ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015 S\pt\mnal realizat de Editura Polirom [i Ziarul de Ia[i supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMNIA APARE SMB|TA WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI CURSA PENTRU CCE2021 CONTINU|

Ia[ul seprinde de coad\ [i se-nvrte `n cerc

C\t\lin Hopulele

Ia[ul va miza `n cursapentru Capital\ Cultural\European\ exact pe ace-lea[i elemente care l-auajutat s\ ob]in\ multedintre proiectele eu-ropene care au v\rsatmilioane de euro la vestde Prut rela]ia cuMoldova [i Ucraina, com-ponenta aceastatransfron talier\ [i faptulc\ este cel mai estic ora[din Uniunea European\.~ns\ conceptul propus deFlorin C`ntic, director alArhivelor Na]io nale Ia[i [ivicepre[edinte al Fun -da]iei Ia[i Capital\ Cul-tural\ European\, a fostcriticat de ie[eni tocmaidin acest considerent c\ se folose[te de un lim-baj de lemn care, `n locs\ stimuleze ideea de ori -ginalitate a ora[ului, tri -mite c\tre acelea[i titluripompoase de pro iecteeuropene care ascund uncon]inut mediocru.

pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de R\zvan Chiru]\ `n paginile 8-11

Dac\ nu am fi dezam\gi]ide prea mul]ii mini[tri aiCulturii din ultimii 25 deani postcomuni[ti, ar fi opl\cere s\-l citim pe Ionu]Vulpescu. Actualul [ef alministerului nu doar c\pune singur degetul per\nile care `i dor att demult pe oamenii de cultur\,dar face [i numeroasepromisiuni care sun\ bine [i necesar. Dar, tocmai pentru c\ `n Romnia drumul de la promisiuni la fapt\ e att de lung, efiresc s\ privim declara]iilesale de inten]ie cu o anumit\ reticen]\. Chiar [iIonu] Vulpescu a remarcataceast\ ne`ncredere dinpartea noastr\.

INTERVIU CU IONU} VULPESCU, MINISTRUL CULTURII

Oamenii de cultur\ nu au protestat cnd mini[triiau acceptat amputareabugetului Culturii

www.suplimentuldecultura.roUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

2 actualitate

CURSA PENTRU CCE 2021 AU FOST LANSATE CONCEPTUL {I LOGO-UL

Ia[ul se prinde de coad\[i se-nvrte `n cerc

C\t\lin Hopulele

Cu barca, de laChi[in\u la Cern\u]i

La conferin]a de pres\ care a avutloc pe 17 aprilie la Palatul Rozno-vanu, `n prezen]a primaruluiGheor ghe Nichita, a noului direc-tor al funda]iei, Dan Dobo[, [i a in-spectorului [colar general, Came-lia Gavril\, Florin C`ntic a insis-tat `n mod repetat asupra faptuluic\ acest concept al Ia[ului pentrucursa din 2021 nu este brandulora[ului [i c\ nu reprezint\ im-aginea ora[ului de acum, ci cea ca-re trebuie s\ fie pn\ `n 2021. Dealtfel, Ia[ul nici nu pare `nc\ a fiInterfa]a R\s\ritean\ a Culturii

Europene sau versiunea `n en-glez\ a sloganului lansat de Fun-da]ia Ia[i Capital\ Cultural\European\ Easterly Hubof European Culture.Conceptul trebuie s\fie clar, limpede [iu[or de ]inut minte,s\ arate elementelecomponente carestructureaz\ do-sarul [i s\ poat\trimite la ]inta fi-nal\ a progra-mului. El pleac\de la identitateacultural\ a ora -[u lui, se axeaz\pe argumente spe -cifice, identific\un orizont de ac ]iu -ne, a explicat Flo-rin C`ntic. Practic, ` njurul acestui conceptlansat s\pt\mna tre-cut\ de c\tre funda]ie, seva construi `ntreg dosarulde candidatur\ care trebuie s\fie finalizat pn\ la sfr[itul anu-lui, iar toate proiectele trebuie s\fie ghidate pe aceast\ linie rela]ia cu Chi[in\ul [i Cern\u]iul.

Acesta este [i punctul forte alconceptului `n ochii primarului

Ia[ului, Gheorghe Nichita, care avorbit la conferin]a de pres\ de -spre faptul c\ ora[ul trebuie s\ `[ideschid\ por]ile culturale c\treChi[in\u [i Republica Moldova.Denumirea de Ia[i 2021 Inter-fa]a R\s\ritean\ a Culturii Euro-pene este o idee pe care am lan-sat-o mai demult [i pe care amidentificat-o `n discu]iile purtatecu numero[i oameni de cultur\.Chiar actualul pre[edinte al Ro-mniei, pe atunci primar al Sibiu-lui, spunea c\ Ia[ul ar avea o[ans\ foarte mare dac\ ar deveniun vector de cultur\ c\tre Moldo-va [i Ucraina, mai precis Chi -[in\u [i Cern\u]i, ora[ele `nfr\]i -te cu Ia[ul, a spus primarul, pre-ciznd c\ u[a este `nc\ deschis\

celor care sunt interesa]i s\ aduc\propuneri de `mbun\t\]ire a idei-lor lansate de funda]ie.

Culturile din Sibiu [i hub-urile ie[ene

Cum s-a ajuns la ideea acestuiconcept? Florin C`ntic explic\ fap-tul c\, pe lng\ consultarea docu-mentelor de participare ale Comi-siei Europene [i reglement\rilena]ionale, s-a discutat att formal,`n cadrul unor dezbateri, ct [i in-formal, cu managerii culturali aiinstitu]iilor publice din Ia[i, antre -prenori culturali, arti[ti, ONG-uride profil, dar [i cu oameni cu expe-rien]\ din domeniul indus trii lorcreative sau al managementului

cultural european. Florin C`ntica mai precizat c\ s-a a[teptat ela-borarea conceptului [i rezultateleBarometrului cultural prezentatde Asocia]ia AXIS `n martie 2015,`ns\ niciunul din felurile `n carevedeau ie[enii reprezentat ora[ullor nu s-a reg\sit `n rela]ia con-cept-slogan-sigl\. ~n barometrulrealizat de AXIS, ie[enii au votatc\ `ntr-o sintagm\ care s\ caracte-rizeze ora[ul ar trebui s\ existecuvintele cultur\, studen]esc, isto-ric, `ns\ la momentul respectiv,Florin C`ntic a argumentat c\ ast-fel de elemente se g\sesc [i ` n toa-te celelalte ora[e candidate dinRomnia [i c\ Ia[ul trebuie s\ sepromoveze prin originalitateaconceptului.

~n afar\ de hub-ul sau interfa]aculturii europene, au mai existat[i alte propuneri care s\ delimite-ze conceptul strategiei Ia[uluipentru cursa din 2021. Una dintreacestea a fost ridicat\ inclusiv `na[a-numita campanie de teasing,`n care funda]ia a vorbit despreTrecutul ne recomand\, viitorulne apar]ine . Apoi au mai fostluate `n considerare att o propu-nere mai veche de brand al ora -

[ului, Ia[i ora[ul inspi ra]iei,ct [i o propunere din parteadirectorului firmei Rofilco, re-gizorul [i profesorul universi-tar Alex Condurache, care a su-

gerat c\ Ia[ul este legat `ntot-deauna de ideea aceasta de timp,

de la tradi]ie la istorie. Astfel,acesta din urm\ a propus un slo-gan Take your time/Oleac\ der\gaz, la care s-a renun]at `n pro-cesul de selec]ie. A mai existat [i

propunerea directorului Muzeu-lui Literaturii Romne din Ia[i,scriitorul Dan Lungu, care a su-gerat `ncercarea g\sirii uneiproblematiz\ri graduale `n ju-rul ideii de ospitalitate. Flo-rin C`ntic a respins ` n conferin]ade pres\ aceast\ idee, aducndiar\[i argumentul originalit\]ii,f\cnd trimitere la faptul c\ toate

ora[ele care candideaz\ la aceas t\pozi]ie `n 2021 se pot recomandaca fiind ospitaliere. Acesta a maispus [i c\ s-a renun]at la pro -punerea ini]ial\ de slogan Letscross the borders , considerat\ afi improprie `n contextul agresiu-nilor Rusiei [i al r\zboiului dinUcraina.

~n fine, una dintre cele mai con-crete propuneri ale societ\]ii civi-le a venit din partea firmei Namo-go, concretizat\ sub dou\ sloga-nuri Ora[ul pentru care to]i oa-menii sunt frumo[i [i Ura nuare loc `n cultur\. De[i reprezen-tan]ii Namogo nu au mai dorit s\comenteze subiectul, c=nd au fostcontacta]i de Suplimentul de cul-tur\, la `nceputul lunii martie,

Ia[ul va miza `n cursapentru Capital\ Cultural\European\ exact peacelea[i elemente care l-au ajutat s\ ob]in\multe dintre proiecteleeuropene care au v\rsatmilioane de euro la vestde Prut rela]ia cuMoldova [i Ucraina,componenta aceastatransfrontalier\ [i faptulc\ este cel mai estic ora[din Uniunea European\.~ns\ conceptul propus deFlorin C`ntic, director alArhivelor Na]ionale Ia[i [i vicepre[edinte alFunda]iei Ia[i Capital\Cultural\ European\, afost criticat de ie[enitocmai din acestconsiderent c\ sefolose[te de un limbaj de lemn care, `n loc s\stimuleze ideea deoriginalitate a ora[ului,trimite c\tre acelea[ititluri pompoase deproiecte europene careascund un con]inutmediocru.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

actualitate 3

cnd au lansat conceptul, au pre-cizat c\ ini]iativele oficiale pot fifundamental `mbun\t\]ite [i c\orice discu]ie despre viitorul cul-tural al ora[u lui nu poate ignorafaptul c\ ora [ul are experien]aunei tragedii produse printr-o gra -v\ pr\bu[ire moral\ [i cultural\ Pogromul din 1941. Astfel, r\niletrecutului trebuie dep\[ite [i folo-site ca un prilej de `mbr\]i[are aunei culturi [i a unei educa]ii cu oprofun d\ dimensiune umanist\.Ace[ tia au considerat c\ identita-tea ora[ului nu ar trebui construi -t\ pe un element comod, pozitiv,u[or de ` mpachetat [i de comuni-cat, ci pe aceste aspecte care suntmai dificile, pentru a demonstrac\ exist\ resursele unei eventualeschimb\ri. Demon str\m c\ avemresurse interioare pentru a trans-forma, prin cultur\, acest r\u [i ti-pul de gndire care l-a provocatsau `nlesnit `n surs\ de regenera-re a binelui din noi. Scopul aces-tui demers este ca tot mai mul]iie[eni s\ priveasc\ diversitateapersoanelor, etniilor [i grupurilorculturale ca normal\, benefic\ [iun prilej de `mbog\]ire spiritual\pentru to]i, au mai spus cei de laNamogo.

~n 2007, la candidatura pentruCapital\ Cultural\ European\, Si-biul a propus [i a p\strat ca sloganSibiu City of Culture, City ofCultures/Sibiu un ora[ al cul-turii, un ora[ al culturilor. Mer-gnd pe aceast\ tem\ a multicul-turalit\]ii [i a felului ` n care aceas -ta se reg\se[te `n via]a ora[ului,Sibiul a avut un slogan foarte apre -ciat de c\tre presa vremii [i care adevenit cumva unul dintre moto-urile ulterioare ale ora[ului. Subaceast slogan, `n Sibiu s-au desf\ -[urat peste 2.000 de evenimenteculturale, din toate domeniile.

La drum cu Sfnta Parascheva

~n cadrul prezent\rii organizate laPrim\ria Municipiului Ia[i, Flo-rin C`ntic a ]inut [i s\ defineasc\acest concept, pentru a oferi un ca-dru de care s\ se ]in\ cont atuncicnd se vor depune viitoarele pro-iecte. Acesta a insistat de mai mul-te ori asupra faptului c\ acest con-cept nu reflect\ starea actual\ aora[ului, iar fiindc\ titlul de ca-pital\ nu se acord\ pentru ceea ceeste ora[ul, ci pentru ceea ce `[ipropune s\ devin\, conceptul afost gndit s\ fie unul proiectiv.Conceptul trebuie s\ fie proiec-tiv, s\ dea o alt\ dimensiune ofer-tei culturale existente, s\ o dezvolte[i s\ o diversifice. Criteriul dimen -siunii europene a programuluicultural propus este esen]ial. E deajutor, deci, dac\ raportarea laEuropa apare explicit `n titlu. Ca-litatea [i specificitatea programului

cultural fac diferen]a ` ntre compe-titori, conceptul trebuie, a[adar,s\ arate, `nc\ din slogan, cum sediferen]iaz\ Ia[ul de ceilal]i com-petitori [i care este ]inta pentru2021, a precizat Florin C`ntic.

Acesta a spus c\ rolul Ia[uluitrebuie gndit, ` n acest concept, cafiind un ora[ ce are o bun\ tradi]ie[i o ofert\ consistent\ a evenimen-telor culturale la nivel european,fiind nevoie ca pn\ `n 2021 s\ de-vin\ un punct de comunicare `n -tre Uniunea European\ [i Est.Acesta a argumentat c\ Ia[ul ar ficea mai estic\ metropol\ a UE [ic\ specificitatea european\ `i d\ opozi]ie unic\. Exist\ dou\ di-mensiuni care individualizeaz\Ia[ul `n raport cu al]i competitoridin ]ar\ deschiderea transfron-talier\ c\tre Chi[in\u [i Cern\u]i[i organizarea celui mai impor-tant pelerinaj spiritual r\s\ritean`n jurul c\ruia s-au construit S\r -b\torile Ia[ului [i care aduce anualun milion de vizitatori ` n decursulctorva zile, a ad\ugat C`ntic.

Vicepre[edintele funda]iei a`ncercat s\ explice [i folosirea cu-vntului interfa]\, hub din engle -z\, descris de multe persoane du -p\ lansarea conceptului ca fiindunul greoi, dificil de digerat [i ca-re nu ar trebui folosit `ntr-o sin-tagm\ ca un slogan, care trebuies\ fie atr\ g\tor [i simplu de re]i -nut. Florin C`ntic a argumentat c\termenul ar sugera un punct deconexiune, un nod de re]ea, deconectare a surselor diferite [i dedialog. ~n tocmai acest dialog nepoate ajuta, a spus acesta, preci-znd c\ Ia[ul trebuie s\ devin\ ointerfa]\ pentru regiunea Moldo-vei, att `n ]ar\, ct [i pe parteacealalt\ a Prutului.

Proiectele se potdepune `ncepnd cu 4 mai

La acela[i eveniment, vicepre[e -dintele funda]iei a precizat [iagenda din perioada urm\toare,specificnd c\ s-au stabilit inclu-siv datele la care se poate `ncepedepunerea de proiecte. Pn\ pe 30aprilie, funda]ia [i Prim\ria [i-auluat angajamentul de a g\si un par -tener pentru identitate vizual\ [icare s\ redacteze [i un program decomunicare cu ie[enii, dar [i s\angajeze un director executiv al fun-da]iei. Scrierea dosarului pentrucandidatur\ va `ncepe pe 4 mai [ise va `ncheia la sfr[itul aceleia[iluni, cnd o firm\ specializat\ vafi angajat\ att pentru redactare,ct [i pentru selectarea evenimen-telor pentru agenda anu lui 2021.Proiectele se pot depune de pe 4mai pn\ la finalul lunii iulie, do-sarul de candidatur\ se va scriepn\ pe 31 august [i se va definitiva

pn\ la finalul lui septembrie, iarluni, 5 octombrie, acesta trebuiedepus la Ministerul Culturii.

Conform conceptului [i strate-giei prezentate, orice institu]ie decultur\ sau de educa]ie, public\sau privat\, ONG-uri, antrepre-nori creativi sau arti[ti individualipot s\ depun\ proiecte culturalepentru agenda anului 2021. Ace[tia`ns\ trebuie s\ `ndeplineasc\ o se-rie de condi]ii. Proiectele trebuies\ `nclud\ o dimensiune euro-pean\, fie prin parteneriate, copro-duc]ii, public-]int\ din mai multe]\ri, s\ genereze o dezvoltare c\treChi[in\u [i/sau Cern\u]i sau s\stabileasc\ parteneriate cu institu -]ii din ora[ele acestea, s\ urm\ -reasc\ o ]int\ educativ\ sau forma-tiv\ pentru public, s\ propun\ pro-iecte de industrii creative care s\ajute la dezvoltarea regiunii [i s\contribuie la promovarea pe planeuropean a crea]iilor ie[ene. Avnd`n vedere poten]ialul creativ alIa[ului, recomandabile `n configu-rarea identit\]ii vizuale a dosaru-lui de candidatur\ sunt folosireacrea]iilor originale ale arti[tilorie[eni [i evitarea utiliz\rii elemen-telor serializate, impersonale, obi[ -nuite `n publicitatea comer cial\,se precizeaz\ `n prezentarea con-ceptului.

Orice proiect depus trebuie s\ating\ trei ramuri ale conceptuluigndite de organizatori memo-ria responsabil\ (care cuprindeactivit\]i ce privesc istoria ora[u -lui, identitatea regional\), culturavie (evenimentele culturale, aicieste dat ca exemplu Festivalul

Interna]ional al Educa]iei) [i spi-ritualitatea implicat\. Pentru aceas -ta din urm\, funda]ia propune rea -lizarea de proiecte care s\ pun\ `n

eviden]\ turismul de patrimoniu,cel religios [i p\strarea leg\turi-lor cu comunit\]ile de ln g\ m -n\ stirile Ia[ului.

Cu ocazia prezent\rii conceptului, a fost realizat [iun logo care ar urma s\ `nso]easc\ Ia[ul peste tot`n prezent\rile oficiale pentru cursa din 2021.Acesta a fost realizat de Felix Aftene, directorulUniunii Arti[tilor Plastici din Romnia, Filiala Ia[i,[i are o simbolistic\ cel pu]in `ncifrat\. Desenul,mai explicativ ` n versiunea sa orginal\, ca pictur\,[i nu `n varianta stilizat\ prezentat\ de funda]ie,`ntruchipeaz\ un om cu aripi care se contorsio-neaz\ pe spate, `ncercnd s\ `[i ating\ cu miniledegetele de la picioare, existnd un mic spa]iupn\ la a face asta ` n partea dreapt\ a imaginii, ca-re ar simboliza deschiderea c\tre Est, implicit c\ -tre Chi[in\u [i Cern\u]i. Este o imagine stilizat\a lui Cronos, a timpului [i istoriei, un timp circu-lar, mitic, spiritualizat. Este, de asemenea, o ima -gine care nu exclude elementele de umanitate aleculturii [i care arat\ conexiunea spiritual\ a`ntregului proiect [i, nu ` n ultimul rnd, deschide-rea c\tre Est, a deslu[it reprezentarea grafic\Florin C`ntic. Primarul Ia[ului s-a ar\tat oarecumrezervat `n o comenta logo-ul la conferin]a depres\, preciznd doar c\ se mai pot face modific\riasupra acesteia pn\ la `nceperea scrierii proiec-tului.

Primarul nu este `ns\ singurul rezervat cu pri-vire la forma [i reprezentativitatea logo-ului res-pectiv pentru Ia[i [i pentru cursa din 2021. Contac-tat de c\tre Suplimentul de cultur\, artistul vi-zual Dan Perjovschi a precizat c\ logo-ul pare `n -ve chit [i metaforic. Putea fi ceva nasol de tot, a[a,logo-ul este, pentru mine, un cerc ` nchis (nu zic vi-cios, nu zic mu[cat degetele de la picioare [i niciautosuficient). Un b\rbat `n cerc cu arip\. Arat\pu]intel `nvechit [i metaforic... A[ fi preferat cevacontemporan, viu, deschis [i colorat (a]i v\zutvreodat\ logo-urile Barcelonei?). Ia[ul are arti[tiexcep]ionali, cu ochi [i viziune actual\ [i global\.Ar fi putut s\ `i foloseasc\. A[a, pare un logo pen-tru Ia[i Capitala Moldovei anii 80. Iar aripa aiaparc\-i un pumnal `nfipt `n spate. Sau poate \sta-iclenciul [i nu m-am prins eu, a spus Dan Per-jovschi.

Prins\ `n aceast\ metafor\ a timpului, repre-zentat\ de acel Cronos contorsionist, cursa pentruCapital\ Cultural\ European\ a capitalei Moldo-vei pare c\ urmeaz\ un traseu similar `ncearc\s\ se prind\ de coad\ [i ajunge s\ se `nvrt\ `ncerc.

De-a dura cu Cronos

4 opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

To]i ace[ti speciali[ti pretind,m\car ` n sinea lor dac\ nu cu vo-ce tare, la lumina zilei , c\ [tiumult mai bine dect tine ceea ce`nseamn\ o carte. {i se comport\ca atare. To]i se vor crede specia -li[ti, mai pu]in autorul care, de ce-le mai multe ori, e v\zut drept unbanal [i oarecum stngaci presta-tor de servicii, a[teptndu-se de lael doar s\ respecte principiulClientul nostru, st\pnul nostru.

Ori altfel spus: Slug\, casc\ gura,bele[te ochii la ce vrea boierul ca-re te ]ine `n via]\. {i subliniez,numai dac\ e[ti incredibil de no-rocos, altfel te pnde[te o indife-ren]\ ct neantul boierii vor`ncepe s\-]i dea, sf\to[i, lec]ii.

Mai `nti `]i vor lua la disecatnumele. Cine e[ti tu? Dac\ nu s-aauzit des de tine `n pres\, `n spe-cial la televizor, ` n topurile blogge-rilor, ` n gura profilor de literatur\,

nu exi[ti. Dac\ nu faci parte dintr-untop de maximum zece nume pe ca-re le re]in f\r\ s\ se uite pe cevaagen]ii de vnz\ri, librarii [i pu-blicul larg, `n general, n-ai nici o[ans\. C\ vinzi 200 de c\r]i, c\vinzi 2.000, tot scriitor de cartiermori. Aproape c\ nici nu merit\s\-]i mai ba]i capul, f\r\ s\ vii cualtceva (`n schimb, dac\-]i [tiu nu-mele de undeva, po]i s\ publici [iinstruc]iunile de folosire a fieru-lui de c\lcat. Oricum te cump\r\,chit c\ te citesc sau nu, c\ `n]elegceva sau nu).

Altceva care s\ conteze ar pu-tea fi titlul (con]inutul e doar oanex\ neglijabil\). {i-l vor diseca[i pe acesta. S\ nu fie unul banal.Trebuie ceva ]ip\tor, ceva care s\le zdruncine din temelii frigidita-tea fa]\ de literatura autentic\. S\fie ca un par `n moalele capului.S\ le gdile pn\ la hohote, pn\la lacrimi, orgoliul. S\-i fac\ s\ secread\ cool, de[tep]i. Apropo deasta, ofer gratis un pont: orice car-te, indiferent de calitatea [i de ge-nul ei, va avea vnz\ri duble dect`n mod obi[nuit, dac\ va cobor` lamaximum de scabro[enie [i dedisperare pentru a atrage aten]ia,

parodiind un bestseller al zilelornoastre: Suge-o, Ramona!. Pun pa-riu: orice autor, indiferent ce scrie,va vinde de dou\ ori mai mult de-ct `n mod obi[nuit, dac\ `[i va in-titula cartea Suge-o, Andrei! (p\s -trnd numele faimosului autor cupeste un milion de cititori online).

Dac\ e[ti extrem de norocos [ite `ncadrezi `n parametrii corec]ide nume [i/sau titlu, e posibil s\ai parte de acestea:

Editorii te vor publica de`n -dat\. Redactorii [i tehnoredacto-rii vor ]ine cont [i de p\rerile tale.Agen]ii de vnz\ri nu-]i vor maitrece cartea la categoria para [u -te, vor avea grij\ s\ cear\ un re-print cnd 70-80 la sut\ dintreexemplare se epuizeaz\ `n dou\-trei luni. Librarii nu te vor maiplasa `n cel mai `ntunecat col] alafacerii lor, nu te vor refuza pen-tru c\ faci parte din colec]ia dec\r]i-mici-[i-albe-sau-mari-[i-ne-gre-care-nu-se-vnd [i te vor con-sidera un-dan-puric-o-mihaela-r\du lescu-un-feng-shui-de-pus-`n-vitrin\. PR-i[tii nu-]i vor mai ex-plica de ce nu e bine s\ publici ocarte vara, de ce nu-i momentulpotrivit s\ apari acum. Ziari[tii

nu te vor mai `ntreba cu mil\, daristeric: Ct, ct c[tigi din scris?.Criticii literari nu te vor mai c\u -ta de profunzime [i de valoare es-tetic\, ca pe g\in\ de ou\. Tradu -c\torii nu vor mai a[tepta s\ te cu-noasc\ personal ca s\-]i citeas c\,la doi ani dup\ asta, o carte. Citito-rii nu te vor mai judeca `n func]iede sim]urile lor tocite de cli[ee [ide filme hollywoodiene, `n func]iede nu-m\-`ntrista-distreaz\-m\,de nu-m\-plictisi-bag\-mai-mul -t\-ac]iune-sau-dragoste, nu sevor mai trage cu tine de [ireturipe Facebook, pentru simplul faptc\ le-ai acceptat cererea de prie-tenie. Rudele se vor gndi dedou\ ori `nainte s\ te chestionezeretoric de ce te ocupi de literatur\[i nu de ceva serios. ~n general,dac\ au auzit de numele t\u la te-levizor, dac\ ai titlul potrivit, maiales dac\ s-a f\cut un film dup\cartea ta, to]i speciali[tii se vorpretinde mai pu]in speciali[ti. Nupn\ `ntr-acolo `nct s\ accepte c\tu, autorul, te pricepi mai bine lac\r]i dect ei, dar, ori[ict, vor re-cunoa[te c\ ai ceva de zis ` n ap\ra-rea ta.

Astfel [i altfel, `n condi]ii nor-male, dac\ te p\strezi un om cu ca-pul pe umeri, ajungi s\-]i explicila un moment dat de ce bucuria dea publica o carte se poate transfor-ma `ntr-o imens\ grea]\, indife-rent dac\ ai sau nu succes cu ea.

~ntmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Pe prima copert\, deasupra vul-pii, se anun]\ c\ urmeaz\ unbasm islandez `ntunecat, plin deumor [i lirism. Sub vulpe seg\se[te un citat din `ndr\gitacnt\rea]\ Bjork: Vulpea al-bastr\ e un roman magic. Bjorkeste citat\ fiindc\ autorul roma-nului magic, Sjn (Sigurjon Bir-gir Sigurdsson), este unul dintretextierii s\i. Sjn mai este [i dra-maturg [i, fire[te, cum `i st\ bineunui domn din Reykjavik, ct sepoate de poet.

Pe ultima copert\, The Ti-

mes descrie ceea ce deja s-a cititdrept un roman-parabol\, comic[i liric, despre natura lucrurilor.The Independent trateaz\ car-tea tot drept roman, mai exact unroman translucid, ` n care cititorulsimte cum, dincolo de suprafa]\,se mi[c\ lucruri stranii [i lumi-noase, ce las\ `n urm\ o serie demici capcane ascunse. Apoi, da c\nici speciali[tii nu se pot hot\ r`...

Exist\ totu[i cteva certitu-dini: ac]iunea se petrece `n anul1883, `n Islanda. Exist\, totodat\,mai multe pove[ti care se `ntre -p\trund. Exist\ pastorul Baldur,exist\ o vulpe albastr\ (sau poatec\ mai multe), exist\ un botanist Fridrik B. Fridjonsson , o tn\r\cu sindromul Down, care a fostsalvat\ dintr-un naufragiu, a adusbucurie `n vie]ile mai multor oa-meni, a murit, iar acum este `n -mormntat\.

Cred c\, pn\ la urm\, ca dinorice carte mare, [i de la acest

Sjn ia fiecare ce vrea: textul Vul-pea albastr\ e [i parabol\, e [ibasm, e [i roman, e [i translucid, e[i liric, e [i `ntunecat, e [i postmo-dern [i vechi `n acela[i timp, com-plex, paradoxal [i, cel mai impor-tant, frumos. Are ceva din adn-curile `n care navigheaz\ Hemin-gway `n B\trnul [i marea, re-zum\, destul de bine, cteva din-tre tarele fundamentale ale omu-lui, acest animal limitat, lacom,criminal [i vis\tor. Desigur, ca `norice istorie care-[i propune`n]elepciunea, vn\torul ajunges\ fie vnat.

Personal, prefer portretul trz-iu al unui personaj absolut secun-dar: Solvi Helgason, descris dreptvagabond [i om bun la toate. G\ -sesc scandaloase asem\n\ri `ntrevia]a lui Solvi [i via]a mea ade v\ -rat\. {i el tr\ia `n[irnd brfe deprin alte ]inuturi. Era deci un po-vestitor [i un distribuitor de [tiri,era ochelarist [i `nzestrat cu jude-cat\ dreapt\. Era un culeg\tor deharfe.

Mai departe: Vulpea albastr\ e,`n egal\ m\sur\, o constatare foar-te trist\ a eforturilor pe care tre-buie le `ntreprind\ omul pentrusuprave]uire, o epopee a acesteilupte `n egal\ m\sur\ ridicol\ [iamuzant\, absurd\ [i tragic\, uncontinuu amestec de comedie [idurere.

Vulpea albastr\ se apropie,chiar dac\ ocolind [i ab\tndu-seprin teologie [i combaterea elec-tricit\]ii [i Evangheliei dup\ Edi-son, se apropie, deci, periculos demult de r\spunsul groaznic, daradev\rat la mai vechea `ntrebareCe este omul?.

Dar scrie frumos Sjn. Scriefoarte frumos. Fragment: Printrecrestele dinspre apus se z\re[te obuc\]ic\ de cer pe care str\lucesctrei stele din constela]ia Lebedei.

Norii atrn\ greu deasuprav\ii.

Ninge pn\ a doua zi spreprnz.

Cerul e senin, iar prima scli -pire sngerie a zorilor str\punge

`ntunericul adnc al miezului deiarn\.

Poate c\, `n definitiv, estetricaasta e toat\ treaba cu Vulpea al-bastr\. Poate c\ Vulpea albastr\ edoar o z\pad\ care cade [i cade [icade [i acoper\ tot p\mntul, as-cunznd o tain\ care s-ar puteaafla, dar la fel de bine s-ar putea s\nu se afle niciodat\.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Am citit [i eu, ca toat\lumea, Vulpea albastr\ alui Sjn `n toamn\, cnd a ap\rut `n BibliotecaPolirom. P\strez deatunci o t\cere`ndelungat\ asupra c\r]ii.Nu sunt foarte sigur c\[tiu ce e.

Autorul [i speciali[tii

Taina

Dup\ ce ai terminat de scris o carte, dac\ ai noroc cu carul, aceasta va fi preluat\ de o armat\ `ntreag\de speciali[ti. Editori speciali[ti, redactori speciali[ti,tehnoredactori speciali[ti, agen]i de vnz\rispeciali[ti, PR-i[ti speciali[ti, librari speciali[ti, critici speciali[ti, ziari[ti speciali[ti, traduc\torispeciali[ti, agen]i literari speciali[ti, cititorispeciali[ti. Ba chiar te vei trezi c\ ai rude [i prietenispeciali[ti, care `]i vor explica cum trebuia s\ fie maibun\ cartea ta, via]a ta care, `ntr-un fel saul altul, ]i-a sc\pat printre rnduri.

PNL [i PSD au fiecare peste 35 lasut\. Cifrele variaz\ de la sondaj lasondaj, `ns\ `n nici o m\su r\ toarecele dou\ forma]iuni nu coboar\sub 35 la sut\. Liberalii se `nvrt`n jurul barierei de 40 (sondajelegalbene dau partidul chiar la 45-47), `n timp ce PSD nu reu[e[te s\urce la 40 la sut\, acolo unde seafla `nainte de preziden ]iale.

Dup\ du[ul rece din noiembrie,PSD pare s\ fi atenuat c\derea, iarm\surile anun]ate de c\tre guvern,cu TVA-ul redus, noul Cod Fiscal,dar [i alte cado uri ale lui Pontac\tre romni, par s\-[i arate roa -dele pentru un partid de guvern\ -mnt aflat ` n al treilea an de mandat.

PSD [tie s\ comunice, echipadin jurul lui Ponta fiind f\r\`ndoial\ cea mai performant\ laacest capitol din `ntreaga istorie asocial-democra]ilor. Pn\ [i N\s -tase poate fi invidios pe mai t -n\rul s\u tovar\[, fostul premiernereu[ind la vremea lui s\-[i as-cund\ arogan]a `n fa]a oamenilor,dar mai ales `n fa]a camerelor deluat vederi. Ponta a `mprumutatceva din mi[toc\reala lui N\stase,`ns\ echipa de imagine din preaj-ma sa reu[e[te s\-i ]in\ `n fruie[irile [i s\ puncteze la capitolecare pn\ acum n-au fost nicio-dat\ favorabile PSD-ului.

Spre deosebire de guvernele

anterioare, Victor Ponta a avut [inorocul unei ierni blnde, f\r\prea mult\ z\pad\ [i drumuri blo-cate, ma[ina de propagand\ ro[ieputnd lucra `n lini[te, f\r\ bruia-je, adaptndu-se din mers la si tua -]ia din teren.

PSD pare a fi sc\pat, cel pu]in`n actuala sesiune parlamentar\,[i de amenin]area c\derii guver-nului. Osta[ii lui Gabriel Oprear\mn fideli stngii, iar PC [i PLRn-au alt\ solu]ie dect s\ r\mn\lng\ PSD, pentru a mai fi la gu-vernare. Pe moment, meciul dinParlament pare `nchis, iar dife -ren]a de 70-80 de voturi este una li-ni[titoare pentru social-demo cra]i.

E adev\rat c\ nici PNL n-a datasaltul decisiv la guvernarea actu-al\. Iohannis a stat cuminte laCotroceni, f\r\ a emite semnaleclare `n favoarea unui nou execu-tiv croit ` n jurul liberalilor, ` n timpce Gorghiu [i Blaga n-au avut pu -terea de a schimba raportul defor]e din Parlament.

La ad\postul guvern\rii, PSDmerge `n continuare pe mna luiVictor Ponta, chiar dac\ acela[iPonta a f\cut partidul de ru[ine lapreziden]iale. Nici m\car mariledosare de corup]ie din ultima

vreme n-au afectat prea mult PSD-uldin punct de vedere electoral,cazurile {ova [i Vlcov nefiind `nm\sur\ s\ schimbe op]iunea sim-patizan]ilor acestui partid.

La PNL, liderii Alina Gorghiu[i Vasile Blaga dau semnalulpreg\tirii partidului pentru loca -lele de anul viitor. Ambii [efi li -berali recunosc c\ `n prezent suntpu]ine [anse pentru r\sturnareaguvernului, de[i Blaga le-a dat re-cent o raz\ de speran]\ celor dinteritoriu. Marea `ncle[tare, spuneBuldogul, ar putea veni `n toam -n\, dar nu este clar dac\ nu cum-va e doar o declara]ie banal\ deopozi]ie sau Vasile chiar [tie c\alt fel se va pune problema cndvine vremea recoltei.

~n orice caz, pierderea guver -n\rii de c\tre PSD cu 6-8 luni`nainte de alegeri ar fi o catastrof\pentru social-democra]i. Lideriidin jude]e s-ar vedea dintr-odat\sco[i de la manete, iar unii [efi defiliale `[i vor aduce aminte cu si -guran]\ inclusiv de e[ecul luiPonta de la alegerile din noiem-brie 2014. Dac\ PNL preia gu-vernarea, aproape sigur PSD vaintra nervos `n alegerile de anulviitor, iar Ponta va avea de dat

socoteal\ nu opozi]iei, ci propriu-lui partid.

Dac\ ` ns\ nu se ` ntmpl\ nimicla Palatul Victoria, PSD [i PNLvor avea `n prim\vara anului vi-itor cte un atu. PSD se va l\udacu rezultatele guvern\rii, `n timpce liberalii vor sta la umbra pro-centelor lui Iohannis. Chiar dac\actualul [ef al statului va maisc\dea la capitolul `ncredere (maie un an pn\ la alegeri!), neam]ulva r\mne locomotiva ce va aducePNL-ului cteva puncte `n plus.

~n spatele PSD [i PNL e un golimens. UDMR-ul e `n zona pragu-lui electoral, iar `n rest, nici un altpartid nu d\ semne c\ s-ar puteabate cu gigan]ii.

Ct prive[te disputa PSD-PNL,e posibil orice anul viitor. Lo-calele sunt `ns\ extrem de impor-tante, pentru c\ forma]iunea cucei mai mul]i primari va avea pri-ma [ans\ la generalele din toam-na lui 2016. PSD [i PNL par s\-[i fi`mp\r]it sferele de influen]\ `nteritoriu. Liberalii vor dominaAr dealul, iar PSD `n special jude -]ele s\race. Alegerile se vor c[ti -ga (sau pierde!) ` n func]ie de rezul-tatele de la Suceava, Prahova,Constan]a sau Ia[i.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

opinii 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Asta se vede peste tot, dar nu os-tentativ de[i mai vezi cte undomn c\runt [i elegant, cu oe[arf\ de m\tase la gt, condu-cnd relaxat o ma[in\ sport BMWsau Porsche. Marile firme de hai-ne, de bijuterii, de parfumuri aumagazine sau reprezentan]e `n

ora[. Nu mai vorbesc de produ -c\torii de ceasuri de lux, de vremece oricum aici e ]ara ceasurilor. {ia bijuteriilor. {i, cum spuneam, ama[inilor elegante [i scumpe dar care parc\ nu sar att de tare`n ochi `n atmosfera curat\ [iprosper\ de aici, fiindc\ un May-bach `n Ferentari se vede multmai strident dect un Maybach peo strad\ medieval\, proasp\t re-novat\, cu macadam `ngrijit [iapartamente de un milion de do-lari. Aici am v\zut, de exemplu,pentru prima dat\ un Ferrariro[u (cum altfel?) stnd cuminte`ntr-o parcare de firm\ imens\, `n

care se amesteca printre ma[inide toate soiurile, de la Mercede-suri [i BMW-uri pn\ la Skode [ichiar o Dacia Duster. {i tot aiciam avut satisfac]ia m\runt\ darsatisfac]ie! s\ v\d cum, `nc\ di-nainte s\ calc pe trecerea de pie-toni, `n dreptul meu opre[te cu-minte un Lamborghini Aventa-dor galben, condus de o tn\r\concentrat\, sub privirea oare-cum `ngrijorat\ a prietenului sauso]ului ei, aflat al\turi.

Dar astea sunt doar elementelecare `i sar `n ochi unui est-euro-pean, ` nv\]at s\ recunoasc\ atribu -tele luxului ce au devenit populare

printre parveni]ii din societatealui. Mai l\muritoare [i mai impre-sionante sunt `ns\ fe]ele oameni-lor care se plimb\ pe strad\ sau pemalul lacului, Zugersee, relaxarealor, lini[tea [i siguran]a pe care leeman\. E o tihn\ a oamenilor`mp\ca]i cu lumea ` n care stau, lu-me a c\rei normalitate mi se parenefiresc de normal\. Dintr-un im-puls meschin, uneori aproape c\`mi doresc s\-i v\d ce ar face ` ntr-ositua]ie de criz\.

Dac\ te ui]i cu [i mai mult\aten]ie, vezi c\ nici aici nu e para-disul burghez, nici nu are cum s\fie, [i c\ printre oamenii a[eza]iconfortabil `n lumea lor se stre-coar\ micii oropsi]i ai altor lumi.Am trecut ` ntr-o duminic\ printr-opia]et\ din Zug, `ntre o [coal\ [i osal\ de concerte `n fa]a c\reia eamenajat un teren de handbal-fot-bal. Acolo am v\zut aduna]i cte-va zeci de b\rba]i din cine [tie ce]ar\ arab\, `mbr\ca]i cam ca ado-lescen]ii romni de la ]ar\ prinanii optzeci-nou\zeci, cu panta-loni de stof\ [i geci negre bufante,

cu pantofi din piele cu ciucuri [iciorapi albi, flau[a]i. Aveau ominge de fotbal din piele [i [utaupe rnd la una din por]ile terenu-lui: fixau mingea, `[i scoteau pan-toful dintr-un picior, ca s\ nu-istrice pielea, se balansau pe picio-rul `nc\l]at [i apoi loveau mingeacu cel ` ncior\pat. Distrac]ie de du-minic\. Nu ar\tau a oameni cares\ c[tige [apte mii de franci pelun\. Dar, poate, copiii lor...

Iar azi, pe strad\, m-a salutat ofemeie [i eu m-am oprit. Ea a venitrepede lng\ mine [i a `nceput s\-mi spun\, `ntr-o german\ stri-cat\, c\ face cur\]enie [i menaj,dac\ am nevoie... Avea fa]a aceeaobosit\, `mbrobodit\ [i cu ochiobi di]i, de nevast\ balcanic-orto-dox\ sau musulman\, b\tut\ cnd[i cnd de so] [i muncit\ tot tim-pul. Am r\spuns repede c\ nu`n]eleg, c\ nu-s de-aici. Cnd m-a`ntrebat, tot `n german\, de undesunt, am spus c\ din Romnia.Dup\ aceea am plecat [i a plecat [iea. Nu mai aveam nimic s\ nespunem.

Elve]ia e un loc bun detr\it. Nu spun o noutate,dar e bine s\ [tim deunde plec\m. Elve]ia e unloc bun, iar Zug e chiar [imai bun. Aici venitulmediu lunar pe cap delocuitor e estimat la vreo[ase-[apte mii de franci,mult peste venitul dincele mai prospere ora[eeuropene.

Romnii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Cum stau partidele cu un an `nainte de alegeri

Un loc bun

Scena politic\ romneasc\ este `ncremenit\ de lunibune, ba mai mult, nimic nu pare a tulbura duelul `ndoi, liberalo-pesedist. Pn\ [i sondajele sunt amor]ite,dnd un avantaj u[or celor de la PNL `n fa]a rivalilorde la PSD. Nimeni nu amenin]\ `n acest momentsuprema]ia celor doi colo[i politici.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

6 muzic\

La centenarul unei maripianiste: Monique de La Bruchollerie (1915-1972)

Alan Lompech [tie ce spune, el fi-ind editorul [i comentatorul unuiexcep]ional ([i unic pn\ acum)CD ap\rut `n Fran]a, sub egidaINA, cu `nregistr\ri inedite dinanii 1959-1962, avnd ca bonusdou\ piese de pe un disc 78 de tu-ra]ii din 1947. Dintr-o asemeneaperspectiv\, este cu totul l\udabilc\ la Radio Romnia Muzical, `nemisiunea Arpeggio, aniversa-rea la 20 aprilie a marii pianistefranceze despre care SviatoslavRichter spunea c\ este unic\, unfenomen printre muzicienii, pia -ni[tii vremurilor noastre a f\ -cut obiectul unei ample evoc\ri.

Mai pu]in l\udabil\ mi s-ap\rut, ascultnd emisiunea RRM,documentarea insuficient\, f\cu -t\, aparent, `n fug\, de pe inter-net, omi]nd pn\ [i s\ datezeexemplific\rile sonore, una celpu ]in cert din arhiva Radiouluiromn, Concertul pentru pian [iorchestr\ nr. 5 de Saint-Sans,cntat `n ultima ei apari]ie la Bu-cure[ti, la 15 decembrie 1966. {iaceasta cu att mai mult cu ctMonique de La Bruchollerie amarcat, de la primul ei concert `nRomnia, `n 1947, istoria noastr\cultural\, sfr[itul carierei ei so-listice pe scen\, `n 1966, cnd afost la un pas de moarte, dup\ ul-timul ei concert public, la Cluj,datorndu-se inumanit\]ii func ]io -narilor culturali romni.

Despre prima ei apari]ie la Bu-cure[ti, `n 1947, invitat\ de Insti-tutul Francez, `nainte de `nchide-rea lui brutal\ de c\tre comu -ni[ti, [i gestul ei uman fa]\ de ar-hitectul George M. Cantacuzino,am avut ocazia s\ scriu (Supl. de

cultur\, nr. 428/10 febr. 2014). Al-te amintiri, surprinz\toare, de -spre anul 1947, pot fi g\site ` n Jur-nalul Monic\i Lovinescu.

Despre apari]iile ei ulterioarepe scenele romne[ti, la Bucu re[ti,Cluj, Timi[oara, ` n peste 40 de con-certe [i recitaluri, practic nuexist\ critic muzical romn cares\ nu se fi exprimat la superlativ.La fel [i mul]i muzicieni, ultimul fi-ind Nicolae Lic\re], `ntr-un inter-viu `n februarie anul acesta:P\strez o amintire minunat\unor oameni care m\ f\ceau feri-cit ascultndu-i. Eram `n clasa a[aptea. Mi-amintesc de un concertsus]inut aici de Monique de LaBruchollerie, o pianist\ francez\foarte iubit\ aici, concert dirijat deGeorge Georgescu. Am as cultatConcertul nr. 2 de Rahmaninov...~mi amintesc c\, la un momentdat, la sfr[itul concertului, toat\lumea s-a ridicat `n picioare. Ele-vul Lic\re] asistase la concertul dela 8 iunie 1958, cnd Monique deLa Bruchollerie impresionase pu-ternic publicul cu, mai exact, al trei-lea Concert pentru pian `n re minorde Rahmaninov.

Ada Brumaru scrisese, un anmai devreme, `n 1957, dup\ un re-cital de la 8 mai, ce ar trebui s\existe `n arhivele Radio: O mareartist\... `n interpret\rile ei exis t\o vibra]ie de sentiment, o d\ ruiresufleteasc\ att de pasionat\, deintens\, `nct [...] pianista subjug\[i cucere[te f\r\ rezerve. (~n sem -n\ri r\zle]e, vol. 2, Editura Muzi-cal\, 2011).

Ce a `nsemnat prezen]a ei `nlumea cultural\ romneasc\ sepoate citi ` ntr-o cronic\ a Cellei De-lavrancea, ` n s\pt\mnalul Lucea -f\rul, la 17 decembrie 1966, dup\concertul ultim de la Bucure[ti, laAteneu: Semn\tura muzical\ alui Monique de La Bruchollerie es-te cavalerismul. A concertat `n]ara noastr\ de multe ori `n decur-sul anilor. A `ncntat de fiecaredat\, un public de care se lega princ\ldura unui temperament ce nu-[i precupe]ea d\ruirea [i c\ruia ise r\spundea cu constan]a uneiaprecieri `nr\ d\cinate. Se auzea:Vine Monique... vine Monique..., fa-miliaritatea fiind expresia unui su-prem omagiu. Ast\zi, Monique de

La Bruchollerie a atins culmeaartei interpretative. A dat la o par -te capriciosul farmec al tinere]ii,ca s\ exprime durabilul `n fluidi-tatea sonor\, att de anevoiosre]i nut\ `n scurgerea ei prin `n -s\[i struc tura ei. {i-a dezvoltat cuprecizie astronomic\ [tiin]a pianis-tic\, ob]innd de la instrumentpo sibilit\]i orchestrale rar auzite.

Dac\ vre]i s\ o asculta]i `nce-pe]i cu CD-ul Ina, Indits 1959-1962(IMV063/2005), continua]i cu celMeloclassic, Recital Chartres 05September 1959 (MC1005/2013) [icu cele dou\ seturi Doremi, Le-gendary Treasures (vol. 1/DHR-7842/3 [i vol. 2/DHR-7857/8) [i n-cheia]i cu Imperialul beethove-nian pe Tahra (TAH 712-13). Unnou CD Meloclassic a fost anun ]atde muzicologul Frdric Gau ssin`ntr-o excep]ional\ emisiune ra-dio new-yorkez\, de evoc\ri `ndialog cu James Irsay.

Dup\ ultimul concert de laCluj, la 18 decembrie 1966, Moni-que de La Bruchollerie trebuia s\-[i continue turneul la Zagreb,dar nu a c\p\tat biletul de avionpre v\zut de contractul cu auto ri -t\ ]ile romne. A cerut atunci unuldin Mercedes-urile oficiale v\zutela Cluj, dar nu l-a c\p\tat. A fostsuit\ `ntr-o mic\ ma[in\, condus\de un [ofer pu]in ` ndemnatec, ca-re, pe un drum plin de polei, af\cut un accident, ce a l\sat-o `ncom\. A fost salvat\ in extremis,amintea muzicologul francez, asupravie ]uit, dar nu a mai pututcnta niciodat\. Avea doar 51 deani! Statul romn nu i-a pl\ tit ni-ciodat\ suma de bani la care s-aangajat oficial [i care urma s\ aco-pere scumpele cheltuieli medica-le. O fi mult oare ca ast\zi la Bucu-re[ti s\ i se dedice m\car un disc,`n memorie, cu `nregistr\rile p\s -trate `n arhiva Radio?

~n ultima sa carte, Marii Piani[ti ai secolului XX(Buchet Chastel, 2012), peurmele unui text maivechi, Alain Lompech, uncunoscut critic muzicalfrancez, comenta soarta pecare o are ast\zi Moniquede La Bruchollerie, de la ac\rei na[tere s-au `mplinits\pt\mna aceasta o sut\de ani. Nu este de mirarec\ numele acestei pianistea disp\rut `ncetul cu `nce-tul `n Fran]a, acesta fiinddestinul acelora care nu aul\sat multe urme sonoreale artei lor `n catalogulcaselor de discuri.

Scrisoare pentru melomaniMuzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin by myself

Dumitru Ungureanu

Robben Ford s-a n\scut parc\ pre-destinat s\ fie chitarist. Dar, cutoate c\ tat\l s\u, Charles Ford,era chitarist el `nsu[i, Robben a`nv\]at singur cum s\ scarpinecele [ase fire magnifice, a c\ror re-zonan]\ a pus `n vibra]ie lumeaultimelor trei p\trimi de secol. Bamai mult, `ntr-un gest de frond\juvenil\, s-a considerat elevullui Mike Bloomfield, nu al p\rin-telui. (Concep]ia tat\lui trebuieapreciat\ `ns\: n-a impus copiilorce s\ fac\, i-a l\sat s\ priceap\ sin-guri ce le place!) Totu[i, spiritul defamilie a fost mai puternic dectindividualismul. Cei trei fra]i Ford:Robben, Mark [i Patrick, au for-mat [i `ntre]in `nc\, de la `nfiin -]area `n 1969 [i pn\ azi, The FordBlues Band, trup\ cu vreo dou\-trei discuri oficiale, dar cu nenu -m\rate presta]ii ` n concert deliciulamatorilor de `nregistr\ri pirat.

Talentul promi]\tor al tn\ru-lui n\scut `n Ukiah, California, [imutat `n San Francisco la apogeulepocii flower-power, a fost remar-cat, `ntre al]ii, de Charlie Mussel-white, care l-a recrutat `n trupa deacompaniament. ~nzestrarea sa pu - tea r\mne inutil\ dac\ omul [i-arfi b\tut joc de harul primit. O via -]\ plin\ de excese p\rea fireasc\ latinere]e, atunci [i acolo. Nimeni n-ar fi observat dac\ de pe firma-ment mai disp\rea o stelu]\. Dartn\rul Robben a rezistat bine is-pitelor celei mai frumoase perioa-de din cte a traversat omenirea(sic!). Seriozitatea l-a impus ca mu -zician de studio [i, `n aceea[i m\ -sur\, ca echipier de turneu. Dup\Musselwhite, Robben Ford a culesaprecieri cntnd cu Jimmy Whi-terspoon, George Harrison, JoniMitchell, Bob Dylan, Bonnie Raitt,Phil Lesh, Tom Scott, Larry Carl -ton, Sadao Watanabe, `ncununa-rea colabor\rilor fiind aceea cu

`nsu[i Miles Davis, pe la jum\ta-tea anilor 1980. Din [irul numelor(mult mai lung dect ce-am con-semnat frugal) se deduce rapid c\Robben Ford este un muzicianver satil [i consistent, tainic [i vi-zibil `n egal\ m\sur\. Calit\]ileastea sunt necesare `ntr-o compa-nie select\, precum cele men]iona-te, unde protagonist e altcineva.Nu faci figura]ie, nici nu iei fa]aunui Bob Dylan; stai la locul t\u, ` nstnga sau `n dreapta vocalistului,un pas ori doi mai ` n spate. Altfel tefaci de rs, ba te treze[ti [i conce-diat pe la jum\tatea turneului!

Modestia se exclude din natu-relul oric\rui chitarist adev\rat,chiar dac\ e jucat\ conving\tor.Nici Robben Ford nu s-a putut ]i -ne la umbra propriei cump\t\ri.Cteva tentative de-a cnta `n tru-pe s-au soldat cu discuri notabile,mai greu de ascultat pentru nep\ -tima[ii tainelor jazz-bluesului. Fi-indc\ jazz-blues e genul cultivatde Robben Ford, `n tradi]ia West-Coast, cu (e)fuziuni de pop sau rockct s\ coloreze textura clasic\. JingChi, Renegade Creation [i Yellow-jacketts sunt numele sub care con-tribu]ia lui Ford se integreaz\f\r\ efort [i se distinge cu ele-gan]\. Proiectele personale, destu-le, n-au s\rit de linia sub]ire cedesparte, `n showbiz, marea foar-te talenta]ilor de firmamentul pecare str\lucesc ([i deseori crap\)stelele de prim\ dimensiune. Rob-ben Ford nu este sclipitor ca Ste-vie Ray Vaughan, nici minimalistca Mike Stern, nici p\tima[ pre-cum Coco Montoya, nici adictiv caSonny Landreth, nici tradi]iona-list, cum sunt Keb Mo [i Lee Rite-nour, fiecare ` n felul s\u. El are c-te ceva din toate acestea [i le com-bin\ `ntr-un stil unic, a c\rui ca-racteristic\ a[ spune c\ r\mnediscre]ia str\lucitoare.

Cariera de peste patru deceniinum\r\ vreo 35 de albume pro-prii, f\r\ colabor\ri. Ultimul sositpe list\, al treilea de cnd a sem-nat contractul cu Provogue, se nu-me[te Into the Sun (2015, Mascot).11 piese inginerite de vechiulprieten sunetist Niko Bolas, laSound Emporium Studios, Nas-hville, TN, cu invita]i de calibru(vede]i lista lor pe copert\). De as-cultat cnd se ` ngreuneaz\ inima...

Discretulstr\lucitor

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

teatru 7

Fire[te, m\ voi referi la ceea ce amv\zut la ramp\ `n seara primei re-prezenta]ii, `ns\ nivelul esteticatins tr\deaz\ multe din proble-mele semnalate de actori `ntr-unmemoriu trimis Ministerului Cul-turii [i presei. E chiar hazliu, depild\, dar s-a dovedit total contra-productiv, c\ regizorul Hadji-Cu-lea a trebuit s\ lucreze, `n faze demaxim zbucium institu]ional, cuc]iva dintre contestatarii mana-gerului Hadji-Culea! Lipsa abili -t\]ilor de comunicare [i a intere-sului pentru dialog, care-i erau repro[ate, se citesc ` n insufi cien - ]ele realiz\rii artistice. Ca regizor,te exprimi prin interpre]i [i cum`i po]i aduce pe ace[tia la viziuneata [i la unison, ` n condi]iile ` n caredialogul nu exist\? E un risc ne-dep\[it, tradus aici `n stilul de jocexpediat, pripit, ratnd multe dinpoantele servite de text. E, apoi,problema rela]iilor dintre cama-razii de distribu]ie `n[i[i, unii apar -]innd taberei revolta]ilor, cei lal]i,indiferen]i ori mul]umi]i punctualc\ un primit un rol [i c\-[i pot facemeseria. Jucatul en froid e vizibil`n momente cnd actorii nu se as-cult\, `[i fur\ fraza, nu au r\bdareunul cu cel\lalt. Ten siunile din eta-pa repeti]iilor au afectat produsul

artistic, devenind una dintre cau-zele, mai sunt [i altele, inegalit\]i -lor de tot soiul ce caracterizeaz\sub aspect valoric Colivia. Ironic,trupa ie[ean\ s-a aflat prin acestproiect repertorial, cu un fil a la patte,captiv\ ` n propriile probleme acuti-zate prin nerezolvare.

Am s-o spun de pe-acum, negli-jnd canonul jurnalistic, conformc\ruia locul concluziei e `n ulti-mele rnduri (rugndu-v\ s\ citi]itotu[i pn\ la final!), c\ spectaco-lul e dens ca `ntmpl\ri, persona-je, figuran]i, decor, obiecte sceni-ce, costume, agita]ie, dar rdemprea pu]in! Sigur, publicul se amu -z\ [i aplaud\ la un gest `ngro[at,la o sc\l\mb\ial\ ori o `njur\tur\,dar pn\ la comedia haut niveau ecale lung\! Premisele existau: vo-devilul lui Feydeau e un materialdramaturgic generos, cu situa]iiamuzante `n cascad\, bine con-struite narativ, cu linii comice`nl\n]uite de caractere cu puter-nic\ `nc\rc\tur\ comic\! ~ns\ `ndrumul lor dinspre pagina de lite-ratur\ (traducerea lui GabrielAvram e foarte riguroas\!) c\trepublic via scen\ apar sincope. ~nprimul rnd, se `ncepe la o tura]ieprea ridicat\, de unde nu se maipoate urca. Cteva grade, pu]ine,

pe scala unei comedii ce dureaz\dou\ ceasuri e insuficient, cu con-secin]a secven]elor liniare. For]ade `naintare nu e la nivelul dema-rajului! Regizoral, solu]iile ce ]inde mijloacele tipic scenice de spo-rire a umorului sunt modeste, ga-gurile imaginate ca plus la Fey-deau sunt previzibile [i devalori-zate prin repetare insistent\. ~nlista insuficien]elor artistice seadaug\ nunta cu manechine, caree pur [i simplu grotesc\, nepotri-vindu-se logicii [i registrului dra-matic! Decorul lui {tefan Caragiue activ, joac\ [i el, se mi[c\, darintr\ `n proces de dezmembrareprea devreme, necontrolat, expu-nnd solu]ia de mai trziu [i sur-priza. Teatralizarea ma[ini[tilornu `mbog\]e[te mizanscena; niciatt, cele dou\-trei `ncerc\ri aleac torilor de a se adresa direct spec -tatorilor cu inten]ia de implicareemo]ional\ suplimentar\. Apart-urile, tehnic\ de baz\ a farsei, nu sunt exploatate interpretativ,e[und stilistic. Marionetizareapersonajelor `n `ncheierea repre-zenta]iei e ineficient\, r\pind pu-blicului pl\cerea de a ` n]elege astasingur, ca atunci cnd cineva ne-priceput la spus bancuri, dup\ celanseaz\ poanta, ]i-o [i explic\, s\fie sigur c-ai priceput-o, dar ampu-tndu-i farmecul!

~n raport cu textul dramatur-gului francez, Cristian Hadji-Cu-lea s-a pozi]ionat foarte cuminte,mul]umindu-se s\ respecte supusindica]iile din didascalii. O plasarecomod\ artistic, confirmnd lipsa

de implicare ca element al manie-rei sale generale de lucru.

Alegerea Coliviei lui Feydeau ejustificat\: un vodevil aduce lume-nsal\; piesa francezului ofer\ acto-rilor buni partituri ample, pe carepot construi creator, celorlal]i,[ansa de a-[i face profesiunea. Ma-joritatea au jucat precipitat, neso-cotind eviden]a c\ graba nu `n -seamn\ `n sine ritmul cel maibun. Unii [i-au ` mbog\]it persona-jele, ad\ugndu-le linii surprin z\ -toare, potrivite profilului ` nchipuitde dramaturg. Al]ii le-au s\r\cit,nepricepndu-se s\ le `ntruchipe-ze m\car a[a cum le-a croit teatralFeydeau. Indiscutabil, dou\ auatras pozitiv aten]ia: Bouzin al luiHoria Verive[ [i Generalul luiC\lin Chiril\. Horia Verive[ arti-culeaz\ identitatea caracterial\ atextierului de voca]ie pe care-lrealizeaz\ printr-un mix de expre -sivitate corporal\, mimic\, gaguri,

chiar dac\ unele [arjate, ` n tr-o abor-dare ce aminte[te de [coa la co-mic\ francez\. Efectul e c\ la fie -care apari]ie ` l urm\re[ti, zmbe[ti,rzi. ~ntr-un cu totul alt fel, C\linChiril\ `[i impune Generalul deli-mitndu-l de grup printr-o culoareatitudinal\ [i lingvistic\ de sor-ginte latino-american\ (his pano-portughez\), explodnd ener geticla toate intr\rile ` n cadru. Prin con-trast, cea mai neconvin g\toa re pres -ta]ie a fost a Adei Lupu/Vivia ne, ex-cesiv\, inadecvat\ personajului,cu accente [i striden]e vocale ne-motivate, al c\ror rezultat este arun-carea cuvintelor `nspre public.

Repro[ul fundamental cu caretrebuie s\ se confrunte Colivia dela TNI e c\, pe parcursul s\u, doze-le de umor sunt rare. Frumoasapovar\ a declan[\rii bunei dis-pozi]ii `n partea neluminat\ as\lii a r\mas cvasi-exclusiv ` n sea-ma vodevilului lui Feydeau. Sco-pul comediei e unic, dar metodeledifer\, iar echipa de realizatori acam l\sat totul `n sarcina fante-ziei [i ingeniozit\]ii lui Feydeau,s\-[i fac\ singure treaba.

Comedia nu-i o glum\!Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Ai zice c\ o comedie este drumul sigur c\tre succes,dar realit\]ile te contrazic, c\ci nu se petrec`ntotdeauna a[a. Destinat\ `nveselirii, de [i odat\ cupersonajele ei, piesa de gen [i mecanismele eispectaculare reclam\ creativitate [i munc\ serioas\.Altfel spus, cu o comedie nu-i de glumit! {i cel maielocvent exemplu e premiera Colivia de la TeatrulNa]ional Vasile Alecsandri din Ia[i, al c\rui manager,Cristian Hadji-Culea, `n plin scandal cu o parte atrupei, nemul]umit\ de leadership-ul s\u, a `nceputrepeti]iile cu acest text al lui George Feydeau.

8 interviu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

INTERVIU CU IONU} VULPESCU, MINISTRUL CULTURII

Oamenii de cultur\ nu au protestatcnd mini[trii au acceptatamputarea bugetului Culturii

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

Fostul ministru al Cultu -rii, Puiu Ha[otti, declarapentru Suplimentul de cul-tur\, `n 2012, c\ MinisterulCulturii nu are nici o strate-gie. De atunci au trecut treiani, s-au schimbat mai mul]imini[tri, iar institu]ia nupare s\ aib\ `nc\ o direc]ieclar\. Care este strategia dum -neavoastr\ la conducereaMinisterului Culturii?

Dac\ `mi permite]i, a[ `nceper\spunsul invitndu-i pe cititoriidumneavoastr\ s\ se gndeasc\dac\ nu cumva exist\ o leg\tur\direct\ `ntre schimbarea attormini[tri [i absen]a unei strategiiculturale na]ionale. ~n opinia mea,aceast\ leg\tur\ exist\. {i nu ospun doar eu, o spun [i al]ii. Nu cumult timp `n urm\, un grup de re-flec]ie britanic publica un studiu mai degrab\ avertisment `nleg\tur\ cu consecin]ele deselorschimb\ri `n fruntea institu]iilorpublice asupra performan]ei lor [ia bunei guvern\ri. Studiul fusesecerut de Camera Lorzilor, `ngrijo-rat\ de starea serviciului publicenglez. Nu v\d de ce concluziileacelui studiu nu ne-ar da [i nou\de gndit. Proasta performan]\era legat\ direct de desele schim -b\ri din fruntea ministerelor [i in-stitu]iilor publice, care ajunse-ser\ [i la trei-patru pe an. Nu po]iconstrui nimic `n cteva luni.

Din p\cate, nu s-au f\cut progre -se de atunci, din 2012, [i asta toc-mai din cauza acestor schim b\ripermanente ` n fruntea ministerului.

~n acest moment, abordarea meaeste una ofensiv\, s\ zicem a[a, `nsensul `n care primul pas spre ge-nerarea acelei a[teptate strategiieste s\ creez [i s\ lansez cadrul `ncare oamenii de cultur\ reprezen-tativi din uniunile de crea]ie,din Academia Romn\, din marilebiblioteci [i muzee, din teatre [i ci-nematografie, din principalele

universit\]i s\ construiasc\aceast\ strategie. De ce ei? Pentruc\ am mai avut strategii `n diver-se domenii (dau exemplul `nv\]\ -mntului), create de comisii nu-mite ad-hoc, pe criterii politice, [ialc\tuite din oameni politici, nudin profesioni[ti, care au fost res-pinse de speciali[tii din do meniu. {i,`n consecin]\, au r\ mas neaplicate.

~n al doilea rnd, voi `ncerca s\reechilibrez balan]a (nu numai fi-nanciar\) ` ntre patrimoniul mate-rial [i cel imaterial. Altfel spus,`ntre restaur\ri [i crea]ia cultu-ral\ vie: literatur\, arte plastice,teatru, film, dans. Pn\ acum, in-teresul preponderent, inclusiv fi-nanciar, a mers c\tre restaur\ri.Cultura vie a primit extrem de

pu]in\ aten]ie din partea ministe-rului [i la fel de pu]ini bani. O legecum este cea a finan]\rii principa-lelor reviste culturale trebuia ela-borat\ `n urm\ cu cel pu]in zeceani, mai ales c\ implic\ un efortbugetar absolut ne`nsemnat.

~n al treilea rnd, voi pune ac-centul pe cele cteva manifest\riculturale, cum sunt Festivalul In-terna]ional George Enescu, Fes-tivalul Interna]ional de Teatru dela Sibiu sau TIFF (enumerareapoate continua), care reprezint\,in clusiv pe plan extern, excelen]acultural\ romneasc\ [i care, `n acela[i timp, aduc cultura `ncentrul aten]iei societ\]ii romne[ti.

Doresc, de asemenea, ca anu-mite institu]ii din subordineaMinisterului Culturii s\ fie adusela menirea lor ini]ial\. Nu e admi-sibil ca `ntre c\r]ile premiate deUniunea Scriitorilor [i de Acade-mia Romn\ s\ se afle, ani `n [ir,at=t de pu]ine volume finan]ate deAFCN sau ca `ntre filmele rom-ne[ti premiate la mari festivaluriinterna]ionale s\ nu se reg\seasc\de multe ori nici o finan]are aCNC. Pentru ce mai exist\, atunci,aceste institu]ii?

~n fine, mi-ar pl\cea ca Ministe-rul Culturii s\ fac\ mai mult pentrupromovarea reu[itelor culturaleromne[ti, pentru informarea pu-blicului cu privire la evenimente-le care au loc, zi de zi, `n institu]ii-le noastre de cultur\. Dac\ s-ar fif\cut asta, ` n mod sistematic, indi-ferent cine ar fi fost la putere, timpde dou\zeci de ani, acum culturaar fi ocupat, cu siguran]\, alt\pozi]ie `n societate.

Strategia, pe care sper s\ o pu-tem defini, `n liniile sale principa-le, `n cursul acestui an, poate s\

Dac\ nu am fi dezam\gi]i de prea mul]iimini[tri ai Culturii din ultimii 25 de anipostcomuni[ti, ar fi o pl\cere s\-l citim peIonu] Vulpescu. Actualul [ef al ministeruluinu doar c\ pune singur degetul pe r\nilecare `i dor att de mult pe oamenii decultur\, dar face [i numeroase promisiunicare sun\ bine [i necesar. Dar, tocmaipentru c\ `n Romnia drumul de lapromisiuni la fapt\ e att de lung, e firescs\ privim declara]iile sale de inten]ie cu o

anumit\ reticen]\. Chiar [i Ionu] Vulpescu aremarcat aceast\ ne`ncredere din parteanoastr\. ~n cele patru luni care au trecutdeja din mandatul s\u, ministrul a reu[it s\readuc\ banii Loteriei Romne c\treAdministra]ia Fondului Cultural Na]ional.Demnitarul crede c\, al\turi de legea privindfinan]area revistelor de cultur\, votat\ `ndecembrie anul trecut de Parlament,aceast\ reu[it\ reprezint\ un pas importantspre o mai bun\ sus]inere financiar\ a

domeniului. R\mne de v\zut. Momentan,cel mai mare du[man al lui Ionu] Vulpescueste timpul. Din 2012 `ncoace, politicieniidin fruntea Ministerului Culturii au fostschimba]i, `n medie, o dat\ la cinci luni. Dealtfel, domnia sa e con[tient de asta [i orepet\ de mai multe ori pe parcursulinterviului. Un interviu lung, dar care merit\citit pn\ la cap\t pentru c\ este aproape oplatform\ program a actualuluiadministrator al Culturii din Romnia.

interviu 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

poarte [i un nume: Afirmarea princultur\. Sper c\ am dep\[it fazarezisten]ei prin cultur\, de[i, sin-cer, multe dintre luptele de atunci,din totalitarism, trebuie purtate [iazi, `n democra]ie. Nu mi se parec\ luptele acestea ar fi o condi]ieesen]ial\ pentru crea]ie. Ceva tre-buie s\ se schimbe fundamental.

Un alt ministru, KelemenHunor, se plngea anul tre-cut de faptul c\ MinisterulCulturii nu are suficien]ibani pentru proiectele cul-turale. Nici `n 2015 bugetulCulturii nu arat\ str\lucit.Care sunt domeniile care vorr\mne anul acesta subfi-nan]ate?

Crede]i c\ exist\ domenii ` n Ro-mnia care beneficiaz\ de bani su-ficien]i? S-a repro[at mereu mi -ni[trilor Culturii c\ nu cer banimai mul]i de la buget. Nu e a[a. Dinp\cate, toate sistemele publicesunt subfinan]ate. Pn\ [i ap\ ra -rea na]ional\ lucreaz\ pe fondurimult mai mici dect `n alte state [i,`n orice caz, insuficiente `n raportcu nevoile. Nu mai vorbesc despreeduca]ie [i s\n\tate. O mai puter-nic\ sus]inere public\ pentru cul-tur\ s-ar vedea [i `n buget. ~n fond,cet\]enii spun cum s\ cheltuim ba-nii publici [i care sunt priorit\]ile.

~n al doilea rnd nu-mi amin -tesc s\ fi auzit proteste, `n rnduloamenilor de cultur\, cnd diver[ipredecesori ai mei au acceptat se-nin amput\ri bugetare masive [i`mpingerea bugetului Culturii

spre cote ridicole. Cel pu]in nu `nultimii 5-6 ani. Dar poate m\ ` n[el.

Apoi, exist\ `n abordarea aces-tei spinoase probleme, a finan]\riiculturii, o eroare de abordare, ca-re persist\. Se confund\ bugetulMinisterului Culturii cu bugetulculturii ` n Romnia. {i bugetul In-stitutului Cultural Romn, [i bu-getul Academiei Romne, [i buge-tul DRRP (`n parte), ca [i bugetelelocale alocate activit\]ilor cultu-rale tot finan]area culturii ` nseam -n\. ~nsumate, ele sunt mai `nsem-nate dect par luate separat. Mi-nisterul nu are control asupra lor,`ns\ n-ar fi r\u s\ ` ncerc\m m\cars\ ne coordon\m eforturile, pen-tru a putea folosi mai eficientace[ti bani, pentru a elimina para-lelismele [i proasta folosire a ba-nilor publici. ~n special cu factoriiresponsabili din administra]ia lo-cal\ a[ dori s\ avem o structur\permanent\ de coordonare, pen-tru c\ ` n teritoriu, cu fonduri de laadministra]ia local\, se realizeaz\activit\]i culturale remarcabile.Ele trebuie popularizate, iar re-sursele trebuie bine dr\muite [isincronizate, astfel `nct ce nupoate ministerul, s\ fac\ prim\riasau consiliul jude]ean, [i invers.

Nu banii sunt principalaproblem\ `n cultur\

Cum se pot aduce mai mul]ibani pentru cultur\?

O certitudine este aceea c\ sepot g\si mai mul]i bani pentru fi-nan]area actelor culturale. Dar

nu-mi fac iluzii c\ ei vor veni ex-clusiv de la buget, chiar dac\ m\voi lupta, ` n guvern, pentru o cre[ -tere a aloc\rilor. Trebuie s\ neuit\m [i `n alte direc]ii.

Ce m-a surprins, cnd am `n -ceput, ca parlamentar, s\ analizezactivitatea Ministerului Culturii afost c\ niciodat\ pn\ acum minis-terul nu a creat o structur\ care s\`nceap\ s\ promoveze manifes -t\rile de vrf [i s\ atrag\ bani dinspa]iul privat. Exist\ `n Romnianumeroase mari companii care potsprijini cultura. Unele manifest\rireu[esc, pe cont propriu [i cu efor-turi considerabile, s\ atra g\ banipriva]i, dar ministerul, care de]i -ne argumentul bonit\]ii aprioricea statului, nu. Inten]ionez, deci, s\lucrez `n primul rnd la atragerea[i consolidarea parteneriatelor pu-blic-privat pentru finan]area pro-iectelor culturale de anvergur\na]ional\. De asemenea, trebuies\ depunem mai multe eforturipentru a atrage bani europeni.

Sper, `ns\, c\ nu v\ contrariezdin cale-afar\ dac\ spun c\ nu ba-nii sunt principala problem\ `ncultur\. Sunt o problem\ dure-roas\, o problem\ de zi cu zi, darse puteau face mult mai multe cupu]inii bani pe care `i prime[tecultura, cu un management maibun [i cu profesioni[ti acolo undee nevoie de ei. Dac\, de exemplu,nu am fi numit ingineri minieri laconducerea muzeelor na]ionalede arheologie, cum s-a `ntmplatnu cu mul]i ani `n urm\, probabilc\ marginalizarea culturii nu ar fifost att de drastic\.

Parteneriatul public-privat esteo solu]ie. Nu miraculoas\, nu sal-vatoare, pentru c\ are, ca orice pelumea asta, [i limitele ei. Dar ex-tinderea sa ar elibera resurse pen-tru acele domenii culturale carenu sunt atractive pentru sectorulprivat, dar care sunt esen]iale pen-tru domeniu, `n ansamblul s\u.

A]i declarat c\ a[tepta]i spri-jin din partea `ntregii clasepolitice pentru chestiunileculturale, de[i clasa politic\nu a dovedit pn\ acum un interes deosebit pentruacestea. Vorbi]i, totodat\, dene vo ia unui consens. De cecre de]i c\ ve]i reu[i s\ con -vin ge]i clasa politic\, dezin-teresat\ de cultur\ [i dezbi-nat\, s\ v\ ajute?

Aceast\ clas\ politic\, dezin-teresat\ de cultur\ [i dezbinat\,a votat `n unanimitate Legea pri-vind finan]area principalelor re-viste de cultur\. Este doar unexemplu. Apoi, [tiu [i eu, poate c\nici oamenii de cultur\ nu aureu[it s\ se fac\ `n]ele[i de politic,au tratat politicul ca pe ceva cu ca-re nu e bine s\ intri ` n contact. De-mocra]ia `nseamn\ [i politici pu-blice. Care sunt elaborate de poli-tic [i aplicate tot de el. Asta e: dia-logul [i cooperarea devin obligato-rii pentru ambele tabere.

Consensul depinde, de aseme-nea, foarte mult de cel care `l pro -pune [i de termenii `n care estepropus. Nu-mi propun s\ `i obligpe oamenii politici s\ se angajezec\ vor aloca, de acum `ncolo, 10%din PIB pentru cultur\. Dar `mipropun s\ ` i conving s\ accepte c-teva principii de ac]iune `n cul-tur\ care sunt de un bun-sim] attde evident, `nct s-ar descalificadac\ le-ar refuza.

Nu uita]i ` ns\ c\ mandatul meueste limitat de mandatul guvernu-lui din care fac parte. Voi lansaaceste ini]iative de repozi]ionarea culturii `n societate. Nu `nseam -n\ `ns\ [i c\ voi avea neap\rattimpul s\ le finalizez.

A]i activat ca publicist [i a]iscris despre problemele dinadministrarea culturii `n Ro -mnia. Acum ave]i, s\ spu -nem a[a, putere de decizie.Care dintre problemele iden-tificate de dumneavoastr\ cajurnalist crede]i c\ au nevoiede o rezolvare imediat\? Cumspera]i s\ le rezolva]i?

{tiam, pentru c\ mai lucrasem`n sistemul public, c\ este o diferen]\`ntre analiza rece, din exterior, [ipriorit\]ile care-]i apar `n mo-mentul ` n care ocupi o func]ie exe-cutiv\. Astfel, dificult\]ile cu carese confrunt\ presa cultural\ [i

editurile mi se p\reau o priorita-te. Cnd am ajuns la minister, amaflat `ns\ c\ exist\ mai multe in-stitu]ii culturale na]ionale sau lo-cale care-[i au sediul `n cl\diriaflate `n pericol de pr\bu[ire. In-clusiv Muzeul Na]ional de Istoriea Romniei, care este vizitat zilnicde sute de turi[ti str\ini.

Pornesc de la nevoia stabiliriiunei liste de priorit\]i, care pn\acum a lipsit `n minister, [i, evi-dent, de la corecta lor ierarhizare,pentru c\, nu-i a[a, fiecare credec\ prioritatea lui trebuie s\ fie pri-ma pe list\. A[a ajungem la un altpunct nevralgic: criteriile dup\care o alc\tuim. Lista de prio ri -t\]i, ierarhizarea activit\]ilor `nfunc]ie de resurse [i distribu]iaresponsabilit\]ii `n func]ie de in-teresul na]ional [i de competen]ereprezint\ principala prioritate aoric\rui mandat la MinisterulCulturii. Nu are leg\tur\ nici cuideologia guvernului, nici cu pro-centele din PIB alocate. Are `ns\leg\tur\ cu responsabilitatea noas -tr\ fa]\ de cultur\ [i de viitorul ei.

Nu voi mai acceptanumiri de persoaneincompetenteprofesional

Sunt voci care sus]in c\ sta -tul ar trebui s\ `[i diminuezeimplicarea `n cultur\, pentruc\ de multe ori face mai multr\u (prin numiri politice `nfruntea unor institu]ii `nve-chite, prin direc]ion\ri dis-cre]ionare de fonduri). Carear trebui s\ fie rolul statului`n administrarea culturii?

Nu cred c\ trebuie s\ invent\mnoi apa cald\ [i mersul pe jos. Maitoate ]\rile europene c\tre careprivim cu admira]ie au un Minis-ter al Culturii, sub o form\ sau al-ta, [i `n toate statul joac\ un rol,att `n administrarea culturii, ct[i `n sus]inerea ei. Cred c\ la noistatul a f\cut prea pu]in, att `n ceprive[te sus]inerea culturii, ct [i`n ce prive[te administrarea ei.Bunurile culturale de la muzeela reviste [i de la edituri la teatre[i biblioteci reprezint\ o bog\]iea acestei ]\ri. Avem dreptul s\l\s\m s\ se risipeasc\ aceast\bog\]ie? Ce punem ` n locul revisteiVia]a romneasc\, s\ zicem, ca-re apare de la 1906 [i a fost esen -]ial\ `n via]a public\, nu doar `ncea cultural\, a Romniei, ` n toateetapele existen]ei ei istorice? Sta-tul `[i retrage modestul sprijinacordat pn\ acum, direct [i indi-rect, iar revista ` [i ` nchide por]ile.Ce c[tig\ Romnia, cet\]eanul(chiar cel care nu cite[te!), din asta?

Continuare `n pagina 10

A]i spus Nu unui muzeu al comunismului.Pe blogul dumneavoastr\ scrie]i c\ temaunui muzeu al comunismului este contro-versat\, nu numai `n Romnia. De ce nueste un om de stnga, cum v-a]i declarat des -chis, de acord cu un astfel de muzeu?

Nu sunt partizanul distrugerii ideilor bune alecompetitorilor politici, nici nu am mania de cti-tor, de a ` nfiin]a institu]ii cu orice pre]. Un embri-on extraordinar al unui asemenea muzeu al oro -rilor comunismului exist\ deja `n Romnia. Estevorba de Memorialul Sighet, organizat de Fun -da]ia Academia Civic\ [i coordonat de Ana Blan-diana [i Romulus Rusan. Pe scheletul Memorialu-lui Sighet, prin simpla extindere a structuriloracestuia, se poate construi un muzeu al ororilor co-munismului, cu extensii `n Capital\ [i `n alte lo-curi `n care represiunea [i-a avut sedii (la Aiud, laRmnicu S\rat, la Pite[ti [.a.). Fortul 13 Jilava esteun alt loc emblematic c\ruia trebuie s\-i acord\m

toat\ aten]ia noastr\. Nu am spus Nu niciodat\unei asemenea idei. Nu-mi atribui]i gesturi [i ati-tudini care nu-mi apar]in.

De altfel, legat de acest muzeu, exist\ ` n Parlamento ini]iativ\ legislativ\ care se adreseaz\ acestei pro-bleme. Ea are un parcurs bine definit de Constitu]ie[i de legi. Exist\ o dezbatere public\ pe aceast\ tem\.Noi construim o nou\ institu]ie. Care trebuie s\ fieinclus\ `n buget, c\reia trebuie s\-i g\ sim un sediu,trebuie s\-i facem o organigram\, un regulament defunc]ionare. Dac\ vreuna dintre institu]iile statuluiare ceva de spus despre vreun aspect al acestui pro-ces, o poate face institu]ional. Nu folose[te nim\nuiinventarea unor inexistente conflicte ` ntre institu]ii.Dezbaterea public\ nu este un conflict, este un meca-nism de func]ionare a democra]iei.

Eu sper sincer c\ va ie[i o lege bun\. {i c\ insti-tu]ia `[i va atinge scopul propus, acela de a amintimereu romnilor care a fost pre]ul e[ecului demo-cratic din secolul trecut [i de ce este important s\r\mnem o democra]ie.

Nu am spus Nu unuimuzeu al comunismului

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

10 interviu

Democratizarea accesuluila cultur\ este o prioritate,a]i declarat de asemenea. Ce`nseamn\, `n viziunea dum-neavoastr\, aceast\ demo -cratizare?

Cultura romn\ a rezistat, `nace[ti ani foarte dificili, `n primulrnd la nivel de elit\. {i este binec\ a rezistat la nivel de elit\, c\cif\r\ elit\ nu exist\ cultur\. ~ns\,pe de alt\ parte, la nivelul cet\]ea-nului obi[nuit, accesul la cultur\[i nevoia de cultur\ au sc\zut dra-matic. Nu face]i gre[eala de a sub -estima aceast\ nevoie de cultur\.

Manelele satisfac, fals [i dramaticdin punct de vedere artistic, toc-mai o asemenea nevoie cultu-ral\. Pentru mul]i, din motive eco-nomice, dar [i de educa]ie, mane-lele sunt singurul palier culturalaccesibil lor. Nu este obligatorius\ r\mnem la aceast\ constatare,ci s\ le deschidem [i lor orizontulde cunoa[tere, de `n]elegere. Astapresupune o abordare pro-activ\,implicare a tuturor celor care facparte din sistem.

~mi propun, deci, s\ colaborezcu Ministerul Educa]iei pentru a re -vizui formarea cultural\ a copiilor,

care mi se pare precar\. Al]ii stu-diaz\ Beatles ` n licee, noi nu vrems\ mai studiem nici m\car Bach[i Beethoven, dup\ care ne mir\mc\ se ascult\ manele.

Apoi, a[ dori s\ reflectez, `m -pre u n\ cu oamenii de cultur\, cuediturile, teatrele [i muzeele, lamodalit\]i de a facilita accesul lacultur\ printr-o colec]ie de carteieftin\ [i de calitate, prin concerte[i expozi]ii educative, prin siste-me de gratuit\]i `n muzee. V\ re-pet c\ ]intesc `n primul rnd copi-ii [i tinerii care, mai ales dac\ pro-vin din familii defavorizate (adic\

aproximativ un sfert din familiiledin Romnia), nu au nici o [ans\de a se `ntlni vreodat\ cu culturaadev\rat\.

Nu m\ gndesc la nimic de ge-nul defunctei culturi de mas\!Ci la modalit\]i democratice, lega-le, de a facilita accesul la culturaadev\rat\ [i la o educa]ie cultura -l\ corespunz\toare.

Ce [anse v\ acorda]i pentrutransformarea acestor pro -mi siuni `n realitate?

Privindu-m\ ` n oglinda ` ntre b\ -rilor dumneavoastr\, am impresia

c\ vorbim de alt ministru. N-amf\cut multe promisiuni, am vorbitdoar despre ce st\ ` n puterea mea iar eu zic c\ era [i responsabilita-tea tuturor predecesorilor mei s\ fac.

Mai `nti, nu vreau s\ asist caun contabil neutru la ruina insti-tu]iilor culturale ale ]\rii. Amsus]inut revotarea ct mai rapid\a Legii pentru finan]area princi-palelor reviste de cultur\.

Voi analiza critic [i voi luam\surile necesare `n cazul unorinstitu]ii din subordine care nu-[ijustific\, pn\ acum, menirea [i

Continuare din pagina 9

Singurul care, de 25 de ani `n -coace, a finan]at ct de ct crea]ia`n mod constant `ntre]innd re-viste, subven]ionnd tabere decrea]ie, sus]innd `nv\]\mntulartistic etc. a fost statul. Cine spu -ne c\ statul trebuie s\ se retrag\ eo persoan\ f\r\ leg\tur\ cu me-diul cultural. ~nc\ ceva: una din-tre marile probleme ale momentu-lui, cu consecin]e grave asupramodului `n care func]ioneaz\ attstatul, ct [i societatea, o reprezin -t\ judecarea func]iilor [i perfor -man]elor lor cu criteriile cu care

judec\m func]iile [i perfor man ]eleunei structuri economice. Aceas-ta din urm\ trebuie doar s\ ob]in\profit. Statul, societatea nu sunt omultina]ional\, iar profitul lornu se m\soar\ `n bani.

Mai mult, anul trecut a fostlansat un Apel pentru compe-ten]\ `n institu]iile publicede cultur\, `n care se cer cri-terii de egibilitate mai clare[i transparen]\ `n organiza -rea concursurilor de ma na -gement `n institu]iile pu bli ce.Cum ve]i rezista inevi tabi -lelor presiuni pentru numiri

politice `n fruntea unor ast-fel de institu]ii?

A[a cum trebuiau s\ rezisteto]i predecesorii mei! Nu numaic\ nu voi mai accepta numiri depersoane incompetente profesio-nal `n fruntea institu]iilor de cul-tur\ care depind de minister, darm\ gndesc chiar (dac\ mandatulmi-o va permite, repet) la o lege aadmisibilit\]ii ` n func]iile culturale,care s\ stipuleze precis compe-ten]ele obligatorii pentru ocupa-rea posturilor.

Precizez c\ nu e obligatoriu ca opersoan\ numit\ politic s\ fie incom-petent\. Competen]a profesional\

este problema, nu procedeul nu-mirii. Dac\ exist\ competen]\,eventuala afiliere partinic\ n-artre bui s\ constituie un impedimentsau s\ provoace scandal. Titu Ma-iorescu era, de pild\, conservator:s-ar opune cineva, azi, numirii luila Biblioteca Central\ Universi-tar\ sau la Biblioteca Na]ional\?

A]i declarat, la scurt timpdup\ ce a]i fost numit minis -tru al Culturii, c\ este momen-tul afirm\rii Romniei princultur\. Crede]i c\ ]ara nu s-aafirmat prin cultur\ [i pn\acum? Cum se va produceaceas t\ afirmare de acum `na -inte [i, mai ales, `n fa]a cui?

Nu cred c\ Romnia s-a afir-mat [i se afirm\ prin cultur\, de[iare un poten]ial semnificativ `naceast\ direc]ie. Eu zic c\ e cazuls\ fim reali[ti. Nu numai c\ nuavem un Premiu Nobel pentru Li-teratur\. Suntem mult mai pu]inicunoscu]i pentru cultura noastr\,fa]\ de ct suntem de cunoscu]ipentru corup]ie sau scandaluripolitice. {i nu este cazul s\ se `n -tmple a[a ceva. Pentru c\ am aveacu ce ne face cunoscu]i prin cul-tur\, dac\ ar exista o ac]iune co-erent\ `n aceast\ direc]ie. Gestu-rile individuale conteaz\, dar im-pactul lor este nesemnificativ.

Nu numai c\ nu ne-am afirmatcultural `n fa]a lumii. Nu ne-amafirmat cultural nici m\car ` n fa]anoastr\ `n[ine! Altfel cum v\ ex-plica]i c\ p\rin]ii cer sistematicMinisterului Educa]iei s\ simpli-fice curricula [colar\ la materii-le neimportante, adic\ limba [iliteratura romn\, istoria, muzi-ca, desenul?...

Oamenii de cultur\ nu sunt sufi-cient de stima]i `n societatea rom-neasc\ actual\. ~n afar\ de actori,oamenii de cultur\ apar extrem derar pe micul ecran, la radio sau `npresa scris\. A[ aminti aici c\ oa-menii de cultur\ supravie]uiescprin puterea lor de exprimare `nmediul online, pe site-uri [i bloguride cultur\, singura scen\ pe careoamenii din acest mediu o au, ne-condi]ionat, pentru c\ o gestionea -z\ singuri de cele mai multe ori.Revolu]iile de pe re]elele de socia-lizare arat\ c\ exist\ oameni dor-nici de a primi informa]ii din me-diul cultural. Cu toate acestea, res-ponsabilii de grilele TV sus]in c\num\rul acestora este mic.

Afirmarea prin cultur\ trebuies\ `nceap\ ct mai repede, dac\nu dorim s\ fim percepu]i ca ona]iune acefal\ [i acultural\. Eatrebuie s\ `nceap\ printr-o ac]iu-ne concertat\ a institu]iilor cultu-rale, ac]iune `n care rolul ministe-rului trebuie s\ fie cel de organi-zator [i de promotor. {i ` nc\ o pre-cizare: trebuie s\ `nceap\ din [iprin [coal\! Dac\ nu form\m citi-tori, degeaba subven]ion\m c\r]i[i reviste. Dac\ nu form\m oa-meni care au nevoie de arte plasti-ce, degeaba sus]inem UAP.

A]i fost membru al consiliu-lui de conducere al Institutu-lui Cultural Romn. Cumeva lua]i activitatea actual\ ainstitu]iei?

Am fost o foarte scurt\ peri oa d\,`n toamna lui 2012, membru al con-siliului de conducere al ICR. Nu es-te menirea mea, ca ministru al Cul-turii, s\ evaluez activitatea ICR, ca-re se afl\ `n subordinea Senatului.

Accesul la cultur\ [i nevoia de cultur\ au sc\zut dramatic

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

interviu 11

banii pe care i-au `nghi]it. Voi co-recta din mers numirile necores-punz\toare f\cute `n fruntea unorinstitu]ii importante. Voi frecven-ta regulat toate genurile de insti-tu]ii culturale din subordinea Mi-nisterului Culturii, de la muzee [iteatre pn\ la biblioteci [i [anti-ere arheologice, a[a cum am f\cut-o[i `nainte de a fi ministru. Voi ie-rarhiza logic, `n func]ie de resur-se, activit\]ile. Dac\ acestea suntpromisiuni, `nseamn\ c\ neafl\m `ntr-un dezacord lingvistic.

Eu nu cred c\ e nevoie de cine[tie ce [anse pentru a lua acestem\suri, pentru c\, `n fond, asta este treaba unui ministru. Nulua]i iner]ia unora dintre predece-sorii mei, indiferen]a lor fa]\ desoarta culturii drept norm\. Mi-nistrul Culturii trebuie s\ fie,`nainte de toate, principalul pro-motor [i avocat al culturii `n so-cietatea romneasc\. Iat\, cad `np\catul de care m\ suspecta]i f\r\motiv [i v\ fac aici o promisiune:att ct va dura mandatul meu, n-os\ fiu ministru doar cu numele!

Nu `n ultimul rnd, a[ vrea s\reamintesc necesitatea intensifi -c\rii demersurilor noastre pe pa-lierul cooper\rii interna]ionale `ndomeniul cultural. Exist\ un po-ten]ial `nc\ neexploatat suficientla nivelul cooper\rii `n acest do-meniu cu partenerii no[tri dinUE, cu partenerii regionali etc. Ams\ dau un singur exemplu, pentruc\ am vorbit de Sarmisegetusa Re-gia. Spa]iul romnesc, cultural [ilingvistic, beneficiaz\ de cea maisolid\ autoritate pe componentalatinit\]ii [i a romanit\]ii `n re-giunea Balcanilor. Exist\, ` n aceas -t\ regiune, un patrimoniu mate-rial imens de sorginte romanic\,strns legat de originile [i de gene-za poporului nostru, care este dinp\cate complet necunoscut tinere-lor genera]ii din Romnia. Putemorganiza vacan]e pentru elevi laNisipurile de Aur, dar `n drumam putea face un popas [i la cas-trul roman de la Nicopole ad Is-trum, pentru a sublinia originileromane ale poporului romn [i di-mensiunea european\ a latinit\]iinoastre. O cooperare cultural\ cupartenerii no[tri din regiune peaceast\ tem\ ar reprezenta un lu-cru benefic nu numai pentru Ro-mnia, ci [i pentru patrimoniulcultural comun european.

Cred, `n concluzie, c\ dimeniu-nea interna]ional\ a culturii ro-mne, profilul ei `n concertul va-lorilor mondiale reprezint\ o re-surs\ considerabil\ [i `mi propuns\ accentuez prezen]a [i statutulnostru cultural la nivel inter na -]ional.

La finalul lui februarie, a]ianun]at c\ Administra]ia

Fondului Cultural Na]ionalva reprimi acel procent de2% din `ncas\rile LoterieiRomne, o alocare `ntrerup -t\ `n 2012. Cum a]i reu[it s\reporni]i acest transfer vi-tal de fonduri?

Procentul de 2% din `ncas\rileLoteriei Romne reprezint\, ` ntr-unan mediu, circa 4-5 milioane de eu-ro. Suma e mic\ `n raport cu fon-durile alocate pentru auto str\zi,s\ zicem, dar am convingerea c\se vor face multe proiecte de cali-tate, care se vor vedea, cu ace[tibani. Mai ales c\ nu consider deci-zia de atribuire a acestui procentdrept o `ncheiere, ci un `nceput:`nceputul atragerii directe de fon-duri de la marii agen]i economici,de stat sau priva]i.

Cnd am preluat mandatul, `ncondi]iile `n care bugetul pentrucultur\ era deja f\cut, cum dejaam amintit, iar procentul din PIBatribuit ministerului era ridi col demic, am solicitat, plecnd de larealitatea cre[terii economice [ipe temeiul solidarit\]ii guverna-mentale, sprijin pentru identifica -rea de fonduri suplimentare.{tiam c\ Loteria Romn\ nu a fost`nfiin]at\ doar pentru ca oameniis\ aib\ unde juca, iar statul s\fac\ profit. Monopolul pe care Lo-teria `l are presupune [i obliga]iispeciale, nu numai privilegii. {tiam,de asemenea, c\ Regele Carol al II-lea, cnd a reformat Funda]ii-le Culturale Regale [i le-a `ncre-din]at lui Alexandru Rosetti, a dis-pus ca 10% din profitul anual alLoteriei Romne s\ sus]in\ pro-gramele culturale ale acestei insti-tu]ii.

A[adar, argumentele au con-vins guvernul s\ reia finan]areaFondului Cultural Na]ional dinprofitul Loteriei.

Precizez c\ banii nu vor intra`n consumul curent al ministeru-lui sau `n investi]ii invizibile.Ei vor alimenta conturile Fondu-lui Cultural Na]ional [i vor fi-nan]a, `n condi]iile prev\zute delege, proiectele gestionate deAFCN. Deci vor merge la creatori.

Institutul Na]ional pentruCercetare [i Formare Cultu -ral\ a publicat `n luna martieBarometrul de Consum Cul-tural 2014. Cifrele prezentate`n acest studiu au fost `n -tmpinate diferit de oameniide cultur\. Pe de o parte, uniiau fost dezam\gi]i de gradul`nc\ ridicat de non-consumcultural la majoritatea cate-goriilor cercetate. Pe de alt\parte, Federa]ia Editorilordin Romnia a contestat ve-hement cifrele publicate pen-tru consumul de carte, afir-mnd, prin vocea directoru-lui executiv Mihai Mitric\,inclusiv c\ informa]iile suntscoase din pix. Cum vi separ dumneavoastr\ datele deconsum cultural, a[a cumreies din acest barometru?

~n privin]a cifrelor `n sine, amspus chiar la prezentarea baro -metrului c\ din ele lipse[te unafundamental\: procentul de 0,08%din PIB alocat Ministerului Cultu-rii. E o cifr\ care, pe de-o parte, ex-plic\ neajunsurile consumuluicultural `n Romnia, dar, pe de

alta, depune, paradoxal, m\rturiedespre nivelul cultural ridicat din]ara noastr\. Pentru c\, dac\ ra-port\m ce se face `n chip efectiv laresursele derizorii alocate, ob]i nem

un rezultat mai mult dect onorabil.Totu[i, cifrele sunt `n[el\toare,

dac\ nu le aplic\m [i o analiz\ ca-litativ\. Ele atest\ c\ `n Europaal]ii stau [i mai r\u dect noi ([im\ refer chiar la ]\ri cu tradi]ie,`n care se cite[te sau se merge lateatru mai rar dect `n Romnia),`ns\ ascund profunda polarizare aconsumului de cultur\. ~ntre o mi-noritate care consum\ intens cul-tur\ de `nalt nivel [i o majoritatecare nu consum\ deloc cultur\, denici un fel, se `ntinde o pr\pastie.Care explic\, de pild\, maneliza-rea, domina]ia divertismentuluitrivial `n detrimentul culturii au-tentice. Cultura adev\rat\ nu esteuna de mas\, `ns\ a priva maselede cultur\ nu reprezint\ o politic\`n]eleapt\. ~n acest sens am vorbitdespre democratizarea accesuluila cultur\. Refuz s\ cred c\ manea -ua este singura form\ de cultur\pe care o putem oferi celor mul]i.

~n orice caz, e bine c\ exist\acest barometru [i c\ am instituito form\, perfectibil\, desigur, deevaluare a pie]ei culturale rom-ne[ti. El ne va ajuta s\ identific\m[i s\ circumscriem problemele [iva contribui la con[tientizarea so-ciet\]ii romne[ti `n privin]a ne-cesit\]ii investi]iei `n cultur\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| ANUL XI NR. 481 25 aprilie 1 mai 2015

12 actualitate

Premiere na]ionale la BIFF Autoportretul unei fetecumin]i [i Re]eaua

Iulia Blaga

Ana Lungu a debutat `n lungme-traj cu Burta balenei (2010), undesemna regia `mpreun\ cu AnaSzel. Cu primul lungmetraj f\cutsingur\ ([i produs de Mandrago-ra), ea aprofundeaz\ combina]iade real [i fic]iune, interogndu-seasupra rela]iilor pe care cinemaulle poate crea cu realitatea. La `n -tlnirea cu publicul de dup\ pro-iec]ia de la Cinema Studio, AnaLungu a m\rturisit c\ filmul e `nparte autobiografic pentru c\prie tenii eroinei sunt prietenii ei,iar p\rin]ii ei sunt propriii ei p\ -rin]i. Doar povestea e fictiv\. Cris -tiana (Elena Popa) r\mne singur\`n casa unde a locuit pn\ atuncicu p\rin]ii, iar `n `ncercarea ei dematurizare (tardiv\, are 30 de ani)bifeaz\ ideea de a-[i cump\ra uncine foarte scump (tat\l bogat nui-a permis niciodat\ s\ aib\ ci-ne), dar [i decizia de a rupe rela]iacu un b\rbat `nsurat.

Tablourile din care e alc\tuitfilmul [i camera fix\ din fiecaredintre ele dau senza]ia unui pre-zent continuu, mai ales c\ scenelesunt inten]ionat lungite [i o sen-za]ie de vag\ plictiseal\ se creeaz\

de multe ori. A[a ar fi [i existen]aeroinei ` nc\ indecis\ asupra vie]iiei. Combina]ia de actori neprofe-sioni[ti [i actori profesioni[ti e ris -cant\, dar interesant\ [i inevita-bil\ pentru acest demers. Unii ne-profesioni[ti au probleme de dic ]ie,dar al]ii pot improviza bine [i ficonving\tori (cazul tat\lui regizoa-rei care, a spus aceasta, n-a vrut s\`nve]e scenariul [i a decis s\ joacecum dore[te). Dintre actorii profe-sioni[ti, foarte bun e Emilian Oprea(amantul) care aduce scenariuluidoze consistente de infatuare [i mi-toc\nie (Nu `mi plac femeile fru-moase, `i spune Cristianei).

Filmul intr\ `n cinematografe-le romne[ti `n 25 septembrie, iarla ` nceputul anului viitor va fi dis-tribuit `n Brazilia. Discipol\ a luiCristi Puiu c\ruia i-a fost asistent\de platou la Moartea domnuluiL\z\rescu, Ana Lungu propune ungen aparte de cinema, `n care gra -ni]ele dintre real [i fic]iune suntalunecoase [i incerte [i care pro-voac\ spectatorul s\ construiasc\singur portretul unei genera]iiprintr-o poveste care e [i nu e auto-biografic\. Titlul poate oferi o che-ie la fel de alunecoas\ de lectur\pentru c\ e ambivalent [i ludic.

Re]eaua `ncrederii

Documentarul lui Claudiu Mitcue din alt\ paradigm\. Filmat `nRomnia, Ungaria [i Viena, pro-dus de Parada Film [i bazat pe in-vestiga]ia jurnalistic\ a lui VladMixich publicat\ pe HotNews.ro,el merge pe urma re]elei prin care

medicamente citostatice au fostaduse `n ultimii trei ani `n Rom-nia din Austria [i Ungaria dato-rit\ ini]iativei lui Vlad Voicules-cu. Acesta, un tn\r inimos carelucreaz\ la o banc\ austriac\, a`nceput prin a cump\ra [i trans-porta singur astfel de medicamen-te, pretextnd la aeroport c\ suntpentru apropia]i. Filmul urm\ re[ -te mai multe personaje. Porne[tede pe imaginea acestui extraordi-nar Vlad Voiculescu (care nu a do-rit s\ apar\ cu fa]a pe ecran) [icontinu\ urmrind `n paralel po-vestea unei tinere din Timi[oaracare a beneficiat de Re]ea [i al c\ -rei cancer s-a remis, precum [i pecea a unui simpatic taximetrist ca-re preia de la Otopeni medicamen-tele [i le duce gratis la pacien]i. LaQ&A-ul de dup\ proiec]ie, Clau-diu Mitcu a m\rturisit c\ realiza-rea acestui documentar nu a fostu[oar\. Cred c\ `n primul an defilm\ri nu prea m-a primit nimenis\ stau de vorb\ cu autorit\]ile...A fost foarte dificil. (...) Am `ncer-cat s\ stau de vorb\ cu directorulUnifarm, dar n-a acceptat. {i cuEugen Nicol\escu a[ fi vrut s\stau de vorb\, dar n-am reu[it de-ct s\ intru `n posesia unui inter-viu dat pe un hol.

Vlad Voiculescu a spus c\ `[idore[te ca acest film s\ ne fac\ s\avem mai mult\ `ncredere unii `nal]ii. Cnd am aflat despre lipsacitostaticelor, nu aveam pic de `n -credere. Nici ` n medic ` n mediciidin Romnia `n special , nici `nONG-uri, pentru c\ [tiam din anii90 c\ sunt folosite ca s\ `nregis-trezi ma[ini f\r\ s\ pl\te[ti taxe,iar `n taximetri[ti nici att. Cndam aflat de lipsa acestor medica-mente de la o fost\ coleg\ de liceu,am crezut c\ vorbe[te prostii, iarcnd [efa sec]iei de onco-pediatriede la Institutul Oncologic din Bu-cure[ti mi-a dat o listu]\ cu ele,am crezut c\ [i ea vorbe[te prostii[i c\ folose[te medicamente care`n alte ]\ri nu se mai folosesc.Cnd am aflat c\ e vorba de medi-camente foarte ieftine, m-am gn-dit c\ e o conspira]ie a industrieifarmaceutice, pn\ cnd un me-dic austriac mi-a ar\tat schemelede tratament. Dup\ toate acesteverific\ri am `nceput s\ cap\t

`ncredere. Am mers la o farmacie[i am convins o farmacist\ s\ aib\`ncredere `n mine [i s\ `mi deamedicamente cu o rete]\ rom-neasc\. M-am dus la aeroport cumedicamentele `n rucsac [i i-amconvins pe oamenii de acolo s\ m\lase s\ trec, spunnd c\ sunt pen-tru un frate (frate nu am, a[a ca m-am sim]it OK cu minciuna). LaBucure[ti, cei de la Asocia]ia PA-VEL [i medicii de la Institutul On-cologic au avut `ncredere c\ suntmedicamente reale. Apoi am con-vins [i alte farmaciste din Aus-tria, am mers ` n Ungaria unde me-dicamentele erau mult mai iefti-ne, am convins mai mul]i oamenis\ le transporte [i mai mul]i me-dici s\ le cear\ pe re]et\. (A treiaoar\ cnd m-am dus la farmaciainterna]ional\ din Viena, doamnade acolo mi-a f\cut un discountspecial dup\ ce i-am spus desprece e vorba.) Apoi Vlad Mixich aavut `ncredere `n noi, noi am avut`ncredere `n el s\-i spunem poves-tea, dumneavoastr\ a]i avut ` ncre-dere ` n povestea pe care a spus-o [iasta a dus la o schimbare.

Ideea documentarului i-a venitlui Claudiu Mitcu dup\ ce RaduJude i-a trimis link-ul materialu-lui publicat de Vlad Mixich peHotNews.ro unde vorbea desprecriza citostaticelor [i lipsa unormedicamente pe care statul ar fitrebuit s\ le ofere gratuit bolnavi-lor de cancer. La premiera filmu-lui, Mixich s-a referit la faptul c\solidaritatea celor care au trans-portat benevol citostatice dinstr\in\tate a reu[it s\ schimbe olege. E o poveste despre putere ` ncel mai bun sens al cuvntului

pentru c\ oamenii ace[tia au creato re]ea, `ncepnd cu Vlad Voicu-lescu [i terminnd cu al 400-leaom care a transportat medicamen-te sau care s-a `nscris pe site-ulmedicamente-lipsa.ro. Oameniiace[tia au reu[it s\ fie mai puter-nici dect ditamai statul romn.Ei au reu[it s\ schimbe `n ultimiidoi ani o lege `n a[a fel `nct ce a]iv\zut s\ nu se mai repete cel pu]inpentru cele 24 de medicamentepentru care s-a repetat timp de doiani [i jum\tate-trei. Acum lipse[teun medicament, Cosmegen, dar eunul fa]\ de multe altele. De laVlad Voiculescu a `nceput totul [ide la Vlad lucrurile au continuatprin jurnali[ti care lucreaz\ laRealitatea TV, la TVR, la Rom-nia TV, la B1 TV, ` n marea majori-tate a televiziunilor att de tabloi-dizate din Romnia, dar care auf\cut atunci emisiuni [i zgomotdespre acel lucru. Apoi a trecutprin avoca]i [i prin IT-i[ti care ne-au ajutat dezinteresat, [i prin -tr-un om din minister, [i tot acestlan] de oameni a fost puternic.

Pentru Vlad Voiculescu, aceas -t\ putere e echivalent\ cu ideea desucces. Azi am avut discu]ia de -spre bonus cu [eful meu [i `ntr-oastfel de discu]ie e vorba desprem\surarea succesului. ~n avionulcare m-a adus la Bucure[ti m-amgndit la cum se m\soar\ succe-sul pentru cei din re]ea sau al]iicare lucreaz\ ` n ONG-uri sau suntmedici. Succesul se m\soar\ `najutorul dat altora. ~n perioada as-ta de timp ct am plimbat medica-mente noi [tim pentru c\ am f\ -cut un tabel , pn\ `n toamna lui2012 erau 1.500 de pacien]i care auprimit medicamentele prin rucsac.

A XI-a edi]ie a FestivaluluiInterna]ional de Film Bu-cure[ti (20-26 aprilie) a in-clus [i dou\ premiere na]io -nale Autoportretul uneifete cumin]i, de Ana Lungu,[i documentarul Re]eaua,realizat de Claudiu Mitcu.

Autoportretul unei fete cumin]i,de Ana Lungu

Am sub ochi o fotografie, de bun\calitate, pe care am g\sit-o `n ladacu comori a internetului.

C\utam o imagine reprezenta-tiv\ cu partea artistic\ romneas -c\ a lui Brncu[i, creatorul carene-a lichidat complexele de inferio-ritate. Acel Brncu[i care, plecatdin Hobi]a, a devenit poate cel maiimportant artist al secolului tre-cut. Acel Brncu[i de care tineriidin fotografie sunt foarte mndri.

~ncercnd s\ citesc fotografialor de grup, le v\d mndria, dinpriviri [i din limbajul corporal.Acesta din urm\ se converte[te, launul dintre ei, `n atitudine. {i-al\sat ochelarii de soare pe ochi [ipune un picior peste altul, tr\gndtotodat\ de umeri, s\ stea ct maidrep]i. Colegul din dreapta, `nschimb, este pu]in obosit [i are

naturale]ea de a nu poza atuncicnd se trage-n poz\. La fel b\ie]iidin stnga, dintre care unul ` n pla-nul cel mai `ndep\rtat. Fetele dinprim-plan stau cam `n aceea[i po -zi]ie, de parc\ s-ar fi sincronizatmental `n fa]a obiectivului. Maimult ca sigur, un alt tn\r dingrup e `n spatele aparatului de fo-tografiat care-i imortalizeaz\.

S\ ne `n]elegem: individual [iper ansamblu, grupul mi se pareOK. Sunt ni[te tineri dr\gu]i [i fi-nu]i, de o anumit\ condi]ie, iar nuni[te specimene a c\ror neverte-brare intelectual\ s\ li se citeasc\pe fa]\. E un grup simpatic de ti-neri simpatici care fac `mpreun\o fotografie care ar fi trebuit s\ fie [i ea simpatic\.

Din nefericire pentru grupulnostru, fotografia lor e departe de

a fi