peet prima lucrare

6
Curba zilnica de sarcina este o reprezentare grafica a modului de variatie a puterii electrice consummate pe parcursul unei zile Forma curbei de sarcina variaza in functie de: •clima,sezon,durata de iluminat natural; •ponderea consumatorilor casnici, respective industriali; •ziua din saptamana: de lucru, de repaus, sarbatoare O curba de sarcina se caracterizeaza prin existenta a 4 puncte de extreme: doua varfuri, doua goluri P=puterea t=timpul GN= gol de noapte GZ= gol de zi VD=varf de dimineata VS=varf de seara Curba de sarcina are o serie de indicatori a) energia electrica consumata zilnic E zi =24 p(ς)dς b) coef de utilizare a puterii maxime Kmax= E zi /Pmax•24 c) coef de aplatizare Kapl=P min /P max Fluxuri externe de energie si masa la centralele electrice a)Fluxul de energie primara ρ a . Acest flux leaga centrala de sursa de energie primara ρ b1 =fluxul de energie electrica; ρ b2 =fluxul de energie termica. Aceste doua fluxuri leaga centralele de consumatori Energia electrica este usor de transportat la distanta deci ρ b1 creeaza o legatura flexibila => consumatorul poate fi amplasat la distanta de centrala. Energia termica e dificil de transportat la distanta , indeosebi datorita pierderilor de caldura; ρ b2 genereaza o legatura rigida iar consumatorul trebuie amplasat langa centrala. b)Fluxul de racire ρ c. Caracterizeaza centralele bazate pe un ciclu termodinamic. In acest caz este nevoie de un agent termic ca sa preia caldura de la sursa rece a ciclului. Agentii termici utilizati sunt aerul si apa. In acest caz utilizarea apei ρ c - creeaza o legatura

Upload: mario-andrei

Post on 13-Dec-2015

219 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

peet

TRANSCRIPT

Page 1: Peet Prima Lucrare

Curba zilnica de sarcinaeste o reprezentare grafica a modului de variatie a puterii electrice consummate pe parcursul unei zileForma curbei de sarcina variaza in functie de: •clima,sezon,durata de iluminat natural; •ponderea consumatorilor casnici, respective industriali; •ziua din saptamana: de lucru, de repaus, sarbatoare O curba de sarcina se caracterizeaza prin existenta a 4 puncte de extreme: doua varfuri, doua goluri

P=puterea t=timpul GN= gol de noapteGZ= gol de zi VD=varf de dimineataVS=varf de searaCurba de sarcina are o serie de indicatori

a) energia electrica consumata zilnic Ezi=∫24p(ς)dςb) coef de utilizare a puterii maxime Kmax= Ezi/Pmax•24c) coef de aplatizare Kapl=Pmin/Pmax

Fluxuri externe de energie si masa la centralele electricea)Fluxul de energie primara ρa. Acest flux leaga centrala de sursa de energie primara ρb1=fluxul de energie electrica; ρb2=fluxul de energie termica. Aceste doua fluxuri leaga centralele de consumatoriEnergia electrica este usor de transportat la distanta deci ρb1 creeaza o

legatura flexibila => consumatorul poate fi amplasat la distanta de centrala.Energia termica e dificil de transportat la distanta , indeosebi datorita pierderilor de caldura; ρb2 genereaza o legatura rigida iar consumatorul trebuie amplasat langa centrala.b)Fluxul de racire ρc. Caracterizeaza centralele bazate pe un ciclu termodinamic. In acest caz este nevoie de un agent termic ca sa preia caldura de la sursa rece a ciclului. Agentii termici utilizati sunt aerul si apa. In acest caz utilizarea apei ρc- creeaza o legatura rigida. Centrala trebuie amplasata langa sursa de apa de racire.c)Fluxul de emisie ρd. Functionarea centralei genereaza emisii care sunt propagate in mediul inconjurator. Emisii: •gazoase(oxizi gazosi,oxizi de sulf); •solide(cenusa, zgura); •lichide; •radioactive; Existenta emisiilor indeparteaza centrala de consumator.Cresterea presiunii initialeReprezinta o metoda puternica de crestere a randamentului termic

Efecte tehnice secundare:•Prin cresterea presiunii initiale umiditatea in zona finala a destinderii aburului in turbina creste; •O umiditate crescuta implica aparitia in vane de abur a unui numar sporit de picaturi de apa; •Picaturile de apa sunt antrenate cu viteza mare si lovesc componentele turbinei provocand erodare acestora.

Page 2: Peet Prima Lucrare

Consecinte: cresterea presiunii initiale este limitata de aparitia eroziunii la partea finala a turbineiGeneratorul de abur cu circulatie naturala

T-tambur; td= tevi descendente; ta= tevi ascendente; ECO= economizor;VAP=vaporizatorPA=pompa de apa; Si=supraincalzitorDupa ce strabate economizorul apa este introdusa intr-un cilindru de

mari dimensiuni numit tambur. Din tambur apa e trimisa catre vaporizator prin intermediul unor tevi descendente plasate in exteriorul canalelor de gaze de ardereVaporizatorul e realizat din tevi ascendente plasate in interiorul canalelor de gaze de ardere .In vaporizator apa incepe se fiarba a.i. la tambur ajunge un amestec de apa si vapori. Se utilizeaza pt presiuni ala aburului viu de pana la 140 de bari.

Filtrul electrostaticTrecerea gazelor de ardere murdare printr-un camd electrostatic: are loc la oionizare a moleculelor gazelor de ardere; moleculele atrag part de cenusa si imp se deplaseaza catre polul +

1-gaze murdare; 2- electrod de ionizare; 3- electrod de depunere; 4 – molecula ionizata; 5- particula de cenusa; 6- sursa de alimentare de tensiune continua; 7-legare la pamant; 8-g.a curateEficient>99%--> solutia cea mai des intalnita in C.E.

Cresterea randamentuluitermic prin introducerea preincalzitoarelor regenerativeEste metoda puternica pentru imbunatatirea randamentului termic. Temperatura apei la intrare in generatorul de abur este marita pe seama unor debite de abur extrase de la prizele turbinei.PR- preincalzitor regenerativ; GA-generator abur; GE- generator

electric; PA-pompa de apa

Filtre textile (sac)Gazele murdare sunt trecute printr-o tesatura rezistenta la temperaturi mari care au rolul de a retine particulele de cenusa. Filtrul se prezinta sub forma unor celule textile. Particulele de cenusa sunt retinute prin impact si atractie electrostatica.

Filtrul sac are cel mai ridicat grad de eficienta dintre toate procedeele 99,9%1- tesatura; 2- g.a murdara; 3- g.a curate

Generatorul de abur cu circulatie fortata multiplaCirculatia in sistemul vaporizator este asigurata de dif de densitate cat si de pompa de circulatie , in acest mod este posibila cresterea presiunii

Page 3: Peet Prima Lucrare

aburului viu pana la aproximativ 180 bari. PC genereaza o viteza de circulatie mai mare si implicit o intensificare a transferului de caldura.Consecinte: multimplul de concentratie scade.

Circuitul termic al CCA.Schema,Componente0-1 - destindere izotropa cu prod de lucru mecanic1-2 – izobara (cedare de caldura la presiune ct; rep sursa rece a circuitului termic)

2-3 – compresie izotropa cu consum de lucru mecani3-4-5-0 – izobara (prim caldura; reprezinta sursa calda)

PA – pompa de apa GE – generator electricCD – condensatorGA – generator de aburTA – turbina de abur

Scaderea presiunii de condensatieComentarii1.Scaderea presiunii de condensatie conduce la cresterea umiditatii in zona

finala a destinderii aburului in T; Se intensifica fenomenul de eroziune al paletelor turbinei2.Scaderea presiunii are ca efect cresterea volumului specific3.Nivelul presiunii de condensatie este dictat de temp sursei de racire

Generatorul de abur cu circulatie fortata unica∆VAP = ∆ SI; Circulatia e asigurata exclusiv de catre pompa de alimentare. Pt o vap completa a unit de masa de apaparcurge o singura data vaporizatorul. Nu exista restrictii privind presiunea aburului viu, singura limita fiind reprez

de calitatea materialelor. Acest tip de generator de abur , permite utilizarea parametrilor supracritici

In cazul ciclurilor supracritice apa trece direct din faza lichida in faza de abur supraincalzit

Param subcritic Parametr. supracritic

Reducerea emisiei de oxizi de azot prin arderea cu trepte de aerZona I – se introduce aproape tot combustibilul si o cantitate mica de aer.Rezulta temperaturi ridicate si exces de aer mic.

Page 4: Peet Prima Lucrare

Zona II – se introduce restul de aer necesar arderii. Rezulta exces de are mare, iar temperatura scadeZona III – se introduce restul de combustibil Desulfurarea umeda – reprezinta solutia de desulfurare a gazelor de ardere cea mai des utilizata in CCA

1.gaze ardere muradare 2.gaze de ardere curate 3. reactor 4.sistem pulverizare 5. bazin 6.sistem retinere a picaturilor de apa 7.siloz de calcar 8.pompa de apa 9. rezervor de lapte de var 10.pompa de recirculare 11.pompa de noroi 12. instalatie de dezhidratare 13.evacuare de poluanti lichizi 14. depozite gips.

Din bazinul 5 se realizeaza o recirculare prin pompa 10 pt a asigura o utilizare corespunzatoare a reactantilor. Tot din bazinul 5 se realizeaza o evacuare a produsilor de reactie cu ajutorul pompei 11. In urma dezhidratarii rezultand un gips cu puritate 99%.Sistemul 6 impiedica antrenarea picaturilor de lichid de catre gazele de ardere. In urma desulfurarii umede temperatura gazelor de ardere scade pana la aprox 50oC.