patologia cefei, gÂtului si grebanului

8/14/2019 Patologia Cefei, gtului Si Grebanului

1/16

CURS 15.

PATOLOGIA CEFEI, GTULUI SI GREBANULUI

CUPRINS

PATOLOGIA CEFEI 1. Contuzia cefei2. Gangrena uscata (corul cefei)3. Bursita cefei4. Flegmonul cefei

PATOLOGIA GTULUI

5. Torticolisul - Entorsa cervicala6. Abcesul bazei gtului7. Flebita si tromboflebita jugularei

PATOLOGIA GREBANULUI

8. Batatura de jug (edemul traumatic al grebanului)9. Bursita grebanului

10. Flegmonul si fistula grebanului


2/16

REGIUNEA CEFEI (regiunea retroauriculara)

Rememorari anatomiceStraturile anatomice ale regiunii cefei (regiunii retroauriculare):

? Pielea la cabaline pe linia mediana pielea este mai groasa iar perii sunt lungi,formnd motul coamei;

? Tesutul conjunctiv subcutanat include ramura dorsala a I perechi de nervicervicali si insertiile pe linia mediana a muschilor cervico-auriculari;

? Stratul conjunctivo-aponevrotic peste aripa atlasului se gaseste o punga sinovialacare faciliteaza alunecarea ligamentului nucal; aponevroza m.cleidomastoidianconcura si ea la acest strat;

? Stratul muscular m. splenius (lateral), m semispinal, m marele drept dorsal alcapului, m oblic cranial si oblic caudal al capului (profunzime), m micul drept

dorsal al capului; vasculo-inervatia este asigurata de a si v occipitala si de primapereche de nervi cervicali;? Planul osteo-ligamentar atlasul si articulatia occipito-atloidiana.

1. CONTUZIA CEFEI

Frecventa - contuzia cefei se ntlneste la cabaline si foarte rar la bovine. Etiologie traumatisme cu actiune directa, frecvent compresiuni cauzate de

neajustarea corespunzatoare a cefarului capastrului. Simptomatologie tumefactie, edem cald, dureros, peri zbrliti. Dupa

traumatismele puternice se poate ntlni o simptomatologie comuna contuziilor de gradulII n care domina modificarile de tip vascular specifice hematomului (tumefactie moale,calda, putin dureroasa, fluctuenta si crepitatii sangvine.

Diagnosticul se precizeaza pe baza modificarilor evidentiate prin examen

clinic. Prognosticul favorabil n contuziile usoare (de gradul I);rezervatn contuziile

de gradul II, putnd surveni complicatii septice (abcesul sau flegmonul cefei).Tratament - inlaturarea capastrului, repaus, medicatie antiflogistica n aplicatii

locale si chiar n administrari pe cale generala. Reevaluarea pacientului dupa 2-3 zile detratament. Cnd se constata nceputul resorbtiei procesului inflamator se continua cuaplicasiile locale de antiflogistice si hematoresorbtive pna la retrocedarea completa.


3/16

Nereducerea volumului tumefactiei si aparitia unei simptomatologii comune colectiilorpurulente (faza de infiltratie) impune recurgerea la administrarea unei medicatii

antimicrobiene pe cale generala, iar local de mijloace proflogistice, pentru a grabidelimitarea si circumscrierea procesului purulent.

2. GANGRENA USCATA (CORUL CEFEI)

Frecventa - corul cefei se ntlneste la cabaline si foarte rar la bovine.

Etiologie traumatisme cu actiune prin compresiune continua (ischemiante),frecvent compresiuni cauzate de neajustarea corespunzatoare a cefarului capastrului.

Simptomatologie regiunea este depilata, pielea are culoarea neagra, estelucioasa, dura, uscata, insensibila, cu tendinta de desprindere sub forma de escara (esteprezent un sant delimitant). Portiunea afectata ( cu piele mortificata) este nconjurata de ozona inflamatorie (tumefactie, edem, durere). Vezi si Traumatologia anul III.

Diagnosticul se precizeaza pe baza modificarilor evidentiate prin examenclinic.

Prognosticul favorabil n conditiile afectarii superficiale a unei zone cutanatelimitate; rezervat atunci cnd necroza intereseaza si substraturile subiacente pielii(profunda), putnd surveni complicatii septice (abcesul sau flegmonul cefei) nsotite denecroza planurilor musculo-tendino-osoase.

Tratament - inlaturarea capastrului, repaus, aplicarea de antiseptice siemoliente ale escarei. Escara nu va fi ndepartata chirurgical. Se asteapta delimitarea sieliminarea (desprinderea) spontana a escarei. n mod obisnuit, atunci cnd este afectata

numai pielea, escara se desprinde n 1-2 saptamni. Atunci cnd sunt afectate straturiledin profunzime vindecarea are loc n timp ndelungat (luni de zile).

Profilaxia potentialelor complicatii septice presupune administrarea deantibiotice si/sau chimioterapice pe cale generala. Seropreventie antitetanica.


4/16

3. BURSITA CEFEI

Bursita atlanto-occipitala reprezinta inflamatia bursei subligamentare a cefei(Bursa subligamentosa nuchalis cranialis situata pe atlas si respectiv caudalis situatape axis).

Frecventa bursita cefei se ntlneste la cabaline. Etiologie traumatisme de intensitate mica medie cu actionarea repetata. Din

punct de vedere etiopatogenic bursita cefei poate fi:o asepticao septica.

Pe fondul traumatic existent interventia factorilor septici complica, de regula,evolutia aseptica (traumatico-inflamatorie) a bolii.

Bursita cefei poate apare si ca urmare a oncocercozei.Simptomatologie . Din punct de vedere al evolutiei bursita cefei poate fi:

o acutao cronica.

Bursita aseptica are la debut o evolutie acuta , din punct de vederemorfopatologic ncadrndu-se n categoria inflamatiilorseroase sau serofibrinoase .Clinic se observa o tumefactie bilobata (situata de o parte si alta a ligamnetului cervical),calda, dureroasa initial fluctuenta iar pe masura naintarii n timp - cronicizare consistentapoate deveni pastoasa. Miscarile capului sunt mai mult sau mai putin stnjenite. Stareagenerala a animalului este neafectata. Punctia bursei releva un lichid seros sauserofibrinos cu striuri de snge.

Netratarea formei acute a bursitei aseptice duce la cronicizare. Din punct devedere morfopatologic evolutia bursitei cronice poate mbraca una din urmatoareleforme:chistica, hemoragica, indurata. Consitenta devine pastoasa sau chiar dura, lipsescfenomenele inflamatorii. Evolutia este lenta.

Bursita septica are evolutie acuta. Tumefactia bilobata este calda, foartedureroasa, consistenta este fluctuenta, adesea fistulizeaza spontan. Se scurge un puroi urt


5/16

mirositor. Starea generala a animalului este afectata: abatere, inapetenta, febra. Bursitaseptica se poate complica cu necroza ligamentului cervical (flegmon).

Diagnosticul se precizeaza pe baza chestionarului anamnetic si amodificarilor evidentiate prin examen clinic.

Prognosticul rezervat datorita evolutiilor sau complicatiilor septice,vindecarii n timp ndelungat si posibilelor tare postvindecare (deformarea regiunii).

Tratament . nlaturarea capastrului, repaus. Profilaxie antitetanica.n bursitele aseptice acute medicatie antiflogistica pe cale generala si n

aplicatii locale. Daca dupa o saptamna de tratament resorbtia nu s-a produs se recurge la

evacuarea prin punctie a continutului si injectarea n bursa de antibiotice siantiinflamatorii. Punctia si tratamentul antibiotico antiinflamator se repeta de 2 4 ori lainterval de 2-3 zile.

n bursitele aseptice cronice se recurge la reacutizare prin pensulatii curubefiante, vezicatori si drenaj (cu electro sau termocauterul). Antibioticoterapieprofilactica pe cale generala.

Bursitele septice se trateaza prin drenaj larg, curatire chirurgicala a bursei,antisepsie locala repetata si antibiotice sau chimioterapice pe cale generala


6/16

4. FLEGMONUL CEFEI

Flegmonul cefei este o inflamatie septica difuza a tesutului conjunctivsubcutant, apomevrotic peri si intermuscular din regiunea cefei.

Frecventa fegmonul cefei se ntlneste la cabaline. Etiologie traumatica nsotita de contaminare septica externa sau hematogena

(gurma, bruceloza, pneumonie contagioasa). Parazitii (Onchocerca cervicalis) potconstitui vectori pentru patrunderea microbilor piogeni.

Simptomatologie tumefactie difuza, calda, foarte durerosa, fistulizari spontanecu scurgeri de puroi de culoare cenusiu-verzuie, cu miros fetid si care contine sifragmente de tesuturi devitalizate. Evolutie acuta. Starea generala a animalului esteafectata: abatere, inapetenta, febra. Animalul refuza sa si miste capul. Necrozaligamentului cervical se soldeaza cu imposibilitatea efectuarii miscarilor de flexie siextensie a capului. Acesta atrna si penduleaza liber.

Procesul septico-necrotic se extinde n profunzime, putnd afecta ligamentul

cervical, bursa subligamentara a cefei, articulatia atlanto-occipitala, suportul osos, canalulmedular, meningele. Complicatii posibile: - osteomielita, meningo-mielita purulenta,septicemie, piemie.

Diagnosticul se precizeaza clinic. Diagnosticul diferential fata de bursita cefeiforma septica are n vedere fluctuenta regiunii, aspectul difuz si profunzimea extinderiiprocesului septico-necrotic.

Prognosticul grav datorita riscului ridicat de generalizare a procesului septic- septicemie, piemie.

Tratament . nlaturarea capastrului, repaus. Profilaxie antitetanica.Flegmonul cefei se trateaza prin drenaj larg (incizii seriate multiple), curatire

chirurgicala (exereze limitate la tesuturile devitalizate, chiuretaj insistent, lavaj repetat),antisepsie locala repetata, chiar remanenta si antibiotice sau chimioterapice pe calegenerala. Terapie stimulativa nespecifica. Medicatie de sustinere a starii generale (tonice,sustinatoare, vitamine, roburante). Terapie intensiva n starile de soc.Vezi si Traumatologia anul III.


7/16

Rememorari anatomice

REGIUNEA CERVICALA DORSALA

Delimitare: ntrearipa atlasului si unghiul cervical al speteiPlanuri anatomice:

? Pielea? Tesutul conjunctiv subcutanat? Stratul musculo-aponevrotic (aponevroza m trapez, m romboid, m splenius n

profunzime: m semispinal, m marele lung al capului) vasculo-inervatie: ramuri din asi v dorsala a spetei, si din a si v cervicala profunda; ramuri dorsale ale n cervicali.

? Stratul conjunctiv submuscular? Lama nucala? Vertebrele cervicale

REGIUNEA CERVICALA LATERALA

Planuri anatomice:? Pielea? Tesutul conjunctiv subcutanat? Stratul musculo-aponevrotic (superficial: m trapez, m brahiocefalic), (mijlociu: m

dintat ventral, m splenius), (profund: m semispinal, m marele lung al gtului, mmarele lung al capului,) vasculo-inervatie: a si v cervicala profunda; ramuri dorsale siventrale ale n cervicali.

ntre m brahiocefalic si m sternocefalic se gaseste santul jugular (v jugulara, a carotida,cordonul vago-simpatic). La mijlocul gatului m omohioidian trece pe sub v jugulara. nfundul jgheabului se gaseste peretele lateral al traheei.? Stratul conjunctiv submuscular? Lama nucala? Vertebrele cervicale cu articulatiile respective (ultimele 5 vertebre)

REGIUNEA CERVICALA VENTRALA

Planuri anatomice:? Pielea? Tesutul conjunctiv subcutanat? M pielos? M sternohioidieni si m sternotiroidieni? Fascia cervicala mijlocie? Traheea? Cordonul vasculo-nervos (a carotida, n vag, n recurent)? Fascia cervicala profunda? Vertebrele cervicale


8/16

4. ENTORSA CERVICALA(TORTICOLISUL)

Entorsa cervicala este o suprasolicitare (ntindere) a structurilor articularecervicale (capsula articulara, ligamente).

Frecventa - se ntlneste la cabaline si la bovine. Etiologie apare n urma flexarii bruste a coloanei cervicale nsotita de caderea

animalului pe regiunea cervicala flexata (mai frecvent la caii care si scarpina urechea cumembrul posterior si la cei care ncearca sa se muste de chisita uni membru posterior sedezechilibreaza si cad). La bovine se ntlneste la animalele contentionate cu capul la unpunct fix. Afectiunea apare si la nou nascuti ca urmare a unor pozitii defectuoase ntimpul vietii intrauterine si / sau ca urmare a unor manopere brutale si inadecvate deajutor la fatare.

Simptomatologie gtul este deviat ntr-o parte, capul este cobort, contracturamusculara pe partea afectata (convexa), animalul nu se poate deplasa n linie dreapta (sedeplaseaza n cerc), furajare dificila. Orice miscare a animalului este nsotita de durere.

Diagnosticul se precizeaza clinic si radiologic. Diagnosticul diferential fata desubluxatia, luxatia, fracturile vertebrelor cervicale si sindromul de compresiune medularacervicala impune examinarea radiografica.

Prognosticul favoravil n formele surprinse imediat dupa producere sigrav n formele cronice datorita retractiei musculare.

Tratament . Blocaj paravertebral al fiecarei perechi de nervi cervicali.Medicatie antiflogistica pe cale generala si n infiltratii locale. Masaj local cumiorezolutive. Repaus si miscare de voie la pasune sau n padoc. Vindecarea survine greu n timp ndelungat (2-3 luni). n entorsele cronice (peste 2 saptamni) tratamentul esteiluzoriu.


9/16

6. ABCESUL BAZEI GTULUI

Frecventa - se ntlneste la cabaline si la bovine. Etiologie traumatica (rosaturi, escoriatii) nsotita de contaminare cu flora

piogena (stafilococi, streptococi, botriomiceti). Poate apare si ca o complicatie a gurmei.Simptomatologie. Abcesul apare n fata unghiului cranial al spetei, putnd fi

localizat: o superficial sau o profund

n faza de debut (inflamatorie de infiltratie purulenta) zona este edematiata ,sensibila si calda la palpare. Ulterior tumefactia creste n dimensiuni, edemul se reduce casi sensibilitatea. La cabaline evolueaza ca abces cald (acut) iar la bovine ca abces rece(cronic). Starea generala a animalului poate fi afectata.

Diagnosticul se precizeaza clinic. Diagnosticul diferential fata de: hematom,chist seo-asangvinolent, tumori.

Prognosticul rezervat datorita tendintei de recidiva.Tratament - drenaj larg, curatire chirurgicala a bursei, antisepsie locala

repetata si antibiotice sau chimioterapice pe cale generala


10/16

7. FLEBITA SI TROMBOFLEBITA JUGULAREI

Frecventa mai ales la speciile de animale mari (cabaline, bovine) la careinjectarea intravenoasa n jugulara este practicata n mod uzual.

Etiologie complicatie iatrogena, survenita n urma nerespectarii regulilor deinjectare intravenoasa (injectarea perivenoasa, conditii septice de lucru, utilizare desubstante neadecvate iritante), cnd substantele pot ajunge perivenos si declanseazafenomene inflamatorii si / sau intravascular dnd tulburari de coagulare si reactiiinflamatoro-septice n lumenul vasului si ulterior perivenos.

Simptomatologie. Dependent de natura agentului cauzal se pot ntalni douaforme de manifestare n cazul afectarii tesuturilor perijugulare (vena jugulara este integra,respectiv circulatia sangvina prin vas este mentinuta):

o periflebita adezivao periflebita supurativa

si doua forme de manifestare n cazul afectarii, inclusiv intraluminale, a venei jugulare:o tromboflebita supurativao tromboflebita supurativo-hemoragica

n periflebita regiunea jgheabului jugular este tumefiata, calda, dureroasa.Circulatia sangvina prin jugulara respectiva nu este afectata. Evolutia poate fi spreretrocedare n timp de 2-4 zile (spontana sau sub interventia terapeutica cuantiinflamatorii si antibiotice) sau spre o periflebita supurativa cu abcedare si scurgere depuroi.

n tromboflebita regiunea jgheabului jugular este tumefiata, edematiata, calda,dureroasa iar vena jugulara apare sub forma unui cordon indurat. Abcedarea spontana azonei afectate lasa sa se scurga puroi. Animalul sta cu capul si gtul ntinse, stareagenerala este afectata anorexie, abatere, febra.

n cazul tromboflebitei supurativo-hemoragice sub influenta florei piogenetrobusul intravascular este lizat iar prin fistulele aparute spontan se scurge puroiamestecat cu resturi de coaguli si snge. Evolutia poate fi spre circumscrierea procesuluiinflamatoro-septic sau spre generalizare cnd mbraca un caracter difuz (de flegmon) si se


11/16

extinde pe traiectul vasului att spre cap ct si spre torace. Complicatiile de tip septicemiesau piemie sunt frecvente n cazul n care nu se intervine terpeutic.

Diagnosticul se precizeaza clinic. Prognosticul favorabil n periflebita sirezervat n tromboflebitaTratament .n periflebita infiltratii perifocale de procaina si penicilina, aplicatii locale de

ingvente cu antiinflamatorii iar pe cale generala antibiotice si / sau chimioterapice. nperiflebita supurativa: asigurarea drenajului, antisepsie locala si pe cale generalaantibiotice si / sau chimioterapice.

n tromboflebita supurativa abcedata spontan curatireamecanico+chirurgicala a cavitatii, antisepsie, asigurarea drenajului si pe cale generalaantibiotice si / sau chimioterapice.

n tromboflebita supurativo-hemoragica se recurge la rezectia venei jugulare(portiunea afectata -Vezi si Tehnicile chirurgicale anul IV), debridare larga, asigurareadrenajului, antisepsie iar pe cale generala se administreaza antibiotice si / sauchimioterapice.


12/16

REGIUNEA GREBANULUI (Regiunea interscapulara)

Rememorari anatomice

Straturile anatomice:o Pieleao Tesutul conjunctiv subcutanato Insertia ligamentului nucal (pna pe apofiza spinoasa a IV-a)o Stratul muscular (trapez, romboid)o Tesutul conjunctiv profund inclusiv bursa subligamentara a grebanuluio Ligamentul supraspinoso Apofizele spinoase toracale cu ligamentul interspinoso Stratul aponevrotic rezultat din unirea aponevrozelor m spinal, m semispinal si

dintat dorsalo Stratul osteomuscular (corpul vertebrelor toracice, extremitatea proximala a

coastelor, m multifizi, m ntertransversari, m ridicatori ai coastelor).

8. BATATURA DE JUG

(EDEMUL TRAUMATIC AL GREBANULUI)

Frecventa la taurinele folosite la tractiune si mai rar la cabalinele folosite lacalarie.

Etiologie traumatica repetata care actioneaza prin translatia tangentiala a pieliide pe straturile subiacente si contuzionant asupra straturilor anatomice profunde (actiuneacefarului jugului). Transpiratia abundenta, ploaia, drumurile cu denivelari, harnasamentel

prost ajustate si sarcina excesiva actioneaza ca factori favorizanti. Simptomatologie. La bovine boala debuteaza ca un chist sero-sangvinolent al

regiunii dorsale a gtului si grebanului, tumefactie calda, bilobata, foarte dureroasa.Animalul este abatut, refuza sa se mai deplaseze, geme este anorexic.

La cabaline n regiunea grebanului apare un edem cald, difuz, pastos si foartedureros si uneori zone escoriate.

Diagnosticul se precizeaza clinic.


13/16


14/16

mirositor. Starea generala a animalului este afectata: abatere, inapetenta, febra. Bursitaseptica se poate complica cu flegmonul si fistula grebanului.

Diagnosticul se precizeaza clinic. Prognosticul rezervat.Tratament - n bursitele aseptice acute medicatie antiflogistica pe cale

generala si n aplicatii locale. Daca dupa o saptamna de tratament resorbtia nu s-aprodus se recurge la evacuarea prin punctie a continutului si injectarea n bursa deantibiotice si antiinflamatorii. Punctia si tratamentul antibiotico antiinflamator se repeta

de 2 4 ori la interval de 2-3 zile.n bursitele aseptice cronice se recurge la reacutizare prin pensulatii cu

rubefiante, vezicatori si drenaj (cu electro sau termocauterul). Antibioticoterapieprofilactica pe cale generala. Dup reacutizare se trateaza ca o bursita acuta.

Bursitele septice se trateaza prin drenaj larg, curatire chirurgicala a bursei,antisepsie locala repetata si antibiotice sau chimioterapice pe cale generala

10. FLEGMONUL SI FISTULA GREBANULUI

Flegmonul grebanului reprezinta o inflamatie supurativ-necrotica a tesururilorfibroase, cartilaginose si osoase a acestei regiuni. Fistulizarea spontana este frecventa

Frecventa ridicata la solipede Etiologie complicatie septica a traumatismelor si a celorlalte afectiuni (edem,

bursita) a acestei regiuni sau a unor boli infectioase (gurma, morva, bruceloza) sauparazitare (oncocercoza).

Simptomatologie. Boala debuteaza ca o tumefactie difuza, calda si extrem dedureroasa pe una sau pe ambele fette ale regiunii. Febra, abatere accentuata, anorexie.Uneori tumefactia mbraca un caracter de flegmon lemnos tumefactie indurata a


15/16

regiunii n care se formeaza colectii de puroi, care treptat vor conflua. Fistulizareaspontana se produce adesea, scurgndu-se un puroi cu aspect seros, gri murdar. Orificiul

fistulei este nconjurat de muguri carnosi exuberanti iar sondajul explorator identificanumeroase traiecte. Tendinta este de permanentizare a orificiilor fistuloase si de difuzie apuroiului n toate spatiile musculare si aponevrotice ale regiunii, afectnd cartilagiile sioasele si putndu-se drena chiar n cavitatea toracica (piotorax, pleurezie purulenta), ncanalul vertebral (meningo-mielita purulenta) sau se poate generaliza (septicemie,piemie).

. Difuzia puroiului este nsotita de afectarea necrotica a tuturor tesuturilor din

profunzime inclusiv osteomielite. n aceasta faza puroiul este fetid si continenumeroase resturi de tesuturi devitalizate.

Diagnosticul se precizeaza clinic. Se impune precizarea cu exactitaqte aspatiilor n care s-a nregistrat difuzia puroiului. Pentru aceasta caracteristicile puroiuluipot oferi elemente de orientare (galbui verzui n afectarea cartilajului suprascapular;contine bucati de tendoane, ligamente si os n afectarea apofizelor spinoase alevertebrelor toracale (II - VII). Fistulografia cu substante de contrast este de asemeneanecesara.

Prognosticul rezervat datorita tendintei de recidiva si posibilelor complicatii.Tratament - Flegmonul grebanului se trateaza prin drenaj larg (incizii seriate

multiple), curatire chirurgicala (exereze limitate la tesuturile devitalizate inclusiv aportiunilor de os necrozat, chiuretaj insistent, lavaj repetat), antisepsie locala repetata,chiar remanenta si antibiotice sau chimioterapice pe cale generala (antibiograma esteindispensabila). Terapie stimulativa nespecifica. Medicatie de sustinere a starii generale(tonice, sustinatoare, vitamine, roburante).


16/16

BIBLIOGRAFIE

1. AUER J. A. Textbook of Equine Surgery, Saunders, Philadelphia, 1992.2. CADIOT, J., ALMY, J. Traite de therapeutique chirurgicale, vol. I, II.

Ed. Vigot Freres, Paris, 1923, 1924.3. OEHME F.W. Textbook of Large Animal Surgery Ed. Williams,

Baltimore, 1974.4. JORG A. AUER, JOHN A. STICK - Equine Surgery, Ed.W.B. Saunders

Company; 2 ed ed, 1999

5. SUSAN L. FUBINI, NORM G. DUCHARME - Farm Animal Surgery, Ed.W.B.Saunders Company, 2004

6. BURTAN I. - Chirurgie regionala veterinara, Ed. Ion Ionescu de la Brad,Iasi, 2000

7. MATES N. Patologia chirurgicala a animalelor domestice, Ed MedicalaUniversitara Iului Hatieganu, Cluj-Napoca, 2004

8. VLADUTIU O. Patologia chirurgicala a animalelor domestice. Ed. Academiei RPR, Bucuresti, 1966

9. MOLDOVAN M., MURGU I., MOROSANU N., CRISTEA I. Patologie siclinica chirurgicala, Ed. Didactica ;I pedagogica, Bucuresti, 1982

10. MOLDOVAN M. Patologie chirurgicala, Lito. IA Timisoara, 1971, 197311. CONSTANTINESCU, Gh., RADU, C., PALICICA, R. Anatomia topografica

a animalelor domestice. Ed. Facla, Timisoara, 1982.12. Evans E.H., deLahunta A. - Millers guide to the dissection of the dog.

Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1971, 197913. GHETIE, V., HILLEBRAND, A. - Anatomia animalelor domestice, vol. I.

Ed. Academiei, Bucuresti, 1971.14. GHETIE, V. - Anatomia animalelor domestice. Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1967.15. PASTEA, E. (s. red.) Anatomia comparata a animalelor domestice, vol

I, II. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

patologia cefei, gÂtului si grebanului

Documents