Conceptul de obiectiv aducational

Conceptul de obiectiv educational

Termenul de finalitate reprezinta o categorie integratoare , generala,care in literatura pedagogica se exprima prin conceptele : idealul educational, scopurile educatiei si obiectivele educatiei.

Idealul educational prefigureaza modelul de personalitate solicitat de conditiile sociale dintr-o perioada istorica data, pe care educatia, este chemata sa-l formeze si reprezinta finalitatea generala a educatiei, o instan valoric din care iradiaz norme, principii, strategii, scopuri i obiective determinante, care direcioneaz procesul de formare a tinerei generatii.Scopul educatiei desemneaza finalitatea unui complex de actiuni educationale determinante si detaliaza continutul idealului educational.

Obiectul educational este expresia cea mai concreta a intentionalitatii procesului de predare-invatare care desemneaza tipurile de achizitii: cunostinte, deprinderi, atitudini, comportamente, abilitati la care urmeaza sa ajunga elevii in urma instruirii. Obiectivul exprima comportamentul care este asteptat sa se manifeste la elevi dupa instruire.

Intre cele trei concepte: ideal, scop si obiective exista o stransa legatura. Idealul vizeaza finalitatile educatiei in ansamblul ei. Scopurile si obiectivele reprezinta trepte spre realizarea idealului.

Tipologia obiectivelor educationale

Clasificarea obiectivelor dupa gradul de generalitate:A.Obiectivele generale ale sistemului de invatamant vizeaza telurile care orienteaza activitatea tuturor cadrelor didactice, pe toata perioada scolaritatii realizata in timp si spatiu la nivelul instruirii formale, nonformale si informale. Sunt expresie a idealului educativ determinat de idealul uman si social, acesta din urma exprimand comanda sociala cu privire la formarea personalitatii.

Obiectivele generale se regasesc in documentele de politica scolara. Astfel in Legea invatamantului din 1995, art.4 se precizeaza ca invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umrane prin :

insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;

formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, tehnice si estetice;

asimilarea tehnicilor de munca intelectuala necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;B.Obiective de generalitate medie (denumite si specifice sau profilate) se pot grupa in :

obiectivele ciclurilor de invatamant - coordonata verticala - invatamant prescolar, primar, secundar inferior/gimnazial, secundar superior/liceal, professional, postliceal; obiectivele ciclurilor curriculare

obiectivele diferitelor tipuri si profile de scoli din invatamant liceal, professional, postliceal.Toate aceste obiective detaliaza obiectivele generale ale sistemului de invatamant, adaptandu-le fiecarui nivel de scolaritate. Ele se ragasesc in ducumente curriculare pentru ciclurile si profilele scolilor respective. In elaborarea lor se tine seama de psihologia varstelor si a dezvoltarii elevilor carora li se adreseaza, de profesiograma meseriilor pentru care se pregatesc elevii profilului respectiv.

Ex: De exemplu, obiectivele invatamantului primar sunt: asigurarea educatiei elementare pt. toti copii;

formarea personalitatii copilului, respectnd nivelul si ritmul su de dezvoltare;

nzestrarea copilului cu cunotine, capacitai i atitudini care s stimuleze raportarea efeciv i creativ la mediul social i natural i s permit continuarea educaiei.

Obiectivele disciplinelor de invatamant(obiectivele cadru si obiectivele de referinta)sunt tot obiective de generalitate medie.

Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de complexitate si se refera la formarea unor aptitudini specifice disciplinei, ele sunt urmarite pe parcursul ntregului ciclu.Ex.de obiective de referinta:

1. dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral;

2. dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;

3. dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris.

Obiectivele de referinta se deduc din obiectivele cadru si contureaza rezultatele asteptate prin predarea unei discipline pe parcursul unui an scolar. Ele se coreleaza cu continuturile predate la disciplina respectiva.

Ex. de obiective de referinta: la sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:1. sa sesizeze legatura logica dintre secventele unui mesaj oral;

2. sa recepteze corect mesajul in functie de conditiile comunicarii;

3. sa manifeste atentie si toleranta fata de partenerul de dialog.

C.Obiectivele concrete sau operationale reprezinta telurile sau tintele concrete ale fiecarei activitati didactice (lectie, activitate practica, activitate de laborator,seminar,etc.) realizata de elevi sub indrumarea cadrului didactic, pe secvente de timp exacte; au un caracter complex si se realizeaza in cadrul unei lectii sau a altei activitati instructiv-educative.

Aceste obiective precizeaza tipuri de achizitii (cunostinte, priceperi, deprinderi) pe care trebuie as le dovedeasca elevii la sfarsitul activitatii didactice. Ele indica, prin comportamente observabile si masurabile, ce trebuie sa stie si mai ales ce trebuie sa stie sa faca elevul in urma activitatii desfasurate.

Obiectivele concrete ,operationale au doua domensiuni:

una de continut care precizeaza informatia pe care trebuie sa o asimileze elevul; alta de forma care indica sarcina de invatare sau ce anume trbuie sa faca elevul cu informatia asimilata pentru ca aceasta sa fi fost insusita.De ex. elevul trebuie sa descrie principiile de functionare a unui aparat. Dimensiunea de forma este sa descrie iar dimensiunea de continut este principiile de functionare.Obiectivele oprationale pt. a fii corect formulate trebuie sa respecte o serie de cerinte ce privesc continutul si forma.

Operationalizarea obiectivelor-inseamna a le definii in termene de comportamente observabile si masurabile; inseamna a specifica comportarile pe care trebuie sa le manifeste elevul. In literatura de specialitate se prezinta mai multe tehnici de operationalizare a obiectivelor, cea mai folosita este tehnica pedagoguliu American R.F. Mager potrivt careia orice obiectiv operational se concretizeaza prin trei indicatori: specificarea comportamentului final al elevului;

descrierea conditiilor de manifestare a acestui comportament final;

specificarea nivelului de reusita minimala.

De ex. elevul trebuie sa exprime 3 principii de functionare a aparetului de aer-conditionat folosind cunostintele anterioare.Sau elevii sa identifice 9 substantive comune dintr-un text care cuprinde 12 cubstantive comune.

Pt. ca operationalizarea sa fie corecta, trebuie respectate cerintele:

sa indice ce anume trebuie sa faca elevul; se interzice folosirea vb. intelectualiste (sa stie, sa constientizeze, sa inteleaga, etc.);

sa fie exprimat in termini foarte precisi si sa descrie comportamentele asteptate de la elevi;

sa desemneze un rezultat imediat al instruirii; sa precizeze conditiile speciale de manifestare a noului comportament (acestea privesc: timpul de realizare a informarii, instrumentele utilizate, limitele impuse, etc);

Planul cadru de invatamant.

Conceptul de plan de invatamant. Planul de invatamant este cel mai amplu si cel mai important document curricular la nivelul intregului sistem national de invatamant. Este un document oficial in care se exprima in modul cel mai sintetic continutul invatamantului. Se elaboreaza pe niveluri si profile de scoli si stabileste:

disciplinele de studiu grupate pe arii curriculare; numarul de ore minim /maxim pe arii curriculare, discipline si anii de studiu.Acest document are caracter reglator-strategic si reflecta politica educationala a sistemului de invatamant national. El exprima conceptia pedagogica generala care fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national.

Un plan curricular de invatamant trebuie sa fie in primul rand in deplina concordanta cu legea invatamantului rezistand evaluativ atat unei analize de sistem, cat si unei analize functionale.

Principiile conceperii planului-cadru de invatamant. In concepera planului de invatamant din perspectiva curriculara se iau in considerare o serie de principii de baza care pot fi grupate in doua categorii:

principii de politica educationala; principii de generare propriu-zisa a planului-cadru de invatamant.Principiile de politica educationala sunt:

principiul descentralizarii si flexibilizarii planului de invatamant, ce indica un numar minim si un numar maxim de ore alocate saptamanal pentru fiecare disciplina ani de studiu si tip de scoala; principiul descongestionarii se refera la o mai buna productivitate a activitatii de invatare printr-un program scolar echilibrat si rezonabil pentru profesori si elevi; principiul eficientei presupune o folosire cat mai profitabila a resurselor umane si materiale in invatamant; principiul compatibilizarii sistemului de invatamant romanesc in standardele europene a carei premisa o constituie insasi reforma de educatie.

Principiile de generare propru-zisa a planului-cadru de invatamant sunt :

principiul selectiei si ierarhizarii culturale se refera la modul de stabilire a domeniilor curriculum-ului in educatie;

principiul functionalitatii vizeaza racordarea ariilor curriculare si a disciplinilor de invatamant ca resurse la varstele scolare si la psihologia elevilor; principiul coerentei asigura o necesara omogenitate parcursului scolar pe care il presupune un curriculum, in sensul integrarii si coarticularii; principiul egalizarii sanselor educabililor in raport cu acelasi tip de scoala; principiul flexibilizarii si asigurarii parcursului individual este de natura sa faciliteze un invatamant, pe cat posibil personalizat pentru fiecare educabil; principiul racordarii la social vine in sprijinul diversitatii si dinamicii rapide a vietii sociale pentru care trebuie pregatiti educabilii.

Programele scolare.

Programa scolara este un document oficial programatic care reda continutul invatamantului, fiind elaborata pe cicluri de invatamant si clase separat pentru fiecare disciplina. Programa scolara, ca si planul de invatamant este un document de politica educationala.

Din punct vedere structural, programa scolara cuprinde urmatoarele componente:

modelul curricular al disciplinei; obiectivele cadru ale disciplinei de invatamant; obiectivele de referinta ale disciplinei de invatamant; activitati de invatare recomandate;

continuturi de invatare sugerate; standardele de performanta necesare indicate.

Modelul curricular al disciplinei de invatamant exprima modul de structurare, de organizare a programei la disciplina respectiva .

In literatura sunt cunoscute trei mari modele curriculare:

Modelul liniar ; Modelul concentric ; Modelul in spirala.Activitati de invatare apar in programa scolara strans corelate cu obiectivele de referinta. Ele sunt prezentate doar sub forma unor exemple orientative, recomandabile, menite sa il ghideze pe educator.Continuturi de invatare apar in programele scolare tot cu caracter orientativ recomandabil si nu impuse absolut obligatorii.Standardele de performanta ale unei programe scolare sunt specificari de performanta, criterii de evaluare a calitatii procesului de predare invatare la sfarsitul unei trepte de scolaritate. Ele au caracter normativ si reglator pentru activitatea tuturor agentilor educationaliPe baza standardelor curriculare de performanta dintr-o programa scolara se elaboreaza descriptori de performanta.

Standardele de performanta ale oricarei programe scolare pe disciplina de invatamant trebuie sa fie:

centrate pe elevi,relevante din punct de vedere al utilitatii si oportunitatii activitatilor vizate; orientate spre finalul unei secvente mai ample ori al intregului continut al desciplinei; formulare pentru un nivel obisnuit de performanta dar cu extensi atat spre nivelele superioare, cat si inferioare, constituind astfel reperere si pentru elevii superdotati, si pentru elevii dezvoltati normal; capabile sa evidentieze progresul efectiv al elevilor de la o secventa la alta (semestru, an, ciclu) in traseul unei discipline scolare.