Patologie aviara

Tuberculoza:

Granulomul tuberculos în organele parenchimatoase: - suprafaţa muriformă, - dimensiunile variabile (1-4 mm) - culoarea gălbui-cenuşie.

Distribuţia granuloamelor → hotărâtoare pentru orientarea suspiciunii - dacă există granuloame ulcerate în peretele intestinal se evidenţiază calea de pătrundere primară sau secundară (de la ficat prin canalul coledoc).Apar granuloame hepatice şi splenice ↔ organe mărite în volum; granuloamele - în profunzime sau/şi - la suprafaţă ↔ alterare şi abolire funcţii hepatice şi splenice; - apare anemia, - coloraţia subicterică, - tulburările de coagulabilitate, - abolirea funcţiilor de sinteză

↔ prăbuşirea organismului- tulburările hepatice agravează tulburările de absorbţie intestinală;- măduva osoasă → afectată timpuriu ↔ agravare anemie → scăderea funcţiilor de

apărare ale celulelor cu origine în celula stem. DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE - preparate între lamă şi lamelă din granuloame, în frotiu subţire → colorare metoda

Ziehl-Nielsen;Examenul bacterioscopic – are valoare de confirmare*** ***leziunile tuberculoase la pasăre → conţin numeroşi bacili ↔ examenul bacterioscopic pozitiv confirmă boala, ↔ examenul bacterioscopic negativ exclude tuberculoza

Salmoneloza:

Pui: noduli necrotici („noduli pulorici”) in: miocard, ficat, pulmon, stomacul muscular , enterita catarala vitelus neresorbit , urati in uretere , dop cloacal.

Gaini ouatoare: - ovarita cronica atrofica peritonita pseudoconcremente, ascita ,hepatomegalie, splenomegalie, noduli pulorici in: ficat, perete intestinal

Tifoza aviara: - ficat bronzat, uneori cu focare necrotice; - splenomegalie; noduli necrotici in miocard, ficat, pulmon; - ovarita si peritonita rar intalnite; - enterita si tiflita catarala. DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE:Examen pentru supravegherea efectivelor : examen serologic – aglutinare rapida pr lama cu sange integral sau aglutinare lenta cu ser; Examene de laborator - bacteriologic: insamantari

material patologic: organe cu leziuni, sac vitelin; - bacterioscopic: frotiuri colorate Gram cocobacili, bacili Gram-negativi, necapsulati, neciliati fermenteaza glucoza cu productie de gaz. Identificarea si tipizarea salmonelelor se face prin caracterzare biochimica si serologice.

Paratifoza:vitelus neresorbit, hepatomegalie, tiflita difteroida; la masculi, orhite ulcerative si necrotice

Tifopuloroza- La embrioni şi la puii morţi în primele zile: focare miliare pe faţasuperioară a pulmonului;-focare nodulare in miocard;- rezorbţia incompletă a vitelusului;- enterita catarală,- hepatomegalie,friabilitate,- vezicula biliară dilatată.La puii infectaţi în puierniţe:-focare necrotice in ficat,-pneumonie şi miocardită nodulară,-noduli in musculatura pipotei şi in mucoasa intestinală.La găinile adulte:-in forma acută – anemia crestei şi bărbiţelor, penele din jurulcloacei aglutinate de fecale diareice;-enterită catarală, ficat bronzat, friabil, splenomegalie cu

pulpa moale, roşie inchis.La curci: – leziuni mai grave, focare necrotice in miocard.– in forma cronică – ovarita atrofică (modificări ale foliculilor),salpingită, peritonită fibrinoasă, pseudoconcremente;- noduli salmonelici in miocard, pulmon, stomac musculos,ficat degenerat.

Pasteureloza: (Holera aviara)

→ forma supraacuta si acuta: - cianoza crestei si barbitelor, secretie filanta la nivelul ciocului, aglutinarea penelor cu fecale in regiunea pericloacala; - diateza hemoragica la nivelul seroaselor si exsudat seros in sacul pericardic; - epicardita hemoragica („cord stropit cu fuxină”), duodenita congestiv-hemoragica, hepatita miliara necrotica. → forma cronica: leziuni in concordanta cu localizarea: artrite fibrinoase, necroza barbitelor, pneumonia si pericardita fibrinoasa.DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE: Examen bacteriologic: însămânţări pe medii uzuale, frotiuri colorate Gram sau albastru de metilen. Caracteristicile bacteriei: Gram-negativ, bipolar, capsulogen, imobil, fermenteaza glucoza si zaharoza, producere de indol si H2S. Bioproba pe șoarece și porumbel: pentru testarea patogenităţii (tulpinile patogene determina moartea la speciile de laborator in dilutii de aproximativ 10-7).

Variole

- papule, noduli; - vindecarea se produce in 2 – 3 saptamani.

Se observa membrane difteroide pe mucoasa respiratorie anterioara si digestiva.DIAGNOSTICUL DE CONFIRMAREIzolarea si identificarea virusului→ materiale patologice: - cruste triturate aseptizate inoculate pe membrana corioalantoidiana de ou embrionat de 9 – 11 zile - formare de noduli dupa 5 – 7 zile. - inoculare pe culturi celulare receptive - aparitia efectului citopatic dupa 4 – 14 zile + dezvoltarea de incluzii intracitoplasmatice oxifile.Identificarea virusului se realizeaza prin imunofluorescenta.

Patologie suine

Antrax

: subacut ca glosantrax (1-2 saptamâni), edem difuz si deformant al regiunii perifaringiene, cianoza pielii, disfagie, dispnee, edem glotic, asfixie, semne de septicemie grava sau vindecarea.DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE:Material patologic recoltat:- de la animale bolnave:

- frotiuri nefixate din sânge,- sânge recoltat steril- lichid de punctie din edeme.

- de la cadavre nedeschise:- os lung nedeschis,- piele - frotiuri de singe

- in glosantrax: portiuni din edem cu ganglioni, os lung, frotiuri din edem si din sânge.- bucati de piele, carne, preparate din carne.Metodele utilizate pentru confirmare: examen bacteriologic/-scopic, serologic, bioproba

Rujet (Erysipelothrix rusiopathie)

FORMA SUPRAACUTĂ: diateză hemoragică, splenită hiperplastică;FORMA ACUTĂ: dermatită eritematoasă, hipertrofie şi congestie sistem limfatic, splenită hiperplastică, glomerulo-nefrită hemoragică, gastroenterită hemoragică, edem + congestie pulmonară, exudate în cavităţi, peteşii seroase. FORMA CUTANATĂ SUBACUTĂ: dermatită urticariformă.

FORMA CRONICĂ: endocardită vegetantă, tromboendocardita ulceroasă, congestii pasive, edeme declive, gangrena uscată a pielii, artrite, necroze cartilaje, proliferări - vegetaţii membranare. DIAGNOSTICUL Diferenţial: pesta porcină, salmoneloza, pasteureloza, antraxul, şoc caloric, intoxicaţii. Material patologic: rinichi, splină, ficat, oase lungi – de la animale formă acută tonsile, lnn – de la animalee aparent sănătoase

de prezumţie: epidemiologic, clinic, lezional; de confirmare: bacteriologic (frotiu, izolare)

patogenitatea* (şoarece şi porumbel): * tulpina VR2 (-) şoarece, (+) porumbel

Salmoneloza

a. forma acută: diateza hemoragica, cianoza cutanata, limfadenita hemoragica, splenita hiperplastica, hepatita nodulara necrotica, gastrita si enterita catarala sau hemoragica, enterocolita cu reliefarea formatiunilor limfoide, iar uneori edem pulmonar sau chiar pneumonie;

b. formele subacută si cronică: leziuni digestive, hepatice, splenice, la nivelul linfonodurilor, SNC, pulmonului, leziunile fiind de tip proliferativ si necrotic.

DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE EXAMEN BACTERIOLOGIC SI BACTERIOSCOPIC (izolarea si identificarea bacteriei): - probe prelevate de la cadavre: vezica biliara, ficat, os lung nedeschis, linfonoduri, splina;- insamantare pe mediu de imbogatire: Muller Kauffmann (contine bila), selenit acid de Na;- incubare 10 – 18 ore, pe medii selective (cu rolul de a favoriza dezvoltarea bacteriilor din genul: Salmonella): Wilson-Blair, Leifson, Istrati-Meitert; - medii de diagnostic: Mc Conkey, agar SS, albastru de bromtimol, Endo, Drigalski;- transplantarea coloniilor lactozo-negative pe bulion de agar (pentru diferentierea de E. coli).

Pasteureloza- este corelat cu semnele clinice; diateza hemoragica, limfonodita hemoragica, edeme, pleurita, bronhopneumonie fibrinoasa sau fibrino-necrotica, pericardita fibrinoasa.identificarea bacteriei:

-examenul caracterelor culturale; -examenul morfologic: Gram-negativ, bipolar; -examen de mobilitate; -examen biochimic;

-tipizare serologica; diagnosticul serologic: ELISA; teste de patogenitate: pe animalele de laborator (soarece, porumbel) cu precizarea titrului.TetanosRigiditatea prezenta chiar in momentul exitusului - tegumentul acoperit de secretie sudorifica (la cal), temperatura creste in urmatoarele 2 –3 ore dupa moarte. - pe corpul animalului - poarta de intrare = plaga tetanigena. - suprafata plagii cand animalul a ajuns sa exprime boala: cicatrizata, inchisa, iar alteori se gaseste in zone ce nu se inspecteaza. - La deschide rea cadavrul ui:

- sangele este partial coagulat, asfixic - cordul prezintă degenerescenţă miocardică, este decolorat, cu echimoze sau

sufuziuni discrete pe suprafaţă- consecutiv disfunctiei respiratorii → edem pulmonar, pneumonie si chiar

bronhopneumonie DIAGNOSTICUL: - confirmarea diagnosticului NU prin metode de laborator. - inventarierea frecventei tetaniilor in raport cu specia, aprecierea corecta a atitudinilor,

identificarea plagii tetanigene = elemente suficiente pentru certitudinea de tetanos.Confirmarea: evidentierea toxinei in organismul animalului infectat - seroneutralizare sau bioproba pe cobai.

Botulism Necaracteristice! Disparitia rapida a rigiditatii cadaverice, hiperemia mucoaselor, hemoragii subcutanate,

pe mucoase, in ficat, rinichi splina, muschi, encefal, gl. endocrine. Uneori hepatoza si icter.

Diagnostic: Suspiciune: caracter exploziv, de masa, simptomatologie, calitatea furajelor. Confirmare: ex. de laborator:

Identificarea toxinei in serul sangvin / furaje / produse patologice.Inocularea la soareci

Carbune emfizematosLeziunea musculara → la inspectie se apreciaza: sediul ei; si prezenta modificarii in masa musculara; - diferentierea ei in raport cu leziunile tesutului conjunctiv subcutanat care ar putea

mima o astfel de modificare;

- caracterul gazos, crepitant al leziunii, modificarea temperaturii locale din zona centrala catre marginile leziunii (se asociaza caracterul crepitant al leziunii cu scaderea temperaturii locale.

Este principala miozita a animalelor ce beneficiaza de profilaxie specifica = vaccinare.

Leptospiroza: (gestante si tineret)

– Hemoragii peteşiale sau sufuziuni:– Mucoase: bucală, intestinală, vezică urinară– Seroase: pleură, peritoneu, epicard– Enterită cataral-hemoragică– Limforeticulită serocatarală– Degenerescenţe: ficat, cord, pancreas, rinichi

Icter (frecvent la L. icterohaemorrhagiae, L. canicolaLA AVORTONI• Edeme ţesut conjunctiv subcutanat• Exsudate serohemoragice în marile cavităţi• Aspect anemic (uneori uşor icteric) al ţesutului conjunctiv subcutanat, seroaselor şi

organelor parenchimatoase• Diferite grade de autoliză sau macerare• Mumifiere

DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE– Evidenţierea leptospirelor în umori sau ţesuturi - recomandată la purcei– Examen microscopic direct cu microscop cu câmp întunecat , pe probe biologice perfect

transparente: ser sangvin, lichid peritoneal, pericardic– Probă recoltată de la porc mort de maxim 2-3 ore– Ex. histologic - coloratie argentică pe probe de ficat, rinichi, avortoni

Boala veziculoasa

Forma benigna:Leziunile esenţiale: vezicule proeminente, albicioase, înconjurate de o zonă congestivă, cu lichid (limfa) translucid / opalescent. Localizare: - extremităţi membre, - peribucal - tegument mamar - epiderm - degenerescenţa balonizantă a celulelor epiteliale.

Leziuni podale frecvente - de-a lungul bureletului ongloanelor principale, rar la cele rudimentare şi în spaţiul interdigital; iniţial congestie a zonei bureletului, urmată de apariţia de vezicule. Vezicule: solitare, rareori confluente,2-3 la fiecare onglon, diam.3-10 mm; - pe rât – vezicule mari, diametrul de 1-2 cm, frecvent în zona antero-superioară; - pe buze, limbă, gingii şi pereţii cavităţii bucale.

Scroafele în lactaţie -vezicule pe mameloane şi pe tegumentul mamar, dureroase, scroafele refuză purceii la supt. Macroscopic/microscopic - leziuni identice cu cele din febra aftoasă.24-48 de ore de la apariţie - veziculele se deschid prin ruperea calotei epiteliale, - limfa virulentă + ulceraţii superficiale colorate în roşu viu + resturi de perete (lambouri albicioase).Suprafeţele denudate → acoperite cu cruste, cicatrizare în 10-20 zile. Însănătoşire - complet după 2-3 săptămâni, dovada infecţiei: o dungă întunecată, orizontală pe unghii (creştere întreruptă temporar) → determinarea perioadei de evoluţie a infecţiei.

Forma maligna:- corelat cu evoluţia clinică tipică a bolilor veziculoase. Astfel: - pe piele şi mucoase - leziuni veziculare în diverse stadii evolutive. - la nivelul ongloanelor - leziuni coronare, interonguale, crevase ce pot ajunge până la dezongulare. - leziunile veziculare cu evoluţie rapidă rapid → colectează lichid → rupere şi apar leziuni sângerânde de culoare roşie strălucitoare. Leziuni: rât, buze, mameloaneFuncţie de condiţiile igienice, vindecarea este rapidă, reepitelizarea → primele 72 de ore de evoluţie → completă în 7-10 zile

Materialul patologic folosit - epiteliu din vezicule nerupte sau rupte recent; - fluide veziculare; - sânge de la animale febrile pe anticoagulante (EDTA);- fecale de la animale cu simptome sau/şi de la animale aparent sănătoase; - probe de sânge netratate pentru exemene serologice.

Listerioza Leziuni f(specie):

- Om, rumegătoare, suine, leziuni ale SNC de tip infiltrativ hemoragica) Congestii, hemoragii, hematoame la vasele din encefalb) Focare purulente, mici în bulbc) Congestia sinusurilor şi corneţilor nazalid) Distrofii hepatice zonale sau congestie şi hemaoragii subcapsulare, idem splină, rinichie) Miei, viţei, purcei: hepatită necrotică miliarăf) Gestante: inflamaţia organelor genitale, retenţie placentă, metrităg) Avortoni: congestie generalizată, hepatită miliară necrotică

Păsări: leziuni septicemice și necrotice→ Confirmare: examen bacteriologic + identificare prin aglutinare