`-[i dovedeasc` priceperea cu orice pre].Pentru nimic \n lume nu voia s`-i dea lui Ashley ocazia s-ocritice. Când Han veni s-o ia la ora cinci, cele dou` femeitocmai plecau. Se mirar` c` n-o vedeau luând autobuzulcu ele.

– M`tu[ii Beth \i este teama c` m` pierd, min]i Cristina.Dar nu este decât pentru primele zile!

Privindu-le plecând, turb` de furie. Ar fi vrut atât demult s` telefoneze ast`zi. Dar Julia nu lipsise nici m`car oclip`... {i acum, sosise Han. Poate mâine...

|n timp ce coborau drumul \n serpentine pentru aajunge la Paradisul surferilor, vorbir` ca ni[te prietenivechi. Cristina fu foarte surprins` s` afle c` Han avea unmic restaurant \n ora[.

– Dar, \l \ntrerupse ea, de ce... de ce lucrezi \n acest cazla domnul Carlton?

71

– Oh, [ti]i, am o so]ie [i o fiic` de hr`nit.– O fiic`! exclam` Cristina.– Da, are doi ani, spuse Han cu mândrie.– Acest restaurant nu este de-ajuns pentru a v`

\ntre]ine? insist` tân`ra fat`.– Ba da.Fa]a lui Han se lumin`.– Afacerile merg bine acum.Dup` o scurt` t`cere, ad`ug`:– Dar nu-l voi p`r`si niciodat` pe domnul Carlton,

Cristina.Uimit`, aceasta \l \ntreb` din priviri. P`rea brusc pierdut

\n gânduri \ndep`rtate.– Ne-am \ntâlnit \n Saigon. |n acea perioad` aveam

[aptesprezece ani... [i de atunci, nu l-am p`r`sit niciodat`,murmur` el \ntorcând spre Cristina o fa]` pe care se\ntip`rise o mare blânde]e. So]ia mea [i cu mine \i dator`mtotul... Datorit` lui am putut cump`ra acest restaurant.

T`cu câteva clipe.– Este un om extraordinar domni[oar`... extraordinar.Cristina r`mase t`cut`. Oare ce putea ad`uga? Aceast`

conversa]ie \l aduse pe Ashley \n centrul gândurilor sale.Este adev`rat c` le p`r`sise foarte pu]in ast`zi... Adâncit` \nscaun, tân`ra fat` \ncepu s` viseze... Oare Ashley uitase\mbr`]i[area lor pasionat`? Când se rev`zu \n bra]ele sale,abandonat` lâng` trupul lui, se \nfior` toat`. Oare cum ova \ntâmpina? Era atât de ner`bd`toare.... Dar Han seangajase deja \n parcajul re[edin]ei.

72

Cheia se \nvârti \n broasc` [i Cristina n`v`li \napartamentul adâncit \n penumbra \nser`rii. F`cu ochiimari [i-l z`ri brusc pe teras`. Silueta i se contura peorizontul luminat \nc` de lic`riri ro[iatice [i st`teanemi[cat. |n timp ce se apropie \ncet de el, se \ntoarse cusuple]ea unei feline.

– Oh, bun` seara, Cristina, exclam`. Nu te-am auzitintrând.

Privirea sa profund` o str`pungea [i tân`ra fat` trebuis` fac` un efort pentru a nu-[i ar`ta tulburarea care ocuprindea.

– Ziua s-a desf`[urat bine?– Oh da, r`spunse Cristina gr`bit`. Sunt \ncântat`.– Este perfect!Ashley continu` apoi pe un ton voios.– {i dac` am merge s` ne sc`ld`m, Cristina? |n gr`dinile

re[edin]ei exist` o piscin`.Tân`ra fat` ezit` un timp, dar ochii rug`tori ai lui

Ashley o f`cur` s` cedeze. Câteva clipe mai târziu, i seal`tur` cu trupul bronzat \nf`[urat \ntr-un prosop deculoarea caisei.

Ashley era acoperit doar cu un halat alb de baie. Degajao asemenea seduc]ie, \ncât Cristina sim]i c` le[in`.

O conduse prin gr`dinile somptuoase [i ajunser`curând la o piscin` \nconjurat` de flori multicolore, cuparfum ame]itor. Doar o briz` u[oar` agita suprafa]a apeica turcoaza, luminat` de dou` proiectoare submarine. |n

73

timp ce Cristina \[i scotea prosopul, Ashley se arunc`\ntr-un plonjon perfect. O a[tept` râzând de cealalt` partea piscinei.

– Haide, Cristina, pu]in curaj!|[i a]intise privirea asupra siluetei admirabil pus` \n

valoare de un costum de baie negru, dintr-o pies`, care \isublinia formele armonioase. Teribil de jenat`, tân`ra fat`se arunc` la rândul s`u \n apa rece.

Nu observ` admira]ia sincer` care se citea pe fa]a luiAshley când i se al`tur` \ntr-un craul elegant. Plutir` multtimp unul lâng` cel`lalt [i Cristina [i-ar fi dorit ca vrajaacestor clipe s` nu dispar` niciodat`. Totu[i, Ashley oaduse la realitate ie[ind brusc din ap`.

– Cred c` acum este timpul s` ne \ntoarcem. ProbabilHan ne a[teapt` pentru a servi cina.

|mpotriva voin]ei sale, tân`ra fat` se supuse [i-l urm`pe aleile cu pomi. Ce se va \ntâmpla acum? Cristina nu\ndr`zni s`-[i imagineze.

Dup` ce se schimb`, se privi \n oglinda oval` din baie.Chiar mâine \i va cere lui Han s-o \nso]easc` pentru a-[icump`ra câteva produse de machiaj. |[i netezi cu periap`rul auriu [i \[i strânse buclele cu o fund` albastr`.

„Cu siguran]`, Han a preg`tit masa \n buc`t`rie“, segândi p`r`sind \nc`perea. Str`b`tu apartamentul pustiu [ise opri brusc. O mas` \mpodobit` cu o fa]` de mas` dindantel` fusese aranjat` lâng` ferestrele cu geamuri,deschise spre noaptea calm`. Tân`ra fat` admir` vesela din

74

por]elan fin, decorat`, [i se \nfior` când observ`lumân`rile aprinse \ntre cele dou` tacâmuri. Flac`rapâlpâitoare se reflecta la nesfâr[it \n fa]etele paharelor decristal. A[adar, vor cina singuri \n acest cadru superb... [iatât de romantic.

|n timp ce se pierduse \n gânduri, Ashley p`trunse \nsalon. |n seara aceasta \mbr`case ni[te pantaloni deculoare albastru deschis care-i puneau \n eviden]`[oldurile \nguste. Pielea cu tent` ar`mie era avantajosreliefat` de c`ma[a alb`. Când \l v`zu, Cristina \[i spuse c`nu \ntâlnise niciodat` un b`rbat atât de frumos. |naint`spre ea, cu zâmbetul pe buze.

– E[ti \ncânt`toare, Cristina, exclam` \n timp ce-i ]ineaun fotoliu.

Tân`ra fat` se a[ez`, f`r` s` r`spund` la compliment.Tulburarea \i era prea mare. Ca [i \n ajun, Ashley se dovedio companie extrem de pl`cut`. O f`cu s` râd` mult [ifiecare minut care trecea, o relaxa mai mult. Han le servini[te mânc`ruri atât de rafinate, \ncât tân`ra fat` nu seoprea din elogii fa]` de el.

|[i b`ur` cafeaua pe teras`, pe jum`tate \ntin[i \n[ezlonguri confortabile. Lini[tea nop]ii \i \nv`luia [i\ntunericul o \mpiedica pe Cristina s` disting` tr`s`turile\nso]itorului s`u. Acesta fuma o ]igar` [i rotocoale de fumalb se pierdeau \n vârtejuri \n p`rul s`u des, pe care luna \laureola cu reflexe argintii.

75

R`maser` astfel mult timp flec`rind, [i Cristina \[i jur`s` nu uite niciodat` aceast` sear` \ncânt`toare. |n timp ce-iaducea un coniac lui Ashley, Han \i spuse câteva cuvinte laureche pe care tân`ra fat` nu le \n]elese. F`r` \ndoial`, seexprimau \n vietnamez`, [i nu \n chinez` cum crezusepân` atunci. Han \i explic` faptul c` ni[te prieteni veniser`\n acea zi din Vietnam. Cristina zâmbi.

– Probabil \]i lipse[te mult ]ara dumitale, declar`.Apoi, se \ntoarse spre Ashley:– Poveste[te-mi via]a voastr` acolo...Cei doi b`rba]i \[i evocar` amintirile cu mult` nostalgie.

Dac` r`zboiul care distrusese acele locuri minunate \imarcase pentru totdeauna, Cristina \n]elese c` regretau c`le p`r`siser`. Pasionat`, tân`ra fat` era foarte atent` [i [tius` le \ncurajeze confiden]ele. Pl`cerea pe care o sim]eaascultându-i o f`cu s` uite timpul care trecea. A[a c` fuuimit` s`-l aud` pe Han spunând c` trebuia s` plece.

– Noapte bun`, exclam` el, salutându-i.Ashley r`spunse lene[ cu un u[or semn din mân`.

Lucrul de care se temuse [i \n acela[i timp [i-l doriseCristina, se \ntâmplase. R`m`sese singur` cu el. Omelancolie ascuns` o cuprinse [i se afund` mai adânc \n[ezlong, cu privirea pierdut` spre stele.

Cuvintele lui Ashley o scoaser` cu brutalitate din visare.Nu-l auzise ridicându-se.

– Acum trebuie s` m` duc s` lucrez, Cristina. Dar tupo]i s` te ui]i la televizor. Programul este pe mas`.

76

Tân`ra fat` f`cu un efort pentru a nu ar`ta cât dedezam`git` era. Totu[i, seara aceasta \ncepuse atât debine... Nu-i venea s` cread` c` [i-o va termina singur`, \nfa]a televizorului.

Cu o voce foarte rece, replic`:– Mul]umesc, nu doresc deloc asta. Prefer s` m` duc s`

m` culc. Noapte bun`.Când p`trunse \n salon, se opri brusc.– Ashley...– Da? \ntreb` acesta apropiindu-se \ncet.– Cred c` nu mai am nimic de f`cut aici. Mi-ai g`sit o

slujb`... de altfel, \]i mul]umesc pentru ea... dar acum, m`pot \ntre]ine eu \ns`mi...

|nainte de a-[i fi putut termina fraza, Ashley o prinse cuviolen]` de bra]. Cristina se strâmb`, \n`bu[indu-[i un]ip`t. O durea. Tr`s`turile sale crispate [i expresia care i secitea \n privire \i f`cur` team`. Cristina se zb`tu, darstrânsoarea era prea puternic`.

– Nu-mi place s`-[i bat` cineva joc de mine, [uier`Ashley.

– Las`-m` s` plec.Un geam`t \i sc`pase de pe buze. Era ca o c`prioar`

tân`r` \ncol]it`, \nsp`imântat`. Ashley o atrase brusc spreel [i, cu ochii \n ai s`i, \i arunc` ni[te cuvinte [fichiuitoare.

– Nu te re]ine nimeni. Pleac`! Dar \nainte, las`-m` s`-]ispun un lucru. Nu-mi plac pu[toaicele care au când[iretenie de femei, când capricii de copile.

77

Cristina deschise gura. Dar nu ie[i nici un sunet. „Esteprea nedrept“, se gândi. De zile \ntregi Ashley juca joculcrud de-a [oarecele [i pisica [i ea, victima, era cea acuzat`.B`rbatul continu`, sarcastic:

– De ce te temi frumoaso, de a fi violat`?Cuvântul o lovi ca un bici [i deveni foarte palid`.– Nu, nu de asta, murmur`.Ashley nu-i d`du importan]` [i continu`.– Este adev`rat, \n definitiv poate sunt un domn

indecent. Nu [tii nimic despre mine.F`cu gestul de a o \mbr`]i[a, cu brutalitate. Era prea

mult. Cristina, \nnebunit` de durere [i de ciud`, se l`s`\ncet \n jos pe mochet`, cu capul afundat \n bra]e, gata s`plâng`.

|n acea clip`, Ashley se dezmetici. Ce f`cuse oare?Mânia i se domoli brusc [i se a[ez` \n fotoliul adânc lâng`care suspina Cristina [i tandru, \i \n`l]` capul. Lacrimilecurgeau pe fa]a ei frumoas`. Citi acolo atâta durere, \ncât\i fu ru[ine de el. Ashley a[ez` capul tinerei fete pegenunchi [i \l leg`n` \ncet.

– Nu [tiu ce m-a apucat, \i m`rturisi. M-am comportatca un mojic. Totu[i, nu vreau pentru nimic \n lume s`-]i facr`u. |mi placi Cristina, s` [tii. Dar, din p`cate, e[ti atât detân`r`, iar eu atât de pu]in liber...

Tân`ra fat` se l`s` leg`nat` de vocea b`rb`teasc` avândaccente profunde [i, mai mult decât puteau spune

78

cuvintele, sunetul acestei voci o \mb`t`. A[a c`, \ncet,printre dou` suspine, vru s` se scuze, ascunzându-se larândul s`u.

Fusese cu adev`rat inconsecvent` \n acea sear`, dându-idovada propriei dorin]e. Astfel, \l \ncurajase s-o iubeasc`.Cu un gest, Ashley o opri.

– Ei bine, Cristina, [i unul [i cel`lalt suntem victimeleunei atrac]ii reciproce. Nimic de condamnat \n asta. Totu[i,trebuie s` fiu suficient de tare pentru amândoi. Nu trebuie,micu]o... |]i cer s` r`mânem prieteni, nu pleca.

Cristina sorbea acele cuvinte atât de tandre, murmuratelâng` buzele sale, dar trupul \ncordat de dorin]` lerespingea. Ea cerea st`ruitor dragoste, el \i oferea tandre]e.Totu[i, accept` cu gratitudine. Un lucru era sigur, Ashleynu voia s`-l p`r`seasc`... viitorul va decide pentru ei.

Ashley se voia degajat pentru a \ndep`rta tensiuneasim]urilor lor. |i propuse, jum`tate \ncordat, jum`tategânditor:

– Cristina, s` mergem s` ne \mp`c`m \n fa]a unei ce[ticu ciocolat`.

Ceea ce f`cur` \n buc`t`ria mare cu decor lini[titor.|nc`perea aceasta era domeniul lui Han [i se reflecta acolosenin`tatea sa. De la sosirea \n apartament, Cristinaapreciase deseori armonia [i calmul absolut care domneaaici. |n acea sear`, mai mult ca niciodat`, atmosfera fubenefic` pentru sim]urile lor exacerbate.

79

Capitolul 7

A doua zi p`ru interminabil`. Totu[i, nu munca fu ceacare-i lipsi Cristinei. Dar trebuia s` telefoneze [i nu avu nicim`car o ocazie. Biroul lor p`rea s` fie locul de adunare alfabricii de cherestea.

|n sfâr[it, pe la cinci, Jenny [i Julia \[i strânser`lucrurile. „Cu pu]in noroc, Han nu va fi aici \nainte decâteva minute“, se gândi tân`ra fat`. Când u[a se \nchisedup` colegele sale, se repezi la telefon. Soneria r`sun` [iCristina se rug` s` i se r`spund`. Brusc, dorin]a i se\mplini.

– Alo?Vocea foarte calm` \i era cunoscut`:– Marion... eu sunt....– Cum... Tu e[ti, Elizabeth? Unde e[ti?Tân`ra fat` zâmbi, erau multe zile de când nu mai

fusese numit` astfel.

80

– Ne-ai \ngrijorat foarte mult, draga mea. Martin mi-aspus c` te vei \ntoarce luni...

– Ce face el? o \ntrerupse Cristina.O not` de team` se percepea \n vocea melodioas`.– Oh, mult mai bine! Dar este adev`rat, nu e[ti la

curent... A fost atacat.Cristina trebui s` se a[eze. Tremura toat`.– Eu mi-am petrecut weekendul la Sydney cu Franck [i cu

Edna, [i când m-am \ntors am aflat vestea. Am crezut c` mor!Marion \[i rec`p`t` respira]ia.– Ni[te ho]i l-au lovit cu telefonul, \]i dai seama?Trebuia s` \nchid`. Dac` sosea Han?– Dar acum se simte bine? \ntreb` cu o voce \ngrijorat`.– Da, da, nu te nelini[ti, scumpo. Dar tu, unde e[ti? Ar

trebui s` te \ntorci. S` mergi cu mine s`-l lu`m de la spital.Iese \n aceast` dup`-amiaz`.

Cristina izbucni.– Dar, bine\n]eles! Trebuie ca \ntotdeauna s` fiu la

dispozi]ia sa. Numai c` de data aceasta, nu mai consimt,Marion.

Inspir` profund.– Oricum, este imposibil... continu`. Am un serviciu...– Cum? Am \n]eles gre[it!– Nu, ai \n]eles foarte bine. Ascult`, trebuie s` te las.

Sose[te patronul. Salut!Cristina tocmai z`rise cupeul gri. Han nu va \ntârzia

s` intre.

81

Când i se a[ez` al`turi, tân`ra fat` simul` o mareoboseal` [i \nchise ochii. Nu dorea s` vorbeasc`. |ncet,amintirile \i revenir` \n memorie.

Tat`l s`u se c`s`torise cu Marion cu opt ani mai \nainte[i \ntre ele se stabilise imediat o leg`tur`. Trebuia spus c`Marion nu avea nimic din imaginea tradi]ional` a mameivitrege. Tr`iser` to]i trei ferici]i pân` când \i lovisenenorocirea. Un accident stupid \l omorâse pe b`rbatul pecare \l iubeau cel mai mult pe lume. Dezorientat`, Marionse aruncase \n bra]ele primului venit, o fiin]` care sedovedise teribil de ambi]ioas`. Cristina crezuse\ntotdeauna c` afacerile \nfloritoare ale tat`lui s`u \linteresau \naintea oric`rui alt lucru.

Apoi ea crescuse, devenind din zi \n zi mai dezirabil` [iMartin devenise interesat.

Sâmb`ta trecut`, \n timp ce se \ntorsese pentru a seschimba dup` o zi petrecut` pe plaj`, tân`ra fat` \l g`sise\ntins pe canapea \n salon. Era singur. Marion plecase laSydney \n timpul dimine]ii.

– Bei un pahar? exclamase v`zând-o.– Mul]umesc, dar sunt gr`bit`.O a[teptau ni[te prieteni la clubul de noapte Sun

Beach. Urcase \n mare grab` treptele care duceau la etaj,f`r` s`-[i dea osteneala s` se opreasc` mai mult. Dar Martinnu asta a[teptase. O urmase \n t`cere.

– |]i spun c` ai tot timpul, [uierase prinzând-o cuviolen]`.

82

– Nu fi ridicol, Martin, eu...Dar nu avusese timp s`-[i termine fraza. Martin o

\mpinsese \n interiorul camerei sale. La evocareaclipelor care urmaser`, Cristina \[i sim]i sufletultulburat.

Cu un gest brutal, o r`sturnase pe pat \n timp ce \ismulgea rochia de plaj`. Frica o f`cu s` ]ipe [i Martin searuncase asupra ei pentru a o face s` tac`. Buzele \ifuseser` prinse cu for]a. Nu mai putea s` se mi[te, b`rbatulera mult prea puternic! Cu singura mâna liber`, reu[isetotu[i s` apuce telefonul. F`r` s` stea pe gânduri, \i tr`seseo lovitur` puternic` \n cap.

Martin se pr`v`lise greoi pe covor. Timp de câtevasecunde care i se p`ruser` o ve[nicie, Cristinei \i fuseseimposibil s` reac]ioneze. Dar \[i revenise foarte repede. Era\ngrozitor. Un singur gând o ]inea s` fug`. Chiar dac` nuera mort, Marion n-ar fi iertat-o niciodat`. {i tân`ra fat`alergase, ore se pare, pentru a fugi de oroarea tr`it` \n aceafrumoas` zi de var`.

– Am ajuns, domni[oar` Cristina, spuse Han.Ce se \ntâmplase oare? Tân`ra fat` deschise ochii [i

recunoscu parcajul re[edin]ei.Când p`trunser` \n salon, Cristina oft` \ndelung. M`car

dac` ar putea r`mâne aici! Dar [tia bine c` era imposibil.|ntr-o zi sau alta, cineva o va recunoa[te pe strad`... [i apoi,oricum Marion va face cercet`ri pân` la urm`.

83

{i cum va putea s`-i povesteasc` toate astea lui Ashley?La ideea de a-i evoca acele clipe \ngrozitoare, Cristina se\nfior`. Nu va reu[i asta niciodat`. Nu, trebuia s` plece, f`r`s` mai a[tepte...

– Cristina!Când recunoscu vocea lui Ashley, tân`ra fat` r`mase

nemi[cat`, cu membrele paralizate.– Bun` seara.|n timp ce vorbea, se apropia de ea. Cristina era gata s`

i se arunce \n bra]e.– Ce se \ntâmpl`? Ai str`b`tut salonul cu viteza

fulgerului...Ashley \i ridic` b`rbia pentru a o vedea mai bine.– Nu te sim]i bine?Cu ochii \nce]o[a]i de lacrimi, Cristina zâmbi trist.– Ba da, ba da, m` simt foarte bine. Sunt doar pu]in

obosit`, atâta tot.– Vino, murmur` Ashley luând-o de bra].|n timp ce o conducea spre salon, Cristina \l observ`.

Nu era ca de obicei. Tân`ra fat` nu reu[ea s` precizeze ce-id`dea aceast` impresie ciudat`. Apoi, remarc` brusc c` nuera \mbr`cat ca \n alte zile.

|n aceast` sear` era \mbr`cat cu ni[te blugi presp`la]i [icu o c`ma[` albastru deschis pe care o l`sase descheiat` pebustul bronzat. Aceast` ]inut` u[oar` \l schimba teribil. Elcare era de obicei atât de elegant! Dar poate era [i maifrumos... [i mai deziderabil.

84

Când \ntoarse capul [i-[i a]inti asupra ei privirealuminoas`, Cristina \[i sim]i inima b`tând mai puternic.Tres`ri auzindu-l pe Ashley izbucnind \n râs.

– De ce m` prive[te astfel? exclam`.Apoi se examin`.– Te [ochez?– Oh, nu, se gr`bi tân`ra fat` s` r`spund`, ro[ind.|[i repro[a atât de mult c` nu se putuse st`pâni!– Am f`cut turul tuturor [antierelor, \i explic` Ashley.

Din acest motiv nu sunt... foarte prezentabil!Ajunser` \n salon [i Cristina se adânci cu totul \ntr-o

sofa moale. |nc`perea str`lucea \n lumina apusului \ntr-osplendoare cu totul special`. Ashley i se p`ru [i maibronzat. |[i aprinsese o ]igar` [i Cristina se strânse u[orcând veni s` se a[eze al`turi.

– Va trebui s` te iau cu mine \ntr-o zi.Vorbise pentru el \nsu[i. Se \ntoarse \ncet spre tân`ra

fat`.– Dac` te-ai duce s` preg`te[ti un ceai Cristina? \i

propuse cu un zâmbet tandru. Han trebuia s` plece [i apoi,acum cuno[ti casa...

|n timp ce aceasta se ridic` pentru a merge la buc`t`rie,o opri.

– Iart`-m`... Vei crede c` \mi petrec via]a dând ordine,se scuz`. Dar sunt \n stare s` m` descurc complet singur,s` [tii. A[ putea chiar s`-]i prepar o mas` pe oambarca]iune...

85

– Practici sportul cu vele? \l \ntrerupse Cristina.V`zu ap`rându-i pe fa]` un zâmbet plin de nostalgie.– Era pasiunea mea... [opti. Eram un fanatic al

regatelor...Brusc, \ntre ei se l`s` t`cerea [i Cristina nu \ndr`zni s`

se mai mi[te.– Haide, spuse Ashley scuturând din cap, s` nu mai

revenim asupra trecutului.P`r`si canapeaua ca [i când voia s` pun` cap`t definitiv

conversa]iei lor.– {i ceaiul acela, sose[te oare?Tonul devenit mai t`ios o scoase pe Cristina din

amor]eal`. Buc`t`ria nu mai avea \ntr-adev`r secretepentru ea [i ceaiul fu preg`tit \n câteva minute. |nainte dea pleca, Han l`sase pe mas` ceea ce s` pun` la cin`.Cristina c`ut` o tav` pentru a a[eza ceea ce fusese preg`titminu]ios pentru o mas` perfect`. Neavând timp nici m`cars` m`nânce de prânz la fabric`, era fl`mând`.

Când \mpinse u[a salonului, Ashley se repezi \n\ntâmpinarea sa, pentru a-i lua din mâini tava \nc`rcat` cumânc`ruri.

– Trebuia s`-mi spui, Cristina, te-a[ fi ajutat.|n timp ce aranja cina pe o mas` joas`, era \ncântat

dinainte. Murmur` mul]umit.– Hmm... Toate astea mi se par excelente! Vino repede

[i te instaleaz`, Cristina.

86

Se a[ezar` amândoi pe mocheta groas` [i atacar` cumare poft` acel picnic \mbel[ugat. Râsetele li se auzeau \n\ntunericul care se l`sa. Ashley era un \nso]itor fermec`tor[i Cristina ar fi petrecut ore \ntregi ascultându-l vorbind cuvocea grav` [i melodioas`.

Din nefericire, masa se apropia de sfâr[it [i brusc,tinerei fete i se f`cu team`. Poate o va l`sa pentru a se duce\n birou unde cu siguran]` trebuia s`-l a[tepte ni[tetreburi! Dar teama \i disp`ru aproape imediat.

– Las` toate astea, Cristina, [i du-te s`-]i \mbraci uncostum de baie... Aud de aici chemarea oceanului, ad`ug`cu o voce mali]ioas`, ducându-[i mâna la ureche.

Cristina se schimb` imediat [i Ashley scoase oexclama]ie de surpriz` când o v`zu venind atât de repede.

– Ce iu]eal`! exclam` \nchizând televizorul.Probabil \l deschisese crezând c` nu se va \ntoarce

\nainte de mult timp.– Femeile au \ntotdeauna obiceiul s` se lase a[teptate,

continu` m`surând-o.Privirea sa o tulbura mereu la fel [i nu se putea

\mpiedica s` lase ochii \n jos. Dar deveni agresiv`, pentrua nu-[i dezv`lui confuzia.

– Este un mit, Ashley, se str`dui s` r`spund`.Pentru nimic \n lume n-ar fi l`sat t`cerea s` se instaleze

\ntre ei. Ashley izbucni \n râs.– Nu sunt cu adev`rat convins, frumoaso.Se ridic` dintr-o s`ritur`.

87

– Haide, destul cu discu]ia. Vino repede!Cristina \l urm` pe drumul pe care o luase cu câteva zile

\nainte cu Han. Mergea repede [i tinerei fete \i era foartegreu s` r`mân` \n urm`.

Acum soarele apusese [i ultimele lic`riri ale zileiluminau plaja aproape pustie la acea or` târzie. Oceanul \nmii de culori vuia, iar valurile veneau s` se sparg` la mal,\ntr-un zgomot asurzitor. Cristina se a[ez` cu genunchiistrân[i sub b`rbie [i se adânci \n contemplarea aceluipeisaj de o frumuse]e impresionant`.

Ashley, care \ncepuse s` alerge ca un copil, se \ntoarsedin drum [i \ngenunche \n fa]a ei.

– Nu vrei s` te scalzi?Cristina nu avu timp s` r`spund`. Un necunoscut

tocmai li se al`tur`.– Salut, Ashley, exclam` acesta. Nu crezi c` este pu]in

cam târziu pentru baie?Era foarte \nalt, bronzat, cu umeri la]i. Cristina sim]i

a]intit` asupra ei privirea admirativ` a b`rbatului. Ashleyzâmbi [i-i \ntinse mâna.

– Bun` ziua, Franck. Nu te nelini[ti pentru noi, [tiu lafel de bine ca tine s` fac respira]ie gur` la gur`!

B`rbatul nu se mi[c`, iar Ashley se apropie de Cristina[i o lu` de mân`. F`r` s` \nceteze s`-[i priveasc` prietenul,\i [opti câteva cuvinte la ureche.

– Este maestru \not`tor... Este o fiin]` redutabil`.Apoi i se adres` lui Franck, care nu-[i luase ochii de la

Cristina.

88

giannijollys

– Nu a[tepta s` te prezint! Te cunosc prea bine,continu`, ducând-o repede cu sine pe tân`ra fat`.

Franck \i privi \ndep`rtându-se. Se \ntreba cine putea fiacea creatur` \ncânt`toare cu picioare lungi [i fine.

R`coarea apei o surprinse pe Cristina, care scoase unstrig`t. Nemilos, Ashley o atrase spre el, râzând sincer.Tân`ra fat` \nghi]i ap` [i se ag`]` instinctiv de gâtul\nso]itorului. P`rul „aspru“ de pe bustul s`u \i atinseu[or pieptul pe jum`tate gol prin r`scroiala adânc` acostumului. Tulburat`, nu \ndr`zni s` se mi[te [i Ashleyo strânse pu]in mai tare lâng` el. Pic`turi de ap` [iroiaupe chipul s`u bronzat [i \n \ntunericul aproape totalacum, ochii p`reau [i mai lumino[i. R`maser` astfelnemi[ca]i, cu siguran]` de teama de a nu destr`ma vrajaacelei clipe.

Dar Ashley se \ndep`rt` brusc [i relu` jocul. O stropeacu ap`, râdea \n hohote, asemenea unui copil lipsit de griji,fericit c` tr`ie[te. Tân`ra fat` nu mai \n]elegea. Va trebuioare s`-i suporte mereu schimb`rile de dispozi]ie [i s` nu[tie niciodat` ce atitudine s` adopte fa]` de el?

Se \ndep`rt` \notând pentru a-[i domoli dorin]a ce otrezise \n ea. Când ie[ir` din ap`, Ashley era din nou unprieten \ndep`rtat [i glumea ca [i când nimic nu se\ntâmplase.

Tremurând, Cristina se \nf`[ur` \n prosopul plu[atro[u-\nchis. Luna r`s`rise peste ocean, disc uria[ de argint,care aureola plaja cu o lumin` slab`. Seara era minunat` [i

89

\mb`t`toare... De ce oare trebuia ca gândul permanent laAshley s-o preocupe atât de mult \ncât s` nu se poat`bucura pe deplin de natur`...

|n timp ce reflecta, sim]i o mân` a[ezându-i-se pe bra].Atingerea o f`cu s` se \nfioare. Scutur` din cap [i-l z`ri peAshley. Era deja \mbr`cat [i o a[tepta.

– Gr`be[te-te Cristina, este târziu, ai s` r`ce[ti, exclam`pe un ton fratern.

A[adar, avea grij` de ea. Tân`ra fat` \[i adânci privirea\n a sa. O iubea, acum era convins`. Altfel, clipe ca cele pecare tocmai le tr`iser` n-ar fi putut exista [i n-ar fi avut niciun sens.

|n seara aceea, \l g`sea mai frumos [i mai seduc`tor caniciodat`. Pic`turile de ap` irizate de pe fruntea bronzat`[i p`rul ciufulit d`deau chipului s`u un farmec irezistibil.Genele negre imense accentuau adâncimea ochiloralba[tri, chiar mai alba[tri decât azurul cerului. Acolo i-ar fipl`cut Cristinei s` se \nece.

Brusc, jenat` de privirea sa p`trunz`toare, tân`ra fat` \[iadun` lucrurile \mpr`[tiate pe nisip [i porni pe urmele lui.Disp`rur` printre dunele m`rginite de drobi]`, p`r`sindplaja pustie, unde doar ni[te perechi de \ndr`gosti]i maihoin`reau \n fa]a spectacolului feeric al oceanului. |n timpce mergea, Cristina \ncepu s` viseze din nou... \ndr`gosti]ica... ea [i Ashley, poate.

90

Capitolul 8

Cristina deschise brusc ochii [i-i a]inti asupra ferestreiprin care p`trundea ciripitul pl`cut al p`s`relelor. Probabilera \nc` foarte devreme, deoarece soarele tocmai intra \ncamer`. Totul era foarte lini[tit. Tân`ra fat` se \ndrept`\ncet [i se \ntinse. „Ashley trebuie s` fi plecat deja laBrisane“, se gândi, rememorând conversa]ia lor din ajun.

Când se \ntorseser` de la plaj`, Cristina \[i exprimasedorin]a de a merge s` se culce. Nu c` ar fi fost cu adev`ratobosit`, dar Ashley o descump`nea. |n timp ce-i ura noaptebun`, acesta \i amintise de cina prev`zut` pentru weekend,cu m`tu[a Beth [i unchiul Edmond.

– Oh nu, exclamase tân`ra fat`, te rog, Ashley, scute[te-m`de asta, nu voi cunoa[te pe nimeni.

– Ceea ce spui, nu este foarte amabil pentru mine.Cristina fu uimit` s` vad` c` p`rea sincer \ntristat [i

relu` foarte repede:

91

– Crede-m`, nu asta voiam s` spun. Nu, doar c` m`tem c` n-am s` fiu \n largul meu \n mijlocul tuturorprietenilor t`i.

Ashley \i zâmbi.– Am uitat s`-]i spun c` se va afla acolo o tân`r` fat` de

vârsta ta... care \]i seam`n` foarte mult, \ncheie,mângâindu-i u[or obrazul.

– Ah da, ce \nseamn` asta? \l \ntreb`, \n defensiv`.– C` este aproape la fel de \ncânt`toare ca tine,

Cristina!Nu se a[teptase la acest r`spuns [i nu-[i putuse ascunde

stânjeneala.– Poate, dar aceast` asem`nare nu ne va u[ura

conversa]ia, exclamase imediat, sim]indu-se pu]in ridicol`.Ashley se \ntoarse s` se a[eze pe canapea, cu o fa]`

vesel`. Evident, \l amuza foarte mult!– Ba da, la vârsta voastr` se g`sesc \ntotdeauna puncte

comune. Ve]i vorbi despre ie[irile voastre... despre iubi]i...L-ar fi p`lmuit! De ce oare o sfida astfel? Expresia sa \l

surprinse probabil, deoarece deveni brusc atent.– Cristina, vorbesc serios, trebuie neap`rat s` merg la

aceast` cin`... [i mi-ai face o mare pl`cere s` m` \nso]e[ti.Privirea \i era plin` de o asemenea tandre]e, \ncât

Cristina se sim]i topindu-se.– Fie, dar nu voi avea nimic de \mb`rcat, murmur`.Aceast` reflec]ie spontan` [i atât de feminin` \l f`cu pe

Ashley s` zâmbeasc`.

92

– Te rog, Cristina!Cu inima palpitând, aceasta \n]elese c` va ceda [i

aceast` capitulare u[oar` \i f`cu team`.– Acum, du-te [i te culc`, \i ordonase cu amabilitate

Ashley, stingând luminile, [i eu sunt obosit [i plec \n zorila Brisbane... Noapte bun`!

***

O raz` de soare veni s` mângâie fruntea tinerei fete carese strecurase din nou \ntre cear[afuri – era preocupat` –mai devreme sau mai târziu va trebui s` ia o decizie. DarCristina [tia c` va fi incapabil` s` plece.

De acum, Ashley f`cea parte din via]a sa.Parcurse cu ochii camera elegant`, \n timp ce recrea \n

memorie decorul intim al celorlalte \nc`peri... Casa aceastao fermecase atât de repede... \ncât \l b`nuia pe Ashley de afi vr`jitor...

O u[oar` b`taie \n u[` o f`cu s` tresar`.– Dumnezeule, cât este ceasul? exclam` s`rind din pat.Gândurile o f`cuser` s` uite timpul care trecea.– Domni[oar` Cristina, ve]i \ntârzia, striga Han din

spatele u[ii.– Sosesc!Ea, c`reia \i pl`cea atât de mult s` \ntârzie sub du[, se

coaf` [i se \mbr`c` fulger`tor. „R`mâne pentru alt` dat`“,

93

se gândi, alergând spre buc`t`rie. |[i b`u sucul deportocale [i lu` feliile de pâine pr`jit` pe care i le preg`tiseHan.

– Le voi mânca \n ma[in`, \i explic`, strângându-[ilucrurile.

Ziua trecu foarte repede. |n timp ce se preg`tea deplecare, Jenny se apropie de biroul s`u, cu un plic \nmân`.

– Salariul t`u, exclam` \ntinzându-i-l.Cristina nu se a[teptase s` primeasc` atât de curând

roadele muncii sale [i surpriza fu excelent`.Astfel, \i va putea pl`ti datoria lui Ashley [i s` fac` unele

cump`r`turi.Han fu punctual la \ntâlnire [i curând coborau drumul

[erpuitor \n direc]ia Paradisului surferilor. El fu cel carerupse t`cerea.

– Domni[oar` Cristina?P`rea c` ezit`, apoi continu` \ncet:– Ei bine, m` \ntrebam dac`...– Dar vorbe[te, Han...– Domnul Ashley se va \ntoarce probabil foarte târziu

de la Brisbane, a[a c` m-am gândit c` ve]i putea veni s`cina]i la restaurantul meu... [opti, aruncându-i o privirerapid`.

– Desigur, Han, cu pl`cere.Cristina \l g`sea foarte pl`cut, o fire constant`, mereu

gata s` fac` un serviciu [i foarte eficient. Nu exista \n

94

comportamentul s`u nici o slug`rnicie... [i sub manierelelui amabile, ascundea probabil un temperament mândru...dar \n bunul \n]eles al cuvântului.

Fa]a lui Han se luminase la r`spunsul tinerei fete [iacceler` când ma[ina p`trunse pe aleea care ducea laparcaj.

– |nceti[or, Han! exclam` Cristina izbucnind \n râs. Ais`-mi la[i totu[i pu]in timp s` m` preg`tesc.

Toat` lini[tea acelei seri de var` invadase apartamentulluminat de razele aurii ale apusului. Cristina era fericit`.Era foarte hot`rât` s` profite din plin de weekendulpromi]`tor care i se oferea. Dou` zile \ntregi cu Ashley, nicinu \ndr`znea s` cread`. Va fi destul de curând luni, pentrua face o alegere.

Pân` atunci, cum \[i promisese deja, va uita totul, cuexcep]ia fericirii prezente!

Oglinda din baie \i oferi o imagine pe care o consider`absolut mul]umitoare. |n seara aceea, se vedea frumoas`.Apoi \i reveni \n memorie gândul la masa de la m`tu[aBeth. Se strâmb`.

Ar trebui s` mearg` mâine la un coafor bun, pentru c`Ashley ]inea atât de mult s-o duc` acolo. Ce fericire c`mi-am \ncasat micul salariu, se gândi periindu-[i cuenergie p`rul.

Han o a[tepta \n salon; \[i scosese haina alb` [i\mbr`case un pulover verde, larg... }inuta aceasta u[oar`nu d`una deloc \nf`]i[`rii sale distinse de asiatic.

95

Cristina \i adres` un zâmbet aprobator, pe care-l regret`imediat... dar Han nu-l v`zu, prea ocupat fiind s` \ncuieapartamentul.

Câteva clipe mai târziu, tân`ra fat` se l`s` dus` decupeul gri.

Foarte repede, gândurile i se \ndreptar` spre Ashley.Oare ce f`cea acum? Inima i se strânse: poate era \nso]it deo fermec`toare tân`r` femeie... Scutur` din cap pentru aalunga aceste idei ridicole. Nu fusese \nc` niciodat`geloas` [i fu uimit` s` vad` cât de r`u \i f`cea asta.

Han rula rapid pe un drum de coast` [i Cristina se\nfior` când \[i d`du seama c` se \ndreptau spre sud.

– Restaurantul dumitale nu este la Surferi? \ntreb`,brusc nelini[tit`.

– Oh nu, dar nu este decât la câ]iva kilometri, laBrighton.

Se apropiaser` \n mod periculos de casa ei [i Cristina \[ial`tur` degetele, rugând cerul s` nu \ntâlneasc` pe nimenidin cuno[tin]ele sale.

Ma[ina se opri curând pe o str`du]` lini[tit`, nudeparte de port... |n spatele unei gr`dini se ridica o cl`direveche, pe frontonul c`reia se aflau pictate cu ro[u, ni[telitere.

– Restaurantul meu, domni[oar` Cristina!Han vorbise cu o u[oar` mândrie, care o amuz` pe

tân`ra fat`.

96

– Este \ncânt`tor, Han, \l felicit` ea urmându-l pe o aleeacoperit` cu pietri[.

P`trunser` \ntr-o sal` foarte spa]ioas`, al c`rei decororiental nu f`cea decât s` aminteasc` superbul salon al luiAshley. Era vineri seara [i oamenii ie[eau mult \n aceaperioad` a anului. Mesele erau toate ocupate [i lui Han \ifu greu s` g`seasc` un loc lini[tit.

Doi b`rba]i \mbr`ca]i \n alb se apropiar` [i Han oprezent` pe Cristina. |ncepur` s` vorbeasc` \n vietnamez`.Tân`ra fat` \i auzi rostind numele lui Ashley [i se \ntreb`ce-[i puteau spune. Han se \ntoarse \n sfâr[it spre ea [i-if`cu semn unei femei care se afla \n spatele s`lii.

– Instala]i-v` confortabil, domni[oar` Cristina, [i nu v`gr`bi]i s` alege]i, o sf`tui \ntinzându-i un meniu \ntr-oculoare frumoas`, ro[u \nchis.

– Când femeia ajunse lâng` masa lor, Han o lu` demân`.

– V-o prezint pe so]ia mea, Su-Lin.Era o adev`rat` frumuse]e. Pielea cu nuan]` de ambr`

avea reflexe de por]elan; avea un p`r atât de negru [im`t`sos, cum Cristina nu v`zuse vreodat`, care-i \ncadrafa]a cu pome]i proeminen]i luminat` de ochi imen[i, negrica smoala. Buzele senzuale erau de un ro[u firesc... femeiaaceasta nu avea nevoie de nici un artificiu pentru a-i pune\n vedere frumuse]ea natural`.

– Sunt \ncântat` s` v` cunosc, i se adres` ea Cristinei,so]ul meu mi-a vorbit mult despre dumneavoastr`.

97

Vocea \i era foarte pl`cut` [i se exprima f`r` accent.– {i eu sunt foarte fericit`, r`spunse Cristina.Apoi ad`ug` foarte sincer:– Sunte]i foarte frumoas`... Han este foarte norocos!Tân`ra femeie ro[i la compliment [i se \ndep`rt`

\ncet printre mese. Han o privi, cu un zâmbet radios pebuze.

– So]ia dumitale este superb`, [opti Cristina.– Da, \ncuviin]` Han pe un ton care o surprinse pe

tân`ra fat`.I se p`ru c` \i cite[te pe chip o umbr` de triste]e.– Sora sa era [i mai frumoas`, s` [ti]i, Cristina.Tân`ra fat` nu \ndr`zni s` r`spund` nimic; Han p`rea

adâncit \n amintiri \ndep`rtate.Su-Lin se \ntorcea deja cu un cocteil. Cristina \l observ`

intrigat` pe Han, dar acesta \[i reg`sise zâmbetul obi[nuit[i-i d`du pe loc compozi]ia b`uturii l`ptoase.

– Este foarte dulce, cred c` nu ve]i regreta dac` \naceast` sear` ve]i bea pu]in alcool.

Apoi se scuz` c` nu-i putea ]ine companie.– Vin rar aici la ora aceasta [i am ni[te obliga]ii...Tân`ra fat` \l urm`ri cu privirea \n timp ce se strecura

cu abilitate printre mese, salutându-i pe unii, \ntinzându-lemâna altora, mereu cu acea amabilitate atent` pe care i-ocuno[tea.

Oare ce voise s` spun` vorbind adineaori despre aceafemeie mai frumoas` decât so]ia sa? P`rea imposibil, atât

98

de perfect` era Su-Lin... [i apoi, emo]ia pe care o sim]ise \nevocarea sa, o uimise pe Cristina... s-o fi iubit \nainte de ase c`s`tori cu sora sa?

Pierdut` \n gândurile sale, tân`ra fat` uitase de cocteil...lu` paharul cu ghea]`, \l duse la buze [i gust` \ncet b`uturadelicioas`.

Dozat` cu pricepere, era perfect`... C`ldura alcoolului,amestecat` cu ambian]a lini[tit` a s`lii [i cu murmurulconversa]iilor, o adânci pe Cristina \ntr-o dulce euforie.„Ah, dac` era Ashley aici“, \ncepu s` ofteze...

O pereche din apropiere, mân` \n mân`, o f`cu s`-[iregrete singur`tatea.

Han, care p`rea c`-i ghicise gândurile, reveni lâng` ea.– Mul]umit`, domni[oar` Cristina?– Foarte. Atmosfera din restaurantul dumitale este

extraordinar`!|i aduse felul de mâncare pe care-l alesese la sfaturile

lui judicioase. Era o suculent` mâncare vietnamez`,prezentat` cu toat` arta acestei ]`ri rafinate.

|n timp ce mânca primele \mbuc`turi, Cristina \ncercas` prind` din zbor frânturi de conversa]ie... f`r` a reu[i s`se intereseze cu adev`rat. Doar Ashley \i ocupa gândurile.

Mai târziu, Su-Lin veni la rândul s`u pentru a-i aducedesertul. Fructe exotice r`coritoare, \n culori str`lucitoare.Când termin`, Han reveni cu so]ia sa s` se a[eze la mas`.

– |nainte de a pleca, domni[oar` Cristina, permite]i-mis` v` ofer o t`rie din ]ara mea.

99

– Oh mul]umesc, Han! Dar cocteilul a fost suficient.N-a[ suporta niciodat`...

– Haide]i, nu v` \mpotrivi]i. V` voi conduce cu ma[ina[i când ajunge]i, v` ve]i putea culca.

Han era conving`tor [i tân`ra fat` accept`. Sub privireaamuzat` a prietenilor s`i, b`u cu \nghi]ituri mici aceab`utur` ame]itoare, bun` la digestie, care o aduse \ntr-ostare de semiincon[tien]` foarte pl`cut`.

Cristina \i g`sea fermec`tori. Se degaja din acest cuplusimpatic o fericire domoal`, care lini[tea. Han g`siseprobabil so]ia ideal` [i tân`ra fat` se bucura pentru el. |liubea sincer. Se ar`tase atât de amabil de la sosirea sa!

|n timp ce Han [i so]ia sa st`teau de vorb` cu ea, salarestaurantului se golise treptat de numero[ii clien]i.Cristina \[i spuse c` trebuia s` fie foarte târziu [i se ridic`\ncet. O dulce ame]eal` \i \ntunec` mintea [i gazdele sale\n]eleser` c` dorea s` plece.

Su-Lin, care-[i pierduse treptat rezerva, \i adres` unscurt salut asiatic, cu mult` gra]ie [i Han, luând-o de cot, oconduse printre mesele p`r`site, pân` la u[`. Noaptea erac`ldu]` [i aerul marin o r`cori pe tân`ra fat` care se instal`cu pl`cere pe pernele confortabile ale ma[inii. Demar` \ntromb`, f`când s` zboare pietri[ul. Cristina \nchise ochii [iHan conduse \n t`cere.

100

Capitolul 9

Dup` \ntoarcerea de la restaurant, Cristina c`zu imediat\ntr-un somn profund. Se trezise pe la ora zece, foarteagitat` la ideea de a-l revedea pe Ashley. Acea zi departe deel i se p`ruse interminabil`. Nici un zgomot nu venea s`tulbure lini[tea din apartament. Se \ntreb` dac` erasingur`.

S`ri din pat [i se repezi \n baie. Oglinda \i reflectaimaginea ciufulit` [i amintirea seratei de la unchiulEdmond \i veni \n minte. Uitase. Cristina nu-[i dorea delocs` mearg` la coafor [i, \n plus, nu avea nimic de \mbr`cat.

|n sfâr[it, va vedea mai târziu. Acum, singura dorin]`era s`-l revad` pe Ashley.

Travers` apartamentul \n pas u[or. Era pustiu. Inima ise strânse brusc. {i dac` Ashley r`m`sese la Brisbane? Darnu, era ridicol. Se \ntorsese foarte târziu [i probabildormea \nc`.

101

Lumina str`lucitoare a acestei dimine]i minunate oatrase pe teras`. Z`ri \n dep`rtare dunele de nisip galben[i plaja unde \n curând se va \nghesui mul]imea \nweekend. Brusc, o voce ajunse pân` la ea. Cu siguran]`,era cineva \n bibliotec`. Cristina se apropie \ncet [i-l z`ri peHan. Era la telefon.

– |mi pare r`u, domnule Blythe, exclam`, dar nu v` potspune nimic altceva.

Din receptor, vocea unchiului Edmond ajunse pân` latân`ra fat`. P`rea foarte iritat.

– I-am transmis mesajul dumneavoastr` când a sunatde la Brisbane ieri, continu` Han, dar nu v` pot spuneunde este acum.

Pentru Cristina, soarele se \ntunec` brusc. A[adar,teama sa se concretizase. Ashley nu se \ntorsese.

– Nu v` nelini[ti]i, domnule Blythe. Disear` va fi acolo.La cel`lalt cap`t al firului, vocea deveni mai distinct`.– Da, trebuie s` vin` cu domni[oara Cristina. Bine,

domnule Blythe. La revedere, o zi bun`.Han \nchisese [i \n acea clip` o z`ri pe Cristina. I se

al`tur` pe teras`.– Bun` ziua, domni[oar`, a]i dormit bine?Cu un zâmbet larg... Cristina \ncuviin]`.– Iart`-m`... dar am auzit conversa]ia dumitale [i...– Da? \ntreb` Han.– Crezi c` domnul Blythe va fi contrariat dac` \i

\nso]esc nepotul disear`?

102

– |n nici un caz, exclam` vietnamezul. Oricum, dac`asta \i face pl`cere domului Ashley, va fi \ncântat. Veni]i s`be]i un ceai.

La acea or` \naintat` a dimine]ii, buc`t`ria era invadat`de razele unui soare deja torid. |n timp ce-[i mânca pâineapr`jit`, Cristina \i ceru sfatul lui Han.

– A[ vrea s` merg la coafor pentru disear`, \i explic`. Aiputea oare s`-mi indici un salon bun?

Han o privi cu un aer uimit.– S` [ti]i c` nu este chiar domeniul meu, dar...P`rea c` se gânde[te.– Da, este un salon la col]ul dintre Sandy Lane [i

bulevardul de pe malul m`rii. De altfel, este cel al doamneiHythe.

|n timp ce vorbea, strângea masa [i Cristina \l observa.Observ` c` ezita s` continue.

– Pot s` v` \mprumut...– Mul]umesc, Han, \l \ntrerupse repede. E[ti foarte

amabil, dar ieri mi-am \ncasat primul salariu.Han plec` s` telefoneze pentru a-i fixa o programare [i

Cristina r`mase singur` câteva clipe. Pentru c` va merge laserat`, trebuia s`-i fac` cinste lui Ashley.

– Ora dou` [i treizeci de minute, v` convine?– Este perfect, Han, \i mul]umi tân`ra fat`. Asta \mi

va l`sa timp s` fac o baie [i s` m` gândesc cu ce m` voi\mbr`ca disear` pentru a fi frumoas`, ad`ug`zâmbind.

103

Acest ultim cuvânt \i aminti de Su-Lin, \ncânt`toareaso]ie a lui Han.

– Las`-m` s`-]i spun, \i m`rturisi, c` e[ti cel mai fericitdintre b`rba]i.

Vietnamezul o \ntreb` din privire.– N-am \ntâlnit niciodat` o femeie atât de frumoas` ca

so]ia dumitale. Nu-mi vine s` cred c` sora sa poate fi [i maifrumoas`.

O umbr` de triste]e trecu prin ochii de culoare \nchis`ai lui Han [i Cristina [i-o repro[`.

– Era, domni[oar`, [opti, cu un suspin \n voce.– De ce „era“? nu se putu Cristina \mpiedica s` \ntrebe.– Pentru c` a murit.Stupefiat`, tân`ra fat` \l privi \ndep`rtându-se [i

p`r`sind buc`t`ria. |[i repro[a atât de mult c` r`scoliseacele amintiri penibile [i c`-l f`cuse s` sufere. Se ridic` larândul s`u [i se duse \n camer`.

|n timp ce aranja câteva lucruri, se b`tu la u[`. B`t`ileinimii i se accelerar`. Poate era Ashley! Tân`ra fat` alerg` lau[` [i, \n grab`, r`sturn` un scaun. Probabil decep]ia i seciti pe fa]` când deschise u[a, deoarece un zâmbet amuzatap`ru pe buzele lui Han. Acesta c`ra un pachet voluminos.

– Este din partea domnului Ashley, \i explic`\ntinzându-i-l. Tocmai a trecut ca vântul.

Surprins`, Cristina \i lu` pachetul din mâini. Han, carese \ndep`rtase, se \ntoarse brusc.

104

– Ah, uitasem! Domnului Ashley i-ar pl`cea s` fi]i gatala ora [ase. Ar vrea s` aib` timp s` v` prezinte m`tu[ii sale,\nainte de sosirea celorlal]i invita]i.

|n timp ce el disp`rea, tân`ra fat` \nchise u[a cupiciorul. Oare ce putea con]ine acel pachet? Rupse cuner`bdare hârtia care-l \nvelea [i scoase un strig`t desurpriz`.

– O rochie! exclam` z`rind sclipirea unui materialscump.

O desp`turi [i r`mase mut` de admira]ie. Era cel maiminunat cadou care i se f`cuse vreodat`. Era de un rozdelicat [i cu un decolteu adânc. Un cordon lat \nconjuratalia, de unde pornea \n corol` o jup` lung`. Cristina nu-[icredea ochilor. Era o adev`rat` rochie de prin]es`.Ne\ncrez`toare, o mângâie u[or cu degetul [i se \nfior` laatingerea m`t`sii.

Tân`ra fat` se l`s` prad` bucuriei [i \ncepu s` danseze\n fa]a oglinzii. Un râs cristalin \i sc`p` de pe buze... Fuseseridicol` s`-[i fac` atâtea griji pentru acea sear`! Ashley va fifoarte mândru de partenera sa. Va face totul pentru a fi ceamai frumoas`.

Han tocmai intrase [i Cristina nu auzise nimic. Cu otav` \n mân`, o privea [i-i adres` un zâmbet sincer când se\ntoarse.

– Vede]i, nu era cazul s` v` nelini[ti]i, coment` cu ovoce amuzat`.

105

– Oh, sunt sigur` c` ai fost \n complicitate cu el, \ltachin` Cristina.

De data aceasta, Han râse din toat` inima.– Nu, este adev`rat, era de preferat s`-mi la[i surpriza,

merita osteneala, sfâr[i ea prin a recunoa[te.– Haide]i, domni[oar` Cristina, \ncepu Han, f`r` s`

\nceteze s` zâmbeasc`, mânca]i pu]in, v-am preg`tit câtevasandvi[uri.

L`s` tava [i p`r`si camera, l`sând-o doar cu fericireasa. Acum era ner`bd`toare s` se fac` sear`. Trebuia s` fiecea mai \ncânt`toare, pentru Ashley. O r`sf`]ase atât demult.

Cu o foame de lup, se n`pusti asupra t`vii a[ezate pepat [i devor` mâncarea pe care i-o preg`tise Han cu atâtaamabilitate. Soarele inunda camera [i Cristina se \ntinselanguros. O privire la ceas o hot`r\ s` se ridice. Era dejaora unu.

|n timp ce apa curgea, Cristina se dezbr`c` repede [iprivirea \i c`zu asupra piciorului. Cicatricea disp`ruseaproape total. Unguentele folosite de Han f`cuser` ominune! „Este un doctor remarcabil“, se gândi râzând.

Cristina se strecur` cu voluptate \n spuma irizat` [i\nchise ochii de pl`cere. C`ldura \i cuprindea \ncet trupul.Cu un gest reflex [i vis`tor, f`cu s` se onduleze suprafa]aapei pe care o privea cu un aer absent. Oare ce-i rezervaviitorul?

106

O u[` se trânti \n dep`rtare [i o scoase brusc din visare.|mpotriva voin]ei ei, ie[i cu suple]e din cad` [i lu` uncear[af de baie albastru regal. Când fu \nf`[urat` \n el,\nchise pleoapele, savurând acest moment de calm [isenin`tate.

Brusc, o strig` Han. „Dumnezeule, trebuie s` fie dejaora dou`“, se gândi luând un prosop.

– Sosesc, strig`. Doar o clip`!|mbr`c` \n grab` rochia pe care o purtase \n ziua sosirii,

ziua \n care-l \ntâlnise pe Ashley... Nu era timp de visare. Va\ntârzia. Han o a[tepta la u[a de intrare, cu cheile ma[inii\n mân`.

Salonul de coafur`, de un lux b`t`tor la ochi, era situat\ntr-un cartier reziden]ial cu str`zi lungi, m`rginite deplante ornamentale cu flori ro[ii. Han o l`s` pe Cristina \nfa]a u[ilor mari transparente, cu geamuri u[or colorate.

– Trec s` v` iau la ora cinci, exclam`. Dac` ie[i]i maidevreme, nu ezita]i s` m` suna]i.

Ma[ina demar` \n tromb` [i Cristina, descump`nit` deacea plecare brusc`, r`mase câteva clipe pe trotuar, \naintede a \ndr`zni s` p`trund` \n salon. O femeie tân`r`,\mbr`cat` elegant, veni imediat s-o \ntâmpine.

– Bun` ziua domni[oar`. Ave]i programare? o \ntreb`cu amabilitate.

– Da, murmur` Cristina, sunt domni[oara Seaton.– Oh da, desigur. Doamna Grey v` a[teapt`. Binevoi]i

s` m` urma]i.

107

Se d`du \ntr-o parte pentru a o l`sa s` treac`. Cristina ourm` de-a lungul culoarului cu lumin` filtrat` [i ajunse\ntr-o \nc`pere spa]ioas` [i luminoas` ale c`rei ferestre sedeschideau spre o gr`din` \ncânt`toare. Plante splendidecu frunze \nverzite ad`ugau o not` de culoare pere]ilortapisa]i cu material ocru. Tân`ra femeie o a[ez` \ntr-unfotoliu din piele cafeniu-\nchis, de o nuan]` mai accentuat`decât mocheta, [i-i aduse un teanc de reviste.

– Doamna Grey nu va \ntârzia.|n aceea[i clip`, o femeie p`trunse \n \nc`pere. I se

adres` Cristinei cu un zâmbet larg.– Gloria v` va sp`la p`rul, domni[oar`, apoi m` voi

ocupa eu de dumneavoastr`.Când reveni, doamna Grey \i \ntinse un catalog.– Iat` mai multe modele de tunsoare. Pute]i s`-l

consulta]i, dac` dori]i.Tân`ra fat` r`sfoi paginile [i se opri brusc. Tunsoarea

aceasta \i va veni de minune, era sigur`. |n orice caz, va fi\ntru totul adaptat` stilului rochiei pe care o va purtadisear`.

|n timp ce o coafa, doamna Grey nu \nceta s`vorbeasc`.

– A[adar, ave]i norocul s` merge]i la o serat` la familiaBlythe?

Cristina ridic` surprins` capul. De unde [tia femeiaaceasta...? Cu siguran]`, \i spusese Han când \i f`cuseprogramarea.

108

– |i cunoa[te]i? o \ntreb`.– Oh, doamna Blythe este o client` fidel`. O vedem \n

fiecare s`pt`mân`.Femeia t`cu o clip`, apoi relu`:– |l cunoa[tem de asemenea [i pe nepotul s`u, un

anume... Ashley... Ashley Carlton.La evocarea numelui s`u, Cristina sim]i str`b`tând-o

un fior.– Poate \l ve]i vedea disear`, ad`ug` doamna Grey. |n

tot cazul, continu` aceasta cu un zâmbet, dac` vine, pute]ifi sigur` c`-l ve]i vedea la bra]ul unei creaturi de vis.

Inima Cristinei se strânse. Ashley trebuia s` fi cunoscutatât de multe femei... [i toate, unele mai frumoase decâtaltele. Cum oare se putea imagina luptându-se cuasemenea frumuse]i? Dar când se v`zu \n oglind`, oriceteam` disp`ru definitiv. Pentru prima dat` \n via]`, se g`seacu adev`rat \ncânt`toare. Noua coafur` \i punea \n valoaretr`s`turile fine. Ridicat cu aten]ie la tâmple, p`rul s`u blondse rev`rsa dup` dorin]` \n bucle necontrolate pe umeri.

– Sunte]i superb`, domni[oar`, exclam` doamna Grey.Cu siguran]`, domnul Carlton nu va pierde ocazia s` v`remarce!

Obrajii Cristinei se \mbujorar`. Nu era \nc` destul defrumoas` pentru el.

– A[ putea s` cump`r câteva cosmetice?Tocmai se gândise c` nu avea nimic pentru a se machia,

iar \n aceast` sear` nu trebuia s` neglijeze nici un am`nunt.

109

Câteva clipe mai târziu, transformat`, Cristina ie[ea dinsalonul de coafur`. Era aproape ora cinci [i Han nu\ntârzie s` apar` la col]ul str`zii. Tân`ra fat` se strecur` \ngrab` \n interiorul cupeului când opri \n dreptul ei [ischi]` un zâmbet de mul]umire: privirea lui Han eraelocvent`.

– Cred c` domnul Ashley va fi foarte mândru s` v`prezinte disear`...

Complimentul lui Han aprinse \n ochii adânci aiCristinei o lic`rire de fericire. Dac` ar putea spuneadev`rul!

***

La acea or` de dup`-amiaz`, c`lduroas` \nc`, reziden]aera foarte lini[tit`. Doar vuietul oceanului p`trundea prinferestrele \ntredeschise spre terasa \nsorit`. Cristina serepezi \n camera sa, l`sându-l pe Han la u[a de la intrare.Cu siguran]`, Ashley nu va \ntârzia s` se \ntoarc` [i nu sepunea problema s-o vad` acum \mbr`cat` \n rochi]a sasimpl`, galben`. Când va veni s-o ia, va fi complet gatapentru acea cin` care devenise, timp de câteva ore, unicasa preocupare.

|n acea sear`, oglinda \i era complice. Cristina \i ar`tachipul tân`r a[a cum era [i ea trebuia s`-i reflecte imaginea

110

unei femei radioase. {edin]a de machiaj fu mai mult unritual, decât un gest obi[nuit.

|[i sublinie conturul buzelor cu o tu[` de fard castaniu-auriu care se potrivea de minune cu culoarea ochilor.Privirea i se \ndulcise. De-abia se recuno[tea. Surprins`,dar \ncântat`, Cristina adres` oglinzii un zâmbet[treng`resc, complice.

Dar transformarea nu se terminase. Rochia o a[tepta,\ntins` pe un scaun. Tân`ra fat` se strecur` \n ea cu\ncântare. |n timp ce-[i admira pentru ultima dat` cascadade bucle blonde care-i acoperea umerii goi, fu cuprins`brusc de o team`: oare Ashley mai dorea s-o prezintedisear`?

111

Capitolul 10

Cristina intr` tiptil \n salonul sc`ldat deja \n luminaapusului. Oare Ashley era acolo? O lamp` aprins` lâng`canapea \i atrase aten]ia [i-l z`ri, \ntins pe pernelem`t`soase, cu ochii \nchi[i. Inima \i s`ri \n piept [i r`masenemi[cat`. Frumuse]ea [i carisma sa o surprindeau mereu.Un smoching bleumarin \i punea minunat \n eviden]`tenul ar`miu [i [uvi]ele de p`r blond \n dezordine, care-lf`ceau [i mai seduc`tor.

Brusc, Ashley deschise ochii [i privirea \i c`zu asupratinerei fete. O lic`rire cald` i se aprinse \n acea clip` \nochii incredibil de alba[tri, alba[tri ca oceanul.

– E[ti splendid`, Cristina, murmur` ridicându-se \ncet.Splendid`...

– Mul]umesc, Ashley, eu...– |]i place rochia? o \ntrerupse vesel. Mi-a fost foarte

greu s-o aleg.

112

– Oh, este minunat`!Ochii \i str`luceau [i toat` fericirea din lume i se citea

pe chip. Când se apropie [i-i oferi bra]ul, Cristina tres`ri laatingerea sa, ca [i când ar fi fost str`b`tut` \n \ntregime deun curent electric. Ashley \[i afund` privirea \n adâncimeatulbur`toare a decolteului, care l`sa s` i se \ntrez`reasc`pieptul tân`r. Ro[ie de jen`, tân`ra fat` bâigui:

– Dar decolteul este poate pu]in... [ocant?|n fa]a acestei m`rturii timide, b`rbatul izbucni \n râs.– Nu pentru b`rba]ii care te vor vedea, frumoasa mea [i

mai ales nu pentru mine, ba dimpotriv`!|n timp ce vorbea, o conduse spre u[a de la intrare [i,

curând, se afla \n superbul Jaguar str`lucitor \n soarelecare apunea.

Prezen]a lui Ashley o f`cea pe Cristina teribil denervoas`. Ar fi vrut s`-i vorbeasc`, dar când se afla atât deaproape de ea, nu mai era \n stare nici m`car s` ra]ionezelogic.

|n timp ce traversar` Paradisul surferilor, \n apusulstr`lucitor sclipir` primele lumini. Arborii de pe malul apeise conturau ca ni[te umbre chineze[ti pe cerul cu vini[oareaurii. P`r`sir` sta]iunea \n direc]ia nord. |ncet, \ntunericulcuprinse ma[ina, adâncind pasagerii \ntr-o penumbr`pl`cut` [i calm`. Cât de ridicol` fusese s` se team` deaceast` sear`!

Pierdut` \n gânduri, tân`ra fat` nu observ` c` Jaguarulse angajase pe o alee m`rginit` de ciclame. Farurile

113

str`pungeau noaptea profund` [i curând Ashley opri \nfa]a unei somptuoase locuin]e albe \nconjurat` de ocolonad` impozant`. Luminile str`luceau la fiecarefereastr` [i note muzicale se \n`l]au \n noaptea \nstelat`.

– Iat`-ne \n vizuina leului, m`rturisi Ashley cu o lic`rirede amuzament \n privire.

Cristina r`mase mut` de admira]ie \n fa]a acestuispectacol impresionant. |mbr`cat` \n rochia de m`tasecare fo[nea la fiecare mi[care, tân`ra fat` se l`s` condus`pân` la scara exterioar` luminat` ca \n vis. Un majordom \iduse printr-un labirint de \nc`peri care d`dea \ntr-un salondrapat \n draperii ro[u-\nchis, unde se aflau deja circadou`zeci de persoane.

Covoare adânci [i moi, \n tonuri purpurii delicate, leatenua zgomotul pa[ilor. Bog`]ia locurilor nu erab`t`toare la ochi [i se sim]ea \n cele mai mici am`nuntegustul foarte sigur al proprietarilor. Mobilele [i tablourilefuseser` alese cu art`. Lumina lustrelor de cristalaprindea reflexe irizate pe lemnul pre]ios al mobilieruluide epoc`.

Unchiul Edmond \i observ` imediat [i se apropie \n passprinten, urmat de o femeie cu p`rul alb. |mbr`cat` \ntr-orochie gri-argintiu, care se armoniza cu p`rul, era foarteelegant` [i degaja un farmec discret.

– Bun` seara, dragul meu, i se adres` ea lui Ashley,s`rutându-l cu afec]iune. Sunt atât de fericit` c` ai venit!

114

|n clipa urm`toare, o s`rut` pe Cristina cu aceea[ic`ldur` [i tân`ra fat` nu [tiu cum s` r`spund` \n fa]aacestei primiri atât de prietenoase.

– Nu-i da aten]ie m`tu[ii Beth, murmur` Ashley, estefoarte...

Cristina nu avu timp s` aud` urmarea. M`tu[a Beth oconducea deja spre ceilal]i invita]i, c`rora le-o prezent` perând. Era absolut adorabil`.

|n timp ce \mp`r]ea zâmbete spre toate acele fe]e noi,Cristina sim]i o umbr` trecând deasupra ei. O fat` tân`r`superb`, tocmai p`trunsese \n \nc`pere, atr`gând toateprivirile b`rba]ilor [i \n special a lui Ashley.

O rochie ca smaraldul i se mula pe trupul sculptural,punând \n eviden]` formele provocatoare. P`rulbrunet, bogat, ridicat pe tâmple de doi piepteni\mpodobi]i cu diamante, \i c`dea \n cascad` pe umeriigoi [i ar`mii. Doar un colier de aur \i sublinia decolteul\ndr`zne]. Era frumoas`... [i atât de sigur` de farmeculs`u evident!

Cristina era incapabil` s` ia parte la conversa]ia care\ncepuse \n jurul ei [i când tân`ra fat` se apropie de Ashleycu un zâmbet triumf`tor, crezu c` le[in`. „Trebuie s` m`duc lâng` ei... imediat!“ se gândi, \nnebunit`. Scuzându-sefa]` de invita]ii care o \nconjurau, Cristina str`b`tu salonulcu viteza fulgerului.

– {tii foarte bine c` doar prezen]a ta m` mul]ume[te,Ashley.

115

Tân`ra fat` brunet` vorbise cu o voce plin` desiguran]`, f`r` s`-l scape pe Ashley din ochii mai verzi decâtapa unui lac [i, o clip`, Cristina \[i sim]i inimadescump`nit`. Dar \[i reveni imediat [i, aruncându-i rivaleisale o privire \nc`rcat` de ur`, \[i trecu tandru bra]ul pesub al lui Ashley.

– Dac` mi-ai oferi un aperitiv? \i [opti strângându-selâng` el, cu un zâmbet seduc`tor.

Trebuia s`-l \ndep`rteze cu orice pre] de aceast`creatur`! Tân`ra fat` p`li u[or când Ashley, f`r` s`r`spund` m`car avansurilor sale, o conduse pe Cristina,triumf`toare, spre bar.

Trebuir` s`-[i croiasc` drum printre invita]ii acumfoarte numero[i. Cristina credea c` viseaz`. Toat` fiin]a \ivibra \ndat` ce Ashley vorbea, sau f`cea vreun gest spre ea.P`rea o vraj` [i o \ncântare. Problemele \i disp`ruser`subit, pentru a nu l`sa loc decât unei be]ii extrem depl`cute.

Curând, ceilal]i invita]i f`cur` cerc \n jurul lor,complimentându-l pe Ashley pentru \ncânt`toarea sapartener`. Cristina nu fusese niciodat` atât de adulat`.|nso]itorul s`u nu o p`r`si nici o clip`, nici m`car pentru ase al`tura tinerei frumuse]i de care se temuse atât de mult,doar cu pu]in timp \n urm`. Când orchestra se a[ez` peestrada \n`l]at` \n col]ul imensului salon, lâng` un bufet\nc`rcat cu mânc`ruri rafinate, Cristina era \n culmeafericirii, radioas`.

116

Muzica izbucni brusc [i perechile \mbr`]i[ate invadar`pista de dans amenajat` de-a lungul ferestrelor care sedeschideau spre r`coarea unui parc ce se \ntindea \n \ntuneric.

Cristina se sim]i dus` de ni[te bra]e puternice [i se afl`cuib`rit` lâng` omul pe care-l iubea. |ndr`gostit`! Tân`rafat` suci [i r`suci \n minte acest cuvânt magic. Era\ndr`gostit`, cu pasiune [i pentru prima dat`! Ashley o]inea captiv`, fermecat`, [i Cristina \[i dori ca vraja s` nu\nceteze niciodat`.

– Dansezi divin, \i [opti acesta strângând-o lâng` trupuls`u cald [i suplu.

Ar fi dansat cu el toat` noaptea. Cât era de u[or s` se\nvârteasc` \n bra]ele sale! Se dovedi cel mai distins dintrecavaleri, cel mai atent. |n timp ce se \nvârteau, Cristina z`riimaginea lor \n oglinda imens` care ocupa unul dintrepere]ii salonului. Cu greu \i veni s` cread` c` ea era aceatân`ra fat` \ncânt`toare, \mbr`]i[at` de cel mai seduc`torb`rbat de la serat`.

|ntr-un elan de tandre]e, Cristina \[i puse capul frumospe um`rul lui Ashley [i \[i afund` fa]a lâng` gâtul s`u, deunde se degaja parfumul de mosc.

Când Ashley o conduse brusc spre unchiul Edmond [im`tu[a Beth, Cristina fu mirat` s` vad` c` cea mai mareparte a invita]ilor disp`ruse.

– Dragii mei, exclam` m`tu[a Beth \ntinzând bra]elespre ei, sunte]i adorabili! Sunt atât de fericit` c` te-amcunoscut, Cristina, continu` ea cu amabilitate.

O lu` pe tân`ra fat` de talie [i o trase \ntr-o parte.

117

– Cred c` pot spune f`r` s` m` \n[el c` ai petrecut osear` excelent`, \i murmur` zâmbindu-i cu sub\n]eles. S`vii foarte repede s` ne vezi din nou... [i vegheaz` asupra„micu]ului“ meu!

Cu degetul \ntins spre Ashley, b`trâna doamn` vorbisecu voce mai puternic`.

– Nu te teme, m`tu[`, nu mai sunt un copil, zâmbiacesta, s`rutându-i mâna. {i \nc` o dat`, mii de mul]umiripentru serat`.

Câteva clipe mai târziu, Cristina se afla \n parcul lini[tit.Toate ma[inile plecaser` [i doar Jaguarul metalizat lucea \nlumina lunii. Nici un zgomot, nici o lumin` nu tulburaaceast` tihn`. Cântecul greierilor se ridica vesel \n noapteapur`, iar briza r`coroas` venit` dinspre oceanul foarteapropiat, agita frunzi[ul des al arborilor care se \ntindeaucât vedeai cu ochii.

Ashley \i deschise galant portiera [i o ajut` s` se a[ezepe scaunul din piele, adânc [i confortabil. |n timp cema[ina demara \ncet [i se \ndep`rta de proprietate, scoaseo caset` din cutia pentru m`nu[i [i o muzic` languroas` seauzi brusc \n difuzoarele ascunse \ntre geam [i banchetadin spate.

O penumbr` pl`cut` [i senzual` \i \nv`lui [i tân`ra fat`\n]elese c`, \n acea sear`, va fi incapabil` s` lupte \mpotrivatumultului de senza]ii pe care Ashley le trezise \n ea. Rular`mult timp \n t`cere, l`sându-se leg`na]i de sunetele calde[i suave care-i emo]ionau.

118

Cristina nu-[i putea desprinde privirea de la \nso]itoruls`u [i \[i dorea enorm s` se cuib`reasc` lâng` el. Cum arfi putut r`mâne insensibil` la farmecul s`u irezistibil? Dartoate acestea i se p`reau ireale. Poate ar trebui s`-[i revin`.Nu-[i putea alunga din minte ideea c` acest b`rbat erainaccesibil pentru ea. {i totu[i, de-a lungul acestei seriminunate, nu-i d`duse oare dovezi de dragoste?

Cristina era pierdut` \n gândurile sale când Jaguaruldisp`ru \n parcaj. Cu inima palpitând [i trupul \ncordat deo dorin]` de nest`pânit care o cople[ea, tân`ra fat` \l urm`pe Ashley \n ascensorul care \i ducea \ncet spreapartament. Acesta rupse brusc t`cerea ap`s`toare, care seinstalase treptat \ntre ei.

– Cristina, mâine...|n voce i se percepea nehot`rârea.– Trebuie s` lipsesc toat` ziua, relu` repede.Fericirea complet nou` se umbri subit. O va l`sa

singur` toat` seara aceasta de neuitat... De ce?– Cu siguran]`, nu m` voi \ntoarce la cin`, continu` pe

un ton impersonal care se ad`ug` la durerea tinerei fete.Nu te preocupa de mine.

Cristina [tia c` nu avea rost s` protesteze. Dar oare cec`uta el? De ce se juca \ntr-un mod atât de crud cu ea? Cucât treceau mai multe zile, cu atât reu[ea s`-i \n]eleag` maipu]in inten]iile. Ashley ap`rea din ce \n ce mai mult o fiin]`care nu putea fi prins` [i nu mai putea suporta asta. {i sear`tase atât de tandru... Fusese gata s` se abandonezecomplet, iar el p`rea c` o evit` \nc` o dat`.

119

Hot`rât` s` nu-[i arate dezam`girea profund`,\ncuviin]` \ncet [i, imediat ce deschise u[a apartamentului,se \ndrept` spre camera sa. Ashley nu f`cu nici un efortpentru a o re]ine. Totu[i, \[i dorise asta atât de mult! Daracum, hot`rârea sa era luat`. Pentru c` se distra cu ea de parc`era o juc`rie, \l va l`sa chiar mâine cu jocul s`u derutant.

|i veni s` plâng`, [i tân`ra fat` \ncerc` s`-[i scoat`rochia care-i d`duse atâtea speran]e [i care nu mai \nsemnanimic. „Ce monstru“, se gândi \n timp ce izbucni \n lacrimi.Mânia amestecat` cu durerea o f`cu teribil de nervoas` [ise \nver[un` \n zadar asupra fermoarului recalcitrant.

Curând, Cristina trebui s` cedeze \n fa]a eviden]ei.Singur`, nu va fi \n stare s`-i vin` de hac [i \i era imposibils` r`mân` a[a. Dar oare ce va crede Ashley dac` \i va cereajutorul? Se va gândi la un [iretlic din partea sa? Lacrimilei se \nmul]ir` [i, umilit`, se hot`r\ s` mearg` s`-i bat` la u[`.

Urm` o lung` t`cere. {i dac` refuza s`-i deschid`?Tân`ra fat` insist`. Acum, nu mai putea da \napoi. Zgomotde pa[i nesiguri ajunse pân` la ea [i curând ap`ru Ashley.|n fa]a aerului s`u furios, se retrase.

– Ce faci aici la o asemenea or`? vocifer` acesta.– |mi pare \ntr-adev`r r`u... bâigui tân`ra fat`.Era stacojie [i \[i regreta deja gestul. Ashley o privea

atent, cu intensitate.– Nu voiam s` te deranjez, dar... nu-mi pot scoate

rochia, continu` Cristina \n [oapt`, \n timp ce se \ntorceaspre el pentru a-i demonstra buna sa credin]`.

120

„Dac` m`car a[ putea disp`rea“, se gândi cu pumniistrân[i. O cople[ise ru[inea [i r`mase nemi[cat` [i mut`,abandonat` bun`voin]ei lui Ashley.

Acesta izbucni \n râs, dar o lic`rire pe care Cristina opercepu \n privirea sa ironic`, o f`cu s` ro[easc` [i maimult. L`s` capul \n jos pentru a sc`pa de sarcasmul lui.

– Trebuie s` v`d, [uier` el, pe un ton ironic.|n timp ce se \ndep`rta pentru a o l`sa s` intre, Cristina

se strecur` \n camer` cu ochii a]inti]i \n p`mânt. Cusiguran]`, Ashley \i b`nui stânjeneala, deoarece expresiafe]ei i se schimb` subit, l`sând loc unui zâmbet \ncurajator.Treptat, tân`ra fat` se calm` [i se abandon` degetelorpricepute ale \nso]itorului s`u.

Camera care i se oferea privirii, reflecta personalitatealui Ashley. Sobr`, elegant`, nu con]inea nici un am`nuntinutil, care ar fi marcat prezen]a unei femei. Pere]iitapisa]i cu m`tase ecru, d`deau impresia de spa]iu [i doarcâteva gravuri de bun-gust veneau s` rup` monotoniadecorului. Un pat mare din mahon ocupa centrul\nc`perii [i dou` l`mpi a[ezate pe noptiere, de fiecareparte a lui, \l aureolau cu o lumin` pl`cut`. F`r` peteleintense a câtorva covoare aruncate pe mochet`, camera arfi p`rut auster`.

Brusc, \n timp ce Cristina privea \n jur, Ashley scoaseun strig`t de victorie [i rochia alunec` pe jos f`r` ca ea s-opoat` re]ine. |ncremenit`, cu r`suflarea t`iat`, tân`ra fat`a[tept`.

121

Bustiera din m`tase de culoarea filde[ului, asortat`chilotului scurt, de-abia ascundea formele \ncânt`toare.Situa]ia devenea ridicol` dac` Ashley nu f`cea nici un gest.Cristina \[i sim]i inima b`tând cu putere \n piept. R`masenemi[cat` \n a[teptarea unei vorbe, a unui gest, \ntoars` cuspatele la acel b`rbat a c`rei simpl` prezen]` \i f`cea trupuls` vibreze [i-i tulbura mintea.

Brusc, mâini puternice \i cuprinser` talia [i o clip` dup`aceea, buzele calde ale lui Ashley puneau st`pânire pe alesale. Pentru Cristina nu mai exista nimic \n afara lui [i sel`s` \n c`u[ul bra]elor. |ncet, b`rbatul o trase spre pat [itân`ra fat` \nchise ochii când o a[ez` pe cear[afurilem`t`soase. Niciodat` nu sim]ise o asemenea emo]ie.Tremurând, [tiu c` nu se va mai putea smulge volupt`]iisenza]iilor pe care el f`cea s` se nasc` \n ea.

Cu vârful degetelor, Ashley desen` ovalul delicat alchipului s`u [i urm`ri conturul buzelor \ntredeschise.Brusc, s`rut`rile lor devenir` mai pasionate, asemeneaunui foc ce devora fiin]ele lor abandonate [i Cristina sel`s` condus` pân` la por]ile unui paradis minunat, care seivea str`lucitor.

Cu cea mai admirabil` candoare, se sim]i devenindfemeie sub mângâierile febrile ale mâinilor pricepute alelui Ashley. Acum, nimic nu va mai putea s`-l opreasc`.Clipa pe care o visase [i o dorise cu atâta putere, dep`[isetot ceea ce-[i putuse imagina. Trupul i se \ncorda dedorin]`, se oferea acestui b`rbat care-l aprinsese.

122

Mângâierile lui Ashley devenir` mai insistente. Oacoperi cu s`rut`ri pasionate [i o be]ie voluptuoas` ocuprinse când degetele lui \i desf`cur` \ncet bustierau[oar`, descoperindu-i pieptul rotund [i ferm, palpitândde o dorin]` nest`vilit`. Gemând de pl`cere, Cristina sesim]i gata de orice \n timp ce Ashley o strângea,murmurându-i cuvinte tandre [i pasionate.

Nu mai avea decât o dorin]`: s` i se d`ruiasc`, s`apar]in` \n \ntregime primei sale iubiri, chiar dac` ar trebuis` fie doar pentru o singur` dat`. N-avea importan]`viitorul. Conta numai clipa prezent`. Cu acest b`rbat voias` cunoasc` extazul suprem. Trupul tremurând \l chema [icând Ashley \[i a[ez` fa]a pe sânii plini de pl`cere, Cristinase abandon` \ntr-un oftat de voluptate.

Dar s`rut`rile pasionate \ncetar` [i tân`ra fat` sim]ic` \mbr`]i[area lor sl`bea u[or. Incapabil` s` gândeasc`,vru s`-l re]in` afundându-[i degetele \n p`rul s`um`t`sos, pentru a-l atrage lâng` corpul ei arcuit.|n]elese foarte repede c` por]ile paradisului tocmai se\nchiseser` \n fa]a dorin]ei sale palpitante. Oare ce se\ntâmplase?

Cu un nod \n gât, scoase un strig`t r`gu[it de disperare.Vru s` se elibereze [i s` fug`, dar Ashley o re]inu cu o mân`ferm`.

– Iart`-m`, Cristina, se lament` oftând. Te doresc lanebunie.

123

– Las`-m` s` plec, strig` aceasta, respingându-l.De data aceasta, Ashley nu f`cu nici un gest pentru a o

\mpiedica. Se a[ez` trist pe marginea patului [i \[i afund`fa]a \n mâini.

– Iart`-m`, te implor...Cristina, care-[i \mbr`ca rochia \n grab`, r`mase cu

spatele rezemat de perete, st`pânindu-[i un strig`t dedurere.

– Este \nc` prea curând, relu` el ridicându-se.Cu toat` tandre]ea din lume \n privire, se apropie de

tân`ra fat` [i când o prinse de umeri pentru a o obligas`-l priveasc`, aceasta se sim]i din nou descump`nit`.

– Ai r`bdare, [opti Ashley, las`-mi pu]in timp s` uit untrecut \nc` viu, o ran` necicatrizat`. S` nu te \n[eli Cristina.|mi placi enorm dar nu m` simt \n drept de a te lega preamult de mine. Oricum, vom mai vorbi despre asta...

Fraza o f`cu pe tân`ra fat` s` \n]eleag` c`, \n acea sear`,nu mai avea nimic de a[teptat de la Ashley. Vraja sedestr`mase. Dezam`git`, se \ndep`rt` [i alerg` spre camerasa. Emo]iile serii o \nnebuniser` [i se pr`bu[i pe patplângând.

124

Capitolul 11

Diminea]a, Cristina se trezi devreme, când soarelep`trunse timid printre perdelele moarate. Oarecumdezorientat`, se lupt` cu cear[aful \nf`[urat \n jurulgleznelor. Dormise prost, somnul ocolind-o pân` foartetârziu. Ceea ce se \ntâmplase \n camera lui Ashley o sâcâisef`r` \ncetare.

|ncepea o nou` zi, iar tân`ra fat` se \ntreba ce-i varezerva. Doar mâine \l va revedea pe Ashley care, poate, \iva da explica]ia a[teptat`. Acum, totu[i, \i venea greu s`-l\n]eleag`.

Dar ast`zi va trebui s`-[i ocupe timpul care prevedea afi lung. Trebuia s`-[i alunge cu orice pre] din mintegândurile posomorâte care o asaltau f`r` \ncetare, s`tr`iasc` pu]in deta[at` de Ashley.

|n timp ce ie[ea din baie, unde un du[ rece \i puseseordine \n gânduri, Cristina lu` hot`rârea s`-i scrie lui Sally.

125

„Este atât de mult timp de când nu am v`zut-o“, se gândi.Sally era cea mai bun` prieten` a sa. Fuseser` la liceu\mpreun` [i Cristina \i \ncredin]ase \ntotdeauna secretele.Via]a le desp`r]ise. |ntr-adev`r, Sally trebuise s` p`r`seasc`ora[ul când erau \nc` adolescente, dar nu \ntrerupseser`niciodat` leg`tura.

Tân`ra fat` \ncepu s`-l caute pe Han [i-l g`si \nbiblioteca inundat` de soarele dimine]ii. {tergea de prafpre]ioasele vaze chineze[ti. Rezemat` de u[`, \i admirami[c`rile precise. V`zându-l \n ac]iune, fusese convins` c`nici un accident nu li se putea \ntâmpla acelor por]elanurifine, atâta timp cât le avea \n mâini.

– Iart`-m`, Han, \l \ntrerupse Cristina, cu voce \nceat`,unde a[ putea g`si hârtie de scris, te rog?

– Oh, bun` ziua domni[oar`, nu v-am v`zut! Ve]i g`sipe biroul domnului Ashley, \i r`spunse prietenos.

De-abia \[i \ntrerupsese munca pentru a o informa [i-lv`zu a[ezând pe o etajer` vaza pe care o mânuia cu atâtaprecau]ie.

„B`rbatul `sta are mâini fermecate“, gândi Cristinap`trunzând \n bibliotec`. Era a doua oar` când intra \naceast` \nc`pere spa]ioas`, dar \[i amintea de ea \n cele maimici am`nunte, a[a de fidel \i \nregistrase privirea tot ceeace atingea via]a lui Ashley.

|n acea diminea]`, razele soarelui mângâiau blândluxoasele leg`turi ale c`r]ilor, f`când s` luceasc` tonurilecalde de piele. Cristina se apropie de un birou masiv de

126

culoare \nchis`, care trona \n mijlocul \nc`perii, acoperittot cu hârtii \mpr`[tiate. Asta o f`cu s` zâmbeasc`. „Oadev`rat` dezordine b`rb`teasc`“, se gândi cu o u[oar`strângere de inim`. Oare de ce nu era Ashley acolo, acum?

Oftând \ndelung, \ncepu s` scotoceasc` printre foi.Oare cum va putea s` g`seasc` hârtie de scris, \n mijloculacestei dezordini? Totu[i, nu c`ut` mult timp. V`zu unblocnotes [i plicuri imediat ce deschise unul din sertarelebiroului.

Hârtie de lux cu ini]ialele lui Ashley! Descoperirea \iaminti de bile]elul pe care i-l scrisese \n grab` pe aceea[ihârtie. Cristina \l p`stra cu mare grij` \n po[et`, nu se vadesp`r]i niciodat` de el.

Tân`ra fat` se preg`tea se pun` blocnotesul [i plicurileacolo unde le g`sise, când z`ri pe fundul sertarului col]ulunei rame de argint, ascuns` sub un carne]el.

Nu avea obiceiul s` scotoceasc` \n lucrurile semenilor,dar de data aceasta, curiozitatea \nvinse bunele salemaniere. |ncet, ridic` rama. Era din argint cizelat, dar nupentru asta \i atr`sese aten]ia. Fotografia \ncadrat` demetal o f`cu pe Cristina s` tresar`.

Su-Lin, deoarece ea era, p`rea c` o prive[te pe tân`rafat`. Un zâmbet radios \i lumina tr`s`turile fine [i chipulfrumos, de por]elan, lucea sub o lumin` pl`cut` ambrat`.Portretul era \nso]it de un mic mesaj \nscris \ntr-un col].Era redactat \ntr-o manier` copil`reasc`, dar nu-i l`s`Cristinei nici o \ndoial` asupra sensului s`u.

127

„Pentru dragul meu AshleyPentru dragostea noastr`A ta... Lin adorat`“.O parte a numelui r`mânea de necitit, dar nu exista nici

o \ndoial` posibil`. Era chiar Su-Lin...– A[adar, asta era, oft` Cristina.Nu visa. Repeta \n [oapt` mesajul care p`rea c` vine de

pe buzele \mbietoare ale tinerei vietnameze.Dezorientat`, tân`ra fat` puse rama la loc \n sertar, apoi

o relu` [i o privi din nou. Nu reu[ea s`-[i desprind` ochiide la ea. |n cele din urm` o a[ez` \n sertar [i ajunse \n camerasa, ca \n trans`. Totul se petrecuse foarte repede [i Han,care era \ntors cu spatele, nu observase cu siguran]` nimic.

Când \nchise u[a, Cristina se rezem` de tocul ei [i, cuprivirea pierdut`, reflect` la ceea ce tocmai descoperise.

Oare acesta era motivul pentru care Ashley nu voia s`fac` dragoste cu ea? Femeia aceasta atât de frumoas` seridica \ntre ei. Cu siguran]` o iubise foarte mult [i nu oputea uita. Fotografia p`strat` cu grij` era dovada. Poate omai iubea \nc`?

Dar, \n acest caz, de ce nu se c`s`toriser`? {i mai ales, dece devenise so]ia lui Han? Poate nu-l iubea destul peAshley... Dar imediat ce o formul`, Cristina \ndep`rt` aceast`ipotez` de necrezut. Un lucru o intriga totu[i. Nu \n]elegeade ce Ashley p`stra fotografia lui Su-Lin \ntr-o mobil` \n careHan o putea descoperi \n orice clip`, f`când cur`]enie.Ce-ar fi crezut acesta citind cuvintele care o \nso]eau?

128

Tân`ra fat` se pierdu \n supozi]ii. Toate acestea erauprea nea[teptate [i de necrezut. Oare ce va face acum, cânddescoperise aceast` dragoste? Nu se va mai putea l`saniciodat` \mbr`]i[at` de Ashley. |ntotdeauna va exista \ntreei acea fotografie, g`sit` din \ntâmplare.

{tia totu[i c` la atingerea acelui b`rbat pe care-l iubea,nimic nu o va putea re]ine. Ar fi incapabil` s`-i reziste. A[ac`, trebuia s` ia o hot`râre imediat.

Cristina \ncerc` s`-[i pun` pu]in` ordine \n gânduri. Debine de r`u \[i reveni [i, cu pa[i mai siguri, se \ndrept` sprebaie. O toalet` u[oar` [i o energic` periere a p`rului des, \icalmar` pu]in nervii.

Se hot`r\ s`-i scrie un bilet lui Ashley [i s` p`r`seasc`aceast` cas` \n care petrecuse atâtea ore fericite. Dup` cerupse mai multe \ncerc`ri, \n cele din urm` se hot`r\:

„Drag` Adhley,

Prefer s` m` \ntorc acas`. Nimic nu m` mai re]ine aici.Gândindu-m` la viitorul nostru nesigur, am decis s` puncap`t acestei aventuri.

Am apreciat amabilitatea [i aten]ia ta fa]` de mine \ntimpul sejurului aici... Iart`-mi caracterul agresiv...

{i mul]umesc pentru tot, Ashley. |]i urez toat̀ fericirea posibil̀ “.

Tremurând, Cristina \[i a[ternu semn`tura [i r`masemult timp rezemat` de scaun. Lacrimile \i curgeau \ncet peobraji [i \[i st`pâni un suspin când \nchise micul plic alb.

129

Ziua trecu foarte \ncet [i tân`ra fat` nu ie[i din camer`decât când se \nnopt`, pentru a mânca un sandvi[.

A doua zi diminea]`, la trezire, a[ez` biletul pemarginea oglinzii, la vedere, pentru ca Ashley sau Han s`-ldescopere rapid. Vrând s` p`r`seasc` acest loc cât mairepede, \[i adun` \n grab` hainele. Avea atât de pu]inelucruri! Rochia de plaj` [i cele câteva lucruri pe care lecump`rase de la sosire, \nc`peau cu u[urin]` \n geanta samic`.

Când o \nchise, ochii i se a]intir` asupra rochieiminunate pe care o purtase \n ajun. Cristina preferase s-olase, deoarece \i amintea prea mult de Ashley [i depasiunea nest`vilit` pe care o trezea \n ea. Acum, tân`rafat` voia s` uite, s` [tearg` pentru totdeauna din memorieaceste evenimente care-i tulburau via]a.

|n timp ce arunca o ultim` privire acestei camere dejapline de amintiri, Han b`tu u[or la u[`.

– Sosesc, \i strig` Cristina, punând mâna pe geant`.{i \n acea diminea]`, \i preg`tise un mic dejun delicios.

Dar ast`zi, \i lipsea pofta de mâncare [i tân`ra fat` priveaf`r` foame sortimentul de pâine cald` [i ou` cu bacon. B`u\n t`cere un pahar cu suc de portocale [i se str`dui s`m`nânce ceva. Han nu trebuia s` observe nimic.

Cristina f`cea un mare efort pentru a lupta \mpotrivadisper`rii care o cuprindea. |n ma[ina care o ducea pentruultima dat` la fabrica de cherestea, simul` o mare oboseal`[i \nchise ochii, trist`.

130

Han nu rupse nici o clip` t`cerea. Mirosurilep`trunz`toare care n`v`leau prin ferestrele \ntredeschise oajutau pe tân`ra fat` s`-[i imagineze drumul forestier.Când pneurile scrâ[nir` pe pietri[, deschise \n sfâr[it ochii.Han o privea cu un aer ciudat. Cu un gest rapid, Cristina\[i lu` geanta [i se strecur` gr`bit` afar` din ma[in`,sperând astfel s` evite orice \ntrebare. Dar Han o re]inude bra].

– Ce se \ntâmpl`, domni[oar` Cristina? Ave]i probleme?Incapabil` s` r`spund`, Cristina schi]` un zâmbet trist

[i ie[i repede.– Pe disear`, Han, murmur` \ncet.Intrigat, acesta o privi \ndep`rtându-se [i a[tept` s` ias`

din raza lui de vedere, pentru a demara. Jenny [i Julia eraudeja la lucru. O salutar` distrate pe tân`ra fat` care se a[ez`\n spatele biroului s`u.

Cristinei \i fu foarte greu s` se concentreze. Gândurile ise suprapuneau \n mintea obosit`... Aceste ultime zilefuseser` atât de bogate \n evenimente! Pe la oraunsprezece, \[i spuse c` era timpul s` plece. Scuza \i erapreg`tit`.

– M` dor foarte r`u din]ii, domni[oar`, i se adres` luiJenny. A[ putea s` merg la dentist la ora prânzului?

Secretara \n`l]` capul [i-[i a]inti privirea p`trunz`toareasupra Cristinei, care ro[i u[or. Niciodat` nu [tiuse s`mint`. Jenny o observ` o clip` \nainte de a r`spunde:

131

– Dac` vrei, exclam` laconic.Vocea \i era plin` de ne\ncredere.Când cele dou` femei lipseau pentru prânz, tân`ra fat`

chem` un taxi. Un sfert de or` mai târziu, se \ndrepta spreParadisul surferilor, instalat` comod \n spatele unuiMercedes spa]ios.

Taxiul o conduse, nu la dentist, cum o f`cuse pesecretar` s` \n]eleag`, ci \ntr-un loc ce-i era familiar, dar pecare-l p`r`sise de ceva timp. Rular` spre sud, de-a lungulunei coaste foarte s`lbatice. Valurile veneau s` se sparg` destâncile de culoare ocru, care l`sau s` se ghiceasc` pedocuri golfule]e izolate unde Cristinei \i pl`cea s` vin` s`se refugieze când se \nsera.

„Oare face bine“? se \ntreb` pierdut` \n contemplareaacelor locuri pe care le iubea atât de mult. Dac` ra]iunea \idictase comportamentul, inima o avertiza c` nu-l va uitaniciodat` pe Ashley, cu toat` prestan]a sa, farmecul, modulde a vorbi [i de a o \mbr`]i[a. Dar ce putea face?

Tocmai o cople[ise disperarea, când taxiul se opri \nfa]a unei cl`diri mari, \n stil colonial. Dup` ce-i pl`ti[oferului, r`mase un timp nemi[cat`, privind cunostalgie casa copil`riei sale. Cristina urc` sprinten`treptele de la intrare [i sun`. Un clopo]el cristalin r`sun`[i o femeie zâmbitoare, pu]in plinu]`, ap`ru \n u[`. EraMarion.

– Oh, draga mea, exclam` aceasta, sunt atât de fericit`s` te rev`d!

132

O s`rut` [i o strânse \n bra]e cu mult` tandre]e. Tân`rafat` percepu parfumul delicat care plutea invariabil \n jurullui Marion.

– Intr`, o invit` cu un zâmbet c`lduros.Cristina o urm` prin \nc`perile luminoase, care \i erau

familiare. Ajunser` la buc`t`rie.– Mi-am preg`tit o mas` copioas`, \mparte-o cu mine,

Elizabeth...Tân`ra fat` tres`ri. Numele i se p`rea str`in, \l auzise

atât de pu]in \n aceste ultime zile. Marion o \ntreb` cuamabilitate:

– Ce este cu serviciul pe care l-ai g`sit? Oare nu maidore[ti s`-]i continui studiile la liceu?

– Ba da! A fost doar o slujb` temporar`, nimicimportant. De altfel, m` \ntorc la liceu chiar de mâine.

|n timp ce r`spundea \ntreb`rilor cu care era asaltat`,Cristina privea buc`t`ria copil`riei sale. Tr`ise atâtea orepl`cute \n aceast` \nc`pere! Privirea \i r`t`cea pesteligheanul de dulcea]` \n care \[i muiase pofticioas`degetele mici... farfuriile de faian]`, decorate cu sceneamuzante, \n culori str`lucitoare... seria de tig`i de aram`,care serviser` de oglind` feti]ei cochete care fusese.

Câteva zile mai \nainte, ar fi jurat c` aceast` \nc`pererezuma copil`ria sa [i c` nimic nu-i era mai drag. Daracum, buc`t`ria lui Han se interpunea peste aceasta [i-i[tergea contururile, nu din cauza perfec]iunii instala]iilorsale moderne, ci pentru c` f`cea parte dintr-un cadru nou,din cadrul \n care tr`ia Ashley...

133

Cristina l`s` ochii \n jos [i ezit` o clip` \nainte de avorbi cu o voce pe care o voia ferm` [i sigur`.

– Marion...– Da, draga mea? \ntreb ̀aceasta din urm ,̀ zâmbindu-i tandru.– Am hot`rât s` m` duc s` locuiesc la ni[te prietene

care \mpart un apartament mare lâng` King's Road...– Oh, dar de ce? o \ntrerupse cu triste]e mama vitreg`,

nu e[ti fericit` aici cu noi? Martin va fi foarte decep]ionat!Cristina schi]` un zâmbet pe care Marion nu-l observ`.– Nu fi ridicol`, exclam` râzând, [tii bine c` ador

aceast` cas`. Nu, cred doar c` \mi va face bine s` v`p`r`sesc pu]in. Sunt mare, acum!

– Ai dreptate, draga mea, accept` Marion. Oricum, dac`asta \]i face pl`cere, nu ezita.

Tân`ra fat` s`ri de gâtul mamei vitrege.– E[ti \ntr-adev`r adorabil`! Mul]umesc... mul]umesc.Marion se eliber` râzând de s`rut`rile ei \nfocate.Când terminar` masa, Cristina se duse \n camera sa. Va

pleca imediat, disear`. Nu se punea problema s`-l revad`pe Martin. Ar fi fost prea penibil [i Marion ar putea observaatitudinea sa ciudat` fa]` de el.

|n timp ce deschidea dulapul de haine, care ocupa oparte dintr-un perete \ntreg, tân`ra fat` \l rev`zu pe Ashleya[a cum \i ap`ruse sâmb`t` seara, str`lucitor \n smochingulde culoare \nchis`.

Amintirile \i n`v`lir` \n minte [i se pr`bu[i pe jos,scuturat` de suspine. Oare va fi posibil s`-l uite \ntr-o zi pe

134

acest b`rbat? Acum, Cristina nu putea crede asta. |imarcase via]a pentru totdeauna!

R`mase astfel, apatic`, ore \ntregi. Marion p`r`sise casa.Cu siguran]`, tocmai alerga prin magazie, dup` obiceiuls`u! Razele soarelui care apunea venir` s-o mângâie peCristina, care se ridic` brusc. Nu trebuia s` cedezedisper`rii. |n definitiv, nu avea decât [aptesprezece ani!{tergându-[i lacrimile, tân`ra fat` lu` o valiz` din pielero[cat` [i arunc` una peste alta câteva haine scoase dindulap.

Trebuia s` se gr`beasc` \nainte de \ntoarcerea luiMartin! Scrise \n grab` un bilet adresat lui Marion. Va venis-o vad` foarte des.

Prinse cu un ac plicul pe u[a camerei mamei vitrege [iie[i repede. Ca \n fiecare sear` la apus, p`s`releleinvadaser` gr`dina [i Cristina \nchise ochii pentru a-[i\ntip`ri mai bine \n minte cântecul lor vesel. Parfumul deeucalipt urca spre cerul ro[iatic [i o \nv`lui pe tân`ra fat`care fugi foarte repede, pentru a nu ceda nostalgiei.

Iubea acest loc mai mult decât orice pe lume, dar ast`zitrebuia s` plece de acolo. Cristina min]ise, nu va merge laprietene. |n seara aceea, va dormi la hotel. „Pu]in`singur`tate, \mi va face cel mai mare bine“, se convinse,\ndreptându-se spre cea mai apropiat` sta]ie de autobuz.Mâine, va vedea mai limpede. Cu siguran]`, totul va fi maibine, pentru c` hot`râse s`-l uite pe Ashley.

135

Capitolul 12

A doua zi, Cristina se afla la ie[irea liceului, printrecelelalte fete de vârsta sa. Se gândea la munca ce o a[teptapentru a recupera toate acele zile de absen]`. Totu[i,perspectiva nu-i displ`cea, timpul petrecut la studiu, \i vaabate aten]ia de la preocup`rile sale.

Liceul fusese mediul vie]ii sale de elev` \n timpulultimilor ani [i fiecare detaliu i se p`rea familiar. Câteva orepetrecuse m`surând \n lung [i-n lat aleile nisipoase, râzândbucuroas` cu prietenele! Iar \nv`]`tura fusese rodnic`, dartrebuia s` se \ncheie curând. F`r` \ndoial` cu succes, speraCristina. Dar \n acea diminea]` nu se mai sim]ea atât deintegrat` \n decor, nici atât de motivat` de rezultatele[colare. Brusc, tres`ri.

Han era acolo, cu spatele rezemat de grilajul treptelorde la intrare. Privea cu aten]ie elevele care ie[eau [i nup`ru surprins z`rind-o pe Cristina, oricum nu cât fuaceasta. Cât mai natural posibil, se apropie de ea.

136

– O dup`-amiaz` bun`, domni[oar` Belamy, mamadumneavoastr` vitreg` mi-a \nmânat un pachet s` vi-l dau.Este \n ma[in`.

Cum tân`ra fat` r`mase mut`, o invit` zâmbind.– Veni]i s`-l lua]i!Cristinei \i trebuir` câteva clipe s`-[i revin`, uimit` pe

deasupra c` Han \i spusese pe numele s`u. |n sfâr[it, sehot`r\ s`-l urmeze, bâiguind ni[te cuvinte de scuz` sprecolegele intrigate.

– Pe mâine, le spuse cu un u[or semn din mân`.Brusc, i se p`rur` toate foarte tinere. Poate recenta sa

aventur` era cea care o maturizase prematur!Han conducea \n t`cere, cu aten]ia concentrat` asupra

circula]iei. Tocmai f`cea o manevr` abil` pentru a seelibera din [irul de ma[ini parcate \n apropierea liceului.Acum, urma marele bulevard care ducea la ocean. Brusc,se aplec` u[or spre tân`ra fat`.

– Mi-ar pl`cea s` v` vorbesc domni[oar` Cristina,ierta]i-m`, domni[oar` Belamy, se corect` imediat.

Aceasta nu \n]elegea cum o putuse g`si atât de repede[i nu [tia ce comportament s` adopte. Brusc, se hot`r\:

– De unde [tiai c` eram aici? \l \ntreb` cu o voce t`ioas`.Han zâmbi.– S` [ti]i c` nu v-am pierdut din vedere nici o clip`!

Domnul Ashley a angajat un detectiv chiar \n diminea]a \ncare a]i sosit \n cas`.

|i arunc` o privire scurt` [i continu` calm:

137

– {tie totul despre familia dumneavoastr`, despremama vitreg`, so]ul s`u [i asta \nc` de la accident.

Cristina scutur` din cap, uluit`. Era imposibil! Ashleynu putea fi la curent cu tot! Han rupse brusc t`cereaap`s`toare care se instalase \ntre ei.

– De ce a]i plecat, domni[oar` Cristina?Apoi, f`r` s`-i lase m`car timp s` r`spund`, ad`ug`:– V` place domnul Ashley, \n sfâr[it, vreau s` spun...

sunte]i \ndr`gostit` de el?|n mod spontan, f`r` s`-[i dea osteneala s` se mai

gândeasc`, tinerei fete \i sc`p` un da categoric. Apoi \lprivi, uimit`. Oare de ce \i punea o asemenea \ntrebare?Han oft` [i tr`s`turile i se destinser`.

– |n acest caz, de ce a]i fugit?Cristina nu putu r`spunde [i ]inu ochii pleca]i pentru a

nu-i \ntâlni privirea. Han se \ntoarse spre ea.– Dac` fuga are o leg`tur` oarecare cu modul \n care

s-a comportat cu dumneavoastr`, \i explic` acesta,l`sa]i-m` s` l`muresc anumite detalii din via]a sa... Astav-ar putea ajuta.

Intrigat`, tân`ra fat` ridic` ochii. |i va vorbi oare despretrecutul lui Ashley? |i a[tepta vorbele cu ner`bdare.

– Trebuie s` mergem \n urm`, la perioada Vietnam...La evocarea acestei ]`ri, Cristina tres`ri. „Iat`-ne aici“,

se gândi [i imaginea lui Su-Lin \i ap`ru \n memorie.– Familia lui Su-Lin [i a mea erau foarte legate,

continu` Han. Am tr`it ferici]i pân` \n ziua \n care satul

138

nostru a fost atacat. Doar Su-Lin, sora sa mai mare, cei doifra]i ai mei mai mici [i cu mine am sc`pat de moarte. Pur[i simplu pentru c` eram la câmp când s-a declan[at drama.Totul a fost ras, n-a mai r`mas nimic...

Han t`cu o clip`, cu ochii \notând \n lacrimi.– Am plecat spre ora[ [i pe drum am \ntâlnit un convoi

de australieni. Un sergent a propus s` ne ia \ntr-unul dincamioanele lor. |mi amintesc c` au fost multe discu]ii, cusiguran]` din cauza b`ie]ilor [i a lui Su-Lin.

Un zâmbet ironic lumin` tr`s`turile lui Han.– Presupun c` datorit` lui Mai-Lin s-au hot`rât pân` la

urm` s` ne ia.– Mai-Lin? \ntreb` Cristina.– Da, sora lui Su-Lin. Avea [aisprezece ani [i era de o

frumuse]e surprinz`toare. Aceea a fost ziua când am f`cutcuno[tin]` cu domnul Carlton... |i spuneam domnulAshley, deoarece credeam c` de fapt Carlton era porecl`.Dar n-am putut s`-i spun niciodat` pur [i simplu Ashley, \nciuda insisten]elor sale.

Rulau \ncet, deoarece circula]ia era foarte aglomerat` laora aceea. Cristina se a[ez` mai confortabil [i, afundat` \nscaun, a[tept` urmarea cu ner`bdare.

– El este cel care [i-a asumat r`spunderea noastr`,continu` Han. Mi-a g`sit foarte repede o slujb` \ntr-unrestaurant, ceea ce mi-a permis s` ajut cu bani la modestelenevoi ale familiei. Apoi Mai-Lin a plecat s` tr`iasc`\mpreun` cu un doctor american.

139

Han se \ntrerupse o clip` [i Cristina \[i d`du bruscseama c` fotografia din birou trebuia s` fie a lui Mai-Lin [inu a surorii sale, cum crezuse. Dar nu-l \ntreb` pe Han,care p`rea s` fie adâncit \n gânduri.

Orice zâmbet disp`ruse de pe fa]a de obicei atât desenin`. Dincolo de imaginile colorate ale bulevardului,p`rea c` vede alte imagini, \ndep`rtate, cunoscute doar deel. Totu[i, aceast` scurt` absen]` nu-i denaturase cu nimicreflexele de bun [ofer. |[i relu` povestea:

– Mai târziu, domnul Ashley mi-a cerut s`-i g`sesc unapartament liber la Saigon... „dac` pot“ a ad`ugat, ceea cem-a f`cut s` râd. Cuno[team ora[ul ca pe buzunarul meu[i \ntr-adev`r puteam \ndeplini aceast` misiune. Toateapartamentele cele mai frumoase erau \n acel timp ocupatede americani boga]i [i a trebuit a[adar s`-i propun unul devânzare. Dar asta nu l-a stânjenit deloc. Mi-a spus ridicândo sprâncean`, a[a cum are obiceiul s` fac`:

– G`se[te-mi unul, Han [i m` voi descurca eu cu banii!Situa]ia rezolvat`, p`r`si spitalul unde \[i vindecase o ran`u[oar`. Când fu instalat, ne-a invitat foarte generos s`venim s` \mp`r]im cu el noua locuin]`. A fost o perioad`minunat`... Pu]in mai târziu, Mai-Lin s-a \ntors s` locuiasc`\mpreun` cu noi.

|n acea clip`, Cristina b`nui urmarea pove[tii.– Ei bine, relu` Han cu o lic`rire de amuzament \n

privire, ceea ce trebuia s` se \ntâmple, s-a \ntâmplat!Mai-Lin s-a \ndr`gostit de binef`c`torul nostru.

Involuntar, tân`ra fat` oft` u[urat`.

140

– |i cunoa[te]i farmecul... nici o femeie nu-i rezist`!Cristina o [tia prea bine.– Au tr`it \mpreun` un an [i domnul Ashley a \nv`]at cu

ea limba ]`rii noastre. |n acea perioad`, Mai-Lin i-a oferit ofotografie cu ram` de argint. Apoi s-a petrecut drama.Mai-Lin a vrut s` ias` \n momentul unui atac... [i nu s-a mai\ntors niciodat`. A fost omorât` pe strad`, \nbombardament.

|n timp ce vira pentru a se angaja pe bulevardul de pemalul m`rii, Han relu`:

– Domnul Ashley era chinuit de remu[c`ri. Era convinsc` trebuia s-o \mpiedice s` ias` cu orice pre] [i s` dejoacedestinul. Dar asta este imposibil. Mai-Lin [i l-a urmat pe als`u [i nimeni nu era r`spunz`tor de asta. Am \ncercat s`-lfac s` accepte, dar nimic nu-l putea consola...

– Pentru c` o iubea atât de mult, murmur` Cristina.– Era foarte \ndr`gostit de ea, desigur, r`spunse Han, dar

cred c` \mprejur`rile mor]ii sale au idealizat aceast` dragoste.O \ntrebare ardea pe buzele tinerei fete.– Crezi... c` o mai iube[te?– Oh nu, cu siguran]` nu! Nu i-a r`mas decât triste]ea.

Dar, continu` \ntorcându-se spre Cristina, toat` aceast`poveste ne duce la dumneavoastr`, domni[oar` Cristina.

Aceasta \l privi f`r` s` \n]eleag`.– Domnul Ashley crede c` micul dumneavoastr` accident

este o repetare a celui al lui Mai-Lin. Se simte r`spunz`tor.Cristina scutur` din cap, ne\ncrez`toare.

141

– Este lipsit de sens, f`cu ea.– {tiu, aprob` Han, am \ncercat s`-l fac s` asculte de

ra]iune, dar sub aspectul dezinvolt, este un b`rbat foartesensibil.

Brusc, tân`ra fat` sim]i privirea lui Han a]intindu-seasupra sa.

– Mi-a m`rturisit c` dore[te s`-i fi]i so]ie, exclam` \n[oapt`.

– So]ie, eu? bâigui Cristina.Asta i se p`rea atât de neverosimil, \ncât r`mase mut`.– Da! izbucni \n râs Han. {i nu sunte]i la cap`tul

surprizelor, draga mea copil`! A organizat nunta pentrusâmb`t` [i trebuie s` v` duc` la m`tu[a sa pân` laceremonie, pentru a nu ceda unei tenta]ii... foarte u[or de\n]eles.

Toate aceste nout`]i erau prea nea[teptate [i Cristinei \ifu greu s` le perceap`.

– Iat`, [ti]i totul. Acum cred c`-mi datora]i [idumneavoastr` o explica]ie.

Tân`ra fat` d`du din cap. Era teribil de impresionat` deaceste dezv`luiri.

– |]i voi m`rturisi totul, spuse.|[i g`si cu greutate cuvintele.– Am crezut c` am recunoscut-o \n fotografie pe Su-Lin.

M-am gândit c` Ashley era \ndr`gostit de ea. Iart`-m` Han,dar numele era pe jum`tate ascuns, continu` a]intindu-[iasupra lui ochii \nl`crima]i.

142

Han \ncepu s` râd` sincer [i Cristina se sim]i jignit`. Ceera oare atât de nostim?

– N-ave]i de ce v` teme. Domnul Ashley o cunoa[tefoarte pu]in pe Su-Lin [i oricum, nu se gânde[te decât ladumneavoastr`.

Aceste ultime cuvinte p`rur` s-o electrizeze pe tân`rafat`. Ma[ina tocmai se oprise \n parcaj [i deschise \n grab`portiera. Han o re]inu.

– Unde v` duce]i, domni[oar` Cristina?– La Ashley, bine\n]eles!– {ti]i... ezit` el, nu va fi u[or s`-l aborda]i. P`rea foarte

iritat la citirea biletului dumneavoastr`.– Dar dac` \i spun... \i m`rturisesc!Tân`ra fat` devenea volubil`. Obrajii i se \mbujoraser`.– Da, dac` \i povestesc istoria cu fotografia, va \n]elege.Han mai \ncerc` s-o re]in` cu blânde]e.– Dac` totu[i catadicse[te s` v` asculte. |mi \nchipui

reac]ia sa! S-ar putea s` fie furios [i s` v` trânteasc` u[a \nnas. Este atât de impulsiv!

|nc`p`]ânat`, Cristina se eliber`, hot`rât` s`-[i urmezeideea. Se \ntoarse spre Han [i-i ceru pe nepus` mas`:

– |mprumut`-mi batista dumitale, te rog.Uimit, acesta i-o \ntinse. Tân`ra fat` f`cu din ea o band`

cu care-[i \nf`[ur` piciorul v`t`mat. Apoi, respirând adânc,se \ndrept` spre apartament. Pasul hot`rât se \ncetini [i[ov`i câteva clipe \nainte de a cioc`ni, când ie[i dinascensor.

143

– Pleac`, Han, r`spunse o voce.Cristina nu ascult` de acest ordin, de altfel nu-i era

adresat. Intr`. Ashley se \ntoarse, f`r` s` se ridice. Eraa[ezat pe o canapea adânc`.

– Ce faci aici? exclam` cu o voce dur`.Tân`ra fat` f`cu câ]iva pa[i timizi, dar tonul \i era ferm

când r`spunse:– Am venit s` iau praful pentru a-mi trata piciorul.La aceste cuvinte, Ashley se \ndrept`, cu o sprâncean`

arcuit`.– Dac` ai nevoie de leacuri, du-te la un medic!Tân`ra fat` era gata s` replice, dar \i fu recunosc`toare

c` n-o alungase. Câ[tigase primul punct. Prinzând curaj,Cristina alese sinceritatea, deoarece minciunile nufoloseau la nimic.

– Acord`-mi cinci minute, te rog.Ashley nu r`spunse.– Nu fi ridicol, relu` tân`ra \ncet. {tiu c`... \]i va fi u[or,

cu farmecul t`u, s`-]i g`se[ti o alt` iubit`. Dar eu, nu vreaunici un alt b`rbat decât pe tine.

Chipul frumos era patetic. Oare Ashley \l v`zuse? Acestaarunc` o privire la ceas [i, pe un ton t`ios, exclam`:

– Cele cinci minute vor fi trecut curând.– Da, da, bâigui Cristina, dar a[teapt`! Han mi-a spus c`

voiai s` cuno[ti motivele fugii mele. Mi-a m`rturist c` e[tifurios, dar acum, [tii care-mi sunt sentimentele! Tuhot`r`[ti.

144

Cum Ashley r`mânea t`cut, tân`ra fat` \ncepu s`vorbeasc` repede, \ncercând s` r`mân` coerent`. Trebuias` evite cu orice pre] o t`cere stânjenitoare. |n câteva fraze,Cristina reu[i s` explice totul. Fotografia, b`nuielile,temerile sale....

Ashley o privea cu aten]ie. Ochii nu mai exprimaumânie. Tân`ra fat` prinse curaj.

– S` nu crezi \n nici un caz c` sunt geloas` pe trecutult`u. Am crezut pur [i simplu c` o mai iubeai \nc` pe aceast`femeie [i c` ea intervenea \ntre noi. {tiu c` m-ai dorit dar...n-ai f`cut niciodat` dragoste cu mine.

Spusese asta pe ner`suflate, aproape f`r` s` vrea, [iacum nu \ndr`znea s`-l priveasc`.

– Niciodat`, asta este adev`rat fu de acord Ashley, cucea mai mare seriozitate. Poate vom putea remedia asta,continu` apropiindu-se de ea.

Când \i v`zu privirea rece, lipsit` de sentimente, tân`rafat` se d`du \napoi.

– A[adar, nu m` vrei, Cristina, exclam` el cu o voceimpersonal`.

Aceasta \ncepu s`-l m`soare. Pielea \i era de o paloare\nsp`imânt`toare, p`rul \n dezordine, dar privirea i seschimbase.

– Totu[i, nu pari beat, \i spuse calm. |ncearc` s` m`\n]elegi, Ashley, te rog, continu` tân`ra fat` \n [oapt`. Amvenit s`-]i spun cât \mi regret atitudinea. Chiar \mi parer`u. Ce altceva trebuie s` fac?

145

|n fa]a disper`rii sale, tr`s`turile lui Ashley se \mblânzir`.– Ne-am \n]eles, Cristina, te iert. S` nu mai vorbim

despre asta.O lu` \n bra]e [i o trase pe canapea. R`maser` mult

timp \mbr`]i[a]i, t`cu]i, ferici]i s` se reg`seasc` dup` toateaceste ne\n]elegeri. Când Ashley \i atinse gâtul [i umerii cubuzele sale fierbin]i, Cristina se abandon` cu voluptatemângâierilor sale. |n acea clip`, nu mai dorea decât unlucru: s` se d`ruiasc` total b`rbatului pe care-l iubea.Ashley sim]i asta [i [tiu s`-[i domine sim]irile.

– Nu \nc`, dragostea mea, \i [opti. Oare nu ]i-a\mp`rt`[it Han planurile mele?

Gâfâind, ea murmur`:– Ashley, nu fi crud.F`r` s` r`spund`, acesta o mângâie cu vârful degetelor,

urmând curba pl`cut` a sânilor. Un lung fior o str`b`tu peCristina.

– R`spunde-mi, iubito, ce ]i-a spus Han?– C` dore[ti s` m` iei de so]ie, [opti aceasta. Dar nu

c`s`toria este scopul meu, Ashley. Nu m-am gândit la asta\nainte s` te \ntâlnesc, iar acum nu mai mult. Te iubesc,atâta tot.

– Iau not`, Cristina, \i [opti la ureche.|ncepu s-o s`rute din nou, parcurgându-i tot trupul cu

buzele sale calde.– Este lini[titor, continu` el. Am mân` liber` [i tu e[ti

cea mare mi-a dat-o!

146

Mâinile \i \nso]eau cuvintele. Tân`ra fat` se \nfior` subatingerea delicat` a degetelor. Totu[i, gesturile \ir`m`seser` [ov`itoare.

– Ashley, te rog!Cristina gemu. Se \ndep`rt` \ncet de el.– N-am respins niciodat` ideea c`s`toriei, Ashley. Nu

m-am gândit la ea, atâta tot. Dar m` \nnebune[ti [i nuvreau s`-]i refuz nimic, \ncheie \ncet, cu vocea \ntrerupt`de emo]ie.

O ridic` tandru [i o trase pe um`rul s`u.– Draga mea, totul se va aranja. Vei avea o ceremonie

demn` de tine [i de tinere]ea ta. {i când vei fi so]iamea...

Primi direct privirea arz`toare [i elocvent`. Cristina\n]elese tot efortul pe care tocmai \l f`cuse pentru a sedesprinde de ea. |i oferea cel mai frumos cadou pe care unb`rbat \ndr`gostit \l putea face unei femei... a[teptarea. Câtde proast` [i de ingrat` se sim]ea! |[i puse repede ordine\n coafur`.

– Ce vei face cu mine? \ntreb` timid`.– Vei merge la m`tu[a Beth \n a[teptarea nun]ii. Dac`

r`mâi lâng` mine, nu r`spund de nimic, murmur` Ashleyadâncindu-[i ochii alba[tri ca marea \n ai s`i. Cinci zile f`r`s` te ating [i cinci nop]i f`r` s` dorm lâng` tine! Nu voiputea niciodat`...

Treptat, Cristina \[i veni \n fire [i tres`ri la numelem`tu[ii Beth.

147

– Nici vorb`, Ashley, exclam` aceasta. De ce nu te-aiduce tu \nsu]i?

Tonul era categoric. |n acea clip`, o strânse lâng` el [imurmur`:

– Nici pentru mine nu poate fi vorba...O s`rut` din nou [i tân`ra fat` se abandon`, l`sându-se

s` alunece u[or spre ]`rmurile pl`cerii, cu toat` fiin]a \na[teptare. |nc` o dat`, Ashley puse cap`t acestui joc crud,smulgându-se din bra]ele sale. Privirea confirma ceea ceCristina ghicise deja.

– |n]elegi, dragostea mea, nu-i a[a? o implor`. |n niciun caz nu a[ putea rezista pân` sâmb`t`.

Cristina \ncuviin]`, \mpotriva voin]ei sale.– |n acest caz, du-m` \napoi la hotelul unde am rezervat

deja o camer`. Probabil [tii, exclam` ea cu ironie.– Desigur, \nt`ri Ashley. {i detectivul meu locuie[te

acolo. Este cel care mi-a comunicat plec`rile [i venirile talede când ai fugit.

– Oh, exclam` Cristina, când m` gândesc c` ai pus s`fiu urm`rit` zi [i noapte, ca o vinovat`!

Mânia \i reveni, \n timp ce Ashley \[i reg`sise bunadispozi]ie.

– Dar iubito, era singurul mijloc ca s` nu-mi scapi.Tân`ra fat` se pref`cu c` fuge, dar fu re]inut` de o

mân` ferm`.– S` fim serio[i, Cristina! Vei r`mâne aici \n camera ta

[i vom a[tepta cumin]i ziua cea mare.Apoi, brusc, ad`ug` \ntr-un hohot de râs:

148

– Mor de foame, tu nu?Tân`ra fat` oft`. Era \ntr-adev`r incredibil! Dar o und`

de tandre]e o cople[i când \l privi.– Te iubesc, Ashley, murmur`.– {tiu, r`spunse acesta cu un zâmbet \ncrezut.Cristina ar fi dorit s`-l p`lmuiasc`. Cât de odios putea

s` fie uneori! Totu[i, când o duse spre buc`t`rie, ced`supus`, \ndr`gostit`.

149

Capitolul 13

Cinci zile trecur` foarte repede, \n ciuda st`rii deprofund` agita]ie \n care se afla Cristina. Trebui s`-[ianun]e câ]iva prieteni [i s` alerge prin magazine \ncompania lui Marion. Ashley hot`râse ca aceasta din urm`s` se ocupe de trusorul fiicei sale vitrege. Lui \[i rezervaseoferirea rochiei de mireas`.

O voia superb` [i Cristina trebui s` cedeze alegerii sale.Totu[i, tân`ra fat` refuz` ca Ashley s` asiste la probe. Voias` fie o surpriz` când va veni ziua. Trebuia de asemeneadescoperit` acea mul]ime de mici nimicuri care se numescaccesorii, dar care, \n realitate, sunt de mare importan]`pentru o femeie.

|n timp ce ardea de ner`bdare s`-i par]in` lui Ashley,Cristina \[i dorea s` prelungeasc` timpul minunat alacestei logodne scurte, pe care \l tr`ia ca \n vis. Aveasentimentul c` aceast` a[teptare era unul din momenteleprivilegiate ale tinerei sale existen]e.

150

Ashley lipsise deseori, absorbit de munca sa. Dar sereg`seau \n fiecare zi pentru o cin` \ntre patru ochi. |ntr-osear`, \n timp ce-l a[tepta pe teras`, mângâiat` de ultimeleraze ale soarelui, acesta o surprinse ap`rând \n spatele ei.O prinse u[or de umeri [i, \n timp ce-i s`ruta cu tandre]egâtul delicat, \i strecur` \n buzunarul rochiei un obiect.

F`r` s` se desprind` din \mbr`]i[are, tân`ra fat` puseimediat mâna pe el. Era o cutiu]` din piele, o cutiu]`pentru bijuterii. F`cându-[i de lucru, \n grab`, cu\ncheietoarea, degetele \i tremurar`. Scoase un strig`t cândv`zu pe catifeaua de culoare \nchis` str`lucirea unor pietrepre]ioase. |n cutie sclipea un superb smarald \ntr-omontur` de diamante.

– Mul]umit`, dragostea mea? murmur` Ashley.Emo]ia o \mpiedic` pe Cristina s` vorbeasc` [i-i aduse

lacrimi pe marginile genelor lungi.– Este prea mult, reu[i s` articuleze.– Nu, vei \nv`]a c` nimic nu este prea frumos pentru

so]ia mea.A[a era el, seduc`tor, tandru dar [i sarcastic, [i tân`ra

fat` \ncepuse s`-i \n]eleag` mai bine firea generoas` [ipasionat`.

***

151

|n sfâr[it, ziua cea mare sosi. La cererea lui Ashley,Sally venise anume de la Sydney [i Cristina se bucura s-oaib` al`turi. Era atât de mult timp de când nu sev`zuser`!

Tem`toare, tân`ra fat` \[i \ntreba prietena din privire,\n timp ce aceasta f`cea un ultim retu[ voalului demireas`.

– Crezi c` va fi bine? o \ntreb` pentru a treia oar`.– Dac` \mi mai pui \nc` o dat` \ntrebarea, plec imediat

\napoi la Sydney, glumi Sally.Se apropie de Cristina.– E[ti \ncânt`toare, \i [opti. Prive[te-te \n oglind`, ]i-o

va spune mai bine decât mine.Tân`ra fat` accept` distrat`. Nu avea decât un singur

gând: va fi oare demn` de Ashley? Aceast` \ntrebare \ifr`mânta mintea. Alung` imaginea radioas` a lui Mai-Lin [io privi pe a sa \n oglind`. |n spatele um`rului s`u, z`risilueta \nalt` a b`rbatului pe care-l iubea.

St`tea \n cadrul u[ii pe care o \ntredeschisese [i oobserva. Mai bine decât \n oglind`, se v`zu \n ochii s`i [i numai avu nici o \ndoial`. Ashley \naint` \ncet f`r` s-o scapedin ochi [i Cristina \i recep]ion` expresia de nesfâr[it` tandre]e.

– Ce frumoas` e[ti, iubito!– |ntr-adev`r, \]i plac? \ndr`zni aceasta timid.F`r` s` r`spund`, \i lu` mâna [i i-o s`rut` cu pasiune.

Cristinei i se t`ie respira]ia de fericire. Ashley era preafrumos... oare cum o putuse alege?

152

Un costum gri \i punea \n valoare trupul \nalt,musculos, [i o c`ma[` imaculat` \i eviden]ia tenulbronzat. Cât despre piept`n`tur`, era mai cuminte, darp`stra totu[i o neglijen]` seduc`toare. Tân`ra fat` avu ou[oar` strângere de inim`. „Toate femeile sunt probabil\ndr`gostite de el“, se gândi, [i imediat ochii i se\ndreptar` spre Sally. Privirea prietenei sale eraadmirativ`. Dar Cristina nu [tia c` tân`ra femeie \i asocia\n admira]ia sa pe amândoi.

Ce pereche frumoas` formau! Mireasa era superb`.Jupa larg` a rochiei se l`sa ca o corol` supl` dintr-un corsajstrâns pe talie. Materialul m`t`sos de culoarea filde[uluiavea reflexe de perl`. Pielea delicat` a Cristinei p`rea deculoarea ambrei. Pentru a \ncheia ansamblul, Sallyprinsese cu \ndemânare voalul u[or la tâmplele tinerei fetecu ajutorul a doi piepteni fini. Tulul c`dea \n cute suplepeste umeri.

Ashley o m`sur` ca un cunosc`tor pe cea care \i vadeveni so]ie. Brusc, urm`ri delicat cu degetul liniatulbur`toare a decolteului s`u.

– Iubito, \i murmur`, nu crezi c` lipse[te ceva aici?|n timp ce Cristina \l \ntreba din privire, \i prinse un

colier de perle \n jurul gâtului delicat.– Bravo pentru retu[ul final, exclam` Sally. Ai un gust

des`vâr[it, Ashley!Acesta se \ntoarse spre ea, cu un zâmbet larg.

153

– N-am dovedit-o oare alegându-]i prietena?Sally se preg`tea s` se \ndep`rteze pentru a-i l`sa pe

tineri \n admira]ia lor reciproc`, dar Han anun]` primiiinvita]i:

– Vino, Cristina, s` ne consacr`m invita]ilor no[tri, \i[opti Ashley luându-i mâna.

O conduse pân` \n salon, unde se \ngr`m`dea deja unnum`r mare de persoane.

Ceea ce urm`, va r`mâne \ntip`rit pentru totdeauna \nmemoria tinerei fete [i totu[i, crezu c` tr`ie[te un vis. Dup`ceremonia civil`, c`s`toria religioas` o emo]ion` pân` lalacrimi. Intr` \n biseric` la bra]ul unchiului lui Ashley, careo conduse la altar \n sunetele unei orgi mari. Dou`sc`unele pentru rug`ciune, \nconjurate de nenum`rateflori, \i a[tepta pe cei doi so]i. Erau buchete peste tot!

Un preot, prieten cu Ashley, rosti un discurs laudativplin de tact, \n care sublinia calit`]ile mirelui, asociindu-lecu cele ale Cristinei.

Apoi se schimbar` verighetele... moment minunat \ncare se legar` pe via]`. Cu ochii \n lacrimi, Cristina tremurade fericire când Ashley \i lu` mâna pentru a-i pune pedeget o superb` verighet` din aur cizelat.

– Bun` ziua, doamn` Carlton, \i [opti p`strând câtevaclipe mâna micu]` \n a sa.

Se terminase, Elizabeth Belamy nu mai exista! Radioas`,tân`ra fat` ie[i din biseric` la bra]ul unui so] victorios.

154

Ashley prev`zuse totul \n cele mai mici am`nunte.Masa, servit` \n gr`dinile unui hotel care d`deau spreocean, fu excelent` [i p`ruse s`-i mul]umeasc` pe invita]i.Cea mai mare parte erau prieteni ai lui Ashley, deoareceCristina adunase foarte pu]ini. Doar cele mai bune colegede la liceu [i... Marion.

Mama sa vitreg` p`rea \ncântat` [i nu se oprea dinlaude la adresa „acestei mirese atât de str`lucitoare!“ |lscuzase pe Martin, dând un motiv \ntemeiat absen]ei sale.

– Regret` foarte mult c` nu este printre noi, draga mea,\i explicase \nc` de la sosire.

Cristina se pref`cuse c` o crede, dar cuno[teaadev`ratul motiv al acestei absen]e [i era \ncântat`.

Când soarele care apunea lumin` cu razle sale auriipeluzele imense, mirii deschiser` balul. Cristina adora s`danseze. Se \nvârtea \n bra]ele lui Ashley, ame]it` de ritmulunui vals care-i f`cea rochia s` se roteasc` \n jurul s`u,vr`jit` de parfumul s`u b`rb`tesc.

|n timp ce invita]ii \i imitar`, Ashley o conduse directspre Jaguar. Ma[ina \i a[tepta \n fa]a restaurantului [itân`ra fat`, obosit` de aceast` zi plin` de emo]ii, aprecieconfortul scaunelor pe care se ghemui, \nf`[urat` \n cutelerochiei.

„Oare unde m` duce?“ se \ntreba \n timp ce Ashleydemara \n t`cere. Nu \ndr`znise s` pun` nici o \ntrebarereferitoare la acest subiect.

155

Jaguarul rula f`r` zgomot pe asfalt [i dep`[ir` curândora[ul, pornind pe bulevardul lat de pe ]`rm. Cu ochii pejum`tate \nchi[i, tân`ra fat` se l`s` condus`, adâncit`\ntr-o dulce toropeal`. Cristina \n]elese foarte repedeunde o ducea Ashley [i când opri ma[ina la locuin]aluxoas`, nu fu mirat`.

– Am ajuns, doamn` Carlton, murmur` acesta cu vocetandr` \n timp ce-i deschidea portiera.

Poate era o oprire pentru a-[i schimba hainele [i a seodihni pu]in \nainte de a pleca din nou, se gândi tân`rafat`. Dar nu avu timp s` se gândeasc` mai mult. Cândp`trunser` \n apartament, Ashley o trase spre el.

– Nu-mi doresc deloc s` mergem mai departe... Ne vomsim]i foarte bine aici, la noi acas`. Ce crezi, iubito?

Cristina \i zâmbi.– Este adev`rat Ashley, r`mânem aici? Ce fericit` sunt!

De altfel, n-am decât o dorin]`, s`-mi schimb rochia [i s`m` a[ez.

– Este singura ta dorin]`?Vorbise cu o voce tandr` [i ironic` \n acela[i timp.

Tân`ra fat` \[i sim]i fa]a \mbujorându-se.– Bine, continu` Ashley, fugi [i te schimb` [i nu uita s`

\mbraci acea superb` c`ma[` de noapte pe care ]i-a d`ruit-oMarion.

Cristina ro[i ceva mai mult la evocarea \ncânt`toruluineglijeu. |nchis` \n camera sa, se dezbr`c` [i-l \mbr`c`.

156

Satinul de culoarea caisei \i lumina pielea aurie. |n timp cese \nvârtea \n fa]a oglinzii, Cristina se g`si foarteseduc`toare [i adres` un zâmbet complice aceleia care-idevenise cea mai bun` confident`.

Ashley o a[tepta \n buc`t`ria mare, \n fa]a unui platougarnisit cu sandvi[uri.

– Mi-e o foame de lupt, m`rturisi. N-am mâncat nimicla serat`! Vino repede....

Nici tân`ra fat` nu se atinsese mai mult decât Ashley demânc`rurile suculente, dar acum [tia c` ar fi fost incapabil`s` \nghit` cea mai mic` \mbuc`tur`.

Refuzând scaunul pe care i-l oferea, Cristina \l privicu intensitate. A[a c` se apropie de ea [i o prinse detalie.

– Ai dreptate, avem ceva mai bun de f`cut... murmur`conducând-o \ncet spre camera sa.

O cuprinse brusc teama [i se cabr` când o duse sprepatul mare.

– Ashley, bâigui, eu... te iubesc, dar nu [tiu...Acesta râse ironic.– Haide, Cristina, e[ti oare o tân`r` fat` timid` care-[i

p`streaz` virginitatea pentru noaptea nun]ii [i se scuz`pentru asta?

Ea dori s`-l p`lmuiasc`! Dar, schimbând tonul, Ashley oa[ez` pe pern`, ]inând-o lâng` el.

– S` nu-]i fie team`, dragostea mea, totul va fi bine.

157

O a[ez` tandru pe pat. Cristina r`mase nemi[cat`,\ncordat`, \ntr-o febril` a[teptare. |ncet, cu gesturi precise,Ashley o dezbr`c` \n timp ce stinse luminile pentru a-imenaja pudoarea.

Acum, rochia lung` alb` z`cea pe covor, pat` palid` \nsemi\ntunericul \nc`perii. Noaptea era calm`, lini[tea\ncurajatoare aproape ap`s`toare [i Cristina \i putea auzib`t`ile repezi ale inimii. |n patul mare, se \nfior` subcear[afurile u[oare care de-abia \i acopereau goliciunea.

Ashley se dezbr`c` la rândul s`u pentru a se strecuralâng` ea. |n acea clip`, atingerea trupului cald trezi brusc\n tân`ra fat` sim]urile adormite.

– Ashley, murmur` aceasta \mbr`]i[ându-l strâns.Acesta o acoperi cu s`rut`ri pasionate, descoperindu-i

treptat trupul. Delicat, degetele pricepute se jucar` cuvârfurile sânilor \ncorda]i de dorin]`, se plimbar` de-alungul curbelor pline ale [oldurilor. Pierdut` \n bra]elelui Ashley, Cristina vibra din toat` fiin]a sa. Nu-[iimaginase niciodat` o asemenea fericire. Emo]ia era preaputernic`!

Ashley \i [optea la ureche cuvinte tandre, de dragoste,pe care ea le percepea, dar al c`ror sens nu-l \n]elegea...dar ce importan]` aveau cuvintele? Tân`ra fat` se l`s` dus`spre \ncânt`ri nesfâr[ite, de fiin]a pe care o iubea cel maimult pe lume. {i Ashley, cu mult` delicate]e, \ntârziapropria pl`cere, pentru a o aduce \ncet pe a sa la culme.

158

Acordul trupurilor fu perfect [i acela[i strig`t de pl`ceresc`p` de pe buzele unite, \n aceea[i clip`. Ashley tocmaideschisese pentru Cristina por]ile unui nou paradis.

***

Zorii \i g`sir` dormind, strâns \mbr`]i[a]i. P`rul tinereifemei r`spândit pe pern`, ascundea \n parte fa]a lui Ashley.Cântecul unei p`s`ri, poate mai vibrant decât al altora, otrezi pe Cristina. Nu \ndr`zni s` se mi[te, de team` s`nu-[i alunge visurile, dar realitatea era acolo, lâng` ea.

– Iubitule, [opti radioas`, sunt atât de fericit`!Ashley, care nu mai dormea deja de un timp, d`du la o

parte p`rul m`t`sos [i o privi \n ochi.– Acesta nu este decât preludiul unei lungi fericiri,

dragostea mea.Era tot ceea ce-[i dorea s` aud`, [i Cristina se l`s`

purtat` \n bra]ele so]ului s`u, spre cele mai minunatec`l`torii.

Sfâr[it

159

giannijollys