Descrierea CIP a BiblioteciiNalionale a RomdnieiMAIE, GABOR Pe tirdmul fantomelorinfometate / GaborMat6;trad.: Vasile Semeniuc - Bucuregti: Herald,2018

ISBN 978-973-l I I -581-8

I. Semeniuc; Vasile (trad.)

159.9

Gabor Mat6

Gabor Mat6 ,

I7 the Real.rra of the Hungr! Ghostst Clole Enoounterswitk Addialiap,, '1,,, ,,. t'r r -r '1, r,ili I ]1,' i . : r,.i . .i.: r

Copyriglrt@200SGaborMatrf i. r, i . ,,.,,Published by arrangernenr wirh,{Hr€d,4,. Knopf Canada, a division

PE TARAMUL

FANTOMELOR

INFOMETATEPrizonieri in lumeo dependenYei

Traducere din limba englezd:

VASILE SEMENIUC

,AEDrruRA f'fi urnelo

Bucureqtiof Penguin Rand:qrn House CanadaI;irnited.

CUPRINS

Nota autorului

Fantome infometate: tiramd dependengei

PARTEAITRENUL CATRE IAD

0l Singurul cdmin pe care l-a avut weodati02 Lagul letal al drogurilor03 Cheile paradisului: dependenga ca mijloc de a fugi de suferinl[04,,N-o s[ crezi povestea vietii mele"

05 Bunicul Angelei

06Jurnalul unei sarcini

07 Carnera in care s-a niscut Beethoven

08 Trebuie sI existe ceva lumind

PARTEAAII-ADOCTORE, VINDECA-TE PE TINE INSUTI!

09 Un deget arati spre un alt deget

l0Jurnalul celor l2paqi: 5 aprilie 2006

PARTEAAIII-AO STARE DIFERITA A CREIERULUI

11 Ce este adicEia?

12 Din Vietnam in,,Rat Park": provoaci drogurile dependenli?

13 O ipostazi diferiti a creierului

l4 O imbrifqare caldl in virful unui ac

15 Cocaini, dopamind gi batoane de ciocolati:sistemul de recompensi in adiclie

16 Un adult captiv in copilirie

9

1l

17

J/

46

6t7t75

87

100

t17

132

143

t48156

164

t74lBl

PARTEAAIV-ACUM SE DEZVOLTX CREIERUL UNEI PERSOANE DEPENDENTE

17 Creierului lor nu i s-a acordat nicio sansl

18 Trauma, stresul gi biologia dependenlei

19 Nu e din cauza genelor

PARTEAAV-APROCESUL DEPENDENTEI $I PERSONALITATEA DEPENDENTA

20 "Un

vid pe care sunt avid sil evit"2l Prea mult timp pentru lucrurile exterioare:

personalitatea predispusi la dependengi

22 Substitute nepotrivite pentru iubire:

dependengele comportamentale gi originile lor

PARTBAAVI-AsA NE IMAGINAM O REALITATE INGADUITOARE:

DINCOLO DE RAZBOIUL IMPOTRIVA DROGURILOR

23 Dislocarea gi rldlcinile dependenlei din punct de vedere social

24 Cunoagte-Ei inamicul25 Un rlzboi equat

26 Libertatea de a alege Ei alegerea libertilii27 Si ne imaginim o politici sociall clari cu privire la droguri28 Un mic pas necesar: reducerea riscurilor

PARTEAAVII-AECOLOGIAVINDECARII

29 Puterea unei curiozitlgi pline de compasiune

30 Climatul intern

3l Cei patru paqi, plus unu

32 Cumpitarea qi mediul social extern

33 Un cuvdnt c[tre familii, prieteni gi cei care ii ingrijesc pe dependen$

34 Nimic nu este pierdut: dependenEa gi clutarea spirituali

Amintiri gi minuni: un epilog

Anexa I - Erori ale studiilor asupra cazurilor de gemeni qi de adopgie

Anexa 2 - O legituri apropiati: nrlburarea deficitului de atengie si dependentele

Anexa 3 - Prevenirea dependengei

Anexa 4 - Cei 12 paqi

MulEumiriNote

243

195

204

217

236

265

281

287

299

3ll328

345

356

369

379

393

403

4t4

422

428

432

435

439

441

01 VREODATA

SINGURUL CAMIN PE CARE

L.A AVUT

Pigind prin poarta din bare de metal, in lumina soarelui, o scen[ parcidintr-un film de Fellini mi se afterne inaintea ochilor. Este o sceni familiarigi totugi necunoscuti, ireall gi totugi autentici.

Pe trotuarul de pe Hastings Street, Eva, trecutl de 30 de ani, dar incifoarte slabI, cu pir brunet qi ten misliniu, bltea ritmul unui ciudat flamenco

inspirat de cocaini. Unduindu-gi intr-o parte si-ntr-alta soldurile, torsulgi pelvisul, aplecdndu-se de la briu si fluturindu-gi ambele braEe in aer, igi

schimbl picioarele lntre ele intr-o piruetl stangace gi totugi controlatl. in totacest timp mI urmire;te cu ochii ei mari si negri.

in Downtown Eastside, acest fragment de balet improvizat, animat de

crack., este cunoscut sub denumirea de ,,miscarea Hastings", fiind o prive-

ligte des intilniti. intr-o zi, in timpul turelor mele medicale prin cartier, am

vizut o femeie executend migcarea in timp ce se afla deasupra traficului dinHastings. Stltea in balans pe marginea unui panou cu neon, la o inilgimede doul etaje. O mulgime de oameni se adunaseri si priveasci, consuma-

torii de droguri aflagi printre ei fiind mai degrabi amlrzali decit ingrozigi.

Balerina se r[sucea cu bragele intinse pe orizontali asemenea unui acrobat

pe frdnghie. sau se indoia puternic dintr-un genunchi, precum un dansator

cazac aerian, cu celilalt picior intins in fag5. inainte ca scara pompierilorsi fie adusi la inll$mea la care se afla, acrobata drogatl s-a retras inluntruprin fereastri.

Eva igi croiegte loc printre insolitorii ei, care se aduni in jurul meu.

Uneori se face nevlzuti in spatele lui Randall, un tip masiv in scaun cu rotile,

* Formi de cocaini care poate fi fumatl. (N. red.)

18 Pe tirdmul fantomelor infometate

cu o privire serioasl, al cdrui sistem de gindire neortodox nu reuqegte sI

mascheze o inteligenll nu tocmai profundI. RecitI o odi de laudi autistl

adresati indispensabilului slu cirucior motorizat.

- Nu-i aga, doctore, cI e uimitor faptul cI tunul lui Napoleon era tras de

cai qi boi prin noroiul si zipada din Rusia? Iar acum, eu am asta!

Cu un zimbet inocent s,i o expresie pasionat[, Randall dezllnEuie un

suvoi oral, repetitiv, de evenimente, date istorice, amintiri, interpretiri,asocieri haotice, scenarii imaginate gi paranoia care aproape ci sunl a

normalitate - aproape!

- Asta-i codul napoleonic, doctore, care a deteriorat mijloacele de

transport, gtii tu, ale soldagilor de grad inferior din acele zile, cdnd o astfel de

plictiseall pldcuti era inci bine aprofundati.

Aritindu-qi capul deasupra umirului stAng al lui Randall, Eva joaci

,,cucu-bau",

Lingi Randall sti Arlene, cu mdinile in golduri 9i cu o privire acu-

zatoare,ingoliti cu blugi foarte scurgi gi o bluzl - o linut[ care in partea

locului indici un anume mod de a obfne bani pentru droguri si care, nu

de pugine ori, este semnul unei exploatlri sexuale timpurii de cltre pridi-tori birbagi. Peste murmurul constant al discursului lui Randall se adaugi

nemulgumirea ei:

- N-ar fi trebuit si-mi reduci doza.

BraEul lui Arlene e brodat cu zeci de cicatrice paralele, ca nigte linii de

tren. Cele mai vechi, albe, cele mai recente, rogii, fiecare cicatrice fiind un

suvenir al unei tiieturi cu lama realizatd de ea insigi. Durerea survenit[ in

urma automutil5rii gterge, chiar dac[ doar pentru un moment, durerea unei

rini mai profunde, pe care o poarti in suflet. Una dintre pastilele lui Arlene

ii gine sub control aceastl tendingi compulsivi de automutilare, iar ei ii este

mereu teami ci i-am redus doza. Dar eu nu i-am redus-o niciodatS., in apropiere4 noastrl, la umbra Hotelului Portland, doi poliliqti ilincltugeazi pe Jenkins. Jenkins, un amerindian sublirel, cu pirul negru 9i

nepieptlnat clzindu-i pdni sub umeri, stI t[cut gi supus in timp ce unul din-

tre poli$gti ii golegte buzunarele. iqi arcuiegte spatele de perete, fbri a afiqa

pe fagi vreun semn de protest.

- Ar trebui siJ lase in pace, iqi di cu pirerea in gura mare Arlene. Tipul

ila nu e traficant. il tot aresteazl gi nu glsesc niciodat[ nimic.

Singurul clmin pe care l-a avut vreodati 19

M[car, la lumina zilei, poligigtii igi duc la indeplinire percheziliile pe

Hastings Street cu o politege exemplari. Potrivit pacienqilor mei insi, aceastl

atitudine nu este permanentl. Dupi un minut sau doui i se d[ drumul lui

Jenkins, iar acesta lAqnegte rapid gi silen$os in hotel, cu pasul lui lung.

intre timp, de-a lungul citorv-a minute, poetul rezident, laureat al absur-

dului, a recapitulat istoria europeani de la Rizboiul de 100 de ani pini la

Bosnia si s-a pronunlat asupra religiei, de ia Moise pini la Mahomed.

- Doctore, continui Randall, Primul Rizboi Mondial trebuia si puni

capit tuturor rizboaielor. Daci acest lucru ar fi fost adevirat, cum de avem

rdzboiimpotriva cancerului sau rlzboi impotriva drogurilor? Nemgii aveau

arma asta numiti ,,Bertha cea grasi", care le vorbea AliaEiloa insl nu intr-o

Iimb[ care si placl francezilor sau britanicilor. Armele au parte de un rap

prost, de o reputalie proasti - o raputalie- proasti, doctore -, insl ele fac

istoria s[ meargi inainte, daci putem vorbi de un mers al istoriei inainte sau

de vreun mers. Doctore, crez! ci istoria este in migcare?

Sprijinindu-se in cArje, burtos, cu un singur picior, chel 9i cu o joviali-

tate de neinfrint, Matthew intrerupe discursul lui R'andall'

- Sirmanul doctor Mat6 incearcl si ajung[ acas[, spuse el in tonul lui

caracteristic, in acelagi timp sarcastic gi drlgilag de sincer. Matthew rdnjeqte,

ca gi cum togi ceilalgi ar fi fost vizali, mai pulin el. $irul de inele din urechea

lui stingi lucegte in auriul de bronz al soarelui dupi-amiezii tirzii.

Eva sare dinapoia spatelui lui Randall. Eu le intorc spatele. Mi-a ajuns

teatrul de stradd qi acum vreau s[ scap. Bunul doctor nu mai vrea si fie bun.

Aceste chipuri parcl scoase din Fellini gi cu mine - sau ar trebui si spun

,,noi, aceste personaje ale lui Fellini" - ne adunlm lingl hotelul Portland,

acolo unde ei trliesc, iar eu muncesc. Clinica mea este la primul etaj al

acestei clldiri din ciment gi sticli, proiectatl de arhitectul canadian Arthur

Erickson: O structuri spafioas[, moderni gi funcqionali. E o clidire impresi-

onanti, care iEi deservegte bine locuitorii, inlocuind clidirea luxoasi de dupi

colg, ridicatl la inceputul secolului, care a fost prfrnul hotel Portland' Vechiul

loc, cu balustradele sale din lemn, cu sclri largi qi spiralatg cupaliere prlfuite

gi bovindouri, avea o personalitate,qi o istorie care ii lipsesc noii clidiri. Chiar

* Raputation (in original, lb. eng.) este in argoul american'siatutul unei persoane care

cintd rap,termenul fiind sirnilar ca sens cu ,reputalie"; O persoan[ cu o ,,raputalie buni"

este cunoscuti pentru talentul sdu de rapper' (N. red')

20 Pe tirdmul fantomelor infometate

daci irni e dor de aura aceea continentali din alte timpuri, de atmosfera de

bogigie apusi gi degradare, cu pervazuri cenuEii gi scorojite, ce poartl inciamintirea elegangei, mi indoiesc cI locatarii ei sunt nostalgici dup[ came-

rele inghesuite, levile ruginite sau armatele de gindaci. in tSS+ a avut loc unincendiu pe acoperisul vechiului hotel. Un ziar local a scris un articol la care

a adlugat gi o pozd a unei locatare allturi de pisica acesteia. "Polilistul erou o

salveazi pe Pufica", spunea titlul. Cineva a sunat la hotel, reclamAnd c[ nu enormal ca animalele si fie lisate sI trliascI in astfel de condiEii.

Organizafia nonprofit Portland Hotel Society, in cadrul clreia eu profe-sez ca medic specialist, a transformat clldirea in loc de cazare pentru cei lip-siEi de adipost. Maioritatea pacienEilor mei sunt dependengi, cu toate ci uniidintre ei, precum Randall, suferi de o dereglare chimici a creierului inde-ajuns de severl pentru a-i rupe de realitate chiar gi atunci cdnd nu folosesc

droguri. Mulfl dintre ei, cum e Arlene, suferi atdt de dependeng5, cit gi de otulburare mintali. OrganizaEia are in administrare mai multe astfel de clidiripe o razi de citeva strizi: hotelurile Stanley, Washington, Regal gi Sunrise.

Eu sunt medicul intern pentru fiecare.

Noul hotel Portland este situat vizavi de magazinul Army and Navy,

de unde plringii mei, proasplt imigrangi la sfirsitul anilor'50, ne cumpiraumajoritatea hainelor. Pe atunci, Army and Navy era o destinatie popularipentru muncitorii iegi$ la cumpirituri - si pentru copiii clasei mijlocii, dor-nici de paltoane militare retro sau de geci marinlregti. Pe trotuarele de afar[,studenlii din universitlli aflagi in ciutare de ceva distracgie urbani se ames-

tecau cu befvi, hogi de buzunare, cumplr[tori si predicatori de vineri seara.

Nu mai e cazul. Oamenii au incetat si mai vini aici cu multi ani in urmd.Acum, aceste str[zi gi aleile lor llturalnice reprezinti centrul capitalei dro-gurilor din Canada. La depirtare de o stradi, se afla magazinul Woodward,abandonat gi el, un vechi element de referingl al orasului Vancouver, cu unmare semn in forml de W luminat pe acoperis. Pentru o vreme, activi$tiimpotriva slrlciei gi locuitori clandestini au ocupar clldirea, dar de curinda fost demolatl. Se doregte ca locatia si fie dedicatl unui amestec d.e apar-

tamente elegante gi locuinge sociale. Jocurile Olimpice de iarni se vor des-

flgura in Vancouver in 2010 gi odatl cu ele devin posibile unele renovlri inacest cartier. Procesul a inceput deja. ExistI teama ci politicienii, dornici sd

impresioneze restul lumii, vor incerca si mute populatia de toxicomani.

Singurul cimin pe care l-a avut vreodati 21

Eva igi incdlcegte bragele, intinzdndu-le la spate gi inclinindu-se inainte

pentru a-si cerceta umbra de pe trotuar. Matthew se amuzi de momentul ei

de yoga drogati. Randall continu[ si bolboroseascl. La ora de vArf, eu imi

indrept cu nerlbdare privirea inspre traficul rutier din apropiere. in sfirqit

imi vine salvarea. Fiul meu, Daniel, soseqte cu maqina 9i deschide uga.

- Uneori m[ minunez de viaga pe care o am, ii spun eu' agezindu-ml

comod in locul pasagerului.

- Uneori gi eu mi minunez de viaga ta, imi spune el, ddnd din cap apro-

bator. Aici, lucrurile se incing destul de tare.

Ne punem in miscare. in oglinda retrovizoare, silueta Evei, care se inde-

pdrteazitot mai mult, gesticuleazi, intr-o pozigie cu picioarele deplrtate si

capul inclinat intr-o parte.

Hotelul Portland qi celelalte .fUaO, ale organizaliei Portland Hotel

Society reprezinti un model social de pionierat. Scopul organizatiei este

acela de a pune la dispozigie un sistem care s[ le ofere sigurangi gi ingrijiri

persoanelor marginalizate gi stigmatizate - celor ',umiligi 9i obidi1i", daci

ar fi sl-l citlm pe Dostoievski. Organizalia incearc[ sd salveze astfel de per-

soane din ceea ce un poet local a numit ,,strlzi ale strimutdrii 9i clidiri ale

excluziunii".

,Oameni au pur gi simplu nevoie de un ioc in care s[ fie", spune Liz

Evans, o fosti asistentl medicald la domiciliu, ale cirei origini in pltura supe-

rioarl a societigii ar putea pirea incompatibile cu actualul rol de fondator 9i

director al organizaliei. ,Al nevoie de un loc in care pot trii flrl a fi judecagi,

vinali gi hlrEuiEi. Aceste persoane sunt vlzute fiecvent ca o povard, acvzate

de infracliuni gi alte rele sociale si [...] privite ca o risipi de timp gi de energie.

Sunt judecate cu asprime chiar gi de cei care fac din compasiune o carierl."

De la incepururile modeste din anul 1991, Portland Hotel Society a aiuns

si inigieze mai multe proiecte: o banci a cartierului, o galerie de arti pentru

arri$tii din Downtown Eastside, primul cegtru pentru injectare supervizatl

din America de Nord, o unitate spitaliceascl pentru comunitate - in care se

trateaziinfeclii cutanate profunde cu antibiotice administrate intfavenos -,un cabinet stomatologic $aftit qi ,,Clinica Portland", unde eu lucrez de opt

22 Pe l1r2,mul fantomelor infometate

ani, Principalul scop al organizatiei este acela de a le oferi o locuinti aceloroameni care, altfel, ar sta pe strlzi.

Statisticile sunt dezolante. O analizl realizatd imediat dupi infiinlaredezvrluia ci trei sferturi dintre locatari si-au schimbat adresa de peste cinciori in anul precedent, iar 90To fuseserl pusi sub acuzalie sau condamnati de

infractiuni, deseori in mod repetat, cu precidere pentru furturi mirunte. inprezent, 36% dintre ei sunr infectali cu HIV sau sunr bolnavi de SIDA, iarmajoritatea sunt dependenti de alcool sau de alte substante - orice de la vindin orez sau apl de gurI, pdnl la cocain[ sau heroini. peste jumdtate dintreei au fost diagnosticali cu probleme mintale. Proportia amerindienilor cana-

dieni printre locatarii din Portland este de cinci ori cea din media generalia populaEiei.

Pentru Liz si ceilalti care au infiintat organizatia, a-i privi pe oamenicum trec de la o crizd,la alta fard un sprijin consistent devenise o frustrarefhrl de sfArsit.

"sistemul ii abandonase, spune ea, asa ci ne-am striduit s6

deschidem hotelurile cabazipenrru alte servicii si programe. A fost nevoiede opt ani pentru strAngerea de fonduri, de implicarea a patru ministereguvernamentale provinciale si a patru fundatii private pentru a reusi sI facem

din noul Portland o realitate. Oamenii au, in sfdrsit, propria lor baie, dotdripentru spllatul hainelor si un loc decent in care s[ mdndnce."

Ce face modelul Portland unic gi controversat printre serviciile care

asisti persoanele dependente este intentia sa de bazd, aceea de a-i accepta

pe oameni asa curn sunt, indiferent cAt de disfunctionali, tulburati sau

problematici ar fi. Clientii nostri nu sunt ,,siracii merituosi". Ei sunt doarsiraci - frri weun merit aparte in propriii lor ochi sau ai societilii. La hotelulPortland nu siligluieste himera mintuirii; nu existd asreprd-ri pentru rezul-tate acceptate din punct de vedere social, ci doar o recunoastere prozaicd a

nevoilor reale ale unor fiinte umane reale prinse intr-un prezentmizerabil,recunoastere btazatdpe un trecut tragic, egal pentru toti. Putem sI sperim(qi chiar sBerim) cI oamenii pot fi eliberaEi de demonii care ii bAntuie si nestriduim s[ ii incurajim in aceasti direcEie, insi nu visim ci un asemenea

exorcism psihologic poate fi impus cuiva, Adevlrul incomod este cI multidintre beneficiarii nostri rimin dependenti, de partea gregirl a legii, aga cumeste formulati legea acum.

Singurul clmin pe care l-a avut vreodati 23

Kerstin stuerzbecher, o fosti asistent[ medicali cu dou[ diplome in

art[ liberali, este un alt director al organizaqiei. ,,Nu avem toate rlspunsurile,

spune ea, qi nu putem neaplrat sd facem disponibili ingrijirea de care persoa-

nele au nevoie pentru a aduce schimbiri majore in viegile lor. Pini la urm[,

nu depinde de noi - fie au ce trebuie in ei, fie nu."

Locatarilor Ii se oferi asistenti in m[sura potentialului financiar al orga-

nizaqiei. Personalul responsabil de ingriiirea la domiciliu contribuie la cur[-

tenia camerelor qi ii ajutd cu igiena personall pe majoritatea celor care nu se

pot ajuta singuri. Mincarea este gititl qi distribuitl. Atunci cind este posi-

bil, paciengii sunt insotili la programdrile la medic sau pentru radiografii sau

alte investigagii medicale. Metadona, medicalia psihiatric[ 9i pastilele pentru

HIV sunt administrate de cltre personal. La fiecare citeva luni, un laborator

se instaleazi in Portland pentru a efectu aanalize cu scopul de a depista infec-

gia cu HIV gi hepatita si pentru analize de monitorizare a stirii pacienEilor.

Exist[ un grup de compozigie literarl, unul de poezie, unul de artl - chiar

si peretele meu este tapisat cu desenele locatarilor. Vine un acupunctor, se

oferl servicii de coafor; sunt seri de film. in perioada in care inc[ aveam fon-

duri, o dati pe an beneficiarii erau scoqi din mediul sumbru al cartierului

Downtown Eastside qi dusi intr-o tabir[. Fiul meu, Daniel, uneori angaiatla

Portland, obignuia si conduci un grup de muzici lunar.

Kerstin isi aminteste:

intr-o searl, in urml cu cAliva ani, am {inut seara talentelor in

portland cu grupurile de compozilie literard gi de art5. Am avut qi un

spectacol de cabaret. Pe un perete erau expuse lucrlri artistice, iar unii

gi-au citit poeziile. un vechi locatar a urcat la microfon. A spus ci nu are

nicio poezie si recite sau altceva creativ, ci a vrut doar si implrt4easci

faptul cI Portland a fost prima sa casi, cI aceasta era singura casl pe care

a avut-o vreod ^t6,

cL ennespus de recunoscitor fa16 de comunitatea din

care flcea parte, mindru de apartenenfa la acest grup, 9i ci gi-ar fi dorit ca

mama gi tatdl siu s[-l poatl vedea acum'

24 Pe tdrimul fantomelor infometate

"Singura cas[ pe care a avut-o vreodati": o propozitie care spune poves-tea multor persoane de pe Downtown Eastside, cartier al ,,unuia dintre celemai bune orase in care si triiesti"-.

{'

Aceastl munci poate fi nespus de satisficltoare sau extraordinar defrustrantI, in funcgie de starea mea de spirit. Deseori infrunt natura refrac-tarl a persoanelor pentru care sinrtatea gi binele lor valoreazi mai putindecit prezentul imediat, decdt nevoile de moment stirnite de droguri. Deasemenea, trebuie si-mi infrunt si propria rezistenti fagl de ei ca oameni.oricit mi-ag dori sr-i accept, cel putin in principiu, in unele zile sunt plin dejudecatl si dezaprobare, respingindu-i si dorindu-mi ca ei s6 fie altfel decitsunt. Aceasti contradictie isi are originile in mine, nu in pacienlii mei. Esteproblema mea - ins5, dat fiind dezechilibrul de purere evident dintre noi,este atat de ugor pentru mine si I prezint ca fiind problema lor.

Dependengele pacientilor mei fac ca fiecare situatie care incrude trata-ment medical sr fie o provocare. unde altundeva glseqti oameni cu o srni-tate atit de precari si totugi atit de reticenri fag[ de ideea de a avea grijdde ei insigi sau chiar de a le permite akora si aibl griji de ei? Din cind incind, trebuie efectiv convinsi si meargi la spital. Take Kai, cu o infectiela gold care il imobilizeazd si care l-lr putea lisa infirm; sau Hobo, a ciruiosteornielitr a srernului s-ar putea extinde la pllmini. Ambii birbali suntatit de concentrati pe urm[toarea dozi de cocaini, heroinl sau,jib',.., incitautoconservarea pierde orice insemnitate. Multi dintre ei au si o teamibine intiprrit[ de autoritare si neincredere in institutii, avind motive pen-tru care nimeni nu ii poate condamna.

"Md droghez ca si nu mai simt ce naibii simt c6nd nu m6 droghez,,, mi-aspus cAndva, in timp ce plingea, Nick, un dependent de heroinl gi metam-fetamind in virsti de +O de Li. ,,Carrd ,ru ,una sub efectul drogurilor m[simt deprimat." Tatrl lui le-a impregnat biieEilor sii gemeni ideea ci nu erau

* DupI cum deseori este descris orasul Vancouverla nivel international, cel mai recentinNew York Tintes, S ialie2007.** Argou pentru metamfetamini in canada, folosit mai ales in zona ontario. (-It[ tr.)

Singurul cimin pe care l-a avut vreodati 25

altceva decit ,,niste rahati". Fratele lui s-a sinucis in adolescenti, iar Nick a

devenit dependent pe viagd.

Tirimul Infernal al trlirilor dureroase ne inspiimint[ pe cei mai mulli

dintre noi. Dependengii de droguri se tem ci ar putea rimine captivi acolo

pentru totdeauna, dacl n-ar avea substanEele. Acest impuls de a scipa cere

un pret de temut.

Holurile din ciment gi liftul hotelului Portland sunt cur[late frecvent,

uneori de cdteva ori pe zi. Glurili de ace, unii locatari au rini supurante cro-

nice. Uneori, din lovituri gi tdieturi provocate de citre ceilalli drogagi sau din

crestlturi pe care gi le fac pe piele paciengii in timpul crizelor de paranoia

provocate de cocainl se scurge singe. Un birbat se ciupeste fbri incetare ca

si scape de insecte imaginare.

Nu e ca s,i cum in Downtown Eastside am fi scutigi de invazii reale,

Rozltoarele cresc intre perelii hotelului qi pe aleile lituralnice presirate cu

gunoaie. Parazigii populeazd multe dintre paturile, hainele 9i trupurile paci-

entilor': plosnite, piduchi Ei scabie. in cabinetul meu, gdndacii cad uneori din

clmiEi qi de pe pantaloni, ad[postindu-se rapid sub biroul meu, ,,imi place

s[ am prin preajmi unul sau doi goricei, mi-a spus cindva un tdnIr. Minincigindacii gi plognigele. Dar nu suport sI am un cuib intreg in salteaua mea."

Parazigi, bube, singe si moarte: pligile Egiptului.

in Downtown Eastside ingerul morlii ripune cu o rAvn[ gocantl.

Marcia, o dependentl de heroini in vdrstd de 35 de ani, s-a mutat din hotel

qi locuia cu chirie la jumltate de stradi depirtare. intr-o diminea!6, o voce

alarmatl imi spunea din telefon de o posibild supradozi. Am gisit-o pe

Marcia in pat, cu ochii larg deschigi, intinsl pe spate, deja in rigiditate cada-

vericd (rigor mortis). Bralele ii erau intinse, cu palmele in sus, in semn de

protest gi spaim[, parcl spunind: ,,Nu!Ai venit si mI iei prea repede, mult

prea repede!" Seringile de plastic trosneau sub pantofii mei in timp ce md

apropiam de trupul ei. Pupilele dilatate ale Marciei gi alte indicii fizice iispuneau povestea: nu a murit din cauza unei supradoze, ci din cauza sevra-

iului. Am stat lengl patul ei pre! de cdteva clipe, incercAnd si vdd in tru-

pul ei persoana incintitoare, chiar dac[ mereu distrasd, pe care o gtiam. intimp ce dldeam si plec, sirenele stridente imi spuneau cd, afar6 ajunseseri

vehiculele de urgeng[.

26 Pe tardmul fantomelor infometate

Marcia fusese in cabinetul meu cu o slptimdnl inainte, intr-o dispo-

zitie buni, cerdnd ajutorui pentru niste formulare medicale pe care trebuia

si Ie completeze pentru a primi ajutor social. O vedeam pentru prima datiin sase luni. in acea perioad[, cum explica ea cu o atitudine de resemnare

nonsalanti, il ajutase pe iubitul ei, Kyle, si spargl o mostenire de 130 000 de

dolari - un proces sprijinit dezinteresat de multi alti prieteni consumatori si

alti profitori. in ciuda popularitilii de care se bucura, a fost singuri atunci

cdnd moartea a insflcat-o.

O alti pierdere a fost Frank, un dependent de heroini retras, care doar

atunci cdnd se sirntea foarte riu te lisa, cu chiu, cu vai, si intri in camera

Iui ingusti din hotelul R.egal. ,,Nici in ruptul capului n-am si mor in spital",

declara el curajos in faga cerritudinii ci moartea, purtand chipul SIDA, iibitea la us[. Nu era chip s[ discuti cu Frank legat de asta sau de orice altceva.

A rnurit in patul siu prdpidit, dar in patul sd.u,in2AA2.

Frank avea un suflet cald, pe care nici chiar abrazivitatea lui lifnoasinu il putea ascunde. Cu toate ci nu mi-a povestit niciodatl despre viata lui,a exprimat esenla ei in ,,Trenul cltre iad din Downtown", o poezie pe care

a scris-o cu cdteva luni inainte sI moari. Este un recviem pentru el insusi

si pentru zeci de femei - clrogate, practicante ale sexului comercial - des-

pre care se spune ci au fost ucise la. infama fermi de porci Pickton, in afara

Vancouverului.

Am plecat in oras - pe Hastings gi Main

Cdutknd cumua sd scap de durere

Am gdsit doar un bilet de tren

Numai dus, la trenul cdtre iad

La o fermd, nufaart:e departe,

Mai muryi prieteni au plecat

Fdrd durere, o dihne as cd.- se-n p ac e

I-a capdt de drum, tn trenul cdtre iad

D d-mi pace inqinte sd mor

Calea e-ntinsd

Toli ne trdim propriul iad

Mereu alte bilete Ia trenul cdtre iad

Singurul cdmin pe care l-a avut vre0dat, 21

Trenul cdtre iad

Trenul cdtre iad

Un bilet numai dus la trenul cdtre iad.

Lucrdnd in medicina paliativi, in ingrijirea afecfunilor terminale,

m-am intdlnit deseori cu moartea. intr-un sens real, medicina pentru

persoanele dependente din cadrul acestei popula$i este, gi ea, munca

paliativi. Nu ne agteptlm si vindecim pe nirneni, ci doar si ameliorim

efectele dependenlei de droguri gi suferingele persoanei qi sI imblinzim

impactul supliciilor de naturl legal6 9i sociali pe care cultura noastrd le

folosegte pentru a pedepsi persoanele dependente de droguri. Cu exceplia

rari a citorva norocogi, care scapi din colonia de drogagi din Downtown

Eastside, foarte pulini dintre pacientii mei vor ajunge la anii bltr6negii. Cei

mai mulgi vor muri din cauza unor complicalii ale virusului HIV, ale hepa-

titei C, ale rneningitei sau din cauza septicemiei severe contractate ln urma

repetatelor injectiri din perioada consumului indelungat de cocainl. Unii

vor ceda in faga cancerului la o vdrsti relativ tdnirl, sistemul lor imunitar

slibit gi tensionat fiind incapabil sI faci fali bolilor. Asa a murit Stevie,

bolnavd de cancer hepatic. Expresia sardonic[ gi simpaticl, mereu vizibili

n in lb. eng., in original:

Went dow ntow n - H astings and MainLaokingfor relieffrom the pain

All I di.d was f.ndA one-way ticket on a Hellbound Train

On afarm notfar away

Seueralfriends were taken away

Rest their sowls frorn the pain

End their ride on the Helhound Train

Gfue me peace before I d.ie

The track is laid out so well

We all liue our priuate hell

.lust more tickets onthe Hellbound Train

Hellbound Train

Hel.lbound Train

ane-way ticket on a Hellbound Train (N. red.)