patj etapa i faza2

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I s t r . Nico l ae F i l ip escu 53-5 5 , 020961 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 021 316 78 42; 021 316 78 43; fax 021.316 49 06; e-mail: [email protected] DEPARTAMENT: AMENAJAREA TERITORIULUI PROIECT NR.: 6961/ 2007-11-26 TITLUL PROIECTULUI:

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN ARAD -

ACTUALIZARE Forma finală – decembrie 2009

Etapa I – Faza II – ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

VOLUMUL I - II BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD PROIECTANT: INCD URBANPROIECT DIRECTOR GENERAL: arh. ION PELEANU DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: arh. DOINA BUBULETE ŞEF DEPARTAMENT: soc. ALINA CHICOŞ ŞEF PROIECT: arh. ALEXANDRINA RETEGAN

decembrie 2009

mailto:[email protected]�

COLECTIV DE ELABORARE:

Arh. Alexandrina RETEGAN

Soc. Raluca PETRE

Ing. Elena STANCU

Ing. Adriana DOROBANŢU

Ing. Viorica Niculescu

Ing. Antonio Tache

Geogr. Ionica BRÂULETE

Geogr. Roxana DUMITRU

Ec. Gabriel PREOTEASA

Teh. Laura VANCEA

Teh. Alexandra LECKHUN

Teh. Mioara DUMITRU

Teh. Iosefina BOGDAN

Teh. Ancuţa GEOLDEA

COLECTIV – INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMANE

Dr. Irena MOCANU

Prof. Dr. Dan BĂLTEANU

Dr. Monica DUMITRAŞCU

Dr. Bianca DUMITRESCU

Drd. Ana POPOVICI

Drd. Mihaela SIMA

Dr. Viorel CHENDEŞ

C U P R I N S C U P R I N S VOLUMUL I

INTRODUCERE

A. STRUCTURA TERITORIULUI

1. CADRUL NATURAL/MEDIUL

1.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

1.2. FACTORII DE RISC NATURAL

1.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

1.4. GOSPODARIREA DESEURILOR

1.5. PATRIMONIUL NATURAL

1.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT

C U P R I N S VOLUMUL II

2. RETEAUA DE LOCALITATI

2.1. RETEAUA DE LOCALITATI URBANE SI RURALE

2.2. INDICATORI DE DEFINIRE A LOCALITATILOR URBANE

2.3. LOCUIREA

3. INFRASTRUCTURI TEHNICE

3.1. RETEAUA DE TRANSPORT

3.2. GOSPODARIREA APELOR

3.3. ECHIPAREA HIDROEDILITARA A LOCALITATILOR

3.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

3.5. AMENAJARI PENTRU AGRICULTURA- LUCRARI DE ÎMBUNATATIRI FUNCIARE

3.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE

3.7. TELECOMUNICATII

B. STRUCTURA SOCIO- DEMOGRAFICA

1. POPULATIA

1. 1. EVOLUTIA POPULATIEI

1.2. DENSITATEA POPULATIEI

1.3. STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII, SEXE, GRUPE DE VÂRSTA

1.4. POPULATIA DUPA ETNII

1.5. MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE

2. RESURSELE UMANE

2.1. SANATATEA

2.2. EDUCATIA

2.3. RESURSELE DE MUNCA

C. STRUCTURA ACTIVITATILOR ECONOMICE

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

1.1.UTILIZAREA TERENURILOR

1.2. PRODUCTIA AGRICOLA

1.3. FONDUL FORESTIER

1.4. ACTIVITATILE ECONOMICE DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

2. INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI, CONSTRUCŢIILE

2.1.RESURSE LOCALE VALORIFICATE DE INDUSTRIE

2.2.POPULATIA OCUPATA ÎN INDUSTRIE SI FENOMENUL DE SOMAJ

2.3. FUNCTIILE URBANE ALE ORASELOR

2.4. STRUCTURA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE

2.6. AGENTII ECONOMICI

2.7. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

2.8. ZONE INDUSTRIALE

2.9. DINAMICA ACTIVITATII DE CONSTRUCTII

3. TURISMUL

3.1. ELEMENTE CARE CONDITIONEAZA DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR TURISTICE

3.2. DINAMICA ACTIVITATILOR TURISTICE

3.3. TIPURI DE TURISM

4. SERVICII

D. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

1. PALIERE DE INTEGRARE TERITORIALA

2. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE SPATIALA

PIESE DESENATE

PLANSA 1. MEDIUL- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 2. PATRIMONIUL NATURAL SI CONSTRUIT - PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 3. POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATI- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 4. INFRASTRUCTURI TEHNICE a.-CAI DE COMUNICATIE- SITUATIA EXISTENTA

PLANSA 5. INFRASTRUCTURI TEHNICE b.-CAI DE COMUNICATIE- PROBLEME SI

DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 6. INFRASTRUCTURI TEHNICE c.-ECHIPAREA HIDROEDILITARA, ALIMENTAREA CU

ENERGIE, TELECOMUNICATII- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 7. STRUCTURA ACTIVITATILOR SI ZONIFICAREA TERITORIULUI- PROBLEME SI

DISFUNCTIONALITATI

PLANSA 8. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL- PROBLEME SI DISFUNCTIONALITATI

CARTOGRAME

Cartograma 1. DISTRIBUTIA POPULATIEI ÎN TERITORIU (2006)

Cartograma 2. DISTRIBUTIA LOCALITATILOR ÎN TERITORIU (2007)

Cartograma 3. EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUINTE (2000-2006)

Cartograma 4. SUPRAFATA LOCUIBILA PE LOCUINTA (2006)

Cartograma 5. SUPRAFATA LOCUIBILA PE PERSOANA (2006)

Cartograma 6. DINAMICA POPULATIEI (2000-2006)

Cartograma 7. RATA MORTALITATII (2006)

Cartograma 8. RATA NATALITATII (2006)

Cartograma 9. MORTALITATEA INFANTILA MEDIE (2004-2006)

Cartograma 10. DENSITATEA POPULATIEI (2006)

Cartograma 11. SPORUL MIGRATOR (2006)

Cartograma 12. SPORUL ANUAL (2006)

Cartograma 13. SPORUL NATURAL (2006)

Cartograma 14. MEDICI (2006)

Cartograma 15. CADRE MEDII SANITARE (2006)

Cartograma 16. SUPRAFATA ARABILA

Cartograma 17. SUPRAFATA CULTIVATA

Cartograma 18. SUPRAFATA ACOPERITA CU PASUNI SI FÂNETE

Cartograma 19. SUPRAFATA ACOPERITA DE VII

Cartograma 20. SUPRAFATA ACOPERITA DE LIVEZI

Cartograma 21. OCOALE SILVICE PRIVATE

http://www.mdrt.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_arad/planse_faza_2/Planse/PLANSA1.pdf








http://www.mdrt.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_arad/planse_faza_2/Cartograme/c1.pdf





















Cartograma 22. NUMARUL DE SALARIATI DIN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

Cartograma 23. ACTIVITATI ECONOMICE ÎN AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

Cartograma 24. SALARIATI IN INDUSTRIE(2005)

Cartograma 25. SALARIATI IN INDUSTRIE(2006)

Cartograma 26. INDUSTRIA URBANA (2006)

Cartograma 27.INDUSTRIA ÎN MEDIUL RURAL (2006)

Cartograma 28a. EFECTIVELE DE SALARIATI DIN CONSTRUCTII (2006)

Cartograma 28b. AGENTII ECONOMICI DIN CONSTRUCTII (2006)

Cartograma 29. UNITATI DE PRIMIRE TURISTI (2005)

Cartograma 30. CATEGORII DE HOTELURI

Cartograma 31. ZONAREA TURISTICA

Cartograma 32. DISTRIBUTIA PROIECTELOR

Cartograma 33. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN SECTORUL TERTIAR

Cartograma 34. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN SECTORUL TERTIAR ÎN RURAL

Cartograma 35. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN RURAL(2006)

Cartograma 36. STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN URBAN(2006)







http://www.mdrt.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_arad/planse_faza_2/Cartograme/c28a.pdf

http://www.mdrt.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patj_arad/planse_faza_2/Cartograme/c28b.pdf









1

INTRODUCERE Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad, Proiect Nr. 6961/2007 este elaborat de INCD URBANPROIECT, având colaborator pentru capitolele referitoare la cadrul natural şi activităţile economice INSTITUTUL DE GEOGRAFIE AL ACADEMIEI ROMÂNE. De asemenea, Studiul istoric care fundamentează analiza patrimoniul cultural este realizat de un colectiv al MUZEULUI DE ISTORIE ARAD.

Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Orizontul de timp al strategiei de dezvoltare care va fi detaliată în ultima fază a acetui proiect are ca repere: perioada scurtă şi medie(2-5 ani) până în anul 2013 şi o perioadă lungă, de 10 ani.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu prevederile Secţiunilor din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) dacă acesta există, cu programele guvernamentale sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare la nivel european şi naţional.

Pentru Judeţul Arad se va avea în vedere corelarea cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Vest, cu Studiile privind Planului de Amenajare a Teritoriului Bazinului Tisei, precum şi cu Programele de cooperare transfrontalieră Romania Ungaria şi cele din Euroregiunea Carpatica.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază..

Conţinutul lucrării Lucrarea cuprinde trei etape şi are următorul conţinut:

ETAPA I – Elemente care condiţionează dezvoltarea. Structurată în două faze:

Faza I – Documentaţie pentru avizul de mediu- care cuprinde elemente de pregatire a documentaţiei pentru evaluarea de mediu pentru planuri şi programe cu impact judeţean.

Lucrarea cuprinde o inventariere a programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice din domeniul: - Gospodăririi Apelor- lucrarile de asigurare a necesarului de apă pentru toate categoriile de consumatori

- Infrastructura de căi de comunicaţii- dezvoltare şi modernizare pentru reţeaua existentă şi corelarea cu propunerile de dezvoltare a sistemului naţional şi european de transport şi căi de comunicaţie

2

Faza a II-a – Elemente care condiţionează dezvoltarea Scopul fazei este identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea şi se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe domenii–ţintă, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.

ETAPA a II-a – Diagnostic prospectiv şi general, prioritati Analiza tendinţelor de dezvoltare a localităţilor se realizează prin studii şi prognoze şi prin analiza şi cercetarea condiţiilor pieţei (capital, muncă, terenuri). Activităţile de audit sunt orientate cu precădere către nivelul instituţional implicat în modelarea, dinamica cererii şi organizarea şi finanţarea ofertei de activităţi economice.

Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi cea considerată necesară pentru orizontul stabilit, se formulează diagnosticul general al teritoriului judeţean. Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente, în vederea evidenţierii principalelor aspecte negative care afectează structurile teritoriale, sociale şi economice ale judeţului, precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de care acesta beneficiază. Se vor stabili astfel, relaţiile dintre diferitele domenii, pentru a obţine formulări sintetice ale unor probleme complexe şi pentru a putea stabili ierarhia priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea acestor probleme.

ETAPA a III-a - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri; documentaţie pentru obţinerea avizelor. Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.

Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Programul de măsuri se va întocmi sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare / transformare spaţială a teritoriului. Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape, cu durata determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

Lucrarea de faţă cuprinde analiza a situaţiei existente cu privire la elementele care condiţionează dezvoltarea spaţială şi impactul lor asupra mediului natural şi uman.

Analiza cuprinde şi elemente din principalele strategii la nivel european, naţional, regional, local în care se va încadra dezvoltarea teritoriului judeţean.

3

A. STRUCTURA TERITORIULUI 1.CADRUL NATURAL/MEDIUL 1.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI Aşezare geografică Judeţul Arad este situat în partea de vest a ţării, lângă frontiera cu Ungaria şi se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara. Teritoriul administrativ este încadrat în următoarele coordonate geografice:

· Longitudine estică: 22°39' (Târnăviţa); 20°45' (Nădlac)

· Latitudine nordică: 45°57' (Cuvejdia); 46°38' (Berechiu) Poziţia sa geografică este favorizată de intersecţia de drumuri europeneexistente şi în propuneri de perspectivă, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Serbiei-Belgrad (215 km).

Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.

Relieful

Relieful judeţului este variat, zonele de câmpie, colinare şi muntoase (de joasă altitudine) ocupând suprafeţe relativ egale - Munţii Apuseni (35%), Dealurile Vestice (15%), Câmpia de Vest (50%). Complexitatea teritorială a judeţului Arad este pusă în evidenţă de asocierea formelor de relief care conturează unităţi bine definite de câmpie, dealuri cu caracter piemontan, munţi joşi şi depresiuni şi masive montane.

Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tectono-structurale: orogenul carpatic în est şi Depresiunea Panonică în vest.

Orogenul carpatic este alcătuit din şişturi cristaline variate, roci magmatice (granite, gabroouri, bazalte, riolote, andezite, piroclastite). Fragmentarea tectonică este evidenţiată prin numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au acumulat depozite, de vârste diferite, de pietrişuri, calacare, tufuri, marne, argile, calcare, onglomerate, ninipuri.

Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost regenerare de orogeneza alpină, fiind fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită din depozite tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului.

Morfometric, teritoriul judeţului este cuprins între altitudinile absolute de 80m la Zerind şi 1486 m (Vârful Găina) (Fig. 2.1.1).

4

Fig. 2.1.1. Dispunerea pe trepte altimetrice a teritoriului judeţului Arad

Hipsometric, predomină altitudinile mai mici de 200 m, care ocupă aproape jumătate din teritoriul judeţului. Densitatea fragmentării reliefului are valori medii de 1-3 km/km2, variind între 0-0,5 km/km2 în arealul de câmpie şi 4-6 km/km2 în unele sectoare montane. Adâncimea fragmentării are valori cuprinse între 10 m/km2 în câmpie şi 300 m/km2 în Munţii Codru-Moma şi Bihor.

Câmpia este parte a vastei Câmpii a Tisei cu un ecart altitudinal între 90 m, în valea Mureşului la Nădlac şi 300 m, la contactul cu dealurile piemontane. Ea are cea mai mare pondere în suprafaţa judeţului şi ocupă partea vestică şi centrală, pătrunzând ca nişte golfuri spre sectorul piemontan şi montan prin intermediul depresiunilor şi culoarelor de vale (Mureş, Cigher, Crişul Alb) (Fig. 2.1.2).

Treapta intemediară, dispusă altitudinal între 300 şi 800 m înglobează forme de relief diferite din punct de vedere genetic. Sunt incluse aici treapta joasă a munţilor respectiv Munţii Zarandului (835 m), dealurile piemontane din depresiunea Aradului, piemonturile Crişurilor şi Dealurile Lipovei. Este treapta cea mai complexă din punct de vedere genetic. Prezenţa nivelelor marginale aparţinând munţilor evidenţiază o modelare intensă în condiţii litologice diferite. Acumulările piemontane alcătuiesc o generaţie tipică de forme de relief care realizează legătura între munte şi câmpie. Intensitatea acestor acumulări este conturată de treptele piemontane care scad către vest unde se confundă cu nivelul de câmpie.

Sectorul cel mai înalt al judeţului se desfăşoară sub forma unui semicerc în partea de est a judeţului unde altitudinile depăşesc 800 m, aşa cum sunt în Munţii Codru Moma (1112 m în Vf. Pleşu şi 930 m în Vf. Momuţa) sau în extremitatea vestică a Munţilor Bihor, unde, în Vf. Găina se atinge altitudinea maximă a judeţului – 1486 m.

5

Fig. 2.1.2 Principlele unităţi de relief ale judeţului Arad

Principalele unităţi de relief (Fig. 2.1.2).

Munţii Codru Moma sunt aşezaţi în partea de nord-est a judeţului, pe direcţia NV-SE. Se prezintă sub forma unei culmi de înălţime mijlocie, despărţită de Munţii Bihorului prin înşeuarea Groşi şi de Munţii Zarandului prin defileul Crişului Alb. Se remarcă formele carstice de la Moneasa şi panoul carstic suspendat de la Tinoasa.

Munţii Bihorului, ocupă o pondere foarte redusă în ansamblul teritorial al judeţului Arad, fiind reprezentaţi aici prin versantul vestic al Muntelui Găina, cu cele mai mari altitudini din judeţ (Vf. Găina – 1486 m şi Piatra Aradului – 1429 m). Apare sub forma unui martor de eroziune înălţat din fundamentul cristalin.

Munţii Zarandului reprezintă o unitate montană clară. Deşi prin altitudini se înscriu dealurilor (maxima 841 m în Vf. Măgura Ciuncani, urmată de 836 m în Vf. Drocea) prin aspect şi geologie aceştia aparţin munţilor. Culmile lor sunt dispuse pe direcţia vest-est şi se diferenţiază trei compartimente: unul vestic (cuprins între Câmpia Aradului şi Culoarul Nadăş-Bârzava, cu Vf. Highiş – 798 m), unul central (cuprins între culoarul anterior şi culoarul structural dezvoltat pe roci cretacice între Căpruţa şi Gurahonţ) şi unul estic ce ţine până în zona de interferenţă cu Munţii Metaliferi. Contactul cu câmpia se face foarte brusc pe aliniamentul Pâncota-Păuliş.

Dealurile, depresiunile şi culoarele de vale cuprind unităţi şi forme de relief diferite.

6

Piemontul Codrului, situat în vestul Munţilor Codru-Moma, reprezintă o suprafaţă netedă, uşor înclinată dinspre munte spre câmpie, cu o pantă medie de 15%, dezvoltată pe roci friabile paleogene.

Piemontul Zarandului are o structură mai complexă datorită prezenţei elementelor vulcaniceşi continuării piemontului de eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi acumulative sau câmpii piemontane). Se disting două subdiviziuni: Piemontul Cuiedului şi Piemontul Târnovei.

Depresiunea Zarandului este reprezentată de întreaga arie depresionară dintre Munţii Codru-Moma şi Zarand. Este formată în lungul culoarelor de vale ale Crişului Alb şi Teuzului. Se remarcă puternica dezvoltare pe stânga a teraselor Crişului Alb prezentând o evidentă asimetrie. Sectorul estic este reprezentat de depresiunea Almaş-Gurahonţ, care poate fi considerată şi o unitate distinctă. Depresiunea Hălmagiului face legătura între Depresiunea Beiuş (în nord), Brad (în sud) şi Almaş-Gurahonţ în est.

Dealurile Lipovei, reprezintă un piemont de eroziune situat la sus de culoarul Mureşului. Prezintă un sector piemontan în partea vestică şi sudică şi unul deluros pe latura dinspre Mureş (o asociere de forme structurale şi petrografice).

Culoarul Mureşului are o lungine de peste 60 km şi se evidenţiază prin discontinuitatea pe care o introduce în peisaj. Se remarcă alternaţa sectoarelor depresionare (Săvârşin-Vărădia şi Bârzava-Conop) despărţite de defileul Şoimoş-Lipova.

Unitatea de câmpie are cea mai mare extensiune şi cuprinde Câmpia Vingăi, Câmpia Mureşului, Câmpia Joasă a Crişurilor şi Câmpia Cermeiului.

Se remarcă două unităţi de câmpie înaltă: Câmpia Vingăi (la sud de Mureş, o fostă deltă continentală a Mureşului) şi Câmpia Cermeiului (numită şi câmpia glacisurilor, situată în continuare Piemontului Codrului şi delimitată la sud de Valea Teuzului).

Câmpia Joasă a Crişurilor, reprezentată în cadrul acestui judeţ de Câmpia Crişului Alb cuprinde un relief mai coborât, cu o hidrografie minoră cu caracter neordonat şi o dezvoltare largă a luncilor.

Câmpia Mureşului, cu două compartimente Câmpia Aradului şi Câmpia Nădlacului este cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o deltă cuaternară a Mureşului după ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova. Câmpia scade altitudinal spre nord iar la contactul cu munţii Zarandului are un caracter subsident. Sectorul Pecica Nădlac este unul înalt cu carcacter tabular. Prezintă un sector foarte coborât, cu tendinte de înmlăştinire pe aliniamentul localităţilor Sânpaul-Iratoş.

Clima Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea, circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice.

Comparativ cu alte regiuni în care predomină relieful de câmpie, teritoriul judeţului Arad are un climat cu nuanţe mai moderate; astfel, comparând câmpia Aradului cu partea centrală a Câmpiei Române, se constată că, deşi temperaturile medii anuale sunt apropiate în jur de 100C, în Câmpia Aradului vara este mai puţin călduroasă 210C faţă de

7

230C, iarna mai puţin friguroasă -10C faţă de -40C şi precipitaţiile mai bogate 600 mm faţă de 400 mm.

Regimul temperaturii aerului înregistrează valori medii anuale cuprinse între10,80C (câmpie) şi 60C (pe cele mai mari înălţimi) cu abateri maxime de cca. 20C (în plus sau minus) de la un an la altul. Valoarea temperaturii medii anuale în câmpie este de peste 100C, în dealurile piemontane este de 90C, iar în regiunile munţilor mijlocii între 8-60C.

Temperatura maximă absolută a fost de 41,50C (19/07/1946 la Minis), iar cea minimă absolută de –300C (5/02/1954 la Arad). In regiunile depresionare (Gurahonţ) temperaturile aerului nu prezintă valori negative mari, ceea ce arată că aceasta prezintă un climat de adăpost. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blândă în judeţul Arad variind între -10C (în câmpie) şi -5 0C (în munţi), iar temperatura medie a lunii celei mai calde oscilează între 210C în zona câmpiilor şi 160C în regiunea muntoasă din est. Amplitudinile termice nu sunt aşa de ridicate ca în regiunea de est a ţării datorită influenţei moderatoare a maselor de aer oceanic. Totuşi în câmpiile joase, acestea ajung la 230C, în zona dealurilor fiind cuprinse între 220C şi 200C, iar în zona montană sub 200C.

Regimul precipitaţiilor indică valori medii anuale ce variază între 577 mm la staţia din Arad şi 1.200 mm în 1926 la Ineu, iar cele minime au fost în unii ani sub 300 mm în 1928 la Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş. În zona câmpiilor media plurianuală a precipitaţiilor este de 600 mm datorită influenţei maselor de aer oceanic. Izohieta de 600 mm trece prin mijlocul câmpiei Aradului, iar cea de 700 mm urmează zona de contact dintre câmpie şi dealurile piemontane. In zona dealurilor piemontane media este cuprinsă între 700-800 mm, iar în zona montană între 800-1.200 mm. Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de ninsoare se ridică la 18-30 pe an.

Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.

Diferenţieri topoclimatice sunt introduse, în special de configuraţia şi altitudinea reliefului, dar şi de expunerea versanţilor, caracterul suprafeţei active. Astfel, un topoclimat de adăpost întâlnim in zonele depresionare, depresiunea Almaş-Gurahonţ şi culoarul Văii Mureşului.

Vegetaţia Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale.

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă, a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se regăsesc următoarele grupe de formaţiuni:

8

carpineto-făgete, goruneto-carpinete, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Specii de plante protejate, caracteristice zonelor umede, se găsesc pe terasele înalte de la Felnac, Vinga, Mănăştur: Adonis vernalis (ruscuţa primăvăratică), Cirsinum bracicephalum (pălămida) şi Marsilea quadrifolia (trifoiaşul de baltă).

În urma procesului de eutrofizare au fost afectate o serie de specii de pe teritoriul judeţului: crinul de baltă (Butonus umbellatus), mlaştiniţa (Epipactus palustris), laptele câinelui (Euphorbia cyparisias), rachitan (Lytbnum salicarnia), nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar luteum), stupiniţa (Platanthera bifolia), broscăriţa (Potamogeton natans), săgeata apei (Sagataria sagatifolies) etc.

Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta prelungită din ultimii ani care favorizează producerea incendiilor, secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au o rezistenţă mai scăzută la secetă.

Fauna Particularităţile reliefului, climei şi vegetaţiei asigură o biodiversitate a faunei cu o compoziţie şi răspândire variată. Din speciile existente pot fi enumerate mistreţul, râsul, ursul, vulpea, vidra, veveriţa, căpriorul, iepurele, fazani, raţe, gâşte, cocori, barza, ariciul, cucuveaua, corbul, bufniţa şorecarul, potârnichi.

Dintre speciile ameninţate şi protejate prin lege sunt: stârcul galben, şoimul dunărean, egreta mică, dropia, barza neagră, codalbul, dumbrăveanca, râsul, vidra, castorul, scoica de râu.

Ameninţarea cu dispariţia unor specii se datorează procesului intens de antropizare, cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale precum şi amplorii luate de braconaj.

La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.

Resurse ale subsolului Judeţul Arad posedă resurse ale subsolului bogate şi diverse. Unele din resurse au fost exploatate încă din vremea romanilor şi sunt aproape epuizate, altele în schimb, nu sunt nici astăzi suficient exploatate şi reprezintă un potenţial valoros.

În zona de câmpie se află importante zăcăminte de hidrocarburi lichide şi gazoase (Sântana, Zădăreni, Bodrogu Nou, Nădlac).

Majoritatea resurselor de minereuri sunt legate de magmatitele ofiolitice şi banatitice din zona Munţilor Metaliferi. În filoanele hidrotermale de cuarţ din intruziunile banatitice au

9

fost puse în evidenţă la Săvârşin, mineralizaţii de molibden, iar în ofiolitele mezozoice, în perimetrul Pîrneşti şi Buceava-Şoimuş, minereuri de mangan însoţite de hidroxizi de fier. Sulfuri cuprifere au fost semnalate pe flancul sudic al Munţilor Codru-Moma, în zona Rănuşa, iar minereuri complexe la Hălmagiu. La acestea se adaugă piritele de la Roşia Nouă şi diatomitele de la Minişu de Sus.

Rocile utile şi materialele de construcţii, abundente şi variate, au o valoare economică însemnată, remarcându-se îndeosebi marmura (Moneasa, Căprioara, Vârfurile), calcarele, granitele, dacitele, gresiile, andezitele, dioritele şi balastul. Importante depozite se află de-a lungul văii Mureşului (nisip, granit, granodiorit, diorit) şi a Crişului Alb (andezit, uraniu, azbest), la Gurahonţ şi Bârsa (pământuri colorate şi caolin).

Zăcăminte de roci utile:1

Argile caolinoase:

- zăcământul de la Agriş(com Târnova) - zona Lipova - zona Talagiu- com. Pleşcuţa

Argile colorate: - zăcământul Hălmagiu-verde, albastru - Moneasa Băi- galben, roşu pt industria culorilor de apă

Argile comune: - zăcământul Ciala (mal stîng Mureş, sud vest de Arad) - zăcământul Fântânele- mal stâng Mureş - Bîrsa, Buteni, Pâncota, Sântana şi Sebiş

Argile refractare: - zăcământul de la Dud com Târnova- argile alb cenuşii- ceramică semifină, culori

de apă, cărămizi Andezite:

- Zăcămîntul Aciuţa com. Pleşcuţa - zăcământul Covăşdia- Sebiş - zăcământul de la Dieci-Cocna - zăcământul Leasa com. Hălmagiu - zăcământul Pleşa lângă oraş Sebiş - zăcământul Valea Talagiului - zăcământul Vârfuri- com. Vîrfuri- mal drept al Crisului Alb- mai multe cariere - zona Hălmagiu- confluenţa văii Hălmagiu cu Luncşoara - zona Iosăşel- Gurahonţ - zona Joia Mare- Com Almaş - zona Mocrea

Calcare: - zăcământul Covăşdia-oraş Sebiş - zăcământul Galşa- com. Şiria - zăcământul Dealul Pietros- Moneasa Sat - zăcământul Ghioroc-Cuvin

1 ROCI UTILE DIN ROMÂNIA- G. PÂRVU, GH. MOCANU, C. HIBOMVSCHI, A. GRECESCU- Ed. Tehnică 1977

10

- zăcământul Groşi - zăcământul Iacobini com. Brazii - zăcământul Lalaşinţ- com Bârzava - zăcământul Moneasa - zona Măderat- oraş Pîncota - zona Troaş- Săvârşin

Cuarţite: - Zona Archiş

Diabaze: - zăcământul Bătuta - zăcământul Vărădia de Mureş

Diatomite: - zăcământul Bârzava - zăcământul Păuliş

Granite: - zăcământul Baraţca -com. Păuliş - zăcământul Cladova -Com. Păuliş - zăcământul Dealul Viilor, sat Galşa- Com Siria - zăcământul Hălmăgel - zăcământul Radna- Lipova - zăcământul Sârbi - zăcământul Săvârsin

Granodiorite: - zăcământul Şoimuş

Gresii: - zăcământul Milova- Com Conop - zăcământul Odvoş -Com Conop

În limitele jud. Se mai găsese izvoare mezotermale bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice la Moneasa, Macea, Chişineu Criş, Lipova, Curtici. Dintre acestea sunt recunoscute pentru efectele lor curative, dar insuficient valorificate în prezent, apele minerale de la Moneasa, Lipova şi Dezna şi Curtici, pentru apa termală (PLANŞA 1).

Procese geomorfologice – actuale şi degradarea terenurilor.

Dispunerea în trepte a reliefului de la E către V – munţi, dealuri, câmpii şi a principalelor componente ale mediului natural, au condiţionat şi o anumită diferenţiere altitudinală a proceselor actuale de modelare.

Prin intermediul depresiunilor Zarand – Gurahonţ – Hălagiu şi a Culoarul Mureşului, intercalate spaţiului montan, se realizează şi o interferenţă a diferitelor categorii de procese, fapt pentru care etajarea nu mai apare atât de evidentă.

În acest caz, litologia, înclinarea şi lungimea versanţilor şi gradul de acoperire cu vegetaţie sunt principalii factori prin care se realizează unele deosebiri regionale şi altitudinale în modelarea reliefului.

11

Fig. 2.1.4 Procese de modelare a versanţilor şi eroziunea solurilor

Etajul montan, alcătuit în cea mai mare parte din Munţii Zarand şi Codru-Moma, cu înălţimi sub 1 000 m, fragmentaţi puternic de afluenţii Crişului Alb şi ai Mureşului, cu versanţi viguroşi, bine protejaţi de vegetaţie forestieră, se caracterizează printr-o activitate moderată a proceselor actuale.

Acestea se impun îndeosebi prin eroziunea fluvio-torenţială axată în lungul canalelor de scurgere şi la obârşia bazinelor torenţiale. Ravenările şi eroziunea accelerată a versanţilor devin foarte puternice pe formaţiunile sedimentare cretacice şi ponţiene slab protejate de vegetaţie, aşa cum se remarcă pe versantul sudic al Munţii Zarand, pe aliniamentul Dumbrăviţa-Groşii Noi-Baia-Lupeşti-Temeşeşti-Petriş-Roşia Nouă şi în bazinul superior al Tăuţului.

Pe versanţii acoperiţi cu pădure, procesele predominante sunt cele de alterare şi eroziune biochimică. Reduse ca pondere şi intensitate, în partea de estică a judeţului, pe culmile şi la obârşia văilor din jurul Muntelui Găina sunt prezente procesele crionivale-solifluxiuni, tasări nivale şi chiar unele areale cu dezagregări.

Etajul Dealurilor Vestice şi al depresiunilor intramontane se înscriu printr-o diversificare şi accentuare a proceselor de modelare şi printr-o dinamică mai accentuată a reliefului, condiţionate de eficacitatea sporită a agenţilor atmosferici ca urmare a predominării rocilor sedimentare, mai puţin rezistente, a fragmentării accentuate a reliefului şi a degradării sau lipsei covorului vegetal.

Ploile torenţiale din timpul verii impun ca specifice procesele de pluviodenudaţie şi ravenare a versanţilor, precum şi procesele de eroziune a malurilor ce mărginesc albiile râurilor. Supraumectarea rocilor argilo-nisipoase şi a deluviilor de versant, mai ales în timpul primăverii, creează premisele apariţiei fenomenelor de alunecare.

Eroziunea în suprafaţă şi ravenarea cu intensitate moderată, până la puternică, afectează în primul rând terenurile agricole (fâneţe, livezi) din depresiunile intramontane Gurahonţ, Pleşcuţa şi Hălmagiu, situate pe versanţii văilor Hălmăgel, Valea de la Lazuri, Tăcăşele, Sighişoara, Ioşei etc., precum şi pe cele din dealurile submontane ale Codrului şi Momei (văile Sebiş, Teuz, Groşilor, Hăşmaş) ce mărginesc spre NE golful depresionar al Zarandului.

12

Situaţii similare sunt întâlnite în Dealurile Cigherului (bazinele Tauţ, Valea Mare), în glacisul submontan al Zarandului precum şi în toate bazinele torenţiale (Şiştarovăţ, Dragoş etc.) ce fragmentează dinspre Mureş, Pod. Lipovei.

Frecvenţa eroziunii în lungul malurilor, ce dau naştere la nuclee locale de instabilitate şi degradare, se întâlnesc pe râurile Crişul Alb, Sebeş, Cigher şi Mureş. Aceste procese se înregistrează cu precădere primăvara, uneori şi vara în timpul viiturilor.

Alunecările de teren, majoritatea superficiale şi semiprofunde, dezvoltate pe bazine hidrografice sau izolate pe versanţi, au cam acelaşi areal de răspândire cu cel al proceselor de pluviodenudare şi ravenare, fiind ceva mai frecvente în dealurile submontane ale Codrului şi Momei, pe versanţii văilor Sebiş, Teuz, Groşilor etc.

Etajul de câmpie, ce coboară în pantă uşoară (0,2-0,8‰) de la E către V, cu o energie redusă a reliefului (sub 20 m) se caracterizează printr-o intensitate mai scăzută a proceselor actuale de modelare.

Aici apar ca dominante procesele de pluviodenudare, de eroziune a malurilor şi cele de transport şi acumulare. Pluviodenudarea, începând cu distrugerea agregatelor de sol de către picăturile de ploaie ce defineşte procesul predominant din Câmpia joasă a Crişurilor şi până la eroziunea în suprafaţă, mai activă în câmpia piemontană şi de glacisuri a Cermeiului, are cel mai întins areal de desfăşurare.

Acesteia i se adaugă procesele de colmatare şi de slabă ravenare a câmpurilor din timpul inundaţiilor de primăvară şi de vară. Numeroasele canale de desecare şi de preluare a de bitelor de viitură, regularizarea albiilor etc. au diminuat însă cu mult efectele negative ale acestor fenomene. Tot ca urmare a viiturilor, albiile râurilor Mureş, Crişul Alb, Teuz, Cigher etc. prezintă un grad ridicat de mobilitate exprimat prin fenomenele de despletire, meandrare şi divagare a cursurilor de apă. Numeroasele nuclee de instabilitate a malurilor şi albiilor sunt urmarea convergenţei, pe anumite aliniamente, a proceselor de eroziune a malurilor (în sect. neamenajate) şi de colmatare a albiilor.

Fig. 2.1.5. Hartă hidrogeologică generală

13

Apele subterane Din punct de vedere hidrogeologic, pe teritoriul judeţului Arad distingem (Fig. 2.1.5):

I. Categoria unităţilor hidrogeologice extinse, cu resurse însemnate din care face parte Bazinul Panonic şi care se regăseşte în vestul judeţului. Are în alcătuire o succesiune de până la 4500 m formaţiuni acviclude, acvitarde şi acvifere de vârstă miocen-medie-holocenă. În ţinutul deluros şi piemontan apa circulă la adâncimi de 60-70 m, spre vest adâncimea până la primul strat acvifer coboară la 10-30 m iar în câmpia joasă apa subterană este la adâncimi mai mici de 3 metri (0,5-1 m în luncile Mureşului şi Crişului Alb), necesitând lucrări de îmbunătăţiri funciare.

II. Sistemul fisural carstic din calcarele mezozoice. Acviferele se găsesc la adâncimi de ordinul câtorva sute de metrii şi au o dezvoltare însemnată în Munţii Codru-Moma. În lungul văilor sau pe traseele intens tectonizate sistemele acvifere carstice se descarcă sub formă de izvoare (15-20 l/s) sau linii de izvoare (cumulând 200-300 l/s).

III. Acvifere cu distribuţie sporadică, acvifere situate la adâncimi foarte variate se regăsesc în rocile cristaline şi în ariile cu roci vulcanice.

Reţeaua hidrografică Teritoriul administrativ al judeţului Arad se suprapune peste 3 bazine hidrografice principale:

- partea centrală şi nordică a judeţului (55,7% din suprafaţa acestuia, ceea ce reprezintă 4314 km2) se încadrează spaţiului hidrografic al Crişurilor.

- cea mai mare suprafaţă aparţine bazinului hidrografic al Crişului Alb, în partea centrală a judeţului, care acoperă 41% din suprafaţa administrativă a judeţului. Această suprafaţă mare se reflectă şi în faptul că 75% din acest bazin hidrografic este situat pe teritoriul judeţului (tabel 1). Râul Crişul Alb are un curs ce aparţine judeţului pe o lungime de 165 km ceea ce înseamnă aproape 70% din lungimea totală de 238,8 km

- spre nord teritoriul este drenat de Crişul Negru, însă pe o suprafaţă mult mai mică. Cursul acestuia formează limită între judeţele Arad şi Bihor pe o lungime de 23,2 km, astfel că doar sectorul de stânga al Crişului Negru este integrat judeţului.

- Bazinul hidrografic Mureş, situat în partea central sudică (fig. 1) ocupă o suprafaţă de aproape 3000 km2 (aproape 39% din suprafaţa judeţului). Râul Mureş pătrunde pe teritoriul administrativ aval de localitatea Zam, începând de la confluenţa cu pârâul Almaşului, pe o lungime de 213,5 km din totalul de 753,4 km, cât are acest curs principal. Aval de localitatea Semlac până la ieşirea din ţară, Mureşul formează limita de judeţ dintre Arad şi Timiş, astfel încât doar lunca aferentă malului drept aparţine Aradului. - extremitatea sudică, pe o suprafaţă de doar 436 km2, este drenată de spaţiul hidrografic al râului Bega (inclusiv Bega Veche ce îşi are izvoarele pe teritoriul judeţului). Cursul acestuia nu drenează teritoriul judeţului, nefiind astfel semnificativ pentru analiza de inundabilitate.

Principalul subbazine hidrografic al Crişului Negru este Teuzul, cu un bazin de 730,6 km2 şi o lungime a cursului principal de 111,9 km. Principalii afluenţi ai acestuia sunt

14

Frunziş (L = 37,4 km), Renişel (L = 32,4 km), Fuleri (L = 25,5 km), Sartiş (L = 20,2 km), etc.

Principalele bazine hidrografice

Bazinul hidrografic S total bazin (km2)

S aferent judeţului Arad L râu (km)

L râu aferent judeţului (km) km2 % din supraf.

bazinului

% din supraf.

judeţului Crişul Negru 3988,45 1137,27 28,5 14,7 159,7 23,2 Crişul Alb 4233,91 3176,67 75,0 41,0 238,8 165,2 Mureş 29513,96 2996,09 10,2 38,7 753,4 213,5 Bega 4496,12 435,84 9,7 5,6 172,4 0,0 Total judeţ 7745,87 100,0

Fig. 2.1.6. Principalele bazine hidrografice Pârâul Sartiş prezintă o serie de modificări, atât ale cursului albiei minore în zona de confluenţă cu Teuzul cât şi a bazinului hidrografic, acesta fiind divizat de către Canalul Beliu-Cermei-Tăuţ.

Bazinul hidrografic al râului Teuz este unul tipic de câmpie, cu o altitudine medie de doar 142 m (altitudinea medie a cursului principal este doar cu 15 m mai coborâtă) şi cu o pantă medie de doar 2,1º , panta maximă ajungând totuşi la 36º în zona de izvoare (contactul dintre Munţii Codru Moma şi Dealurile Teuzului).

Al doilea afluent ca mărime al Crişului Negru este Beliu (Canalul Beliu-Cermei-Tăuţ) cu o suprafaţă pe teritoriul judeţului de 306,1 kmp şi o lungime a cursului de 46,3 km (acest bazin se suprapune şi peste judeţul Bihor). Altitudinea medie a bazinului este de 236 m iar a cea a cursului este de 162 m. Panta medie este mai mare decât în cazul Teuzului (5,6º ).

În cazul Crişului Alb, principalul Afluent este râul Cigher. Acesta are o lungime a cursului principal de 61,8 km iar bazinul hidrografic drenează o suprafaţă de 870 kmp. Altitudinea maximă a bazinului este în jur de 800 m în arealul montan ce aparţine Munţilor Zarandului. Altitudinea medie este de 210 m, cea mai mare parte a bazinului fiind situată în câmpie. Panta medie este de 5,2º. Principalul afluent al Cigherului este Canalul Matca (L = 33,5 km), acesta făcând de fapt legătura cu Canalul Ier ce aparţine bazinului Mureş.

15

Canalul Morilor este un alt subbazin important ce leagă Crişul Negru de Canalul Militar şi de Canalul Matca. Este un areal intens antropizat printr-o densă reţea de canale de desecare. Suprafaţa acestui bazin este de 613 kmp şi este caracterizat printr-o altitudine medie de 98,7 m (maxima ajungând la 115–120 m şi o pantă medie de sub 10 (0,62 º ).

Alţi afluenţi mai importanţi sunt râul Sebiş (Dezna), cu o lungime de 29,7 km, un bazin hidrografic de 202,7 km2 şi o altitudine medie de 435 m, Băneşti (S = 110,6 kmp), Valea de la Lazuri (S = 72,4 kmp), pârâul Tăcăsele (52,6 kmp), Zimbru (72,5 kmp), etc., aceştia fiind afluenţi de dreapta. Afluenţii de stânga mai semnificativi sunt Sighişoara cu o suprafaţă de 152,4 kmp, o lungime a cursului principal de 18 km, Chişindia (100,5 kmp), Hodiş (48,9 kmp).

În bazinul hidrografic al Mureşului pe sectorul ce aparţine judeţului Arad nu sunt afluenţi semnificativi, acest lucru fiind efectul traversării sectorului de îngustare puternică a bazinului (Deva – Lipova, delimitat spre nord de Munţii Zarandului şi Munţii Mureşului iar spre sud de Dealurile Lipovei). Sunt doar câteva bazine care depăşesc 50 sau 100 km2 (Petriş, 107,4 km2; Troaş, 76,0 km2; Grosul, 74,6 km2; Pârâul Mare, 104,3 km2; Şiştarovăţ, 59,9 km2; Valea Fâneţelor de Jos, 54,6 km2; Aranca, 119,2 km2 şi Crac, 186,6 km2. Singurul afluent mai important ca suprafaţă este cel al Canalului Ier (452 km2) însă situat în câmpie, având o altitudine medie de 104 m.

Cu o pantă medie de 5,1 º (putând ajunge în unitatea montană până la 45 º ) şi cu mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului (59,4%) caracterizată de pante sub 3º judeţul Arad se caracterizează printr-o densitate a reţelei hidrografice de circa 0,69 km/kmp, raportată la teritoriul României putând fi considerată o valoare mică spre medie.

Fiind caracterizat de predominanţa reliefului de câmpie şi analizând altitudinile şi pantele, putem spune că în judeţul Arad predomină viiturile lente produse pe râurile principale, după ieşirea din sectoarele deluroase sau montane. Acestea se produc pe cursurile de apă de mărime medie şi mare, inundarea albiei majore producându-se în mod gradual şi în timp relativ îndelungat. Arealul judeţului nu îndeplineşte mare parte din condiţiile de producere a viiturilor rapide: · suprafeţe bazinale mici (câteva sute de kmp); · versanţi cu pante mari şi fragmentare a reliefului deosebită; · ploi cu caracter torenţial, cu intensităţi deosebit de mari; · durata ploilor torenţiale (2 – 6 ore) depăşeşte timpul de concentrare al bazinului; · terenul prezintă un grad ridicat de impermeabilitate. Scurgerea medie specifică (l/s/kmp), reprezintă cel mai bun indicator al condiţiilor fizico-geografice şi implicarea acestora în formarea scurgerii şi a resurselor de apă. Scăderea altitudinii medii atrage după sine o scădere a cantităţilor de precipitaţii, o creştere a evaporaţiei, o reducere a pantelor şi a gradului de împădurire, astfel că, indiferent de zonă, scurgerea scade odată cu altitudinea. Există însă numeroase particularităţi de la o zonă la alta.

Unitatea montană, ce se suprapune în cea mai mare peste extremitatea estică a judeţului, este caracterizată de cele mai mari resurse de apă. Altitudinea mică a Munţilor Zarandului, a Munţilor Mureşului şi Codru Moma, determină resurse de apă cantitativ mai reduse faţă de alte unităţi montane. Aceste altitudini sunt însă suplinite de cantităţile mai mari de precipitaţii căzute pe fondul influenţelor vestice.

16

Scurgerea specifică medie multianuală variază în această unitate între 5 şi 20 l/s/kmp, valoarea medie fiind de 7,6 l/s/kmp. Astfel, pe o suprafaţă de cca. 1772 kmp se formează anual un volum de apă cifrat la cca. 424 mil. mc ceea ce reprezintă peste 50% din resursa de apă a judeţului.

În schimb unitatea deluroasă se caracterizează scurgerea specifică medie multianuală se reduce la mai puţin de jumătate (circa 3,3 l/s/km2). În cea mai mare parte a unităţii de câmpie scurgerea se situează în intervalul 1 – 2 l/s/km2 şi numai în extremitatea sud-vestică aceasta coboară sub 1 l/s/km2. această unitate generează circa 20% din resursa medie multianuală de apă.

La închiderea bazinelor principalele râuri înregistrează următoarele debite medii multianuale: Crişul Negru 30 m3/s; Crişul Alb 24,1 m3/s; Mureş 184,3 m3/s.

1.2. FACTORI DE RISC NATURAL Inundaţii Principalele cauze de producere a inundaţiilor sunt ploile abundente, cu debite mari şi durată mică căzute în areale neapărate împotriva inundaţiilor. Sunt situaţii în care se produc inundaţii în zone cu lucrări de apărare, cauza fiind depăşirea gradului de apărare, pentru care au fost executate. De asemenea, există situaţii în care lucrările existente nu au fost reparate după trecerea unor inundaţii produse în trecut.

Mureşul străbate judeţul pe aproximativ 250 de Km şi primeşte afluenţi mici din Munţii Zarandului şi Dealurile Lipovei. Scurgerea maximă se produce primăvara, urmare a precipitaţiilor dar şi topirii stratului de zăpadă, în acest sezon înregistrându-se peste 44% din scurgerea anuală. Restul scurgerii este repartizată după cum urmează: 25% vara, 11% toamna şi 20% iarna.

Primăvara se produc şi cele mai frecvente indundaţii. În anii 1970-1975 suprapunerea unor perioade ploioase cu topirea bruscă a zăpezii a dus la inundaţii cu caracter catastrofal.

Nivelul maxim atins în mai 1970 la Arad a fost de 689 cm iar debitul maxim s-a inregistrat pe 18 mai 1970 şi 8 aprilie 1975, fiind de 2320m3/s la aceiaşi staţie.

Aprilie 2005 a adus de asemenea inundaţii cu efecte foarte grave înregistrându-se, în toată regiunea afectată următoarele pagube: 7 morţi; 5000 populaţie evacuată; 4000 case afectate; 100000 ha teren agricol; 500 poduri şi podeţe rupte; 17 km şosele naţionale şi 52 km drumuri judeţene.

Crişul Alb, a doua arteră hidrografică a judeţului ca importanţă străbate circa 208 km în judeţul Arad, având un bazin de recepţie de 3600 km2. Primeşte numeroşi afluenţi de pe versatul vestic al Munţilor Bihorului şi de pe versantul vestic al Munţilor Codru Moma. În cadrul acestui bazin hidrografi, care resimte mai puternic infleţele climatice vestice debitele maxime şi viiturile au loc mai frecvent în perioadele de toamnă şi iarnă. Cu toate acestea întregul bazin a fost afectat de inundaţii în aprilie 2005.

17

Principalele zone inundabile din judeţ se află în unităţile administrativ teritoriale: Bazin Hidrografic U.A.T. Suprafaţă afectată (ha)

Mureş Arad 1650 Lipova 1075 Pecica 2053 Nădlac 300 Petriş 350 Săvârşin 980 Vărădia 160 Birchiş 1500 Baţa 1200 Bârzava 100 Conop 740 Ususău 580 Păuliş 320 Fântânele 215 Vladimirescu 1721 Felnac 1115 Secusigiu 414 Semlac 450 Şeitin 300

Crişuri Almaş 840 Dieci 980 Gurahonţ 660 Peşcuţa 240 Sebiş 185

Bârsa 300 Buteni 290 Bocsig 600 Ineu 190 Şicula 175 Zărand 186 Sintea 20 Brazii 55 Hălmagiu 25 Hălmăgel 15 Moneasa 10 Dezna 30 Chişindia 15 Tăuţ 90 Târnova 430 Seleuş 104 Igneşti 10 Beliu 241 Cărand 450 Mişca 475 Hăşmaş 70 Craiva 145 Archiş 60 Cermei 210 Apateu 405

TOTAL 22729

18

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor existente în judeţ sunt acumulări nepermanente, poldere, amenajarea cursurilor de apă. Acestea sunt:

§ Acumulări: Denumire amenajare

Bazin hidrografic Curs de apă Volum total (mil. m3)

Destinaţie

Ghioroc Crişuri Matca 1,92 de excavaţie Cladova Mureş Cladova 0,8 ac nepermanentă Şiştarovăţ Mureş Şiştarovăţ 2,25 ac nepermanentă Tăuţ Crişuri Cigher 33,7 complexă Ineu I (Rovina) Crişuri Canalul Morilor 1,08 piscicultură Ineu II Crişuri Canalul Morilor 1,47 piscicultură Pilu Crişuri Canalul Morilor 3,9 piscicultură Socodor Crişuri Canalul Morilor 2,32 piscicultură Chişineu Criş Crişuri Canalul Morilor 2,62 piscicultură Cermei Crişuri Teuz 0,97 piscicultură Cărand-Răpsig Crişuri Teuz 20,2 ac nepermanentă Chier Crişuri Dudiţa v. Mare 9,95 incintă inundabilă Drăuţ Mureş Drăuţ 1,3 ac nepermanentă Mănăştur Bega Apa Mare 10,15 ac nepermanentă Izvorin Bega Slatina 6,64 ac nepermanentă Mailat Bega 0,4 ac nepermanentă Firiteaz Bega 0,1 ac nepermanentă Zerindu Mic Crişuri Crişul Negru 23,5 incintă inundabilă Beliu Crişuri canal Beliu

Cermei Tăuţ 2,7 incintă inundabilă

Sartiş Crişuri canal Beliu Cermei Tăuţ

3,6 incintă inundabilă

Leveleş I, II Crişuri canal Beliu Cermei Tăuţ

4,2 şi 2,0 incintă inundabilă

TOTAL 135,77

§ Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor Pentru apărarea împotriva inundaţiilor lucrările specifice şi caracteristice tehnice ale lor sunt:

Îndiguiri pe râurile: Mureş, mal stâng Chelmac (perimetral), L = 3,0km, an PIF 1978;

Mureş, mal stâng Chelmac, L = 6,0km, an PIF 1976;

Mureş mal stâng Ususău, L = 2,9km, an PIF 1981;

dig deviere valea Drăuţ la Lipova, L = 2,43km, an PIF 1981;

Mureş mal stâng Lipova, L = 4,74km, an PIF 1981;

Mureş mal stâng (apărare IAS Baraţca, L = 0,85km. An PIF 1980);

Mureş mal stâng Păuliş – Sâmbăteni, L = 9,85km, an PIF1978;

dig compartimentare C.I.Ch Arad, L = 2,5km, an PIF1976;

Mureş mal drept Pecica-Sântoma–Vladimirescu, L = 37km an PIF 1975

Mureş mal stâng Arad – primetral, L = 9,93km,an PIF 1976;

19

Mureş mal stâng Arad – Aradul Nou, L = 2,1km, an PIF 1969;

dig canal Arad – Pecica, L = 2,7km, an PIF 1969;

Mureş mal drept Pecica – perimetral, L = 6,7km, an PIF 1975;

Mureş mal drept Semlac – perimetral, L = 1,35km, an PIF 1968;

Mureş mal drept Şeitin – perimetral, L = 2,15km, an PIF 1968;

Mureş mal drept Nădlac – Şeitin, L = 17,4km, an PIF 1989;

Mureş mal drept Nădlac – perimetral ; L = 5,0km, an PIF 1968;

Mureş mal stâng Felnac – Periam, L = 22,36km, an PIF 1875dig compartimentare Periam, L = 2,5km, an PIF 1932;

Mureş mal stâng Cenad – Periam, L = 43,37km, an PIF 1932.

(anul PIF este anul efectuării ultimilor lucrări, nu anul în care s-a realizat lucrarea) La nivelul judeţului lungimea totală de diguri este de 184,82km.

Regularizări pe văile cadastrate: Valea Petriş, L = 5,8km, an PIF 2002;

Valea Troaş, L = 7,3km, an PIF 1977;

Valea Vineşti, L = 4,2km, an PIF 1977;

Valea Stejar, la Vărădia, L = 3,2, an PIF 1973;

Valea Juliţa, L = 2,3km, an PIF 1973;

Valea Mare , Bălcescu, L = 3,78km, an PIF 1967;

Valea Milova; L = 4,7km, an PIF 2006;

Valea Lalasit, L = 2,4km, an PIF 1979;

Valea Bisericii, Chelmac, L = 3,9km, an PIF 1978;

Valea Mare, Ususău, L = 3,0km, an PIF 1981;

Valea Radna – Valea şoimoş, L = 2,52km, an PIF 1976;

Valea Radna, L = 3,78km, an 1982;

Valea Mică, L = 0,26km, an PIF 1979;

Valea Mărăşeşti L = 1,25km, an PIF 1980;

Valea Radna – Valea Ţiganga, L = 0,17km, an PIF 1982;

Mureş – reprofilări scurgeri, L = 0,85km, an PIF 1978;

Valea ŞIŞtarovăţ, L = 10,4km, an PIF 1981;

Valea Drăuţ, L = 4,0km, an PIF 1978;

Valea Cladova, L = 6,74km, an PIF 1983;

20

Valea Cladoviţa, L = 6,78km, an PIF 1983;

Valea Viilor, L = 0,4km.

Lungimea totală a lucrărilor de regularizări este de 74,25km.

Consolidări de maluri pe râul Mureş la:

Igriş, L = 0,55km, an PIF 1932;

Periam, L = 0,7km, an PIF 1932;

Lipova, L = 1,38km, an PIF 1934;

Pecica, L = 0,86km, an PIF 1966;

Secusigiu, L = 0,73km, an PIF 1966;

Semlac, L = 0,56km, an PIF 1967;

Fântânele, L = 0,3km , an PIF 1976;

mal stâng la Insula 3 Mureş, L = 0,215km, an PIF 1976;

Arad, L = 4,24km, an PIF 1978;

mal stâng Lipova, L = 2,43km, an PIF 1980;

mal drept Sâmbăteni, L = 0,75km, an PIF 1981;

Nădlac, L = 2,1km, an PIF 1989;

Mândruloc, L = 0,25km, an PIF 2000.

Zădăreni şi Bodrogu Vechi- executate în 2006 şi respectiv 2008

Lungimea totală a acestor lucrări este de 15,06km.

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor aflate în curs de execuţie sunt:

· amenajare valea Sighişoara, L = 16,78km,

· amenajare valea Hălmăgel, L = 4,0km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări nepermanente;

· amenajare valea Luncşoara, L = 5km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări nepermanente;

· amenajare valea Mideş, 0,3mil.m3 acumulare nepermanentă;

· amenajare valea Moneasa, 1,0mil.m3 acumulare nepermanentă. Managementul activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, la nivel naţional, are ca obiective generale (conform Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii – HG 1854/2005):

a. creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produselor ca urmare a inundaţiilor, dar fiind pregătiţi pentru producerea unor alte asemenea fenomene;

b. diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scară temporală şi spaţială) asupra sistemelor ecologice;

c. utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;

21

d. menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale, de locuit, agrement) în zonele inundabile.

Obiectivele specifice prevăzute în strategia amintită sunt:

a. obiective economice: - prevenirea şi reducerea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a zonelor populate, a infrastructurilor existente, a terenurilor agricole cultivate;

b. obiective sociale: - prevenirea şi minimalizarea riscului la inundaţii a populaţiei şi a comunităţilor umane, a bunurilor publice;

- asigurarea că infrastructurile critice (poduri, podeţe, aeroporturi) rămân accesibile în timpul inundaţiilor extreme;

c. obiective de mediu: - satisfacerea cerinţelor Directivei Cadru privind Apa a U. E.;

- prevenirea poluării cursurilor de apă şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate lor;

- protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil încurajarea schimbărilor în practica agricolă (pentru prevenii sau reduce scurgerea şi inundaţiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive);

- protecţia şi conservarea fondului natural şi construit protejat şi a ecosistemelor;

- prevenirea sau reducerea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenului de inundaţii.

Acţiunea majoră care trebuie întreprinsă, la nivel judeţean, este realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001 – Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea V – Zone de Risc natural. În baza viitoarelor hărţi şi a prevederilor normativelor pentru acest domeniu, se va putea realizarea amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

De asemenea, sunt necesare:

· acţiuni de remediere a lucrărilor de apărare existente, de curăţare şi întreţinere a albiilor râurilor;

· documentaţii tehnice actualizate privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor. Alunecări de teren Studiul “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, care a stat la baza elaborării Secţiunii a V–a “Zone de risc natural” a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, evidenţiază, pentru zona judeţului Arad, următoarele situaţii ale terenurilor după potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune:

· terenuri cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful plan, orizontal, afectat de procese de eroziune nesemnificative. Pe albiile râurilor predomină

22

procesele de sedimentare, eroziunea producându-se numai în timpul viiturilor. Nivelul apelor freatice se află la adâncime mică.

· terenuri cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane şi de podiş fragmentate de reţele hidrografice mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi înclinări în general până la 45 o. În timpul viiturilor se produc eroziuni. Nivelul apelor freatice se află la adâncimi mai mici de 5 metri.

· terenuri cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren. Terenurile au stabilitate foarte redusă, sunt afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; sunt frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă.

Aceste terenuri sunt caracterizate din punct de vedere geomorfologic de relieful specific zonelor de deal şi de munte, puternic afectate de o reţea densă de văi cu versanţi înalţi şi puternic înclinaţi. Predomină procesele de eroziune moderat – puternică şi alunecări de teren cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele).

Zonificarea terenurilor după clasificarea de mai sus este reprezentată grafic pe PLANŞA 1. Mediu- Probleme şi disfuncţionalităţi, secţiunea “Zone de risc natural”, unde sunt evidenţiate şi zonele în care s-au produs alunecări active datorită ploilor intense şi prelungi din ultimii doi ani:

Localitatea Suprafaţa (ha) Mod de folosinţa Localizare

Lipova 6 Păşuni, păduri Valea Drăuţ amonte Lipova

Şistarovăţ 21 Păşuni Valea Şistarovăţ loc. Cuvejdia, Lapaşinţ

Dorgoş 16 Păşuni Localităţile Pătărâş, şi Bruznic

Şiria 8 Păşuni Valea Merezin

Tăuţ 23 Păşuni Valea Timercea

Buteni 39 Păşuni Valea Mare- Cuied şi Valea Clecova

Şilindia 23 Păşuni Localitatea Satu Mic

Hăşmaş 6 Păşuni Localităţile Clit, Urviş de Beliu

Archiş 24 Păşuni, păduri Localităţile Groşeni, Nermiş, Bârzeşti

Dieci 37 Păşuni Localitatea Crocna, Roşia Revediş

Hălmagiu 23 Păşuni, păduri Bodeşti, Leasa, Cristeşti Sârbi, Luncşoara

Vârfurile 13 Păşuni Localitatea Măgulicea, Groşi

Total 239 - -

23

Zonarea seismică În conformitate cu datele din PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Arad se încadrează în zona 6 şi 7 de intensitate seismică:

6 - cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani

71–cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani

Coeficientului seismic - KS (conform Normativ P 100 – 92) înregistrează valori descrescătoare de la Vest la Est (între 0,12 şi0,08), valoarea predominantă fiind KS = 0,08.

D - coeficient seismic - KS - 0,16

E - coeficient seismic - KS - 0,12

F - coeficient seismic - KS - 0,08

În ceea ce priveşte perioada de colţ, teritoriul judeţului include zone cu următoarele valori:

Tc = 1,0 secundă

Tc = 0.7 secundă

Valoarea predominantă este 0,7 secunde (conform Normativ P 100 – 92).

Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de studiu nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Printre obiectivele care decurg din Strategia judeţeana cu privire la Zonele de risc natural trebuie amintite:

- Promovarea planificării şi managementului zonelor ameninţate de dezastru

- Proiectarea şi punerea în practică de către administraţiile locale a planurilor de acţiune în cazul dezastrelor şi calamităţilor naturale

1.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Prezentarea situaţiei existente a factorilor de mediu s-a facut in baza Raportului anual privind starea mediului în judeţul Arad – 2006.

Starea factorilor de mediu este relevata de analiza indicatorilor specifici urmariti prin reteaua de monitorizare a Agentiei de Protectie a Mediului Arad.

Calitatea aerului Poluarea atmosferei in judeţul Arad este rezultatul activitaţilor desfaşurate în domeniul industriei termoenergetice, industriei chimice, industriei construcţiilor de masini, industriei mobilei, a traficului auto.

24

Surse importante de emisii de pulberi şi gaze sunt : cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit respectiv pe hidrocarburi, traficul, Fabrica de mobilă SC IMAR SA (centrală termică) – emisii din procesul tehnologic: rumeguş, praf şi Fabrica de vagoane marfă SC ASTRA – TRINITY (arderi din industria de prelucrare a metalelor: turnătorii, forjă, prelucrare mecanică).

Principalele substanţe toxice emise în atmosferă de sursele de poluare sau formate în aer sub acţiunea substanţelor poluante sunt: ozonul, hidrocarburile, oxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, amoniacul, substanţele toxice aeropurtate, pulberile sedimentabile şi în suspensie.

Reţeaua de supraveghere a poluării de impact cuprinde 10 staţii pentru monitorizarea pulberilor sedimentabile cu frecvenţă lunară, 3 staţii pentru determinarea poluanţilor gazoşi: SO2, NOx, şi a pulberilor în suspensie (timp de mediere de 24h) şi 2 locaţii în care se determină poluanţii gazoşi SO2, NOx (timp de mediere 30 minute) – analize de scurtă durată, cu frecvenţă săptămânală.

Amplasarea staţiilor de supraveghere a avut în vedere acoperirea spaţială a zonelor afectate de poluarea produsă de traficul rutier şi de activitatea industrială.

Monitorizarea poluanţilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: pentru orasul Arad - Sediul A.P.M. Arad, Astra Vagoane, Uzina Electrica, Str. A Saguna, Gradişte, zona UTA, Aradul Nou, Roşiori şi orasele Nădlac, Pecica, Lipova şi comuna Sânleani.

Măsuratorile efectuate în anul 2006 in reteaua de urmărire a calitaţii aerului din judeţul Arad au condus la urmatoarele concluzii :

Emisiile de poluanţi gazoşi dioxid de sulf (SO2) şi dioxid de azot (NO2) monitorizate in patru puncte din municipiul Arad nu au inregistrat depasiri in concentratia medie lunara, valoarea medie anuala situandu-se sub CMA . Astfel, s-a inregistrat o scadere a cantitatii de emisii gazoase fata de anii 2004 si 2005.

Emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judetul Arad se datorează arderilor din industria energetică, instalaţiilor de ardere neindustrială, transportului rutier, arderilor in industria de prelucrare şi altor surse mobile.

In judetul Arad sursa majoră de emisii de SO2 o reprezinta S.C. CET Arad prin cele zece instalatii mari de ardere (hidrocarburi şi lignit) şi sursa cu cea mai mare pondere pentru emisia de oxizi de azot este transportul rutier.

Emisiile de amoniac in anul 2006 s-au datorat in cea mai mare parte in domeniul agricol prin arderea biomasei rezultate din defrişări, fermentarea reziduurilor provenite de la animale dar şi datorită unei gestionari defectuase a deşeurilor menajere. În ultimii ani s-a constată o creştere a emisiilor de amoniac, pusă pe seama cresterii cantiatatii de deseuri depozitate şi a creşterii numărului de animale. În anul 2006 la APM Arad nu s-au determinat concentraţiile de amoniac în procesul de monitorizare a calităţii aerului. Determinari s-au efectuat doar după explozia de la combinatul petrochimic de la Pancevo (Serbia), concentraţiile de amoniac situandu-se sub limita maxim admisă de STAS 12574/1987, oscilând între 0,001- 0,030 mg/mc.

În cadrul APM Arad nu s-au monitorizat pulberile în suspensie (PM10 şi PM2,5) ci doar pulberile totale (TSP). Cea mai mare cantitate de pulberi provine din instalaţiile de arderi

25

neindustriale (locuinţe) 76,89 %, arderi în industria energetică 11,369% şi transport rutier 10,85%. De menţionat că SC CET Arad - pe lignit este prevăzut cu electrofiltre pentru reţinerea pulberilor, care funcţionează cu un randament de 99,6%.

Pulberile în suspensie s-au determinat în cele trei staţii de impact amplasate în municipiul Arad, în regim de probe medii de 24 ore. Punctele de determinare se află poziţionate pe artere intens circulate, după cum urmează: punctul Astra Vagoane, punctul str. A. Şaguna si punctul Uzina Electrică. Concentraţiile medii lunare a pulberilor în suspensie la nivelul municipiului Arad au inregistrat o frecventa a depasirii CMA de 50%, cea mai mare frecventa a depasirii CMA inregistrandu-se la statia Astra Vagoane situat pe o arteră circulată în apropierea fabricii de mobilă S.C. IMAR S.A. şi a Uzinei de Vagoane S.C. ASTRA TRINITY S.A;

Concentraţiile mari de pulberi în suspensie se datorează în principal surselor responsabile de poluarea cu pulberi dar mai sunt şi alte cauze locale care conduc la poluarea cu praf a oraşului Arad, cum ar fi: sistemele de încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină, drumuri nemodernizate in proportie de 59 % din reţeaua de drumuri a municipiului, salubrizarea necorespunzătoare a oraşului si activitatea de construcţii .

Poluarea cu pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile se recoltează în 11 puncte, 7 amplasate în municipiul Arad (sediu APM, Uzina Electrică, Şaguna, Zona UTA, Grădişte, Aradul Nou, Str. Roşiori ) şi 4 în alte puncte din judeţ (Lipova, Pecica, Nădlac şi Comuna Sânleani ).

In anul 2006 nu au fost semnalate depasiri ale concentraţiei medii anuale a pulberilor sedimentabile decat în punctul Uzina Electrică situat, în imediata vecinătate a CET pe hidrocarburi şi a şoselei de intrare în oraş dinspre Deva. În acest punct s-au semnalat şi depăşiri ale CMA pentru acest poluant la 3 dintre determinări. Cauza o reprezintă emisiile de la CET şi traficul intens din zonă.

Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenţi

În anul 2006 emisiile de plumb au înregistrat o valoare de 96,67 de tone ceea ce reprezintă o creştere cu 1,17% faţă de anul 2005. Această creştere are la bază creşterea numărului de surse staţionare care în procesul de producţie utilizează combustibili gazoşi, dar în anul 2005 se constată o scădere spectaculoasă, faţă de anul 2003 şi 2004, scădere ce se motivează prin scăderea cantităţilor de benzină cu plumb livrate la staţiile de distribuţie. Cresterea emisiilor la toate metalele in 2006 a fost determinată de mărirea numărului de surse staţionare (au apărut alte activităţi dar şi alţi agenţi economici) dar şi de surse mobile, al căror număr a crescut an de an şi care folosesc motorina din ce în ce mai mult. La nivelul judeţului Arad există puţine surse de emisie a poluanţilor organici persistenţi. Acestea sunt: procesele de contact în obţinerea aliajelor metalelor neferoase, în industria fontei şi oţelului şi incinerarea deşeurilor spitaliceşti.

În judeţul Arad, la sfârşitul anului 2006 agentul economic, SC Alvi Serv SRL, ce avea ca activitate incinerarea deşeurilor spitaliceşti a intrat în proces de închidere.

Zone critice

26

Agenţia de Protecţia Mediului considera ca in judeţul Arad zonele critice sub aspectul poluării atmosferei se intalnesc in orasul Arad, municipiu şi oraş industrial, unde este concentrată aproape întreaga industrie a judeţului, cu un trafic intens şi o densitate mare a populaţiei. Este vorba de zonele în care sunt amplasate cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad pe lignit – nordul municipiului si respectiv pe hidrocarburi – centrul municipiului.

Calitatea precipitatiilor Datele primare ce caracterizează precipitaţiile provin din măsurători efectuate în două puncte din judeţul Arad, situate la joasă înălţime: staţia meteorologică Arad şi postul pluvio Sânleani.

Din punct de vedere calitativ s-au constatat următoarele: - pH-ul minim măsurat a fost de 4,3 , valoarea medie ponderată a pH-ului fiind de 6,40 faţă de 6,27 în anul 2005 deci uşor mai ridicată, având drept cauză faptul că precipitaţiile căzute în 2006, faţă de 2005 au fost mai abundente; - incidenţa ploilor acide (pH<6,5) a fost mult mai scăzută decât în anul trecut, fiind cea mai scazuta din ultimii ani; - media ponderată a conductivităţii a fost de 78,31 mScm-1, mai scăzută faţă de anul 2005 (96,24 mScm-1 ).

Calitatea apei Calitatea apelor pe ansamblul bazinelor raurilor Mures si Crisul Alb sub aspectul repartitiei pe tronsoane de râu se prezintã astfel : TRONSONUL DE RÂU Total

(km) Clasa de calitate I II III IV V

Crişul Alb – total bazin 482 55 367 60 - - 100 % 11.4% 76.2% 12.4% - - Mureş – total bazin 290 - 246 24 20 - 100% - 84.83% 8.27% 6.9 % -

Crişul Alb

In bazinul hidrografic Crişul Alb apa se inscrie în categoria de calitate II cu excepţia cursurilor Canalul Morilor şi Valea Noua Chiser care se caracterizează printr-o calitate a apei de gradul III, din cauza regimului de oxigen, nutrientilor şi metalelor grele dizolvate.

Indicatorii regimului de oxigen se încadrează în toate secţiunile în limita categoriilor a I-a şi a II-a de calitate.

Indicatorii ioni generali, pe cursurile de apă se încadrează în categoria I-a şi a II-a de calitate. La grupa de indicatori metale râurile se încadrează în clasele a III-a şi a IV-a de calitate datorită prezenţei ionilor cupru şi zinc, proveniţi din fondul natural, precum şi din evacuările de la exploatările miniere din zona Brad. La grupa de indicatori toxici organici (micropoluanţi) râul se incadrează în clasa a II-a datorită prezenţei fenolilor, proveniţi din fondul natural. La grupa de indicatori nutrienţi clasele de calitate sunt I şi II.

27

În concluzie, râurile din bazinul hidrografic al Crişului Alb se încadrează în clasele de calitate I, II şi III .

Mures

Calităţile fizico – chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată lungimea de 214 km râu (din cauza indicatorilor regim de oxigen, nutrienţi şi salinitate). Din punct de vedere biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a.

Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a IV-a de calitate la indicatorii chimici (din cauza indicatorilor regim de oxigen, nutrienţi şi salinitate), în clasa a IV-a la incadrarea biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa a IV-a pe toată lungimea de 20 km. Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare.

Canalul Ier se încadrează în clasa a III-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, iar din punct de vedere biologic în clasa a III -a de calitate, iar indicele de încadrare ecologică este III.

Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, stare chimică buna.

Pârâul Mare, pe toată lungimea de 18 km se încadrează în clasa a II-a de calitate, prezentând o stare chimică buna.

Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeţ este reprezentata de apele reziduale orăşeneşti şi comunale si cele provenite din industria alimentară, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în apele de suprafaţă, sau prin infiltrare în pânza freatică.

În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2006 a fost de 795 mii mc. Dintre acestea 77 mii mc au fost epurate suficient, în timp ce 718 mii mc au fost insuficient epurate.

În bazinul hidrografic Mureş volumul total de ape uzate evacuate la nivelul judeţului Arad a fost de 11 354 mii m3. Un volum de 654 mii m3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova, din zona de sud a oraşului Arad prin staţia de pompare 1 SP1 (468 mii m3). Un volum 10 700 mii m3 este epurat necorespunzător.

Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se menţionează: SC Prodcom Andante SRL.

Lacurile Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar pentru lacul Ghioroc. Se menţionează că lacul Ghioroc are două părţi: partea de nord şi partea de sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea de sud a lacului.

Stadiul calitãtii apelor din lacurile aferente judetului Arad este apreciat în conformitate cu Normativul 1146/2002.

28

Astfel, lacul antropic Ghioroc, singurul pentru care a fost urmarita calitatea apei, se incadreaza in clasa de calitate II datorita nivelului nutrientilor – azot total=2.079 mgN/l (clasa II) si fosfor total=0.01 mgP/l (clasa I), din punct de vedere biologic fiind mezotrof-eutrof.

Apele subterane Bazinul hidrografic Crişul Alb Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională se face de către filiala Oradea a Direcţiei Apelor Crişuri. Valoarea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadrează în general în limitele admise.

Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR 241/196/20052

Bazinul hidrografic Mureş

sunt localităţile: Bocsig, Santana, Zărand, Mâşca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi Vărşand.

Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul judeţului Arad o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii de gunoi a municipiului Arad.

Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din BH Mureş depăşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă.

În anul 2006 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 17 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan prezintă depăşiri în zonele Păuliş (fosfati), Arad (mangan), Semlac (azotiti), Nădlac (fosfaţi şi mangan), Pecica (fosfaţi şi mangan), Dorobanţi (mangan) şi Archim Arad (amoniu).

Calitatea solului Monitorizarea calităţii solului în judeţul Arad se face în 27 puncte amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor (tabeul de mai jos) se referă la: eroziunea de adancime şi de suprafata, acidifiere, exces de umiditate compactare, sărăturare, poluarea solului cu hidrocarburi, acoperiri cu deponii, deşeuri provenite de la industria alimentară şi dejecţii animale. 2 Conform Ordinului MMDD şi MADR 1552/743 din 2008 zonele vulnerabile sunt în localităţile: Almaş, Apateu, Archiş, Bârsa, Bata, Beliu, Birchiş, Bocsig, Buteni, Cărand, Cermei, Chişineu-Criş, Covăsinţ, Craiva, Curtici, Dezna, Dorobanţi, Fântânele, Felnac, Frumuşeni, Ghioroc, Grăniceri, Hăşmaş, Igneşti, Ineu, Iratoşu, Lipova, Livada, Macea, Mişca, Moneasa, Nădlac, Olari, Pâncota, Păuliş, Pecica, Peregu Mare, Pilu, Şagu, Sântana, Sebiş, Secusigiu,, Şeitin, Seleuş, Semlac, Şepreuş, Şicula, Şilindia, Şimand, Sintea Mare, Şiria, Şiştarovăţ, Socodor, Şofronea, Târnova, Vinga, Vladimirescu, Zăbrani, Zădăreni, Zărand, Zerind, Zimandu Nou.

29

Poluarea solului

Nr. crt. Tipul poluării Suprafaţa, ha

1 Lucrări de excavare (balastiere, cariere, gropi de împrumut) 504,0

2 Acoperiri cu deponii (halde de steril, iazuri de decantare, depozit de deşeuri) 115,2

3 Hidrocarburi (reziduuri petroliere, poluări accidentale, etc.) 30,0 4 Substanţe purtate de aer 350,0 5 Materii radioactive 6,9 6 Deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară 7,5 7 Dejecţii de animale 93,3 8 Nămoluri de la apele uzate (staţii de epurare a apelor) 2,2 9 Procese de eroziune de adâncime şi de suprafaţă 82 239,0 10 Alunecări de teren 260,0 11 Sărăturare (salinizare şi soloneţizare) 33 070,0 12 Acidifiere 110 863,0 13 Exces de umiditate (provenit din freatic sau stagnant) 154 847,0 14 Exces sau carenţe de elemente nutritive 263 783,0 15 Compactare 81 291,0 16 Pesticide (remanenţe) 8 000,0 17 Activităţi militare (decopertări, dislocări) 290,0 TOTAL 735752,1

Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad 2006 (pag. 83)

Fata de anul 1997 se constată o creştere a suprafeţelor de soluri poluate de la 1108 ha la peste 9000 ha din care o mare parte sunt soluri afectate de pesticide, lucrări de escavare, acoperiri cu deponii, decopertări, dejecţii animale.

Deşi judeţul Arad deţine o mare suprafaţă de soluri degradate peste 735 000 ha, în cursul anului 2006 s-au realizat lucrări de reconstrucţie ecologică pe suprafeţe restrânse. Aceste lucrări au vizat doar amendarea solurilor acide (reducerea acidifierii secundare a solului) şi unele lucrări de combatere a eroziunii solurilor.

Zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni de maluri.

Dintre acestea se pot menţiona: - alunecări de tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,

Şilindia; - alunecări de tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş,

Crocna, Vârfuri.

De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări şi excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat, Bodrog).

30

Radioactivitatea mediului În cursul anului 2006, în cadrul Programului standard al Staţiei de Radioactivitate Arad, pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale determinate s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale (pentru perioada 1994-2005) şi nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare stabilite prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002). S-au urmarit factorii de mediu: aer, apa (determinarea activităţii beta globale a apei din râul Mureş precum şi a apei potabile), precipitatii atmosferice vegetatie si sol.

Starea pădurilor Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.

Din informaţiile furnizate de către Direcţia Silvică Arad şi Ocoalele Silvice Private, rezultă că în anul 2006 nu s-a aprobat pentru nici o suprafaţă de teren aflată sub administrarea lor, schimbarea categoriei de folosinţă pentru construire de drumuri forestiere.

Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul Arad, sunt:

- împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85% bună, 5% foarte bună - regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună.

1.4. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Depozite de deşeuri municipale Singurul mod de eliminare a deşeurilor în judeţul Arad este depozitarea. Există un număr de 9 depozite de deşeuri de tip B nepericuloase. Suprafaţa totala ocupata este de 45,25 ha. Majoritatea acestor depozite, cu o singura excepţie, depozitul ASA Arad sunt neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia mediului ; capacităţile sunt in curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu deţin autorizaţie de funcţionare (PLANŞA 1- Mediu) .

Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în general de către operatorii de salubritate sau primării. Planul de implementare a Directivei de depozitare a deşeurilor prevede că aceste depozite se vor închide eşalonat conform HG 349/2005. In judeţ există un singur depozit ecologic in funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune în anul 2004. In prezent sunt în funcţiune două celule. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.

Dintre cele 8 depozite urbane neecologice, se remarcă noul depozit de deşeuri menajere din oraşul Chişineu Criş care va funcţiona ca staţie de transfer.

31

Depozitele orăşeneşti de deşeuri menajere sunt amplasate la: Câmpul Liniştii Arad, Nădlac, Ineu, Pâncota, Sebiş, Lipova, Chişineu, Criş, Curtici. Depozitele de la Ineu, Nădlac, Sebiş sunt împrejmuite parţial sau total cu gard sau diguri, la Nădlac unde activitatea de salubrizare este concesionată s-a amenajat loc special pentru depozitare sticle tip PET şi separat hârtia.

Caracteristicile acestora se regăsesc în tabelul de mai jos.

Localizare Amplasare Autorizare

(da/nu) Distanta fata de ape de suprafata

(km)

Distanta fata de zona locuita

(km)

An deschidere /an inchidere

Suprafaţa proiectata

(ha)

Arad Drum centura (CET) Acord în curs de autorizare

5 2,5 2003/2033 9,63

Arad Câmpul Liniştii NU - în curs de închidere

5 0,1 1998/2012 12,8

Nadlac extravilan NU 3 0,3 1995/2012 2

Ineu DNArad-Brad NU 0,5 2 1993/2016 2,32

Pincota DNArad-Brad NU 0,4 0,5 1992/2016 1

Sebis Extravilan NU 3,5 0,5 1995/2014 2,5

Lipova Extravilan NU 1,5 2 2003/2018 2,5

Chisineu Cris Extravilan NU 4 4 2000/2016 2,5

Curtici Extravilan NU 10 1 1978/2012 10

Total 45,25

Depozite rurale Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există locuri de depozitare a deşeurilor neamenajate, care vor fi ecologizate până în anul 2009.

Depozitele din localităţile rurale sunt, cu mici excepţii amplasamente neautorizate, neorganizate şi improprii depozitării deşeurilor menajere, lipsind minima organizare pentru astfel de situaţii: tăbliţe indicatoare, drum de acces practicabil tot timpul anului, împrejmuire, canal colector de drenare şi puţuri seci pentru depozitare cadavre animale. Caracteristicile acestora şi amplasarea se regăsesc în tabelul de mai jos:

Localitatea unde este amplasat Distanţa faţă de

zonele locuite (m)

Autorizaţie de mediu DA/NU

Suprafaţa depozitului

(ha) Fântânele 1000 DA 0,5 Sânleani 1250 DA 1,0 Şofronea 300 DA 1,5 Vladimirescu 1800 NU 3,44 Horia 300 NU 2,0 Mândruloc 800 NU 0,6 Cicir 1000 NU 0,8 Almaş, Cil, Joia Mare 3180 DA 2,0 Apateu, Berechiu, Moţiori 2,7 Bata 200 NU 0,2

32

Beliu DA 0,5 Birchiş,-Căpâlnaş 2000 DA 0,08 Bârsa 300 NU 0,8 Bârzava 100 2.6 Bocsig, Răpsig, Mânerău 1200 NU 2,8 Buteni 300 DA 0,28 Cărand, Seliştea 1000 NU 0,5 Cermei, A. Iancu 1600 DA 0,30 Chisindia 3000 NU 0,2 Odvoş, Belotinţ, Chelmac 1900 NU 1,8 Covăsânţ 500 DA 0,5 Dieci, Crocna, Revetiş 1600 DA 2,1 Ghioroc, Cuvin, Miniş 1200 NU 0 Grăniceri, Şiclău 1800 DA 1,9 Gurahonţ 1000 NU 2,0 Luncşoara,-Hălmăgel 1000 ÎN CURS 2,2 Igneşti, Susani 1800 NU 0,4 Iratoşu, Variaşu Mare 3000 3,0 Macea 2000 DA 2,3 Mişca 500 DA 1,0 Olari 3000 DA 2,73 Păuliş 150 DA 12,02 Pecica 1000 DA 1,0 Peregu Mare+P. Mic 1000 DA 2,0 Pilu, Vărşand 2000 NU 1,57 Seleuş 1600 DA 0,62 Sintea Mare, Adea, Ţipari 2300 NU 0,5 Sântana, Caporal Alexa 8000 DA 1,96 Socodor 1377 DA 4,65 Şagu, Cruceni, Firiteaz, Fiscut, Hunedoara Timişană 700 DA 7,0 Şeitin 500 DA 1,3 Şepreuş 1023 DA 1,6 Şicula, Gurba, Chereluş 2000 DA 1,28 Şilindia 500 NU 0,05 Şimand DA 1,0 Şiria,,Galşa, Mâsca 950 DA 2,3 Şiştarovăţ 300 NU 0,4 Tauţ 1000 NU 0,1 Târnova, Chier, Agrişu Mare, Dud, Arăneag, Drauţ, Căsoaia 5800 NU 2,0 Ususău 850 NU 0,4 Vărădia 1000 DA 0,5 Vinga, Mănăştur, Mailat 420 DA 4,0 Zăbrani, Chesinţ, Neudorf 500 NU 1,5 Zărand, Cintei 300 DA 1,0 Zerind, Iermata Neagră 4000 NU 1,2 Zimandu Nou, Zimandcuz, Andrei Şaguna 2170 DA 1,6

33

Depozite de deşeuri industriale: Exploatarea de resurse minerale pe teritoriul judeţului Arad include 57 de perimetre miniere, dintre care 42 (74%) sunt în activitate, 10 sunt cu activitate temporar sistate (18%) şi 5 sunt în conservare în vederea închiderii (8%). Dintre cele 57 perimetre miniere:

– 29 sunt cariere (exploatări miniere la zi-51%);

– 23 sunt balastiere (exploatări de balast din albia Mureşului:41%);

– 4 explorări miniere subterane (perimetre în conservare:7%);

– 1 mină (exploatare minieră subterană:1%);

În judeţul Arad, sunt 17 halde de steril minier închise, o haldă de zgură şi cenuşă în funcţiune, aparţinând de CET Arad, un iaz de decantare, un batal al ARCHIM AGROINDUSTRIAL, un batal de şlam petrolier al Schelei de Petrol Arad, un depozit de pesticide aparţinând de Centrul de Protecţia Plantelor Arad şi paturile de uscare ale nămolului de la staţia de epurare a oraşului Arad.

Depozitele de deşeuri industriale periculoase (Halde steril minier) sunt amplasate în: comuna Conop, (sat Milova), comuna Moneasa (sat Rănuşa), Comuna Vârfurile (sat Leuca), Luncsoara, Vladimirescu, Turnu, Arad, Ineu.

Halde periculoase cu minereu de uraniu sunt amplasate la Rănuşa, Bârzava, Valea Leucii-Vârfurile şi Milova.

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi municipale asupra mediului Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, reprezintă un risc major pentru mediul ambiant.

Pe lânga deşeurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele orăşeneşti sunt depozitate, mai mult sau mai putin legal, şi deşeuri industriale. Amestecul acestor tipuri de deşeuri polueaza apele de suprafata si, prin infiltrare, solul şi apele subterane şi implicit afecteaza starea de sănătate a populaţiei din zonă.

Exploatările de resurse minerale au impact, în principal, asupra solului respectiv a apei prin schimbarea ireversibilă a morfologiei zonelor exploatate, apariţia şi dezvoltarea haldelor de steril, prin amplasarea, în anumite cazuri, a haldelor de steril pe malul cursurilor de apă.

Depozitele care induc impact asupra mediului sunt:

– haldele cu minereu de uraniu aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului asupra apelor de scurgere din galerii, apelor potabile (izvoare şi fântâni), apelor de suprafaţă, a solului, vegetaţiei şi aşezărilor umane.

– depozitul de cenuşă şi zgură al C.E.T pe lignit asupra apelor subterane,

– batalul de la Combinatul Chimic (S.C. Archim S.A.) asupra apelor subterane,

– depozitelor de deşeuri menajere ale municipiului Arad.

34

Obiective care decurg din strategia de gestionare judeţeană şi regională a deşeurilor: Pentru elaborarea unui concept de gestiune integrată a deşeurilor principiul îl constituie evitarea producerii deşeurilor sau reducerea cantităţii acestor deşeuri. Tendinţele actuale privind deşeurile au în vedere două aspecte: - diminuarea volumului de deşeuri; - pericolul poluării mediului.

Strategia modernă privind gospodărirea deşeurilor include o ierarhizare a opţiunilor de management al acestora în care primul accent este pus pe prevenirea producerii deşeurilor. Aceasta este urmată de promovarea acţiunilor de reciclare şi refolosire şi apoi optimizarea metodelor de stocare finală a deşeurilor.

În cadrul strategiei gospodăririi deşeurilor o atenţie deosebită se acordă prevenirii generării unor volume exagerate a deşeurilor; rezolvării problemei deşeurilor la sursa de generare a lor; încurajarea refolosirii şi reciclării deşeurilor.

Printre obiectivele care decurg din strategia de gestionare judeţeană şi regională a deşeurilor se remarcă:

- Dezvoltarea politicii judeţene in vederea implementării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor

- Asigurarea resurselor necesare direct implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor ca număr şi pregătire profesională

- Stabilirea şi promovarea informării, conştientizării şi motivării pentru toate părţile implicate

- Minimizarea generării deşeurilor - Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural - Implementarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor - Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate - Creşterea gradului de conştientizare a publicului privind impactul depozitării

deşeurilor asupra sănătăţii şi mediului.

1.5. PATRIMONIUL NATURAL Zone naturale valoroase Protecţia ariilor naturale valoroase constituie o cerinţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă. Zonele naturale prin valoarea estetică, dar şi prin cea ştiinţifică, constituie un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităţilor de producţie (PLANŞA 2- Patrimoniu natural şi construit). Astfel, în conformitate cu Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate şi H.G. 2151 – Hotarare privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, s-au identificat o serie de valori de patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone protejate pentru asigurarea protecţiei lor. Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos:

35

Parcuri, rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional

Nr. crt.

Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha)

Administrare Observaţii

1. Pestera Valea Morii

com. Moneasa 5,00 Clubul de Speologie şi Alpinism Liliacul Arad

Rezervaţie spelogică

2. Dosul Laurului com. Gurahonţ, sat Zimbru

32,20 Direcţia Silvica Arad

Rezervaţie botanică

3. Baltele Gurahonţ

com. Gurahonţ

2,00 Primăria Gurahonţ Rezervaţie botanică

4. Runcu-Groşi com. Barzava 261,80 Direcţia Silvica Arad

Rezervaţie forestieră

5. Poiana cu narcise Rovina

oraşul Ineu 0,10 Direcţia Silvica Arad


6. Balta Rovina oraşul Ineu 120,00 S.C. Carpio S.R.L. Rezervaţie zoologică

Nr. crt.


Administrare Observaţii

7. Balta Şoimoş oraşul Lipova

1,00 ONG Condor Club Arad

Rezervaţie zoologică

8. Padurea Sic com. Cărand, sat Seliştea

17,80 Direcţia Silvica Arad

Rezervaţie zoologică

9. Peştera lui Duţu com. Săvârşin, sat Căprioara

0,10 ONG Speowest Arad


10. Peştera Sinesie com. Săvârşin

0,10 ONG Speowest Arad


11. Locul fosilifer Monoroştia

com. Bârzava


Rezervaţie paleontologică

12. Locul fosilifer Zăbalţ

com. Dorgoş, sate Ususău şi Zăbalţ


Rezervaţie paleontologică

13. Pădurea de stejar pufos de la Cărand

com. Cărand 2,10 Direcţia Silvica Arad


14. Rezervaţia de soluri sărăturate

com. Socodor

95,00 Universitea de Vest “Vasile Goldiş”

Rezervaţie mixtă

15. Arboretul Macea

com. Macea 20,50 Universitea de Vest “Vasile Goldiş”

Rezervaţie ştiinţifică

16. Prundul Mare com. Semac, oraşul Pecica, com.

654,9 Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

Rezervaţie mixta

36

Secusigiu, mun. Arad

17. Lunca Mureşului

mun. Arad oraşul Pecica, com. Secusigiu, com. Semac, com. Şeitin, com. Felnac, oraşul Nădlac

14266,0 Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului

Parc natural

18. Padurea Lunca – colonie de stârci

com. Mişca 2.0 Ocolul Silvic Criş Arie de protectie speciala avifaunistica

19. Padurea Socodor – colonie de stârci

com. Socodor

3.1 Ocolul Silvic Criş Arie de protectie specială avifaunistică

Suprafaţa totală 14833,9

“Parcul Natural Lunca Mureşului” → cod: V.1, declarat prin HG 2151/2004, în cursul anului 2006 are o suprafaţă de 17166 ha, include mai multe rezervaţii naturale, se întinde atât pe teritoriul judeţului Arad cât şi pe Timiş, obiectivele principale de protecţie sunt o serie de habitate valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite de legislaţia naţională şi internaţională, are o valoare peisagistică ridicată.

Conform Hotărârii Consiliului Judeţean Arad, nr. 27/2000, din data de 28.03.2000, şi Hotărârii nr. 1/1995, din data de 27.01.1995 a Comisiei Administrative de pe lângă Prefectura Judeţului Arad au fost declarate următoarele arii protejate de importanţă judeţeană (prezentate în tabelul următor).

Zone naturale ce necesită protecţie pentru valoare peisagistică

Nr. crit.


Administratie Observaţii

1. Rezervaţia de palierus spina de la Radna

Oraşul Lipova 5,00 ONG Condor Club Arad


2. Rezervaţia forestiera „Arboretele de fag de la Râul Mic”

Com. Hălmăgel 165,6 Ocolului Silvic Gurahonţ


3. Rezervaţia forestiera „Pădurea de fag de la Arghişel”

Com. Archiş 144,8 Ocolului Silvic Beliu


4. Rezervaţia mixta „Dealul Mocrei”

Oraşul Ineu 107,2 Universitea de Vest “Vasile Goldiş”

Rezervaţie mixtă

5. Rezervaţia naturala mixtă Moneasa

Com. Moneasa 6273,1 Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa

Rezervaţie mixtă

37

6. Rezervaţia „Pădurea Magura cu ghimpi Pătârs”

Com. Ususău 111,7 Ocolul Silvic Lipova

Rezervaţie mixtă

7. Rezervaţia „Pădurea cu ghimpi de la Groşi Peştiş”

Com. Săvarşin 470,9 Ocolul Silvic „Valea Mare”

Rezervaţie mixtă

8. Rezervaţia „Dealul Pleşa”

Oraşul Sebiş 290,6 Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa

Rezervaţie mixtă

Suprafata totala 7568,9

Prin Ordinul nr. 766 din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare pentru următoarele areale din judeţul Arad (vezi Anexa nr 1):

§ Crişul Alb (oraş Chişneu-Criş, Pilu, Socodor)

§ Crişul Negru (comune Mişca, Zerind)

§ Defileul Mureşului Inferior (comune Bârzava, Bata, Birchiş, Conop, Petriş, Săvârşin, Ususău, Vărădia de Mureş)

§ Drocea (comune Almaş, Bârzava, Brazii, Buteni, Chişindia, Gurahonţ, Săvârşin, Vărădia de Mureş)

§ Lunca Mureşului Inferior (mun Arad, oraş Nădlac, oraş Pecica, comune Secusigiu, Şeitin, Semlac, Zădăreni)

§ Mlaştina Sarchinez (com. Vinga)

§ Rovina –Ineu (com. Ineu)

§ Solurile Sărăturate Socodor (com. Socodor).

1.6. PATRIMONIUL CONSTRUIT Patrimoniul construit este evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice Art.7, care grupează monumentele în:

-grupa A-monumente istorice de valoare naţională şi universală

-grupa B-monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Conform Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2684/2003 structura listei monumentelor istorice este următoarea:

I. Arheologie

II. Arhitectură

III. Monumente de for public

IV. Monumente memoriale/funerare

38

Categoria A Categoria B Total

Arheologie 61 81 142

Arhitectură 55 179 234

Monumente de for public 2 17 19

Monumente memoriale/funerare 0 18 18

TOTAL 118 295 413

Localităţi care se remarcă prin numărul mare de monumente de categoria A sunt: municipiul Arad (10 categoria A şi 151 categoria B), oraşul Lipova(8 categoria A, 7 categoria B), oraşul Sântana(6 categoria A, 3 categoria B), Pâncota (5 categoria A, 2 categoria B), comunele Vladimirescu, Păuliş (7 categoria A, 9 categoria B, respectiv 3).

Reprezentarea grafică a categoriilor de monumente este în (PLANŞA 2- Patrimoniu natural şi construit). Lista monumentelor istorice din judeţ este prezentată în Anexa nr. 2.

Evaluarea patrimoniului construit este prezentată în detaliu în Studiul istoric de fundamentare a PATJ întocmit de o echipă a Complexului Muzeal Arad.

1

2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI 2.1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI URBANE ŞI RURALE Reţeaua de localităţi a judeţului Arad (PLANSA 2) este formată din:

- 1 municipiu : Arad, reşedinţa de judeţ;

- 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana, Sebiş), formate din 21 de localităţi, din care 9 sunt localităţile urbane propriu-zise şi 12 sunt sate ce intră în componenţa UAT1

- 68 de comune cuprinzînd 261 de sate; dintre acestea, trei comune sunt înfiinţate prin Legea 84/ 2004 : Dorobanţi, prin desprindere de oraşul Curtici, Frumuşeni, desprinsă din comuna Fântânele şi Zădăreni, desprinsă din comuna Felnac.

urbane;

Teritoriul judeţului cuprinde 78 UAT, din care 10 sunt urbane şi 68 rurale.

UAT Localitati componente

Numarul localităţilor urbane 10 22

din care: MUNICIPIU 1 1

ORAŞE 9 21

Numarul comunelor 68 261

TOTAL 78 273

Sursa: INS 2007

Densitatea localităţilor urbane este de 1,28 oraşe/ 1000 kmp, mai mare decât media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp, iar cea a satelor este de 3,52/ 100 kmp ( mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp).

Reţeaua de localităţi urbane prezintă unele caracteristici specifice judeţului Arad.

Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (167980 locuitori2

Celelalte oraşe sunt de talie mică- populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Din structura reţelei de localităţi lipseşte segmentul mediu, oraşele de talie mijlocie (20-50 mii locuitori), raportul dintre populaţia primelor două oraşe ca mărime (Pecica şi Arad) fiind de 1 la 12,55 (cartograma 1).

), respectiv 36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană. Populaţia municipiului Arad reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane din Regiunea Vest, în timp ce întreaga populaţie urbană a judeţului reprezintă doar 20,8% din populaţia urbană a regiunii.

Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi Lipova.

In judeţ există două comune a căror populaţie este superioară oraşelor. Astfel, comuna Vladimirescu are populaţia peste 10 mii locuitori, depăşind oraşele Ineu, Chişineu- Criş, Curtici, Nădlac, Pâncota şi Sebiş iar comuna Şiria are o populaţie mai mare decât a oraşelor Chişineu- Criş, Curtici, Nădlac, Pâncota şi Sebiş. 1 UNITĂŢI ADMINISTRATIV- TERITORIALE 2 anul 2006, conform datelor statistice ale INS

2

În cadrul UAT urbane distribuţia populaţiei în localităţi prezintă variaţii mari (cartograma 2). Astfel populaţia urbană este concentrată într-o singură localitate în : Arad, Nădlac, Curtici.

Sunt formate din două localităţi, oraşele: Chişineu- Criş, Ineu, Sântana, Pâncota.

Un număr relativ mare de localităţi au: Lipova(3), Sebiş şi Pecica(4).

În total, în UAT urbane sunt 10 localităţi urbane propriu-zise şi 12 sate aparţinătoare.

Nr. crt.

MUNICIPII ŞI ORAŞE POPULAŢIE (număr de locuitori) EVOLUŢIE (an2000=100) %

1992 2000 2006 2000-2006 1992-2006 1. Municipiul Arad 188.425 182846 167980 91,9 89,1 2. Oraş Chişineu- Criş 9.042 8651 8384 96,9 92,7 3. Oraş Curtici 9.970 9812 8180 83,4 82,0 4. Oraş Ineu 10.647 10064 9820 97,6 92,2 5. Oraş Lipova 12.254 11483 11342 98,8 92,6 6. Oraş Nădlac 8.558 8415 8065 95,8 94,2 7. Oraş Pâncota 7.480 7456 7529 101,0 100,7 8. Oraş Pecica* 13110 13213 13384 101,3 102,1 9. Oraş Sântana * 12576 13851 13267 95,8 105,5 10. Oraş Sebiş 6.969 6800 6474 95,2 92,9 TOTAL 279031 272591 254425 93,3 91,2

Scăderea medie de populaţie în localităţile urbane în perioada 2000-2006 este de 6,7%, mai mare decât scăderea medie pe judeţ, de 3,7%, populaţia din localităţile rurale înregistrînd o stagnare în această perioadă.

Pierderea de populaţie în localităţile urbane este foarte mare în perioada 1992-2006. Indicele de evoluţie a populaţiei variază de la 89,1% în municipiul Arad, la 94,2 % în oraşul Nădlac şi 100,7% oraşul Pâncota.

Pierderi importante de populaţie se înregistrează în oraşele Ineu, Sebiş, Chişineu- Criş şi Lipova. Oraşul Curtici are o pierdere de populaţie semnificativă din cauza reorganizării administrative, desprinderea comunei Dorobanţi(Legea 84/ 2004). Oraşele nou infiinţate, Pecica (Legea 83/2004) şi Sântana (Legea 583/2003) sunt singurele care au creşteri de populaţie în această perioadă.

Reţeaua de localităţi urbane din judeţ cuprinde:

1.MUNICIPIUL ARAD – municipiul reşedinţă de judeţ, de importanţă judeţeană şi regională, de Rang II în reţeaua naţională de localităţi, conform Legii 351/2001privind aprobarea PATN Reţeaua de localităţi.

Populaţia în anul 2007 este de 167980 locuitori, situându-l în categoria polilor supraregionali, conform studiilor efectuate în prezent cu privire la Conceptul strategic de dezvoltare spaţială al României (INDC URBANPROIECT 2006).

Funcţiile urbane analizate prin ponderea populaţiei ocupate în sectoarele economice principale indică pentru municipiu Arad un model urban bazat pe terţializarea economiei prin preponderenţa sectoarelor industrial şi de servicii.

* Populaţia din anii 1992 şi 2000 a localităţilor Pecica şi Sântana nu e considerată populaţie urbană la acea dată.

3

Situarea localităţii este în partea de sud-vest a judeţului, în lunca Mureşului, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali.

Legăturile cu teritoriul se realizează relativ satisfăcător, Aradul fiind un important nod de căi rutiere şi de cale ferată, cu perspective de dezvoltare a căilor navigabile şi aeriene. Principalele artere rutiere de legătură cu celelalte localităţi ale judeţului se realizează prin drumuri naţionale (DN7, DN79 şi DN69), drumuri judeţene (DJ790C Arad-Iratoşu, DJ790B Arad-Curtici, DJ709 Arad-Şiria, DJ682 Arad-Zăbrani şi DJ682 Arad-Zădăreni) şi pe cale ferată (Nădlac-Deva, Arad-Curtici, Arad-Brad, Arad-Oradea, Arad-Timişoara şi Arad-Secusigiu).

Prima atestare documentară este din anul 1132. Cetatea Veche a Aradului, sub denumirea de Cetatea Orod (situată pe teritoriul actual al comunei Vladimirescu) este amintită pentru prima dată în anul 1216. În anii 1241 şi 1285 cetatea este distrusă de tătari dar este reconstruită de fiecare dată.

În perioada interbelică oraşul cunoaşte o amplă extindere, prin înglobarea satului Micălaca şi a altor suburbii: Grădişte, Poltura şi Bujac, se dezvoltă cartierele Subcetate şi Gai.

După cel de-al doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă ca centru industrial, conturându-se marile platforme industriale, ce au atras populaţia din mediul rural. S-au construit mari cartiere de locuinţe: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micalaca, Faleza Sud, Banu-Mărăcine şi dotări de importanţă orăşenească.

Structura etnică a populaţiei, conform Recensământului din 2002: - români- 82,6 % - maghiari- 12,9 % - rromi- 1,7 % - germani- 1,3 % - sârbi- 0,3 % - slovaci- 0,2 % - bulgari- 0,15 % - alţii- 0,85 %

2.ORAŞUL CHIŞINEU-CRIŞ este situat în parte de nord a judeţului, în Câmpia Crişurilor, de o parte şi de alta a Crişului Alb, pe DN79 şi calea ferată Oradea – Arad – Timişoara. Oraşul se află la o distanţă de 42 km de municipiul Arad şi la 25 km de PCTF Vărşand. Pe raza teritorială a oraşului se află şi localitatea Nădab.

Populaţia totală a oraşului este de 8384 locuitori (2006), locul şase în ierarhia judeţului, avînd în componenţa sa două localităţi: localitatea urbană propriu zisă şi satul aparţinător Nădab.

Este localitate de Rang III cu rol de pol de importanţă locală.

Funcţiile urbane dominante sunt cele industriale şi de servicii, funcţia agrară iniţială pierzîndu-şi din pondere prin dinamismul deosebit al investiţiilor străine în domenii industriale.

Din punct de vedere etnic, la recensământul din 2002, populaţia avea următoarea structură: 72,0% români, 24,0% maghiari, 3,1% rromi, 0,4% germani, 0,3% slovaci şi 0,2% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Zarand�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C5%A3ii_Occidentali�

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C5%A3ii_Occidentali�

4

Prima atestare documentară a oraşului este din anii 1202-1203, când aşezarea a fost menţionată sub denumirea de Villa Jeneusol. Sub denumirea de Nodob, satul Nădab este atestat documentar din anul 1334.

Pe teritoriul oraşului, descoperirile arheologice au pus în evidenţă urme de locuire mai vechi de 2500 de ani şi două aşezări datate ca fiind aparţinătoare perioadelor cuprinse între secolele III-V şi X-XI, argumentînd continuitatea locuirii pe aceste locuri.

3.ORAŞUL CURTICI - se află la 17 km nord de municipiul Arad şi este punct de trecere a frontierei spre Ungaria, pe linia principală de cale ferată între Bucureşti - Budapesta - Paris. Localitatea se află pe drumul judeţean DJ 709B (Arad - Macea).

Populaţia totală a oraşului este de 8180 locuitori(2006), locul şapte în ierarhia judeţului, având în componenţa sa o singură localitate, după desprinderea satului şi formarea comunei Dorobanţi.

Localitatea are Rang III în cadrul reţelei de localităţi şi rol de polarizare de importanţă locală.

Funcţiile urbane sunt mixte, având un echilibru între cele trei sectoare economice cu predominanţa primelor două.

În oraşul Curtici, în ultimii ani s-au înfiinţat numeroase societăţi comerciale în domeniul serviciilor sau orientate spre industria de prelucrare a lemnului, industria textilă, creşterea animalelor, comerţ şi transport de marfă. În anul 1999, pe o suprafaţă de 75 ha, s-a înfiinţat Zona Liberă Curtici - Arad, care asigură locuri de muncă pentru câteva mii de persoane din zonă.

4.ORAŞUL INEU - pe cursul mijlociu al râului Crişul Alb, între Munţii Zarandului şi Codrul Moma, la o altitudine medie de 110 m şi la 56 km de reşedinţa judeţului.

Oraşul se află la intersecţia Drumului Naţional DN 79A (Vărşand - Deva), cu Drumul Judeţean DJ 792 (Ineu - Nădab) şi pe linia ferată Arad - Brad.

Populaţia totală a oraşului Ineu este de 9820 locuitori (2006), deţinînd locul al cincilea în ierarhia localităţilor din judeţ ; are Rang III în reţeaua de localităţi şi rol local de polarizare. In componenţa sa intră şi satul Mocrea.

Funcţiile urbane sunt predominant industriale şi de servicii.

Resurse naturale specifice sunt : nisipuri, andezit şi ape minerale.

Istoria medievală a Ineului este legată de cea a cetăţii Ineului, atestată documentar la 1295, ca fortăreaţă într-un cnezat romanesc.

In secolul al XVI-lea importanţa cetăţii creşte, şi alături de Caransebeş, Lugoj şi Oradea constituie centura de apărare antiotomană a Principatului autonom al Transilvaniei.

Prima prezentare a localităţii este realizată de călătorul turc Evlia Celebi, în lucrarea Seyahatname, după vizita sa din anul 1660.

5.ORAŞUL LIPOVA are o populaţia totală de 11342 locuitori(2006), fiind al patrulea oraş ca mărime din judeţ şi avînd în componenţa sa două sate: Radna şi Şoimuş.

Este situat de o parte şi de alta a râului Mureş,în zona de contact dintre Munţii Zarandului şi Dealurile Lipovei, la 32 km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac - Arad - Deva) şi tronsonul feroviar Arad -Bucureşti.

5

În cadrul reţelei de localităţi, oraşul deţine Rangul III, avînd un rol de polarizare de importanţă locală.

Funcţiile urbane sunt de centru industrial şi de servicii, cu precizarea că localitatea are şi rol de staţiune de importanţă locală, datorită dezvoltării aici încă din secolul al XIX-lea a unei baze de tratament bazate pe calitatea izvoarelor de ape minerale. În prezent staţiunea şi-a pierdut din importanţa pe care o deţinea în trecut.

Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: industria (industria alimentară, industria prelucrării lemnului, industria construcţiilor de maşini şi industria textilă) şi agricultura (cultura cerealelor, pomicultura, viticultura, creşterea animalelor).

Istoria oraşului este legată de cetatea Lipovei şi fortăreaţa Şoimoş, a căror urme se mai păstrează şi astăzi.

Cetatea Lipovei a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 - 1270). Prima menţiune documentară este din 1245, prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătara din 1241.

Pe teritoriul oraşului Lipova s-au descoperit urme ale unor vechi aşezări neolitice, dacice şi romane, care dovedesc prezenţa unei aşezării timpurii.

În 1315 apare consemnată cu numele de Lipva iar în 1440 este declarată oraş liber.

Structura etnică conform Recensământului din 2002 este:

- români: 10349 locuitori – 92,1 %

- maghiari: 491 locuitori- 4,36 %

- germani: 214 locuitori- 1,90 %

- rromi: 113- 1,00%

- alţii- 0,64 %

6.ORAŞUL NĂDLAC - se situează în vestul judeţului Arad, la graniţa cu Ungaria, pe malul drept al râului Mureş. Localitatea se găseşte la 47 km vest de municipiul Arad, legătura cu acesta realizându-se prin Drumul European E68 şi prin calea ferată.

În anul 1968 localitatea redevine oraş şi tot în acelaşi an este deschis şi Punctul de Trecere Frontieră - PCTF NĂDLAC.

Populaţia oraşului Nădlac este de 8065 de locuitori şi ocupă locul opt în ierarhia judeţului. In componenţa sa intră o singură localitate.

Este o localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.

Funcţiile urbane sunt predominant de servicii şi agricole.Cele mai importante sectoare economice ale oraşului sunt: agricultura (cultura cerealelor, creşterea animalelor) şi industria (industria prelucrării lemnului şi a cânepii).

Populaţia se caracterizează prin diversitate culturală, aici convieţuind comunităţi de etnie româna (44,50 %), slovacă (47,64 %), maghiară (3,55 %), rromi (2,53 %), alte naţionalităţi (1,75 %).

Prima menţiune documentară a acestei asezări este din anul 1192, sub denumirea de Noglok. În 1474 regele Matei dăruieste moşia Nădlac, familiei Jaksici., feudali sârbi. La 1555 se instaureaza pentru un timp îndelungat stapânirea turcă.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1235�






6

În 1752 aşezarea este ridicată la rang de oraş. La 1803 se stabilesc aici colonisti slovaci, venind din Tothklomos (Ungaria) şi din Slovacia centrală.

7.ORAŞUL PÂNCOTA - se situează în partea centrală a judeţului, sud-vestul Depresiunii Zarandului, la 36 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792C şi DJ 709 .

Populaţia totală a oraşului este de 7529 locuitori, fiind penultimul oraş ca mărime din judeţ. Are în componenţă două localităţi: localitatea urbană Pâncota şi satul Măderat.

Este localitate de Rang III şi are rol local de polarizare în reţeaua de localităţi.

Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor industriale complexe şi de servicii, fiind singura din judeţ cu această structură.

Localitatea s-a dezvoltat iniţial prin preocuparea locuitorilor pentru cultivarea pământului şi creşterea animalelor, devenind ulterior un important târg pentru toate localităţile din jur. Meşteşugurile fac parte din tradiţia oraşului, fiind cunoscute cele din domeniul pielăriei, zidăriei, tâmplăriei şi croitoriei.

Pe fondul acestor tradiţii s-a dezvoltat o economie care o face cunoscută atât în ţară cât şi peste hotare, prin mobila curbată, articole de piele şi vinurile produse aici.

Primele menţiuni în documente sunt în dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, unde apare pentru prima dată numele de Vill Pankotha în anii 1202-1203. Istoriograful maghiar Xanki în lucrarea sa " Geografia Istorica a Ungariei pe Timpul Huniazilor ", o menţioneaza în anul 1318 sub denumirea de " Castellanus de Pankotha ". Gheorghe Ciuhandru, o menţionează sub numele de Pâncota " încă din 1746, în lucrarea " Romanii din Câmpia Aradului de acum 200 de ani. 8.ORAŞUL PECICA – este situat la 25 de km de municipiul Arad, pe Drumul Naţional DN7 (Nădlac-Arad). Este o localitate de câmpie, situată pe râul Mureş.

Populaţia oraşului este de 13384 locuitori (2006), fiind prima după Arad ca mărime din judeţ. A fost declarată oraş în aprilie 2004.

În componenţa oraşului intră şi trei sate aparţinătoare:Bodrogu Vechi, Sederhat şi Turnu. Satul Bodrogu Vechi are o populaţie de 13 persoane (Recensămînt 2002) fiind situat într-o zonă cu pericol de inundaţie.


Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor mixte, cu funcţiuni agricole, industriale şi de servicii.

La Recensământul din 2002 populaţia oraşului cuprindea: români 56,9%, maghiari 32,7%, rromi 8,4% , germani 0,27%, ucrainieni 0,36%, slovaci 0,59% , sârbi 0,63% şi alte naţionalităţi 0,13%.

Prima menţiune documentară este din anul 1329. In zona localităţii s-au descoperit urme arheologice ce atestă locuirea încă din epoca bronzului şi ulterior din perioada dacică.

9.ORAŞUL SÂNTANA este situat în jumătatea vestică a judeţului Arad, în câmpia Tisei, la o distanţă de 28km de municipiul Arad şi 22 de km de Chişineu- Criş, pe calea ferată Timişoara –Arad şi la 7km de DN 79, pe DJ 792C.

În anul 2003, comuna Sântana devine oraş, în prezent are 13267 locuitori, fiind al treilea oraş ca mărime din judeţ. Oraşul are în componenţa sa şi satul Caporal Alexa.


7


Funcţiile urbane o încadrează în categoria oraşelor mixte, cu funcţiuni agricole, industriale şi de servicii.

Vechea denumire a localităţii este Comlăuş,amintită prima oara în listele de zeciuială papală din anul 1334 - 1335. Urme arheologice s-au descoperit în zonă încă din perioada neolitică.

10.ORAŞUL SEBIŞ - se situează în partea de nord a judeţului Arad, în Depresiunea Zărandului, lunca mijlocie a Crişului Alb, la aproximativ 80 km de municipiul Arad, la intersecţia Drumurilor Judeţene DJ 792B (Bârsa-Moneasa) şi DJ 793 (Sebiş-Sintea Mare). Oraşul Sebiş constituie principala poartă de intrare în Munţii Apuseni, din judeţul Arad.

Populaţia totală a oraşului este de 6474 de locuitori (2006), fiind cea mai mică localitate urbană a judeţului.Are în componenţa sa patru localităţi, dintre care trei sate aparţinătoare: Donceni, Prunişor, Sălăjeni (cu populaţii sub 550 locuitori).

Oraşul este de Rang III şi are rol de polarizare de importanţă locală.

Funcţiile urbane sunt predominant de servicii şi industriale, având un rol important din punct de vedere al exploatării şi industrializării lemnului şi a prelucrări pieilor.

Urme ale locuirii s-au descoperit din perioada cnezatelor feudale, dar prima atestare documentară este din 1574 când localitatea se afla în proprietatea Beiului din Ineu.

Reţeaua de localităţi rurale cuprinde 68 de UAT, respectiv comune şi un număr de 261 localităţi, respectiv sate ce intră în componenţa lor.

Analiza reţelei de localităţi rurale cu privire la împărţirea administrativă este realizată la nivelul anului 2007, iar din lipsa de date statistice, populaţia satelor este analizată prin datele de la Recensământul populaţiei din 2002 (PLANSA 3- Reţeaua de localităţi ).

Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi mijlocie: - 1 comună cu populaţie peste 10000locuitori - 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori - 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori - 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori - 3 comune sunt sub 1000 locuitori.

Din cele 68 de comune din prezent, 5 comune sunt rezultate în urma reorganizării administrative din ultimii ani.

CATEGORII DE MĂRIME A UAT (număr locuitori)

NUMĂR DE UNITĂTI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ

URBANE RURALE TOTAL 150001-200000 1 0 1

10001-15000 3 1 4

7001-10000 5 1 6

5001-7000 1 4 5

4001-5000 0 7 7



8

3001-4000 0 15 15

2001-3000 0 18 18

1001-2000 0 19 19

Sub 1000 0 3 3

Total 10 68 78

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a comunelor cu populaţie relativ numeroasă în zona de câmpie şi respectiv jumătatea vestică a judeţului. Excepţie sunt câteva comune care au o situare periferică în judeţ (Peregu Mare, Seitin, Zerind, Pilu, Grăniceri) sau sunt rezultate din reorganizări administrative recente (Felnac-Zădăreni, Fântânele-Frumuşeni, Dorobanţi).

CATEGORII DE MĂRIME A LOCALITĂŢILOR (număr de locuitori an 2002)

NUMAR DE LOCALITATI TOTAL URBANE RURALE

100001 -200000 1 1 0 10001-15000 2 2 0

7001-10000 4 4 0 5001-7000 5 3 2 4001-5000 2 0 2 3001-4000 2 0 2 2001-3000 20 0 20 1001-2000 47 0 47 501-2000 58 0 58

101-500 120 0 120 6-100 22 0 22

TOTAL 283 10 273

Sursa: Recensământul populaţiei 2002

Structura reţelei de localităţi rurale prezintă unele particularităţi, cum ar fi :

- majoritatea comunelor au dimensiunea sub 3000 locuitori (dimensiunea medie a comunei în ţară fiind de 3426 locuitori);

- există comune cu număr de locuitori comparabil cu al localităţilor urbane(Vladimirescu, Şiria, Macea, Vinga);

- grupa comunelor cu populaţie numeroasă este foarte slab reprezentată în teritoriul judeţului(doar 5 comune au populaţia peste 5000 locuitori);

- nu există comune cu populaţia între 5000 şi 6000 locuitori;

- o treime din numărul comunelor au populaţia sub 2000 locuitori;

- există trei comune cu populaţia sub 1000 locuitori: Şiştarovăţ, Igneşti, Şilindia;

- mărimea medie a satelor este de 781,8 locuitori pe sat, dimensiune apropiată de media pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;

- predomină comunele cu număr mediu şi mare de sate- 69,1% dintre comune au un număr de peste 3 sate; 48,5% au între 4 şi 11 sate ;

- un procent relativ mare de comune sunt formate din peste 6 sate- 8,8% ;

- majoritatea satelor sunt de dimensiune mică şi foarte mică: peste 70% au populaţia sub 1000 locuitori, jumătate din sate au sub 500 de locuitori, iar 22 sate au populaţia sub 100 de locuitori ;

9

- sunt situate în UAT urbane 12 localităţi rurale, mărimea lor variind între 2287 locuitori (Radna) şi 13 (Bodrogu Vechi).

Gruparea comunelor dupa numarul satelor componente NUMAR COMUNE % TOTAL din care: 68 100,0 cu un sat 7 10,3 cu două sate 14 20,6 cu trei sate 14 20,6 cu patru sate 13 19,1 cu cinci sate 8 11,7 cu şase sate 5 7,4 cu şapte sate 1 1,5 cu opt sate şi peste 6 8,8

Distribuţia teritorială a comunelor cu localităţi componente numeroase indică o concentare a acestora în jumătatea estică a judeţului şi îndeosebi în zona montană.

Comunele cu cel mai mare numar de sate sunt: Hălmagiu(11), Craiva(10), Gurahonţ(10), Săvârşin(9) Bârzava(8) şi Vârfurile(8), Pleşcuţa(7).

În partea vestică a judeţului, predomină comunele cu 2-3 sate, cu unele excepţii: comunele Vladimirescu, Secuşigiu, Şagu, Mişca cu patru sate. Comune cu un singur sat sunt: Dorobanţi, Semlac, Seitin, Şimand, Socodor, Sepreuş, Covăsint.

Comparând analizele de distribuţie teritorială a populaţiei şi tendinţele în evoluţia populaţiei rezultă următoarele:

- concentrările cele mai mari de populaţie sunt în zona de câmpie, în mod deosebit în apropierea municipiului Arad şi de-a lungul principalelor artere de circulaţie; distribuţia populaţiei în localităţi este relativ grupată într-un număr mic de localităţi;

- tendinţele de creştere a populaţiei se înregistrează pe zone care se suprapun peste cele de relativă concentrare a populaţiei, constituind o axă de dinamism demografic pe direcţia nord-sud, pe un patrulater format de DN79-DN79A-DJ709-DN7; în ansamblul teritoriului regional axa de dinamism demografic este relaţionată cu direcţia Timişoara-Arad-Oradea şi frontiera de vest;

- jumătatea de est a judeţului se caracterizează prin prezenţa redusă a oraşelor, a comunelor cu populaţie medie şi mică, dispersie a populaţiei în numeroase localităţi, specifică zonelor montane;

- zonele cu tendinţe de scădere a populaţiei şi predominanţă a fenomenelor demografice negative( îmbătrânire a populaţiei, mortalitate ridicată, natalitate scăzută) caracterizează partea de est a judeţului şi se suprapun peste zonele cu populaţie redusă şi dispersată în teritoriu.

Astfel, se poate aprecia că distribuţia populaţiei în reţeaua de localităţi prezintă mari dezechilibre teritoriale cu tendinţa de accentuare în viitor. Se conturează zone distincte de dinamism demografic ce vor concentra şi pe viitor populaţia în detrimentul unor zone care sunt afectate de depopulare.

2.2.INDICATORI DE DEFINIRE A LOCALITAŢILOR URBANE Analiza reţelei de localităţi în conformitate cu prevederile Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, referitoare la satisfacerea indicatorilor minimali de definire a localităţilor urbane a fost realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin baza de date TEMPO-Online – serii de timp, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 şi Fişa Localităţii 2005.

10

Lista indicatorilor ce au fost analizaţi pe baza datelor disponibile până în prezent este prezentată în tabelul de mai jos. MUNICIPII ORAŞE i1. Număr de locuitori 25 000 5000 i2. Populaţie ocupată neagricolă % 85 75 i3. Locuinţe cu apă în interior 80 70 i4. Paturi în spitale la 1000 locuitori 10 7 i5. Număr medici la 1000 locuitori 2,3 1,8 i6. Unităţi de învăţământ Postliceal liceal i7. Dotări culturale Teatre, biblioteci Săli, biblioteci i8. Locuri în hotel 100 50 i9. Străzi modernizate % 60 50 i10. Staţii de epurare Treapta mecanică şi biologică Treapta mecanică i11. Spaţii verzi % din intravilan 15 10 i12. Depozit controlat deşeuri

Datele utilizate sunt în general la nivelul anului 2006, cu unele excepţii-datele referitoare la populaţia ocuptă şi dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă în interior care sunt disponibile doar la recensământul populaţiei 2002.

În tabelul următor este prezentată situaţia satisfacerii indicatorilor analizaţi. i1 i2 i3 i4 i5 i6 i7 i8 i9 i10 i11 i12 Total

total 10 10 4 5 5 10 8 3 1 1 7 1

Municipiu ARAD DA DA - DA DA DA DA DA - DA - DA 9

Oraş CHIŞINEU-CRIS DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8

Oraş CURTICI DA DA - - - DA DA - - - DA - 5

Oraş INEU DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8

Oraş LIPOVA DA DA DA DA DA DA DA DA - - - - 8

Oraş NĂDLAC DA DA - - - DA - DA DA - DA - 6

Oraş PÂNCOTA DA DA - - - DA DA - - - DA - 5

Oraş PECICA DA DA - - - DA - - - - DA - 4

Oraş SÂNTANA DA DA - - - DA DA - - - - - 4

Oraş SEBIŞ DA DA DA DA DA DA DA - - - DA - 8

Din totalul de 12 indicatori analizaţi pentru cele 9 oraşe şi un municipiu rezultă următoarele:

- sunt satisfăcuţi în totalitate indicatorii referitori la populaţia totală, populaţia ocupată neagricolă, dotarea cu unităţi de învăţământ de bază şi dotările culturale minime;

- indicatorii cu privire la echiparea edilitară, posibilităţi de cazare, confortul şi igiena locuinţelor şi asigurarea serviciilor medicale sunt insuficient îndepliniţi;

- municipul Arad are cel mai mare grad ridicat de satisfacere a indicatorilor de definire pentru rangul său teriorial;

- dintre oraşe, gradul cel mai ridicat de satisfacere a indicatorilor îl au : Chişineu- Criş, Sebiş, Ineu şi Lipova;

- o situaţie nesatisfăcătoare prezintă oraşele: Pecica, Sântana, Pâncota, Curtici, Nădlac.

11

La nivel de judeţ situaţia infrastructurii tehnice şi sociale (conform Anuarului statistic al Judeţului Arad) este următoarea:

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Lungimea strazilor orasenesti total-km, 676 649 654 712 798 822

din care:modernizate 340 332 344 399 417 435

Gradul de modernizare a strazilor-% 50,3 51,2 52,6 56,8 52,3 52,9

Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica -total

20 21 22 23 25 -

din care:municipii si orase 8 8 8 9 10 10

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare-km

532 537 534 538 545 2365

Numarul localitatilor alimentate cu apa potabila

66 73 89 100 103 -

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile(Km)

1356 1553 1528 1631 1654 1788

Numarul localitatilor în care se distribuie gaze 14 14 13 13 20 -

Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor (Km)

478 557 548 530 731 793

Biblioteci-total 217 269 276 260 245 232

-biblioteci publice 62 75 75 75 75 75

Teatre si institutii muzicale 4 4 4 4 4 4

Muzee 7 8 8 9 9 9

Suprafata spatiilor verzi-ha 407 407 441 458 304 305

2.3. LOCUIREA Analiza situaţiei existente a locuinţelor a fost realizată pe baza datelor furnizate de INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp, a datelor din Anuarul statistic al judeţului Arad 2006 şi Fişa localităţii 2005.

Evoluţia indicatorilor relevanţi pentru locuire în perioada de după Recensământul din 1992 indică o creştere a confortului locuirii la nivel global pe judeţ, conform datelor din Anuarul statistic al judeţului Arad, prezentate mai jos.

Numarul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor la recensămintele din 7 ianuarie 1992 şi 18 martie 2002 1992 2002 Evoluţia (%)

1992=100 Numărul clădirilor 121171 129214 106,6

Numărul locuinţelor 177375 185728 104,7

Suprafaţa locuibilă-totală(mii mp) 6863,2 7710,1 112,3

Suprafaţa medie(mp) pe o:

locuinta 38,7 41,5 107,2

camera 15,5 16,2 104,5

persoana 14,3 16,9 118,2

Numarul gospodariilor 164890 160101 97,1

Nr.mediu de pers.pe o gospodarie 3,0 2,9 96,7

12

Numarul locuinţelor dupa forma de proprietate şi gradul de dotare cu principalele instalaţii la recensămintele din 7 ianuarie 1992 şi 18 martie 2002 1992 2002 Evoluţia (%)

1992=100 Numărul locuinţelor 177375 185728 104,7 Locuinţe după forma de proprietate: -particulară(privată) 145863 178507 122,4 % din total locuinţe 82,2 96,1 - -de stat 30183 6191 20,5 % din total locuinţe 17,0 3,3 - -alte forme de proprietate 1329 1030 77,5 % din total locuinţe 0,8 0,5 - Locuinţe dispunând de: -instalaţii de alimentare cu apă în interior 89203 107833 120,9 % din total locuinţe 50,3 58,0 - -instalatie electrică 174356 182490 104,7 % din total locuinţe 98,3 98,2 - -termoficare sau centrală termică 50771 5662 111,5 % din total locuinţe 28,6 30,5 -

Analiza situaţiei existente a locuirii în judeţ a fost întocmită printr-un set de indicatori relevanţi, pe baza datelor statistice furnizate de INS: numărul de locuinţe, suprafaţa locuibilă/locuinţă, suprafaţalocuibilă/persoană şi evoluţia lor în ultimii 6 ani.

Situaţia locuirii la nivelul anului 2006 este următoarea: - Numărul total de locuinţe în judeţ este de 187085 locuinţe, din care : 184826

proprietate privată şi 2259 proprietate publică; - 484956 camere, din care 479580 camere proprietate privată şi 5376 camere

proprietate publică; cu o medie de 2,59 camere/locuinţă, apropiată de media pe ţară de 2,58 camere/locuinţă;

- Suprafaţa locuibilă totală este de 7909860mp, cu o medie pe locuinţă de 42,27mp/locuinţă, mult mai mare decât media pe ţară de 38,2mp/locuinţă, fapt care indică un confort relativ ridicat cu privire la dimensiunea locuinţelor; confortul relativ ridicat al locuirii este susţinut şi de indicatorul mediu de 17,1mp/locuitor, mai mare decât media pe ţară de 14,57mp/locuitor.

- Raportat la cele două medii rezidenţiale, ponderea locuinţelor din urban este mai mare decât în rural, dar raportul este apropiat de ponderea populaţiilor respective;

- Ponderea suprafeţei locuibile din mediul urban este mai mică decât ponderea numărului de locuinţe, cauza fiind un tip de locuire cu suprafeţe locuibile mai mici decât în rural, atât la suprafaţa locuibilă/ persoană cât şi cea pe locuinţă;

- Majoritatea locuinţelor din mediul urban sunt situate în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv 69,57%, ponderea acestora raportată la numărul total de locuinţe din judeţ fiind de asemenea foarte ridicată (38,67%);

- Raportul dintre ponderile populaţiei şi ponderile volumului de locuinţe relevă faptul că în municipiul Arad concentrarea de locuinţe este mai mare decât concentrarea de populaţie(66%, respectiv 36,6%).

INDICATORI TOTAL JUDEŢ URBAN RURAL

volum % volum % volum % Numărul de locuinţe 187085 100 103988 55,58 83097 44,42 Suprafaţa locuibilă 7909860mp 100 4288052mp 54,21 3621808 45,79 Slocuibilă/ locuinţă 42,27 mp 41,23mp 43,58mp Slocuibilă/ persoană 17,25mp 16,85mp 17,74mp


13

Analiza indicatorilor specifici de locuire la nivel de UAT relevă o situaţie în general favorabilă comparativ cu mediile corespunzătoare la nivel naţional, dar şi existenţa unor caracteristici zonale.

In perioada 2000-2006 numărul locuinţelor judeţ înregistrează o creştere medie de 103,6%, inferioară mediei pe ţară. Acest dinamism ponderat se datorează prezenţei unui număr mare de comune şi chiar oraşe unde numărul de locuinţe a scăzut. Scăderea are probabil cauze în schimbarea utilizării spaţiului şi mai puţin în demolarea acestora( cartograma 3).

Creşteri ale numărului de locuinţe se înregistrează în 57% dintre UAT-uri. Situarea acestora este îndeosebi în zonele din nordul şi estul municipiului Arad, şi în unele zone montane din sudul şi estul judeţului.

Suprafaţa locuibilă pe locuinţă este ridicată în zonele situate în apropierea municipiului Arad, partea de est şi sud , zona montană din nordul judeţului şi pe axele rutiere DN 79, DJ709( cartograma 4).

Suprafaţa locuibilă pe persoană este influenţată de repartiţia populaţiei în teritoriu. Distribuţia teritorială a zonelor cu valori mari ale indicatorului este indeosebi în zonele din jumătatea estică a judeţului acolo unde populaţia este mai scăzută (cartograma 5).

Evoluţia numărului de locuinţe şi a suprafeţei locuibile în perioada 2000-2006 2000 2006

TOTAL URBAN RURAL TOTAL URBAN RURAL Număr de locuinţe 180335

93538 86797 187085

103988 83097

2000-2006 (%) 100 100 100

103,7% 111,2% 95,7%

Suprafaţa locuibilă(mp)

7543943

3925924

3618019 7909860

4288052

3621808

2000-2006 (%) 100 100 100 104,9% 109,2% 100,1% Suprafaţa locuibilă/locuinţă(mp)

41,83 41,97 41,68 42,27 41,23 43,58

2000-2006 (%) 100 100 100 101,05% 98,23% 104,55% Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Analiza evoluţiei locuirii în perioada anilor 2000-2006, prin indicatorii consideranţi cei mai relevanţi, relevă următoarele:

-o creştere mai mare a numărului de locuinţe în urban decât în rural;

- o creştere semnificativă a suprafeţei locuibile, avînd aceeaşi tendinţă de creştere în urban; - o creştere moderată a suprafeţei locuibile/locuinţă, respectiv a dimensiunii locuinţelor, cu deosebire în localităţile rurale;

- distribuţia teritorială a valorilor indicatorilor analizaţi la nivelul oraşelor şi comunelor indică o creşterea numărului de locuinţe cu deosebire în zonele din apropierea Aradului, pe arterele de circulaţie majore şi în zonele montane.

14

3.1. REŢEAUA DE TRANSPORT Reţeaua de transport a judeţului Arad a fost analizată în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional (PLANŞA nr. 4 - INFRASTRUCTURI TEHNICE a).

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport ocupă un loc important, fiind compusă din:

- reţeaua rutieră ; - reţeaua feroviară; - transportul aerian; - transportul combinat

Judeţul Arad face parte din Regiunea Vest, regiune care faţă de celelalte regiuni ocupă locul şase în ceea ce priveşte lungimea reţelei rutiere. Astfel drumurile publice au o lungime totală de 10292 km, cu o densitate de 32,1 km/ 100 km2, fiind cu puţin sub densitatea pe ţară (33,5 km/ 100 km2), deţinând locul şapte, în ceea ce priveşte lungimea de drumuri naţionale – 1883 km şi locul şase în ceea ce priveşte lungimea de drumuri locale – 8409 km.

Judeţul Arad este străbătut de următoarele trasee de drumuri europene:

- E 68 Sibiu – Deva – Arad – Frontieră Nadlac - E 671 Oradea – Arad – Timişoara - E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat

De asemenea beneficiază de existenţa următorului coridor rutier de transport european:

Coridorul IV Frontiera Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă - Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş - Drobeta Turnu Severin – Craiova - Frontiera Calafat.

a. REŢEAUA RUTIERĂ In cadrul Regiunii Vest judeţul Arad ocupă locul trei în ceea ce priveşte total lungime drumuri publice- 2240 km, total lungime drumuri naţionale- 405 km şi total lungime drumuri locale, judeţene şi comunale - 1835 km.

Din Coridorul IV Pan-European de transport rutier face parte sectorul lim. jud. Timişoara – Arad – Nădlac.

Din analiza echipării tehnice a judeţului Arad cu drumuri publice – Drumuri naţionale, drumuri judeţene şi comunale - au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri∗

• 6 trasee de drumuri naţionale, din care :

cuprinde:

4 trasee de drum european, E 68(DN 7), E 671(DN 79), E 671(DN 69), E 79(DN 76) 2 trasee de drumuri naţionale DN 7B şi DN 79A;

• 39 trasee de drumuri judeţene ;

• 114 trasee de drumuri comunale .

∗ Sursa datelor HGR 540/2000 , HGR 43/1998, anuarul statistic 2006

15

Lungimea drumurilor publice din judeţul Arad este de 2240 km, reprezentând 2,8% din totalul drumurilor publice din România care este de 799904 km. Densitatea drumurilor publice în judeţul Arad este de 28,9 km/100 km2, situând judeţul pe locurile secunde din ţară, fiind sub densitatea pe ţară care este de 33,5 km/100 km2 şi sub densitatea Regiunii Vest (32,1km/ 100 km2).

Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel: Ø 405 km – 18 % - drumuri naţionale; Ø 1078 km – 48% - drumuri judeţene Ø 757 km – 34% - drumuri comunale.

Drumurile naţionale sunt modernizate pe 392 km şi cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 13 km. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, având o stare tehnică considerată ca fiind bună

Drumurile judeţene sunt modernizate pe 100 km (1%) cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 625 km (57%) şi nemodernizate pe 353 km (32%). Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare.

Drumurile comunale sunt modernizate pe 7 km (1%) cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 63 km (8%) şi nemodernizate pe 687 km (91%). Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, având o stare tehnică considerată în general satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V, având o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare.

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele:

- legătura directă cu judeţele învecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

- legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

- accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. De asemenea din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

16

Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Arad este asigurată , în prezent, de drumul naţional DN 7( drumul european E 68).

Creşterea calităţii serviciilor de transport rutier şi îmbunătăţirea legăturilor între localităţile va fi realizată prin finalizarea lucrărilor de consolidare pe DN 79A Gurahonţ -PCTF Vărşand, DN 7 lim. Judeţ Hunedoara - PCTF Nădlac, DN 7B Cearda -PCTF Turnu; Covor asfaltic pe DN 69 km 32 –km 47 şi modernizarea drumurilor locale : DJ 708, DJ 709C, DJ 794C, DJ 708, DC 98, DC 69, DC 88B, DC 107, DC 46, DC 122, DC 36, DC 38, DC 57, DC 30 şi DC65.

b. REŢEAUA FEROVIARĂ Reţeaua de căi ferate din judeţul Arad reprezintă 3,1 % din total reţea de căi ferate pe ţară care are lungimea de 20348 km.

De asemenea judeţul Arad beneficiază de existenţa următorului coridor feroviar Pan-European :

Coridorul IV Frontiera Curtici – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coşaliu - Copşa Mică – Braşov – Bucureşti – Feteşti – Medgidia - Constanţa cu ramură de la Arad spre Timişoara – Caransebeş - Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Frontiera Calafat.

Situaţia Liniilor de cale ferată în exploatare, în judeţ, se prezintă astfel:

LINIILE DE CALE FERATĂ ÎN EXPLOATARE

Regiune / judeţ

Total

Din care:

electrificate

Din total: Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu

Linii cu ecartament normal Linii cu ecartament

larg Total Cu o

cale Cu

două căi

Arad 642 291 632 364 278 - 26,9 Sursa: Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara

Judeţul dispune de o reţea feroviară în lungime de 642 km din care 364 km (57 %) linie cu o cale şi 278 km ( 43 %) linie cu două căi.

Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de: q Magistrala 200: Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Braşov Ø sectorul Frontieră -Curtici – Arad – Pod Mureş km 529.000-km 655.185 din

care : 10.437 km linie simplă electrificată 231.496 km linie dublă electrificată

q linia 217: Timişoara Est – Radna km 47.330- km 62.943 din care: 15,613 km linie simplă electrificată pe 0,393 km şi neelectrificată pe 15,220 km

q linia 218: Timişoara – Arad km 29.000-km 57.283 din care: 28,283 km linie simplă electrificată

q linia 219: Aradu Nou – Satu Nou km 0.531-km 43.000 din care: 33,469 km linie simplă neelectrificată

q linia 328: Arad - Oradea km 0.000-km 115.007 din care: 46,876 km linie dublă electrificată şi 68,131 km linie simplă neelectrificată

17

q linia 330: Sântana – Brad km 0.600-km 118.900 din care: 118,300 km simplă neelectrificată

q linia 331: Ineu – Cermei km 0.000-km 13.612 din care: 13,612 km simplă neelectrificată

q linia 332: Nădab – Grăniceri km 0.705-km 20.029 din care: 19,324 km simplă neelectrificată

q linia 220: Aradu Nou – Golovăţ km 1.440-km 6.445 din care: 5,005 km simplă electrificată

q linia 223: Arad –Pecica – Nădlac km 1.181-km 52.758 din care: 51,577 km simplă neelectrificată

Conform datelor furnizate de Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara suprafaţa de teren ocupată de reţeaua feroviară pe teritoriului judeţului Arad este de aproximativ 1421 ha din care: -domeniul public 1088 ha -domeniul privat 333 ha

De asemenea în Anexa nr. 3 sunt: poziţiile kilometrice ale intersecţiilor căii ferate cu limita administrativă a teritoriului judeţului Arad, staţiile de cale ferată existente pe teritoriul judeţului Arad, intersecţiile dintre drumuri şi liniile de cale ferată.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Arad este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite. Trecerile la nivel cu dotări necorespunzătoare sunt cele din municipiul Arad.

Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt într-un număr foarte mic.

c. TRANSPORTUL AERIAN Pe teritoriul judeţului funcţionează Aeroportul Internaţional Arad, deschis traficului internaţional de pasageri şi marfă, în suprafaţă totală de 157 ha, fiind situat la 4 km vest faţă de centrul municipiului Arad. Aeroportul se bucura de o poziţie strategică bună aflându-se la 250 km de Budapesta şi 300 km de Belgrad. Este situat în apropierea frontierei cu Ungaria, la 30 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei - Turnu şi 20 km de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei - Curtici. De asemenea este situat la o distanţă de doar 60 km de la Aeroportul Internaţional Timişoara, al doilea mare aeroport din România.

Aeroportul Arad dispune de una dintre cele mai bune piste de aterizare - decolare din beton cu dimensiunea 2000 X 45 m orientata pe direcţia est - vest, fiind dotata cu un sistem modern de balizaj producţie IDMAN, compus din balizajul marginal si axial, lumini de praguri si capăt de pista, lumini de apropiere pe ambele direcţii de operare. Terminalul Cargo - Aeroport Arad, componenta de baza a Aeroportului Arad este amplasat in imediata apropiere a Zonei Libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe calea aeriana care leagă Europa de Vest de Orientul Mijlociu. Nu există în Europa o regiune dezvoltată din punct de vedere economic care să nu fie deservită de un aeroport internaţional, regiune care prezintă un pol de atracţie pentru investitori. Existenţa Aeroportului Internaţional Arad a fost un factor determinant pentru înfiinţarea Zonei Liberei şi a noilor zone industriale ale Aradului.

18

Aeroportul Arad este în prezent servit de o linie aeriană – Blue Air – care zboară pe rutele Arad - Valencia, Arad - Verona si Arad - Stuttgart din 2007. Nu există zboruri interne de la Arad spre alt aeroport din România, deşi în trecut TAROM şi Carpatair zburau pe ruta Arad-Bucureşti. Aeroportului Internaţional Arad are curse de pasageri externe şi interne, precum şi trafic de marfă. La nivelul anului 2008 traficul de pasageri a crescut la 78047 de pasageri, iar traficul de marfă a crescut la 537 tone de marfă.

d. TRANSPORTUL COMBINAT România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de transport combinat de la Arad - Glogovăţ. Acesta beneficiază de sistemul de transport numit RO- LA, sistem care reduce costurile marilor transportatori pe reţeaua rutieră , reduce cozile la ieşirile din tară, este ecologic şi rapid. Pe lângă toate acestea, este şi o sursă de bani pentru bugetul CFR Marfa. Cei care doresc sa ajungă în Europa Occidentală fără a mai trece prin punctele vămilor din vestul ţării au posibilitatea să folosească sistemul de transport RO-LA. Destinat in exclusivitate transportatorilor de mărfuri, sistemul reduce semnificativ costurile. Prin intermediul unui tren direct pe relaţia Glogovăţ - Wels si retur, tirurile efectuează în siguranţă 732 de km in 20 de ore, fără plata taxelor de drum şi fără a risca evenimente neplăcute. In sistemul de transport combinat RO-LA, tirurile, cu toată încărcătura, sunt urcate pe o platformă specială care funcţionează exact ca un tren. Capacitatea maximă a acesteia este de 22 de maşini. Unul dintre avantaje este şi faptul ca vămuirea se va face la Glogovăţ, unde s-a înfiinţat un punct vamal distinct.

e. ZONA LIBERĂ Prin Hotărârea Guvernului României nr. 449 din 08.06.1999 s-a înfiinţat Zona Libera Curtici-Arad cu o suprafaţă de 90 de ha, compusa din doua platforme situate în oraşul Curtici şi în municipiul Arad. Zona Libera Curtici Arad este amplasata în vecinătatea oraşului Curtici, între linia de cale ferata care asigura ieşirea spre Ungaria si drumul judeţean 792C Curtici – Dorobanţi si în partea de vest a municipiului Arad - adiacent caii de rulare a Aeroportului Internaţional Arad.

În comparaţie cu alte zone libere din România, Zona Libera Curtici Arad este singura zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european, lângă patru centre vamale. Celelalte zone libere sunt amplasate în partea de est şi de sud a României.

În Zona Liberă Curtici Arad pot fi desfăşurate următoarele activităţi: manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea, cumpărarea, expertizarea, repararea, dezmembrarea mărfurilor; organizarea de expoziţii; operaţiuni de bursă şi financiar - bancare; transporturi şi expediţii interne şi internaţionale; închirierea sau concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare şi a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice; controlul cantitativ şi calitativ al mărfurilor; alte activităţi specifice zonelor libere.

f. PUNCTE DE CONTROL ŞI TRECERE A FRONTIEREI Pe raza judeţului sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei, deschise traficului internaţional conform OG nr.105/2001

1. Puncte de trecere deschise traficului internaţional:

Rutier

19

Nadlac - Nagylak Varsand - Gyula Turnu – Battonya

Feroviar Curtici - Lokoshaza

2. Punct de trecere deschis traficului internaţional, situat in interiorul ţării: Arad - aeroportuar

Vama din majoritatea punctelor de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control.

g. DISFUNCŢII - Densitatea reţelei rutiere este sub densitatea pe ţară

- Pondere mică a drumurilor naţionale europene

- Lipsa accesul la autostrăzi a regiunilor de dezvoltare

- Trasee de drumuri naţionale cu parte carosabilă mai îngustă de 7 m, curbe periculoase, acostamente mai mici de 1,5m, poduri care nu au clasa E de încărcare, lipsa benzii pentru vehicule lente pe porţiunile cu declivităţi mai mari de 4%

- Reţeaua de drumuri modernizate nu asigură în întregime fluenţa traficului rutier,deoarece îmbrăcăminţile au durata de exploatare depăşită

- Drumurile publice traversează majoritatea localităţilor generând viteze de rulare mici

- Treceri la nivel ale reţelei rutiere cu calea ferată neamenajate

- Numărul scăzut al variantelor ocolitoare ale localităţilor , factor de poluare fonică şi cu noxe a acestora

- O mare parte a reţelei feroviare necesită reparaţii

- Datorită traficului feroviar intens sectorul de cale ferată Arad-Timişoara este sprasolicitat, iar nodul de cale ferată Arad este supraîncărcat

- Echiparea tehnică a traficului feroviar este necorespunzătoare exigenţelor traficului european

- Viteza de circulaţie pe calea ferată este mult mai scăzută decât standardele europene, datorită stării avansate de uzură a reţelei feroviare

- Transportul feroviar înregistrează un declin, în favoarea transportului rutier

- Lipsa resurselor financiare pentru investiţii majore în infrastructura aeroportuară

- Necesitatea prelungiri pistei de aterizare/decolare

h. PRIORITĂŢI CE REZULTĂ DIN PROGRAMELE DE DEZVOLTARE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

Reţeaua rutieră

• Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2015 şi după.

Pentru judeţul Arad, programul prevede :

20

- eşalonat pe etape, lucrări de modernizare pentru următoarele drumuri naţionale :

etapa V DN 76 Deva – Oradea etapa VIII DN 79 Arad – Oradea etapa XII DN 79A Vârfuri – Chişineu-Criş

-programul naţional de autostrăzi: autostrăzi în pregătire : Arad-Timişoara şi Nadlac-Arad

• După cum rezultă din anexele la Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport se prevăd următoarele lucrări:

Autostrăzi -Constanţa-Feteşti-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-

Arad-Nădlac -Arad-Timişoara -Arad-Nădlac -Oradea-Chişineu Criş- Arad -Vărşad-Chişineu Criş Drum expres sau cu 4 benzi -Timişoara-Nadlac -Chişineu Criş-Beiuş-Cluj Napoca -Oradea-Beiuş-Brad

• Realizarea variantelor ocolitoare – Arad, Pecica, Săvârşin, Lipova, Nădlac, Chişineu-Criş, Şimand, Zimandu Nou, Ineu şi Vărşand, având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de tranzit şi preluarea traficului de tranzit şi realizarea transportului la diferite destinaţii , pe distanţe minime parcurse pe străzi.

• Refacerea infrastructuri rutiere spre zonele turistice de interes DJ 792B, DJ 709, DJ 707,

DJ 572 şi DJ 682E • Îmbunătăţirea reţelei de transport rutier prin:

- consolidare drumuri naţionale: DN 7A, DN 79 Arad -Zerind - reabilitare drumuri transfrontaliere: Grăniceri-frontieră, Variaşu Mic-

frontieră, Zona liberă Curtici-frontieră , Sânmartin-Socodor - reabilitare drumuri judeţene: DJ 792C, DJ 572, DJ 682, DJ 691, DJ 707, DJ

791, DJ 709, DJ 792D, DJ 792B, DJ 792A

- lucrări de artă: consolidare pod la Zerind, Păuliş, Hălăliş şi Aciuţa, reabilitare pod la Bocsig, Săvârşin, pasaj denivelat la Pecica şi pasaj denivelat pe DN 7 peste cf Arad-Bucureşti, pe varianta de ocolire Arad peste cf Arad-Brad, Arad-Curtici şi Dj 709B , pod nou peste Râul Mureş în municipiul Arad

- modernizare drumuri comunale: DC 69, DC 133, DC 9 • Creşterea calităţii servicilor de transport rutier şi îmbunătăţirea legăturilor

între localităţile prin: - modernizarea drumurilor judeţene şi comunale pe care se desfăşoară transportul în comun

- realizarea de studii de circulaţie pentru transportul în comun - modernizarea parcului auto

- realizarea de lucrări de modernizare a transportului în comun în municipiul Arad.

21

Reţeaua feroviară Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în PATN- Secţiunea I Reţele de transport pentru modernizarea infrastructurii feroviare sunt:

• Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la 160km/h pe trasee existente reabilitate:

-Curtici-Arad- Simeria-Alba Iulia- Braşov-Bucureşti-Feteşti-Constanţa -Arad- Timişoara-Caransebeş- Strehaia-Craova-Calafat -Oradea-Arad

• Centralizarea electronică a următoarelor staţii: Arad şi Curtici • Electromecanisme de macaz performante pe tronsoanele: frontieră Curtici-Arad-

Simeria • Modernizări staţii de cale ferată la : Arad şi Curtici • Modernizarea reţelei de telecomunicaţii prin introducerea cablelor cu fibră optică

şi a echipamentelor digitale pe tronsoanele: Satu Mare-Oradea-Arad cablu cu fibre optice şi echipamente digitale

De asemenea se recomnadă: -scoaterea triajului în extravilanul municipiului Arad pentru descongestionarea

traficului, -realizarea unui centuri feroviare pentru devierea înafara municipiului Arad a traficului de tranzit, --construirea unui pod Cf peste râul Mureş în amonte de podul existent la 2 km şi devierea traseului liniei Cf.

-reabilitarea reţelei de cale ferată transfrontaliere Arad-Szeged

Reţeaua aeriană Crearea şi întreţinerea unui mediu competitiv al aviaţiei civile naţionale , orientat către servicii sigure şi de calitate are în vedere următoarele:

-politici obligatorii în domeniu elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori

-modernizarea infrastructurii aeriene: sistemelor de balzaj, pista de aterizare,platforme de îmbarcare

-măsuri pentru dezvoltarea traficului de persoane şi marfă Pentru dezvoltarea traficului aerian de călători şi marfă pe aeroportul Internaţional

Arad sunt necesare: -lucrări de moderniuare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei

aeriene şi de deservire -extindere aerogară -consolidarea şi prelungirea pistei de rulare cu 500 m -amenajarea platformeni de îmbarcare-debarcare şi a platformei aviaţiei utilitare -terminal cargo.

De asemenea se propune realizarea unui nou aeroport înafara municipiului Arad pe un amplasament care va fi stabilit conform studiilor de specialitate şi PUG Arad.

Reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede următoarele : -Lucrări de amenajare a căilor navigabile: pe râul Mureş de la frontieră până la

Alba Iulia -Porturi noi: pe râul Mureş la Arad

22

In cadrul Euroregiunii DKMT s-a propus realizarea unui Studiu de navigabilitate a râului Mureş pentru realizarea unui transport intermodal- reţea rutieră, cale ferată şi transport pe apă.

Reţeaua de transport combinat Terminalul de transport combinat de mărfuri Glogovăţ-Arad, pentru o cât mai eficientă funcţionare va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului combinat, din care amintim câteva:

-acordarea de reduceri sau scutiri de taxe şi impozite pentru societăţile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului combinat şi acordarea de subvenţii căilor ferate în domeniul transportului combinat din surse externe, naţionale şi locale.

-obţinerea de aprobări pentru depăşirea tonajului pe axă în cazul utilizării transportului combinat.

-acordarea de către Ministerul Transporturilor a exceptării de la restricţiile de circulaţie pentru autovehiculele care realizează transporturi combinate, atât în localităţi cât şi în afara acestora.

Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte : adaptarea transportului combinat la cerinţele UE, menţinerea actualei cote de piaţă, câştigarea de noi clienţi, sporirea veniturilor şi profitului

Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate, propunerile fiind pentru modernizarea terminalului Glogovăţ-Arad.

Puncte de control şi trecere a frontierei Pe raza judeţului sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei, deschise traficului internaţional conform OG nr.105/2001:

PCTF Rutiere Vărşand (Ro) / Gyula-Ungaria

Nădlac (Ro) / Nagylak-Ungaria Turnu (Ro) / Battonya-Ungaria

PCTF Feroviare Curtici (Ro) / Lokoshaza – Ungaria

Vama din majoritatea punctelor de trecere şi control a frontierei necesită lucrări de amenajări şi dotări edilitar – gospodăreşti, pentru a se ridica la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în condiţii de siguranţă şi control. Astfel traficul de călători şi marfă se va desfăşura în condiţii optime de siguranţă şi control. Se propune modernizarea următoarelor PCTF :Vărşand (Ro) / Gyula-Ungaria şi Turnu (Ro)/Battonya-Ungaria.

Zona liberă

Zona liberă Cutici –Arad ocupă o suprafaţă de 90 ha. Aceasta a fost înfinţată prin HG 449 la 8 mai 1999. Zona constă din 2 amplasamente: unul de 75 ha lângă oraşul Curtici, între calea ferată spre Ungaria şi drumul judeţean 792C, iar celălalt amplasament pe 15 ha, în zona de vest a municipiului Arad, lângă pista aeroportului.

Zona dispune de toate dotările necesare desfăşurării unei bune funcţionări. Societăţile care îşi desfăşoară activitaea în zonă, sunt scutite de taxe asupra profitului,de alte impozite şi taxe –inclusiv accize- pe toată durata activităţii lor.

Această zonă liberă este singura din partea de vest a tării, fapt care duce la îngreunarea desfăşurării, în bune condiţii, a activităţilor economice, fiind necesară o extindere a acesteia.

23

3.2.GOSPODĂRIREA APELOR a. RESURSE DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ Judeţul Arad se află situat în bazinele hidrografice ale râurilor Mureş şi Crişul Alb. Cele două râuri traversează judeţul de la est la vest şi aduc un important aport de debite, în acelaşi timp constituind acviferele cu cele mai mari rezerve de apă subterană, lucru care a permis dezvoltarea fără restricţii a alimentării cu apă pentru populaţie şi ramurii economice(PLANŞA 6).

Râul Mureş este cel mai important curs de apă, intrând în judeţ cu un debit mediu multianual de 187m3/s, ceea ce nu pune probleme cantitative. Utilizarea lui este însă restricţionată de calitatea apelor, având în vedere că pe teritoriul judeţului el este capăt de bazin hidrografic, conţinând poluanţi care-l fac utilizabil numai pentru industrie şi agricultură.

Râul Crişul Alb este al doilea ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2m3/s, este folosit cu precădere pentru agricultură, în special în unităţile piscicole.

Râul Crişul negru traversează teritoriul judeţului la limita nordică, este slab utilizat, la fel şi afluentul său, râul Teuz.

Resursa de apă Q mediu multianual (m3/s) Rezerva de apă(miim3/an)

r. Mureş 187 5.897.232

r. Crişul Alb 14,2 447.811

b. RESURSELE DE APĂ SUBTERANĂ Aceste resurse sunt valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor de apă ale populaţiei şi ramurilor economice, în special industriale.

Conul aluvionar al Mureşului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructură la nivel naţional, care a permis construirea uneia dintre cele mai mari captări de ape subterane din ţară, cea a municipiului Arad care acoperă cca. 25% din totalul rezervelor de apă.

Conul aluvionar al râului Crişul Alb are un bun potenţial şi rezolvă problemele apei pentru localităţi

Pentru satisfacerea necesarului de apă al populaţiei şi al diverselor sectoare economice, prelevările de apă din resurse de suprafaţă şi subterane, la nivelul anului 2005, sunt:

CATEGORII b.h. Crişuri b.h. Mureş Total

Alim

entă

ri cu

apă

în

scop

pot

abil

Vol

ume

anua

le

(miim

3 )

Cap

tate

râuri interioare 475 0 475

subteran 2.033 17.828 19.861

TOTAL 2.508 17.828 20.336

Restituite 819 10.893 11.712

Ali

men

tări

cu

Vol

ume

anu

Cap


24

subteran 157 2.852 3.009

TOTAL 161 3.734 3.895

Restituite 82 487 569

Agr

icul

tură

Vol

ume

anua

le(m

iim3 )

Cap

tate


subteran 0 370 370

TOTAL 0 370 370


Irig

aţii

Vol

ume

anua

le

Cap

tate


subteran 9 621 630

TOTAL 9 621 630

Pisc

icul

tură

Vol

ume

anua

le(m

iim3 )

Cap

tate

râuri interioare 2.447 750 3.197

subteran 62 0 62

TOTAL 2.509 750 3.259


Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului este asigurată în majoritate din subteran. Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă a populaţiei, aceasta satisfăcând cerinţele şi din punct de vedere calitativ. La nivel judeţean există patru captări din apele de suprafaţă pentru nevoile populaţiei, şi anume la Şebiş, Hălmagiu, Căsoaia, Moneasa care asigură un volum total de apă de 564mii m3/an.

Prelevările de apă industrială din subteran au crescut în ultimii ani. Acestea se realizează prin foraje proprii de către agenţii economici, principala cauză fiind preţul ridicat al apei distribuită prin sisteme de alimentare.

c. AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE Activitatea de amenajare a bazinului hidrografic, în general, evidenţiază potenţialul resurselor de apă în regim natural şi amenajat prin lucrări de gospodărire a apelor, în raport cu principalele folosinţe solicitante (alimentări cu apă, irigaţii, producere de energie electrică, ş.a.). Aceste lucrări au ca scop:

• realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă al surselor;

• utilizarea potenţialului apelor;

• diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale extreme (inundaţii, secete, exces de umiditate etc.).

Principalele lucrări de gospodărire a apelor existente în teritoriul judeţului sunt:

c1. Acumulări şi amenajări cu diverse folosinţe: Denumire amenajare

Bazin hidrografic Curs de apă Volum total (mil. m3)

Destinaţie

Ghioroc Crişuri Matca 1,92 de excavaţie Cladova Mureş Cladova 0,8 ac nepermanentă Şiştarovăţ Mureş Şiştarovăţ 2,25 ac nepermanentă Tăuţ Crişuri Cigher 33,7 complexă

25

Ineu I (Rovina) Crişuri Canalul Morilor 1,08 piscicultură Ineu II Crişuri Canalul Morilor 1,47 piscicultură Pilu Crişuri Canalul Morilor 3,9 piscicultură Socodor Crişuri Canalul Morilor 2,32 piscicultură Chişineu- Criş Crişuri Canalul Morilor 2,62 piscicultură Cermei Crişuri Teuz 0,97 piscicultură Cărand-Răpsig Crişuri Teuz 20,2 ac nepermanentă Chier Crişuri Dudiţa v. Mare 9,95 incintă inundabilă Drăuţ Mureş Drăuţ 1,3 ac nepermanentă Mănăştur Bega Apa Mare 10,15 ac nepermanentă Izvorin Bega Slatina 6,64 ac nepermanentă Mailat Bega 0,4 ac nepermanentă Firiteaz Bega 0,1 ac nepermanentă Zerindu Mic Crişuri Crişul Negru 23,5 incintă inundabilă Beliu Crişuri canal Beliu

Cermei Tăuţ 2,7 incintă inundabilă

Sartiş Crişuri canal Beliu Cermei Tăuţ

3,6 incintă inundabilă

Leveleş I, II Crişuri canal Beliu Cermei Tăuţ

4,2 şi 2,0 incintă inundabilă

TOTAL 135,77

La nivelul judeţului volumul total de apă stocat în principalele lacuri de acumulare este de cca. 136mil. m3.

C2. Derivaţii Denumire

lucrare Amplasament

priză Loc debuşare

Lungime

(km) Destinaţie

canalul Beliu-Cermei-Tăuţ v. Beliu Crişul Negru 31,0 colector de ape

mari, irigaţii Canalul Morilor Crişul Alb (Buteni) Crişul Alb

(am.frontieră) 93,0 piscicultură,

irigaţii Canalul Matca r. Mureş r. Crişul Alb 41,2 irigaţii Canalul Ier r.Mureş (Păuliş) r. Crişul Alb 15,0 irigaţii TOTAL 180,2

c3.Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor Lucrari specifice pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi caracteristice lor tehnice:

Îndiguiri pe râurile: Mureş, mal stâng Chelmac (perimetral), L = 3,0km, an PIF 1978;

Mureş, mal stâng Chelmac, L = 6,0km, an PIF 1976;

Mureş mal stâng Ususău, L = 2,9km, an PIF 1981;

dig deviere valea Drăuţ la Lipova, L = 2,43km, an PIF 1981;

Mureş mal stâng Lipova, L = 4,74km, an PIF 1981;

Mureş mal stâng (apărare IAS Baraţca, L = 0,85km. An PIF 1980);

Mureş mal stâng Păuliş – Sâmbăteni, L = 9,85km, an PIF1978;

dig compartimentare C.I.Ch Arad, L = 2,5km, an PIF1976;

Mureş mal drept Pecica-Sântoma–Vladimirescu, L = 37km an PIF 1975

Mureş mal stâng Arad – primetral, L = 9,93km,an PIF 1976;

Mureş mal stâng Arad – Aradul Nou, L = 2,1km, an PIF 1969;

dig canal Arad – Pecica, L = 2,7km, an PIF 1969;

26

Mureş mal drept Pecica – perimetral, L = 6,7km, an PIF 1975;

Mureş mal drept Semlac – perimetral, L = 1,35km, an PIF 1968;

Mureş mal drept Şeitin – perimetral, L = 2,15km, an PIF 1968;

Mureş mal drept Nădlac – Şeitin, L = 17,4km, an PIF 1989;

Mureş mal drept Nădlac – perimetral ; L = 5,0km, an PIF 1968;

Mureş mal stâng Felnac – Periam, L = 22,36km, an PIF 1875;

dig compartimentare Periam, L = 2,5km, an PIF 1932;

Mureş mal stâng Cenad – Periam, L = 43,37km, an PIF 1932.

(anul PIF este anul efectuării ultimilor lucrări, nu anul în care s-a realizat lucrarea) La nivelul judeţului lungimea totală de diguri este de 184,82km.

Regularizări pe văile cadastrate: Valea Petriş, L = 5,8km, an PIF 2002;

Valea Troaş, L = 7,3km, an PIF 1977;

Valea Vineşti, L = 4,2km, an PIF 1977;

Valea Stejar, la Vărădia, L = 3,2, an PIF 1973;

Valea Juliţa, L = 2,3km, an PIF 1973;

Valea Mare , Bălcescu, L = 3,78km, an PIF 1967;

Valea Milova; L = 4,7km, an PIF 2006;

Valea Lalasit, L = 2,4km, an PIF 1979;

Valea Bisericii, Chelmac, L = 3,9km, an PIF 1978;

Valea Mare, Ususău, L = 3,0km, an PIF 1981;

Valea Radna – Valea şoimoş, L = 2,52km, an PIF 1976;

Valea Radna, L = 3,78km, an 1982;

Valea Mică, L = 0,26km, an PIF 1979;

Valea Mărăşeşti L = 1,25km, an PIF 1980;

Valea Radna – Valea Ţiganga, L = 0,17km, an PIF 1982;

Mureş – reprofilări scurgeri, L = 0,85km, an PIF 1978;

Valea ŞIŞtarovăţ, L = 10,4km, an PIF 1981;

Valea Drăuţ, L = 4,0km, an PIF 1978;

Valea Cladova, L = 6,74km, an PIF 1983;

Valea Cladoviţa, L = 6,78km, an PIF 1983;

Valea Viilor, L = 0,4km.

Lungimea totală a lucrărilor de regularizări este de 74,25km.

Consolidări de maluri pe râul Mureş la:

Igriş, L = 0,55km, an PIF 1932;

27

Periam, L = 0,7km, an PIF 1932;

Lipova, L = 1,38km, an PIF 1934;

Pecica, L = 0,86km, an PIF 1966;

Secusigiu, L = 0,73km, an PIF 1966;

Semlac, L = 0,56km, an PIF 1967;

Fântânele, L = 0,3km , an PIF 1976;

mal stâng la Insula 3 Mureş, L = 0,215km, an PIF 1976;

Arad, L = 4,24km, an PIF 1978;

mal stâng Lipova, L = 2,43km, an PIF 1980;

mal drept Sâmbăteni, L = 0,75km, an PIF 1981;

Nădlac, L = 2,1km, an PIF 1989;

Mândruloc, L = 0,25km, an PIF 2000.

Zădăreni şi Bodrogu Vechi- executate în 2006 şi respectiv 2008

Lungimea totală a acestor lucrări este de 15,06km.

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor aflate în curs de execuţie, în 2007 sunt: • amenajare valea Sighişoara, L = 16,78km; • amenajare valea Hălmăgel, L = 4,0km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări

nepermanente; • amenajare valea Luncşoara, L = 5km regularizări, 0,4mil.m3 acumulări

nepermanente; • amenajare valea Mideş, 0,3mil.m3 acumulare nepermanentă; • amenajare valea Moneasa, 1,0mil.m3 acumulare nepermanentă.

3.3. ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ A LOCALITĂŢILOR a. ALIMENTĂRI CU APĂ

Din totalul de 78 unităţi administrativ teritoriale, din care 10 unităţi sunt în mediul urban, beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat 68 de unităţi; 10 unităţi urbane şi 58 situate în mediul rural. Situaţia existentă la nivelul judeţului este următoarea:

Denumire U.A.T.

Total locuitori

Locuitori branşaţi la reţea apă

Sursa de apă Lungime reţea apă

(km)

Capacitatea instalată apă

(m3/zi)

m. Arad 167.827 152.280 foraje 521,4 233.280

Chişineu- Criş 9.300 2.025 foraje 45 520

Curtici 8.040 4.817 foraje 53,5 365

Ineu 11.400 0 foraje 69 3.000

Lipova 11.254 0 foraje 41 2.400

Nădlac 8.142 4.500 puţuri forate 49 1.400

28

Pecica 13.911 3.125 puţuri forate 26 3.628

Pâncota 8.221 3.270 foraje 23,5 720

Sântana 13.100 8.500 foraj 68 2.400

Sebiş 6.327 5.357 suprafaţă 71,8 784

Almaş 3.018 1.200 foraj 25,7 420

Apateu 3.683 1.380 foraj 34 27

Archiş 1.675 1.365 foraj, suprafaţă 17,3 730

Bârsa 1.940 1.783 suprafaţă 33,1 140

Bârzava 3.022 755 foraj,captări, izvoare 3,8 0,003

Baţa 1.280 0 - 0 0

Beliu 3.217 1.410 foraj 8 1.625

Birchiş 2.100 0 nepotabilă 0 0

Bocsig 3.565 2.057 puţuri forate 31,4 1.728

Brazii 1.445 0 foraj 14,34 170

Buteni 3.428 1.650 suprafaţă 10,4 240

Cărand 1.355 1.128 Izvor forat 12,7 2.328

Cermei 2.900 1.800 foraj 26 300

Chişindia 800 732 suprafaţă 14 145

Conop 2.343 0 - 0 0

Covăsânţ 2.661 600 foraje 5 516,3

Craiva 3.116 160 foraj 15 1.728

Dezna 1.567 0 foraj, suprafaţă 9 730

Dieci 855 0 front captare Gurahonţ

3,8 102

Dorobanţi 1.731 0 - 0 0

Fântânele 3.180 2.200 RAAC Arad 15,5 145

Felnac 2.741 0 foraj 17,2 1.800

Frumuşeni 2.650 1.200 foraj 10 860

Ghioroc 4.100 3.800 foraj 25 2.500

Grăniceri 2.580 91 foraj 3,7 120

Gurahonţ 4.506 3.804 foraj, puţuri 22,5 2.160

Hasmaş 1.309 0 - 0 0

Hălmagiu 1.210 1.060 Aducţ. apă Hălmăgel 3,07 1.200

Hălmăgel 1.653 75 suprafaţă 7,5 1.728

Igneşti 815 380 izvoare 3,1 365

Iratoşu 2.468 384 foraj 33 1.680

Livada 2.964 799 foraj 14 730

Macea 6.350 220 foraj 12,5 730

Mişca 3.400 3.200 foraj 2 200

29

Moneasa 350 0 foraj 14 360

Olari 1.991 1.200 sursă Sântana 10 365

Păuliş 4.000 0 sursă Ghiorc 11,2 1095

Peregu Mare 1.800 462 foraj 4,7 600

Petriş 771 0 0 - 0 0

Pilu 2.086 135 foraj 4,5 403

Pleşcuţa 1.506 0 - 0 0

Săvârşin 3.207 560 puţuri forate 6,8 328

Secusigiu 5.850 5.000 foraj 0,6 8

Seleuş 3.189 223 foraj 36 50

Semlac 3.916 2.500 foraj 34 60

Sintea Mare 3.701 1.180 sursa Ch. Criş 12,2 465

Socodor 2.215 465 sursa Ch. Criş 10,2 518

Şagu 3.858 2.226 foraj 15,44 1464

Şeitin 2.992 1.260 foraj 4 100

Şepreus 2.610 1.090 foraj 13,0 250

Şicula 4.700 1.530 puţuri forat 31,9 800

Şilindia 1.150 0 - 0 0

Şimand 4.221 398 sursă Arad 14,8 365

Şiria 8.491 8.460 Sursa Ghioroc 14 200

Şiştarovăţ 400 0 - 0 0

Şofronea 2.600 1.400 foraj 27 365

Târnova 6.800 345 foraj 6,7 1.365

Tăuţ 2.500 370 foraj 5 130

Ususău 1.388 0 - 0 0

Vârfurile 878 460 suprafaţă 9 70

Vărădia 2.194 100 foraj 1,8 31,5

Vinga 7.000 4.500 foraj 22 5.040

Vladimirescu 11.500 0 RAAC Arad 51,4 16.695

Zăbrani 4.461 1.800 foraj 8 350

Zădăreni 2.370 0 foraj 9,5 100

Zărand 1.520 0 - 0 0

Zerind 1.387 20 foraj 2,6 280

Zimandul Nou 4.890 0 RAAC Arad 46 1.095

TOTAL 454.870 252.791 1.827,15 306.596,8

Analiza datelor prezentate evidenţiază faptul că din totalul populaţiei de 454.870 locuitori sunt branşaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apă cca. 252.791 locuitori, ceea ce procentual reprezintă 55,6%. Dintre aceştia cca. 195.683 sunt locuitori din mediul urban, adică 77,4%.

30

Unităţile administrativ teritoriale care nu sunt alimentate prin sistem centralizat se află în mediul rural şi sunt: Bata, Birchiş, Conop, Dorobanţi, Hăşmaş, Petriş, Pleşcuţa, Şilindia, Ususău, Zărand (PLANŞA 6).

Sursa de apă este în general sursa subterană, prelevările realizându-se prin intermediul forajelor de adâncime, de medie adâncime, a puţurilor săpate sau forate.

Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de cca. 1760km, în mediul urban existând cca. 923,2km de reţea de apă. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei este de 306.596,8m3/zi, pentru mediul urban revenind 248.497m3/zi.

b. CANALIZAREA APELOR UZATE Din totalul de 78 unităţi administrativ teritoriale, din care 10 unităţi sunt în mediul urban, beneficiază de sistem centralizat de canalizare 68 de unităţi; 10 unităţi urbane şi 16 situate în mediul rural. Situaţia existentă la nivelul judeţului este următoarea:

Denumire localitate

Nr. total de locuitori

Nr. loc. racordaţi la canalizare

Tip sistem canalizare

Lungime reţea

(km)

Debit staţie epurare

(m3/zi)

m. Arad 167.827 127.627 divizor 445 112.320

Chişineu Criş 9.300 690 divizor 13,5 1.700

Curtici 8.040 202 unitar 8 1.296

Ineu 11.400 4.000 divizor 9 2.150

Lipova 11.254 0 divizor 14,8 912

Nădlac 8.142 750 c. menajeră 3 605

(nefuncţ.)

Pâncota 8.221 925 unitar 7,8 4.800

Pecica 13.911 850 c. menajeră 5,3 185

(nefuncţ.)

Sântana 13.100 500 c. menajeră 6,2 300

Sebiş 6.327 1.131 unitar 5 455

c. Almaş 3.018 200 c. menajeră 0,5 0

Bocsig 3.565 164 c. menajeră 2,15 0

Cermei 2.900 30 c. menajeră 1,7 50

Felnac 2.741 37 c. menajeră 0,8 0

Ghioroc 4.100 220 c. menajeră 1,7 0

Gurahonţ 4.506 850 c. menajeră 3,4 432

Hălmagiu 1.210 550 c. menajeră 2 0

Moneasa 1.280 115 c. menajeră 4 864

Sintea Mare 3.701 0 c. menajeră 0,6 100

Vărădia 2.194 100 c. menajeră 1,5 39,4

TOTAL 286.737 138.941 535,95 2240,4

Analiza datelor prezentate evidenţiază o situaţie nesatisfăcătoare din punct de vedere al canalizării şi epurării apelor uzate colectate de la populaţie, şi în special de la locuitorii care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat. Astfel, din cei

31

252.791 locuitori alimentaţi cu apă potabilă prin sistem centralizat, numai 138.941 locuitori sunt racordaţi la un sistem de canalizare, procentual înseamnă cca.55%.

Din cele 20 de unităţi administrativ teritoriale care au sistem de canalizare al apelor uzate, 5 nu au staţii de epurare a apelor colectate. Oraşele Nădlac şi Pecica au staţii de epurare, dar sunt nefuncţionale în prezent.

La nivel judeţean, principalele probleme din domeniul apei, care ies în evidenţă după prezentarea situaţiei existente sunt:

- restricţionarea utilizării apelor râului Mureş, pentru consumul populaţiei datorită calităţii necorespunzătoare;

- preţul ridicat al apei distribuită prin sistemele de alimentare existente, impune prelevarea apei subterane de către agenţii economici din judeţ;

- epurarea apelor uzate din localităţile urbane nu se face la parametrii prevăzuţi în norme. Există staţii nefuncţionale (or. Nădlac şi Pecica), cu capacitatea de funcţionare depăşită (or. Ineu), cu procedee de epurare insuficiente, numai treaptă mecanică (or. Sebiş şi Sâtana);

- pondere scăzută (cca. 30,5%) a populaţiei care beneficiază de sistem de canalizare a apelor uzate;

- ponderea mică ( 55,6%) a populaţiei alimentată cu apă prin sisteme centralizate, în raport cu potenţialul resurselor de apă ale judeţului.

Canalizarea şi epurarea apelor uzate în mediul rural. Din 58 de unităţi administrativ teritoriale care au sisteme de alimentare cu apă, numai 16 au şi sisteme de canalizare. Din cele 16 unităţi numai 5 au staţii de epurare a apelor uzate. Staţiile de epurare existente sunt nefuncţionale, au numai treaptă de epurare mecanică sau sunt neconforme cu normele în vigoare (fosele vidanjabile);

Gestionarea domeniului apei în condiţiile dezvoltării durabile ale judeţului, trebuie să ţină seama de strategia gospodăririi apelor la nivel de bazin hidrografic, precum şi de strategia regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul (Regiunea de Vest). În acest sens, implementarea unui management integrat al apei are ca obiective specifice: • creşterea gradului de atractivitate al judeţului prin dezvoltarea infrastructurilor

la nivel urban şi rural;

• îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile a judeţului.

Atingerea acestor obiective necesită ca direcţii de intervenţie: • elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii apelor; • realizarea sistemelor de apă şi canalizare în localităţile rurale; • reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare; • implementarea unor proiecte pentru sisteme alternative de epurare a apelor uzate

în localităţile rurale.

32

3.4. AMENAJĂRI PENTRU AGRICULTURĂ – LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

Suprafaţa agricolă a judeţului Arad este amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare executate în majoritate înainte de 1990, fiind afectate în prezent de fenomene de degradare, specifice şi generalizate la nivelul întregii tări.

Suprafeţele totale amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt la sfîrşitul anului 2008 următoarele:

- lucrări de irigaţii: 25545 ha, din care 23740 ha suprafaţă agrícolă;

- lucrări de desecare şi drenaj 224214 ha, din care suprafaţă agrícolă 212125 ha;

- combaterea eroziunii solurilor: 10284 ha, toată fiind suprafaţă agrícolă.

Principalele probleme cu care se confruntă sistemul de îmbunătăţiri funciare:

- Lucrările îmbunătăţiri funciare au o vechime mare fiind supuse distrugerilor, degradărilor, sunt nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare

- Degradare şi distrugere lucrărilor au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţelor amenajate

- Nu se este interes pentru întocmirea de proiecte de extindere a suprafeţelor amenajate cu lucrări de IF din cauza: epuizării suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costului ridicat al acestor proiecte, opoziţiei cetăţenilor pentru astfel de lucrări, concurenţei puternice a altor sectoare economice pentru resursele de apă, etc.

Suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la 31.12.2008, conform datelor ANIF Sucursala Teritorială Timiş- Mureş Inferior- UNITATE DE ADMINISTRARE ARAD sunt prezentate în Anexa nr. 4.

33

3.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ a. SURSE DE PRODUCŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Judeţul Arad nu dispune de resurse energetice însemnate care să asigure întregul necesar.

Potenţialul energetic este determinat de existenţa surselor de producţie a energiei şi de existenţa sistemului de transport a energiei de la sursa de producere la consumator.

Ca resurse de energie primară pot fi enumerate hidrocarburile existente în zona vestică a judeţului (Nădlac, Turnu, Pecica) şi lemnul, fondul forestier ocupând 26,3% din suprafaţa judeţului.

Potenţialul hidroenergetic al apelor de suprafaţă nu este semnificativ, fiind puţin utilizat.

Există studii preliminare pentru construirea de centrale hidroelectrice pe Râul Mureş la Lipova, Sâmbeni, Fântânele, Pecica, Nădlac. Minihidrocentrale sunt la Dezna (Sebiş), Mocrea (Morilor), Buteni (Crişul Alb) şi Iosăşel (Iosăşel).

Potenţialul energiei solare este mai semnificativ în zonele limitrofe Banatului de vest şi potrivit unor studii efectuate în aceste zone radiaţia solară globală (suma mediilor anuale) este de 125 – 127,5 Kcal/cm2, faţă de maximul de 135 kcal/cm2 în zona litoralului Mării Negre.

Potenţialul energiei eoliene este mai important în zonele cu direcţia vântului predominant E-V.

În judeţul Arad se produce energie electrică în Centrala Electrică de Termoficare (CET) Arad care are în componenţă un agregat pe bază de cărbune cu o putere instalată de 50 MW şi un alt agregat pe bază de hidrocarburi cu putere instalată de 12 MW (PLANŞA 6).

CET lignit este centrala de bază, are capacităţi de producţie relativ noi şi în stadiu avansat de execuţie (grupul 2 de 50 MW).

CET hidrocarburi este o centrală de vârf de sarcină având majoritatea capacităţilor energetice cu durata de serviciu normată depăşită cu până la 75%.

b. REŢELE DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE Teritoriul judeţului Arad este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice:

• LEA 400 KV Mintia – Arad – Sandorfalva (Ungaria)

Arad – Nădab – Oradea

Nădab – Bekescsaba (Ungaria)

Linia Oradea – Nădab – Arad, va fi dată în funcţiune în februarie 2008 şi va trebui să realizeze conexiunea liniilor de la Oradea, respectiv Arad cu cele de la Bekescsaba (Ungaria) prin intermediul staţiei de interconexiune de la Nădab – Chişineu- Criş (jud. Arad).

34

În acest fel se asigură o a doua conexiune importantă a reţelei de transport româneşti cu reţeaua maghiară şi implicit dublarea legăturii existente cu UCTE. Staţia de interconexiune Nădab este telecomandată şi permite exploatarea fără personal permanent şi parametrizarea la dispecer a sistemelor de protecţie.

• LEA 220 KV Timişoara – Arad (220 KV) (D.C.)

c. REŢELE DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Linii de distruţie de 110 KV sunt următoarele (PLANŞA 6):

• Arad – Semlac – Sânnicolau Mare • Arad - Pecica • Arad – Chişineu Criş – Salonta – Oradea • Arad – Lipova – Mintia • Arad – Orţişoara - Timişoara • Arad – Pâncota

d. VOLUMUL REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE DIN JUDEŢUL ARAD: LEA 110 KV - 343 Km

LES 20 KV - 2551,3 Km

LES 20 KV - 182,5 Km

Staţii 110 KV - 19

PA + PT (buc./MVA)

20 KV - 1932/ 528,4

6 KV - 31/ 17,5

Staţii de transformare 110 KV/ 20 KV sunt amplasate în:

- Municipiul Arad: Poltura, Mureşel, Bujac, Gai, Teba, Pădurice, UVA.

- Judeţul Arad: Fântânele, Semlac, Pecica, Bujac, CFR Sofronea, Curtici, Chişineu- Criş, Pâncota, Şebis, Vârfuri, CFR Vărădia, , Lipova.

Staţiile de transformare a energiei electrice de înaltă tensiune la nivelul judeţului au o putere instalată de 1500 MVA, cu o încărcare de 50 – 70 %.

3.6. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE

a. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ Resursele naturale utilizate ale teritoriului judeţului Arad sunt hidrocarburile şi lemnul(PLANŞA 6).

Zăcăminte de ape geotermale sunt cantonate într-o zonă care bordează graniţa de vest, între văile Crişului Negru şi Mureşului, dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură, la Nădlac.

Caracteristicile principale ale acestor ape geotermale sunt următoarele:

35

Sistemul hidrogeotermal

Adâncimea medie a sondelor [m]

Temperatura medie a apei [ºC]

Debitul mediu pe sondă

[l/s]

Mineralizaţia totală a apei

[mg/l]

Mureş – Crişul Negru

1500 65 8 2…5

Energia solară este şi aceasta insuficient utilizată, deşi în zona de vest a ţării potenţialul de utilizare a acesteia este mai mare decât în alte zone având în vedere zonarea climatică, cea eoliană şi perioada de încălzire mai scurtă.

Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Arad şi în alte localităţi ale judeţului, ele fiind în prezent într-un proces de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, precum şi a creşterii preţului energiei termice livrată centralizat.

Localitatea Energie termică distribuită (Gcal/an) Obs.

2001 2002 2003 2004 2005

Arad 527310 457675 458804 466431 394905 CET

Chişineu- Criş 6250 6250 3804 3500 3485 GN

Curtici 255 158 130 - - CLU

Ineu 3859 2396 2400 2082 2798 CLU

Nădlac 4183 4320 4580 4525 4213 AG, CLU,GN

Sebiş 3152 1270 1061 736 592 CLU

Livada - - - - 680 GN

TOTAL 545009 472069 470779 477274 406673

Pentru comparaţie, cantitatea anuală de energie termică livrată populaţiei a fost în 1998 de 648680 Gcal/an, ea scăzând în fiecare an, în principal din cauza creşterii costului energiei, dar şi a creşterii posibilităţilor de debranşare şi montare de surse proprii de energie termică.

Pentru anul 2006, cantitatea de energie termică care s-a estimat a fi livrată centralizat la Chişineu- Criş era de 1342 Gcal/an (39% din cantitatea livrată în anul anterior) la un preţ local de referinţă de 125,19 lei/Gcal (inclusiv TVA), iar la Sebiş de numai 48 Gcal/an (circa 8% faţă de 2005) la un preţ de 258,64 lei/Gcal (cel mai mare din ţară).

Aceste valori reflectă scăderea dramatică a numărului de utilizatori ai sistemelor centralizate de alimentare cu căldură.

In Municipiul Arad sursele centralizate de energie termică sunt constituite din 2 CET :

• CET I – hidrocarburi (gaze naturale şi / sau păcură) – având drept surse 2 cazane de abur industrial de 75, respectiv 90 t/h, precum şi 6 CAF de câte 100 Gcal/h fiecare

• CET II – lignit + gaze naturale – echipată cu 2 cazane de 420 t/h şi, respectiv, 100 t/h abur industrial.

36

Unele din aceste echipamente au durata normală de utilizare expirată, reparaţiile şi înlocuirile conducând la creşterea preţului energiei termice livrate.

La Arad din 67.000 apartamente sunt debranşate 27.500 (circa 41%), aceşti consumatori din locuinţele condominiale preferând avantajele momentane ale încălzirii individuale de apartament: contorizarea energiei consumate (contorul de gaze înregistrând şi consumul pentru prepararea hranei), economia realizată prin utilizarea căldurii de la apartamentele vecine, posibilitatea controlului asupra consumului de energie, deci şi asupra costurilor, prepararea apei calde menajare în funcţie de necesar, eliminarea perioadelor de întrerupere a furnizării căldurii şi apei calde menajere din cauza defecţiunilor sau reviziilor etc.

Cantitatea anuală de căldură livrată în Municipiul Arad a fost de circa 10 Gcal/an.apartament, situaţia fiind mult mai bună comparativ cu celelalte localităţi, acolo unde produsă în principal de uzura fizică şi morală a echipamentelor de la sursă la consumator.

In celelalte localităţi menţionate mai sus, locuinţele colective au fost prevăzute a fi alimentate în sistem centralizat, combustibilul folosit iniţial fiind cel lichid şi/sau solid, ulterior trecându-se, acolo unde a fost posibil, pe gaze naturale.

De asemenea, funcţionarea centralelor de zonă care aparţin industriilor este în mare măsură dependentă de cererea de energie şi de funcţionarea unităţilor industriale respective.

Alte cauze care au condus sau conduc la livrarea unor cantităţi insuficiente de energie termică sunt:

• neechilibrarea corespunzătoare a consumatorilor de energie termică, în special ca urmare a debranşărilor aleatorii,

• expirarea duratei normale de utilizare a echipamentelor (inclusiv la cele 2 CET din Arad)

• starea tehnică necorespunzătoare a echipamentelor de la sursă la consumator, situaţie care se perpetuează din cauza lipsei resurselor financiare şi uneori a interesului pentru revizii, reparaţii (curente sau capitale) sau investiţii,

• pierderile nejustificat de mari de energie termică şi agent termic

• lipsa contorizării energiei termice pe parcursul sursă – reţele termice primare – puncte termice – reţele termice secundare – condominiu – consumator, fapt care conduce la ocolirea responsabilităţii fiecăreia din părţi: producător, intermediar, utilizator final,

• aceste probleme specifice producerii şi distribuţiei energiei termice apar deseori cumulate cu probleme rezultate din activitatea necorespunzătoare din domenii colaterale. Canale termice prost executate şi în special neîntreţinute, inundate de ape meteorice sau din canalizare, deteriorate de rădăcinile copacilor şi, de asemenea, punerea în posesie a proprietarilor pe terenuri pe care se află şi astfel de canale termice şi la care cei responsabili cu întreţinerea au acces cu mare greutate.

Lipsa izolării termice a clădirilor constituie un element negativ care conduce la scădere accentuată a confortului locatarilor şi la creşterea costurilor întreţinerii atât a

37

clădirilor racordate la sistemele centralizate, cât şi a celor cu sisteme individuale de încălzire.

In localităţile judeţului, majoritatea clădirilor din sectorul terţiar şi-au instalat centrale termice proprii, acolo unde a fost posibil alimentate pe gaze naturale.

Locuinţele individuale folosesc sistemul de încălzire locală cu sobe cu combustibil solid (lemne şi cărbune), în localităţile cu gaze naturale fiind în creştere continuă numărul celor care folosesc sistemele de alimentare locală sau centrală pe acest combustibil.

b. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Teritoriul judeţului Arad dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de nord şi vest a judeţului :

• Zădăreni - petrol

• Pecica - petrol

• Turnu (com. Pecica) - petrol şi gaze

• Sântana - petrol

• Nădlac - petrol şi gaze

• Sânmartin (com. Macea) - gaze

Alimentarea cu energie termică a localităţilor din judeţul Arad este din ce în ce mai corelată cu alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil sau apartament) alimentate pe gaze naturale(PLANŞA 6).

In judeţul Arad alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor magistrale care vin din trei direcţii :

• din zona centrală a Transilvaniei prin intermediul conductei de transport DN 500 mm Ernei – Corunca – Coroi – Botorca – Simeria – Haţeg – Jupa – Recaş – Arad,

• din zona de nord vest a ţării prin intermediul conductei DN 400 mm Satu Mare – Abrămuţ – Salonta, respectiv DN 500 mm, Salonta – Arad (conductă care este în legătură la Medieşul Aurit şi cu racordul la sistemul Rusia – Europa Occidentală la Hust – Ucraina)

• din Ungaria, pe direcţia Szeged – Arad (în curs de realizare)

• Majoritatea localităţilor cu distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, excepţie făcând localitatea Ineu.

In prezent localităţile din judeţul Arad în care au fost înfiinţat distribuţii de gaze sunt : Municipiul Arad, oraşele Chişineu– Criş, Curtici, Ineu, Nădlac, Pecica, Sântana, precum şi comunele Fântânele, Felnac, Livada, Semlac, Sofronea, Şeitin, Şimand, Vladimirescu, Zădăreni, Zerind, Zimandu Nou.

In general, din anul 2000 consumul de gaze a crescut continuu, ceea ce reflectă utilizarea din ce în ce mai amplă a acestui combustibil pentru uz casnic. Reducerea

38

consumului de gaze din 2006 se datorează atât iernii mai blânde, cât şi creşterii preţului gazelor naturale ceea ce a condus la o utilizare mai economicoasă a acestui combustibil.

Localitatea Mii mc / an pentru uz casnic

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 38506 40954 49655 64061 39089 41857 37163

Chişineu-Criş 1191 1374 1082 1506 1287 1526 1401

Curtici - - 92.92 454,16 661.92 969,36 883.12 792.86 873.3

Ineu - - - - 21.2 156.40 245.55 354.78 309.44

Nădlac 182 300 262 315 304 362 334

Sofronea - - 247.26 251.1 268.71 294.06 283.14 274.54 287.44

Zerind şi Iermata - - - - - 7,28 19,76 27,78 28,5

Zimandu N, ZimandC - - 371,87 593,3 653,65 780,3 706,35 659,34 705,72

Vinga - - - - - - - 12,54 43,93

Nădab - - 51,66 60,25 61,5 92,4 85,12 81,41 79,37

Pecica Numai pentru industrie

Sântana 2128 2322 1491 2095 1989 2062 1739

Curtici - + 74,58 356,84 520,08 761,64 693,88 622,96 686,17

Ineu - - - - 71,79 529,59 831,44 1201,27 104778

Cermei 255 - - - - - -

Fântânele 930 971 690 908 829 885 760

Felnac 671 705 785 633 - - -

Livada 1102 1168 1113 1074 988 1064 942

Semlac - - - - - 33 57

Sofronea - - 69,74 166,9 75,79 82,94 79,86 77,43 81,07

Şeitin - - - - - 18 49

Şimand - - - - 10.36 99.16 99.9 96.23 100.81

Vladimirescu 3680 3964 2743 3533 3626 3437 3041

Zădăreni - - - - 623 856 638


Zimandu Nou,Zimand - - 65,62 104,70

115,35 137,7 124,65 116,35 124,54

Vinga - - - - - - - 10,26 35,94

Nădab - - 132,84 235,25 228,00 237,6 218,88 209,35 204,10

39

Localitatea Lungimea totală a conductelor de distribuţie gaze (km)

1990 1995 1996 2000 2004 2005 2006 2007 2008

Arad 162,3 208,1 276,0 350,7 357,0 365,0 364,6

Chişineu- Criş 1,3 5,1 6,0 5,8 39,9 40,2 40,5

Curtici - - - - 51,9 52,4 52,27 52,823 52,928

Ineu - - - - 19,8 19,8 31,6 34,06 34,284

Nădlac 7,1 7,1 8,3 8,9 8,8 8,7 10,1

Pecica 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7 3,7

Sântana - - 26,8 31,3 55,1 55,0 53,5

Cermei - - - 16,5 - - -

Fântânele - - 8,1 8,4 9,1 9,2 9,5

Felnac 7,0 7,0 18,5 13,1 - - -

Livada - - - 18,6 23,0 23,0 22,1

Semlac - - - - - 18,6 18,6

Sofronea - - - - 12,7 12,7 20,4 20,4 20,4

Şeitin 2,5 2,5 2,5 2,5 - 18,5 18,5

Şimand - - - - 32,6 32,6 32,6 32,6 32,6

Vladimirescu - - 54,1 51,5 51,6 51,6 60,7

Zădăreni - - - - 24,6 24,7 22,0


Zimandu Nou,Zimand C

- - 31,34 31,44 31,44 31,69 32,152

Vinga - - - - - - - 26,903 26,903

Staţiile de reglare măsurare predare (SRMP) sunt amplasate în următoarele localităţi :

Localitatea Capacitate SRMP (m3N /h)

Localitatea Capacitate SRMP (m3N /h)

Arad – 2 SRMP 116.000 Vinga 2.500

Arad – SRMP pentru CET II 36.000 Nădab 2.200

Chişineu- Criş 1.500 Sânleani 2.200

Curtici 5.000 Sântana 5.000

Ineu 4.000 Vladimirescu 2.200

Şimand 2.200 Vladimirescu 120.000

Zerind 2.200 Fântânele 2.200

Staţiile de reglare de sector sunt :

Localitatea Capacitate SRS (m3N /h)

Arad – 16 SRS 70.000

Chişineu-Criş – 1 SRS 1.500

Zădărani 1.500

Livada 2.200

Sântana 3.000

Şofronea 2SRMS 1.500+300=1.800

Ineu 1SRMS 2.200

40

Cea mai importantă disfuncţionalitate este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport, în zona de est a judeţului neexistând localităţi cu astfel de distribuţii.

Micşorarea lungimii conductelor distribuţiilor de gaze se datorează în principal faptului că, la începutul înfiinţării distribuţiilor, s-au pozat conducte fără respectarea tuturor condiţiilor impuse de normativele în vigoare la data respectivă (în special din punct de vedere al dimensiunilor), astfel încât aceste tronsoane au trebuit să fie scoase din funcţiune.

In ceea ce priveşte conductele de transport, aceste conducte sunt realizate din oţel fiind montate subteran.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500 mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m.

In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului).

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.) In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.

41

Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ).

In ceea ce priveşte amplasarea staţiilor de reglare măsurare predare (SRMP) cu P > 6 bar, distanţa minimă faţă de clădiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioară a împrejmuirii.

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. Din această cauză au apărut situaţii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe aceste terenuri sau, mai grav, au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport.

Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor, trebuie îndeplinite de către firma care are în administrare reţelele o serie de formalităţi care necesită timp. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie, ceea ce conduce la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului.

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică; SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş ; Guvernul României – Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 ; ELECTRICA S.A. – Sinteza strategiei; Manualul de instalaţii Ed. ARTECNO 2002 – Volumul Încălzire; Revista « Instalatorul » ; « Jurnalul Naţional ».

3.7. TELECOMUNICAŢII Judeţul Arad este străbătut de o reţea amplă de telecomunicaţii, reşedinţa de judeţ (mun. Arad) fiind un nod important în reţeaua naţională şi internaţională.

Magistrale de fibre optice sunt Timişoara – Arad – Oradea şi Arad – Nădlac – Ungaria(PLANŞA 6).

La nivelul anului 2004 erau 96.566 abonaţi telefonici în judeţ, din care 86.622 sunt persoane fizice.

Municipiul Arad are 52.325 abonamente, 45.593 fiind persoane fizice (grad de telefonizare – 31%).

Lungimea totală a reţelei telefonice din judeţ este de 1766,489 km.

Gradul de telefonizare a judeţului este 21% (mediu urban – 27%; mediu rural 14%).

Disfuncţionalităţi Cu toate că judeţul Arad se situează printre judeţele mai bine telefonizate, mai sunt localităţi în mediul rural care nu au instaţii de telefonie fixă. În tabelul de mai jos sunt prezentate localităţile netelefonizate.

42

Localităţi fără instalaţii de telefonie fixă Nr.crt. Comuna Localitatea

1. Bîrchiş Virişmont

2. Chisindia Păuşeni, Văscava

3. Dezna Lazi, Neagra

4. Dieci Cociuba, Roşia

5. Gurahonţ Dulcele, Musteşti, Zimbru

6. Hălmagiu Bodeşti, Ioneşti, Leasa, Lestişoara, Tisa

7. Hălmăgel Luncşoara

8. Igneşti Nădălbeşti, Susani

9. Pecica Bodrogu Vechi, Sederhat

10. Pleşcuţa Budeşti

11. Săvârşin Troas

12. Sistarovăţ Curesdia, Labaşint, Varniţa

13. Vărădic de Mureş Baia

14. Vârfurile Mermeşti, Poiana, Vidra

Localităţile Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Bodragu Vechi, Sederhat, Tisa Nouă, Fiscut; Firiteaz, Hunedoara Timişani, Zimand Cuz au instalaţii de telefonie fixă prin acces radio (Romtelecom).

43

B. STRUCTURA SOCIO- DEMOGRAFICĂ 1. POPULAŢIA 1. 1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI Descrierea evoluţiei populaţiei din judeţul Arad s-a realizat folosind datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin baza de date TEMPO-Online – serii de timp, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 şi Fişa Localităţii 2005.

Analizând datele de la recensămintele din 1930 până în 2002 constatăm că populaţia judeţului Arad a avut o evoluţie descendentă până în anul 1956 când a început să crească, volumul maxim de populaţie fiind înregistrat în 1977. Din 1977 numărul populaţiei a căpătat o pantă descendentă, până în 2002 micşorându-se cu aproape 10 procente.

Evoluţia populaţiei judeţului Arad la recensaminte: 1930 - 2002

512020

487617

461791

488359

476207 475620

481248

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistica Arad

Comparând dinamica populaţiei judeţului Arad cu cea a României, observăm că atât ritmul cât şi tendinţa de evoluţie înregistrate la nivelul judeţului Arad între 1930 – 1992 au fost diferite de cele înregistrate la nivel naţional. Dacă în intervalul de timp menţionat populaţia României a crescut intr-un ritm alert, în judeţul Arad populaţia a cunoscut o evoluţie sinuoasă, cu creşteri şi scăderi moderate (de maxim 5%). După 1992 numărul populaţiei a căpătat o pantă descendentă atât la nivel naţional cât şi judeţean.

44

Dinamica populaţiei Aradului comparativ cu cea a României: 1930 – 2002 (1930=100%)

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Arad Romania

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistica Arad

Analizând dinamica evoluţiei populaţiei judeţului Arad între anii 2000 – 2006, observăm ca după o pierdere semnificativă de populaţie, de cca 13000 persoane, înregistrată între 2001 – 2002, populaţia judeţului continuă să scadă intr-un ritm lent (cu o medie de 980 persoane anual).

Evoluţia populaţiei judeţului Arad între anii 2000 - 2006

458487459286460466

461744462427

475339476272

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


Analiza dinamicii populaţiei judeţului Arad între anii 2000 şi 2006 a dezvăluit o scădere a populaţiei totale cu 3,7%: populaţia urbană a zonei scăzând cu 6,7% - la

45

nivel de municipii şi oraşe -, iar populaţia rurală a zonei înregistrând o creştere nesemnificativă cu 0,2%, date prezentate în Tabelul 1:

Tabel 1. Dinamica populaţiei judeţului Arad între 2000 şi 2006 Dinamica populaţiei

2000 2006 2000 ( = 100)

Populaţia totală din care: 476272 458487 96,3 %

Populaţie urbană 272591 254425 93,3 %

Populaţie rurală 203681 204062 100,2 % Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Comunele care au înregistrat în această perioadă creşteri ale volumului populaţiei mai mari de 5% sunt: Şeitin, Hăşmaş, Socodor, Conop, Pilu, Olari, Mişca, Dorobanţi, Frumuşeni, Zădăreni (cartograma 6).

Pe teritoriul judeţului Arad cele mai importante scăderi ale populaţiei s-au înregistrat în comunele de la limita de nord-estică a judeţului şi doar izolat în rest (PLANŞA 3). Localităţile în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi ale populaţiei sunt enumerate în tabelul 2.

Tabel 2. Localităţi care înregistrează scăderi importante ale volumului populaţiei:

Localitate Scădere 2000-2006 3 44,0% Fântânele

*Felnac 41,9%

*Oraş Curtici 16,6%

Iratoşu 13,1%

Hălmăgel 12,9%

Igneşti 12,0%

Dezna 11,6%

Moneasa 11,3%

Cărand 10,9% Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

1.2.DENSITATEA POPULAŢIEI Densitatea populaţiei în judeţul Arad este de 59,1 locuitori/km², valoare apropiată de cea înregistrată la nivel regional (60,2 locuitori/km²), dar mult mai scăzută decât cea de la nivel naţional ( 90,5 locuitori / km2, la 1 iulie 2006).

Densitatea populaţiei în municipii şi oraşe este 193,1 locuitori/km², iar în comune aceasta are valori scăzute – 31,7 locuitori/km². Populaţia este foarte con centrată în municipiul Arad, densitatea populaţiei având valoarea de 630,1 locuitori/km², la extrema cealaltă situându-se oraşul Pecica cu o densitate mai mică chiar decât a multor localităţi rurale: 56,4 locuitori/km² (cartograma 10). 3 Scăderea semnificativă a volumului populaţiei înregistrată în comunele Fântânele – 44,0%, Felnac – 41,9%şi oraş Curtici – 16,6%, se explica prin desprinderea în anul 2004 a trei comune noi: Frumuşani (legea 84/2004), Zădăreni (legea 84/2004) şi Dorobanţi (legea 84/2004).

46

Localităţile rurale care înregistrează valori ridicate ale densităţii populaţiei, peste media pe ţara sunt concentrate în zona vestică a judeţului în jurul municipiului Arad şi sunt enumerate în Tabelul 3. În mai mult de 45% din localităţile rurale ale judeţului, majoritatea concentrate în zona sud-estică, densitatea populaţiei are valori sub 30 locuitori/km², dintre care menţionăm: Şiştarovăţ cu 2,5 locuitori/km², Tauţ cu 9,6 locuitori/km²şi Ususău cu 9,8 locuitori/km².

Tabel 3. Localităţi rurale cu valori ridicate ale densităţii populaţiei

Localitate Locuitori/km2

Livada 146,5

Zădăreni 114,2

Vladimirescu 91,3

Macea 88,8

Ghioroc 85,1

Fântânele 81,4

Şofronea 76,5

Covasânţ 70,5

( Sursa: INS, Fişa localităţii 2005)

1.3. STRUCTURA POPULAŢIEI PE MEDII, SEXE, GRUPE DE VÂRSTĂ Judeţul Arad înregistra în 2006 o populaţie totală de 458487 locuitori, a căror distribuţie pe medii este prezentată mai jos.

Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe medii rezidenţiale comparativ cu Regiunea de Vest şi România (2006)

55,2%

63,5%

55,5%

44,8%

36,5%

44,5%Arad

Regiunea de Vest

România

Urban Rural


Ponderea populaţiei rurale la nivelul judeţului Arad este relativ egală cu cea înregistrată la nivel de ţară, dar semnificativ mai mare decât cea la nivel de regiune.

În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei zonei studiate aceasta diferă oarecum de cea la nivelul ţării: Dacă media pe ţară a proporţiei femeilor este de 51,3%, pentru

47

zona studiată proporţia femeilor înregistrează valoarea de 51,9%. Realizând o analiză a structurii pe sexe a populaţiei pe medii se observă că ponderea femeilor este mai ridicată în mediul urban, fiind de 52,6%, faţă de mediul rural unde atinge doar valoarea de 51,0%.

Tabel 4. Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe sexe şi medii (2006)

Judetul Arad Romania

% barbati % femei % barbati

% femei

URBAN 47,4 52,6 47,9 52,1

RURAL 49,0 51,0 49,8 50,2

TOTAL 48,1 51,9 48,7 51,3 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii.

În ultimii 6 ani populaţia Judeţului Arad a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) a crescut de la 14.8% în 2000 la 15.5% în 2006, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 17.4% la 15.0%. Acest fapt este determinat în primul rând de creşterea mortalităţii.

Totuşi, comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel naţional, la nivelul Judeţului Arad avem de-a face cu o populaţie mai îmbătrânită.

Distribuţia populaţiei judeţului Arad pe vârste comparativ cu România (2006)

14,77%

69,78%

15,45% 15,47%

69,55%

14,98%

01020304050607080

0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste

România Arad


48

Comparativ cu situaţia pe ţară, la nivelul judeţului Arad se constată o pondere mai mare a populaţiei vârstnice (15,47% faţă de 14,77%). Diferenţe semnificative se înregistrează şi în cazul populaţiei tinere care la nivelul zonei studiate reprezintă 14,98%, valoare aflată sub cea înregistrată la nivel de ţară (15,45%).

Este de menţionat faptul că tendinţa de scădere a efectivelor populaţiei de 0-14 ani şi de creştere a celor din grupa de vârstă 15-64 ani şi 64 ani şi peste înregistrate la nivel de ţară între 2000 şi 2006 se regăsesc şi la nivel de judeţ.

Piramida vârstelor pe medii, judeţul Arad, 2006

-30000 -25000 -20000 -15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000 20000

0- 4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85 >

Urban Rural


Piramida vârstelor pentru Judeţul Arad la nivelul anului 2006 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 35 şi 39 de ani, urmat fiind de cele între 30 şi 34 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 15 ani.

49

Comparând piramida vârstelor pe cele două medii rezidenţiale se constată că ele au aproximativ aceeaşi formă, deci şi aceeaşi structură pe vârste, ceea ce înseamnă că nu diferă mult in ceea ce priveşte comportamentele demografice. Totuşi se poate observa că populaţia din rural este ceva mai îmbătrânită, în condiţiile în care ponderea populaţiei 0-9 ani este mai mică decât cea din mediul urban.

Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.

Pentru judeţul Arad acest indicator are valoarea de 440‰ (anul 2006) valoare aflată peste media pe ţară – 430‰, ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă susţin 440 de persoane inactive, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată este mai mare decât cea pe care o suportă populaţia ţării din aceeaşi categorie.

La nivelul judeţului Arad în 2006 faţă de 2000, raportul de dependenţă a scăzut. Astfel dacă în 2000, 1000 de persoane de vârstă activă „suportau” 480 de persoane de vârstă inactivă, în 2006 raportul a ajuns de 440 la 1000.

Tabel 5. Evoluţia raportului de dependenţă pe medii 2000 - 2006

Raportul de dependenţă Indicele de vitalitate

2000 2006 2006

Urban 403,5 379,9 1,01

Rural 560,2 517,1 0,93

Total judeţ 475,3 437,8 0,97

Regiunea de Vest 437,8 410,1 1,02

România 461,4 433,0 1,05 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are valori sub nivelul dorit de 1,5, fiind la nivelul judeţului Arad de 0,97.

1.4. POPULAŢIA DUPĂ ETNII După etnie, populaţia judeţului Aradului este destul de eterogenă. Astfel, mare parte a locuitorilor judeţului Arad (82,2%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români (379451), 10,7% maghiari, 3,8% romi, 1,2% slovaci, 1% germani şi 1% alte naţionalităţi. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă 89,5% iar alte etnii doar 10,5%.

Gruparea populaţiei după nationalităţi şi după religii este prezentată în Anexa nr. 5 conform datelor din Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002.

50

Distribuţia populaţiei judeţului Arad după etnii (2002)

Alte naţionalităţi1,0%

Germani1,0%

Slovaci 1,2%

Romi3,8%

Români 82,2%

Maghiari10,7%

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

1.5. MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şi mortalitatea – şi mişcarea migratorie (cartograma 7,8,11).

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2006 în judeţul Arad rata natalităţii avea valoarea de 9,7‰, valoarea înregistrată în rural fiind foarte apropiată de cea înregistrată în mediul urban (9,7‰ faţă de 9,6‰).

Comparativ cu anul 2003 rata natalităţii în judeţul Arad a crescut la nivel de municipii şi oraşe, dar a scăzut în mediul rural de la 10,17‰ la 9,69‰. La nivel de localităţi se observă variaţii semnificative ale ratei natalităţii, de la 16.8‰ în comuna Mişca la 2,9 ‰ în comuna Vârfurile.

Tabel 6. Mişcarea naturală a populaţiei – 2006 Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii Spor natural

Arad 9,66‰ 14,21‰ -4,55‰

ROMANIA 10,20‰ 12,00‰ -1,80‰ Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Comparativ urban-rural se constată o tendinţă de egalizare a valorilor ratei natalităţii la nivelul celor două medii datorită creşterii acesteia în urban, concomitent cu o scădere accentuată în mediul rural. Rata natalităţii în Arad este însă mult mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional.

Tabel 7. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii – 2006

Mediul urban Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii Spor natural

Arad 9,63‰ 12,51‰ -2,9‰

România 10,1‰ 9,8‰ 0,3‰

51

Mediul rural Rata brută a natalităţii Rata brută a mortalităţii Spor natural

Arad 9,69‰ 16,34‰ -6,6‰

România 10,3‰ 14,6‰ -4,3‰ Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind influenţată de factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie dar şi de factori ecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută a mortalităţii, care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Rata mortalităţii avea în 2006 în judeţul Arad valoarea de 14,21‰ valoare superioară celei înregistrate pentru România (12 ‰). Rate ale mortalităţii deosebit de mari (peste 28‰) se înregistrează în localităţile Bata (36,7‰), Şilindia (33,4‰), Pleşcuţa (29,4‰), Brazii (29,2‰), Tauţ (28,9‰), Ususău (28,7‰) şi Petriş (28,1‰). De fapt, trei sferturi dintre localităţile studiate au rate de mortalitate situate peste media pe judeţ.

Localităţile în care rata mortalităţii ia valori foarte mici, mult mai mici decât media pe judeţ sau pe ţară, sunt situate în zona centrală a judeţului, în estul municipiului Arad: Livada (7,5‰), Fântânele (8,5‰), Păuliş (8,9‰) şi Frumuşeni (9,2‰)(cartograma 7). .

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei, volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii Astfel calculat, sporul natural pentru zona de referinţă înregistrează o valoare negativă: -4,55‰.

În judeţul Arad acest spor natural negativ în 2006 înseamnă că neluând în considerare migraţia, populaţia judeţului a scăzut. Comparativ cu sporul natural la nivel naţional (-1, 8‰) judeţul Arad înregistrează o scădere accentuată pe cale naturală a populaţiei şi acest fapt se datorează în principal mediului rural.

Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia internă, la nivel zonal, chiar dacă nu influenţează volumul total al populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, în primul rând pe cele două medii sociale: urban şi rural şi, apoi, în profil teritorial-administrativ. La nivelul zonei de studiu a fost cuprinsă în analiza atât migraţia interna, cât şi cea externă. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate, iar datele care reflectă acest fenomen demografic sunt prezentate în Tabelul 12.

Tabel 8. Mişcarea migratorie a populaţiei zonei studiate (2006)

Persoane Sold

migrator

La 1000 de locuitori

stabilite plecate stabilite plecate spor

Total judet 7697 6301 1396 16,79‰ 13,74‰ 3,04‰

Urban 3766 3514 252 14,80‰ 13,81‰ 0,99‰

Rural 3931 2787 1144 19,26‰ 13,66‰ 5,61‰


După 1997, în România, s-a produs o reorientare a sensului fluxurilor migratorii interne, numărul celor sosiţi în rural devansându-l pe cel al sosiţilor în urban. În zona supusă analizei demografice

52

sporul migrator înregistra în 2006 o valoare pozitivă de 3,04‰, cu o diferenţă semnificativă între cele două medii: 5,61‰ în rural, faţă de 0,99‰ în urban.

Sporul anual al populaţiei judeţului Arad în 2006 a fost de -1,5‰. Sporul anual al unei populaţii se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Din această perspectivă pot fi identificate localităţi care au înregistrat sporuri absolut pozitive, dar asta datorită în special numărului mare de migranţi şi nu creşterii pe cale naturală a populaţiei. Printre acestea se numără Livada, Fântânele, Iratoşu, Zădăreni, Pilu, Macea, Şagu, Vladimirescu şi alte localităţi situate mai ales în partea sud-vestică a judeţului(cartograma 12, 13).

În acelaşi timp există comune cu populaţie foarte îmbătrânită, care au înregistrat scăderi majore de populaţie, atât datorită migraţiei, cât mai ales pe cale naturală, având pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative.

Printre aceste comune, situate în special în jumătatea estică a judeţului, se numără: Hălmăgel (-41,2‰), Pleşcuţa (-33,8‰), Petriş (-25,0‰), Vârfurile (-22,9‰), Brazii (-21,7‰), Hălmagiu (-21,4‰), Dezna (-18‰) ş.a.

2. RESURSELE UMANE 2.1. SĂNĂTATEA Indicatorii la care ne vom raporta pentru a analiza starea de sănătate a locuitorilor judeţului Arad sunt: speranţa de viaţă la naştere şi rata mortalităţii infantile.

Speranţa de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referinţă. Speranţa de viaţă la naştere este atât un indicator al stării de sănătate cât şi un indicator al dezvoltării unei populaţii, fiind puternic influenţat de factori economico-sociali. După cum se poate observa (tabelul 9), valoarea acestui indicator la nivelul judeţul Arad este uşor mai scăzută decât cea înregistrată la nivel naţional. De asemenea, valorile înregistrate în judeţul Arad ale speranţei de viaţă la naştere sunt mai scăzute pentru ambele sexe decât cele înregistrate la nivel naţional, ceea ce înseamnă că starea de sănătate a locuitorilor Aradului este mai proastă decât media naţională, atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor.

Tabelul 9. Speranţa de viaţă la naştere 2006

Total Urban Rural Femei Bărbaţi

România 72,2 73 71,2 75,8 68,7

Arad 71,5 71,9 71,1 74,9 68,2 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Ca şi speranţa de viaţă la naştere exprimă gradul de dezvoltare al unei populaţii(cartograma 9).

Pentru o ilustrare cât mai reală a situaţiei existente, la nivelul judeţului Arad a fost calculată o rată medie a mortalităţii infantile, pe un interval de trei ani consecutivi (2004, 2005 şi 2006). Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional observăm că rata mortalităţii infantile a judeţului Arad este semnificativ mai mică (11,2‰ faţă de 15,2‰). Chiar şi în mediul rural valoarea acesteia se situează sub media la nivel de ţară (12,2‰).

Printre localităţile care înregistrează o rată a mortalităţii infantile foarte mare se numără: Pleşcuţa (153,8 ‰), Pregu Mare (85,7 ‰), Cărand (62,5 ‰), Dieci (54,1 ‰), Şimand (47,6 ‰) şi Tauţ (45,5 ‰).

53

Tabelul 10. Indicatori ai situaţiei sănătăţii - 2006

Arad România

Nr locuitori per doctor 514 460

Nr locuitori per cadru sanitar mediu 183 170

Paturi de spital per 1000 locuitori 5,3 6,6

Rata medie a mortalităţii infantile , 2004 – 2006 (‰) 11,2 15,2 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Starea de sănătate este influenţată de dotarea serviciilor medicale. De aceea, în cele ce urmează ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizează serviciile medicale: paturi în spitale la 1000 locuitori, populaţie per medici şi per personal medical mediu. Comparând valorile acestor indicatori cu cele înregistrate la nivel naţional în 2006, observăm că numărul de locuitori per medic si per cadru sanitar mediu este mai mare decât la nivel naţional. Numărul mic de doctori din mediul rural al judeţului (mai puţin de 20% din totalul medicilor din judeţ) sporeşte dependenţa locuitorilor de serviciile sanitare ale oraşelor.

Analizând distribuţia teritorială a personalului medico-sanitar la nivel de unitate administrative-teritorială în anul 2005 trebuie menţionat faptul că în 22 dintre cele 68 de comune ale judeţului Arad exista un singur medic, iar comunele Igneşti şi Şiştarovăţ sunt lipsite total de asistenţa medicală specializată(cartograma 14, 15).

În judeţul Arad, la nivelul anului 2006, în reţeaua de ocrotire a sănătăţii funcţionau 11 spitale, 5 unităţi medico-sociale, 2 dispensare medicale, 16 cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 315 cabinete medicale de medicina generală şi de familie, 276 cabinete stomatologice, 48 de laboratoare medicale, 60 laboratoare de tehnică dentară, 2 centre de sănătate, 5 creşe, 139 de farmacii, 7 puncte farmaceutice şi 4 depozite farmaceutice(PLANŞA 3). Serviciile medicale erau asigurate de 892 medici (dintre care 730 în sectorul public), 295 stomatologi (dintre care 60 în sectorul public), 2509 personal sanitar mediu (dintre care 1871 în sectorul public) şi 212 de farmacişti (dintre care 197 în sectorul particular).

Tabelul 11. Distribuţia teritorială a spitalelor/centre de sănătate - 2005 Nr. spitale/centre de

sănătate Nr. paturi (inclusiv în centre de sănătate)

Municipiul Arad 3 1633

Oraş Chişinău-Criş 1 122

Oraş Ineu 2 185

Oraş Lipova 1 115

Oraş Sântana 1 30

Oraş Sebiş 1 100

Bata 1 36

Birchiş 1 85

Dezna 1 75

Gurahonţ 1 50

Total 13 2431 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

54

2.2. EDUCAŢIA Educaţia este o componentă esenţială a dezvoltării atât la nivel individual cât şi comunitar. Un nivel ridicat de instruire influenţează starea materială a comunităţii, dar şi starea de sănătate.

Structura populaţiei după nivelul de instruire la recensământul din 2002 era:

Tabelul 12. Distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2002)

Arad România

superior 6,01% 7,27%

postliceal si de maistrii 2,73% 3.06%

liceal 20,71% 22.06%

profesional si de ucenici 15,38% 15.74%

secundar inferior (gimnazial) 29,05% 28.48%

primar 20,77% 20.69%

Fara scoala absolvita 5,27% 2.70% Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Comparând distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de instruire remarcăm faptul că ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mică decât media naţională. Aceeaşi situaţie se remarcă şi în cazul învăţământului postliceal şi de maiştri şi a celui liceal.

La începutul anului şcolar 2006-2007, în judeţul Arad funcţionau 31 grădiniţe, 109 şcoli generale (inclusiv invăţământul special), 39 licee, 1 unitate de învăţământ postliceal şi 2 instituţii de învăţământ superior. De menţionat este faptul că nu fiecare unitate administrativ teritorială este dotată cu grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale. Doar 16 dintre cele 78 de unităţi administrativ-teritoriale sunt dotate cu grădiniţe iar şcolile primare şi gimnaziale lipsesc în 10 dintre ele.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele era de 73365 elevi distribuită astfel:

- învăţământ preşcolar: 12973 copii;

- învăţământ primar şi gimnazial: 39109 elevi (dintre care 534 în învăţămât special);

- învăţământ liceal: 16606 elevi;

- învăţământ profesional: 4293 elevi;

- învăţământ postliceal: 384 elevi.

Tabelul 13. Distribuţia teritorială a liceelor - 2006

Localitatea Nr. şcoli

Municipiul Arad 22

Oras Chişineu-Cris 2

Oras Curtici 1

Oras Ineu 1

Oras Lipova 2

Oras Nădlac 1

Oras Pâncota 1

Oras Pecica 1

55

Oras Sântana 1

Oras Sebiş 1

Beliu 1

Cermei 1

Ghioroc 1

Gurahonţ 1

Hălmagiu 1

Săvârsin 1

Total 39 Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Personalul didactic era format din 737 cadre în învăţământul preşcolar, 2793 profesori în învăţământul primar şi gimnazial (dintre care 1714 în învăţământul gimnazial), 1119 profesori în învăţământul liceal şi 260 profesori în învăţământul professional, 6 profesori în învăţământul postliceal şi 569 în învăţământul universitar.

Tabelul 14. Numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, pe niveluri de educaţie – 2006

Arad România Învăţământ primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special), din care: 14,0 13,0

- Învăţământ primar (inclusiv invatamantul special) 18,3 16,6

- Învăţământ gimnazial (inclusiv invatamantul special) 11,3 10,7

Învăţământ liceal 14,8 12,6

Învăţământ profesional 15,6 44,4

Învăţământ postliceal 64,0 40,2

Învăţământ superior, din care: 37,7 25,7

- Învăţământ superior public 47,2 19,7

- Învăţământ superior privat 31,2 64,4


În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revine unui profesor, observăm că la nivelul anului şcolar 2006/2007 mediile înregistrate în judeţul Arad sunt mai mari decât cele de la nivel naţional în cazul învăţământului primar, gimnazial şi liceal. O situaţie diferită este cea a învăţământului profesional unde numărul de elevi ce revine unui profesor este mai puţin de jumătate faţă de media naţională.

Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din învăţământul superior, în special cel public, este mult mai mic decât media de la nivel naţional, conducând la situaţia de supraîncărcare a acestora.

56

2.3. RESURSELE DE MUNCĂ Resursele de muncă la 1 ianuarie reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o munca utilă în una din activităţile economie naţionale. Resursele de muncă includ: populaţia în vârsta de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

La 1 ianuarie 2005 resursele de muncă ale judeţului Arad reprezentau 63,9% din populaţia totală a judeţului, adică 291700 persoane, atât valoarea lor procentuală cât şi distribuţia pe sexe fiind asemănatoare cu cea înregistrază la nivel naţional.

Tabelul 15. Resursele de muncă, pe sexe – 2005

Resurse de muncă din care

Total sexe Masculin Feminin

Arad 63,5% 50,8% 49,2%

România 63,9% 51,4% 48,6% Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

Rata de ocupare a resurselor de munca, calculată ca raport, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă, avea în 2005 la nivelul judeţului Arad valoarea de 69,5%, valoare mult mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional.

Tabelul 16. Rata de ocupare a resurselor de muncă -2005

Total Masculin Feminin

Arad 69,5% 72,0% 66,8%

Romania 60,7% 62,3% 59,0% Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Online – serii de timp

57

C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Complexitatea funcţională a unui sistem teritorial, multitudinea relaţiilor dintre componentele acestuia, variabilitatea lor temporală şi spaţială induc existenţa unei multitudini de condiţionări socio-economice ale evoluţiei şi diversificării sistemelor teritoriale, ale dezvoltării lor funcţionale, structurale, spaţiale. Factorii care acţionează din interiorul sistemului teritorial reprezentat de judeţul Arad vor fi abordaţi prin prisma componentelor luate în consideraţie pentru analiza structurii activităţilor economice: agricultură, silvicultură şi piscicultură, industrie, producţia şi distribuţia energiei electrice, turism şi alte servicii (PLANŞA 7).

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

Agricultura este al treilea sector economic ca importanţă al judeţului Arad din punct de vedere al populaţiei ocupate (25,9 % din totalul populaţiei ocupate lucrează în agricultură).

Judeţul Arad dispune de un potenţial natural important, favorabil creşterii producţiei agricole şi dezvoltării industriei alimentare. Principalele probleme cu care se confruntă acest sector sunt legate de o agricultură ineficientă, un exces de forţă de muncă, practicându-se preponderent o agricultură de subzistenţă, pentru consum propriu.

Elemente care condiţionează dezvoltarea activităţilor agricole Unul din factorii importanţi care au condus la dezvoltarea activităţilor agricole pe teritoriul judeţului Arad îl constituie caracteristicile cadrului natural favorabile practicării agriculturii. Astfel, dezvoltarea terenurilor arabile a fost favorizată de extinderea mare a câmpiei în jumătatea vestică a judeţului, de culoarele cu lunci şi terase întinse ale Mureşului şi Crişului Alb, de existenţa solurilor cernoziomice cu un grad ridicat de fertilitate şi de condiţiile climatice favorabile (optimul termic şi precipitaţii bogate).

Un alt factor care ar putea conduce la dezvoltarea sectorului agricol ar fi asocierea micilor producători agricoli în asociaţii pentru crearea de exploataţii agricole de mari dimensiuni în vederea exploatării intensive a terenurilor agricole şi realizării de produse de calitate conform standardelor Uniunii Europene. Acest lucru se poate realiza cu succes având în vedere condiţiile naturale extreme de favorabile practicării agriculturii, mai ales în jumătatea vestică a judeţului Arad.

Factorii care împiedică dezvoltarea unei agriculturii moderne şi competitive sunt factorii politici şi instituţionali. Reforma din agricultură, începută în anul 1990 prin aplicarea Legii fondului funciar 18/1991, modificată şi completată prin Legea 167/1997 şi Legea 1/2000 care au prevăzut retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi limita până la care se poate face această retrocedare a condus la fărâmiţarea accentuată a terenurilor agricole şi la predominarea exploataţiilor agricole individuale de mici dimensiuni. Această fragmentare a proprietăţii funciare a condus la practicarea unei agriculturi de subzistenţă neputându-se asigura baza pentru procesul de standardizare a pieţei şi pentru controlul de calitate al produselor.

1.1.UTILIZAREA TERENURILOR Principalele categorii de utilizare a terenurilor din judeţul Arad sunt reprezentate de terenurile agricole (arabil, păşuni şi fâneţe naturale, vii şi livezi); suprafeţe cu vegetaţie forestieră; suprafeţe ocupate cu ape; drumuri şi căi ferate; construcţii; alte terenuri neproductive.

58

Structura terenurilor agricole Terenurile agricole deţin aproximativ 65,96% din suprafaţa totală a judeţului Arad, ponderea acestora scade treptat de la peste 90% în partea vestică şi centrală la sub 40% în partea estică. Terenurile agricole aflate în prorietate privată reprezintă 93,6 %. Din suprafaţa terenurilor agricole, terenurile arabile deţin 68,2%; păşunile şi fâneţele naturale 29,9%; viile 0,7%, iar livezile 1,08%.

Evoluţia terenurilor agricole după modul de folosinţă în perioada 2000 - 2006-ha- Modul de folosinţă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa agricolă, din care:

511587 511520 511564 511620 511562 511475 511475

- arabil 347780 348324 348670 348827 348881 349 330 349330

- păşuni 128523 128102 128145 128237 128077 127319 127319

- fâneţe 25579 25293 25304 25369 25428 25661 25661 - vii şi

pepiniere 3726 3814 3692 3613 3605 3603 3603

- livezi 5979 5987 5753 5574 5571 5562 5562

Suprafaţă nelucrată 100000 85000 64000 42500 15200 35800 60800

Fig. c1.1. Structura fondului funciar, 2005

66,0%

27,3%

1,8% 4,9%

suprafaţa agricolă păduri ape şi bălţi alte suprafeţe

Fig. c.1.2. Structura suprafeţei agricole, 2005

68,2%

25,0%

5,0% 0,7% 1,1%

arabil păşuni fâneţe vii livezi

59

Trenurile arabile reprezintă categoria dominantă de utilizare a terenurilor în partea vestică şi centrală, suprafaţa acestora reducându-se semnificativ către extremitatea estică a judeţului, fiind înlocuite de celelalte categorii de utilizare (păşuni şi păduri). Trenurile arabile au întâlnit condiţii favorabile de dezvoltare în jumătatea vestică a judeţului datorită prezenţei reliefului de câmpie acoperite cu soluri ce au un grad ridicat de fertilitate şi în luncile şi pe terasele întinse ale Mureşului şi Crişului Alb.

Terenurilor arabile reprezintă 68,2% din suprafaţa agricolă a judeţului Arad, însă la nivel de comună se remarcă mari diferenţieri între comunele situate în jumătatea vestică, unde terenurile arabile pot să acopere peste 90 % din suprafaţa agricolă şi cele aflate în extremitatea estică a judeţului unde ponderea acestora poate să scadă sub 30 % din suprafaţa agricolă (cartograma 16).

Fig. c.1.3.` Modul de utilizare a terenurilor (prelucrare după CORINE, 2000).

Structura terenurilor cultivate Trenurile arabile sunt cultivate în special cu cereale – porumb şi grâu, şi pe suprafeţe mult mai restrânse sunt cultivate plante oleaginoase, sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe, plante pentru nutreţ, cartofi şi legume (cartograma 17)

60

Evoluţia suprafeţei cultivate cu principalele culturi în perioada 1999 - 2000 -ha-

Suprafata cultivată 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cereale pt. boabe 220200 248546 233850 235217 287104 219506 198607

Grâu şi secară 62494 84312 64656 69392 118732 93178 74112

Orz şi orzoaică 19023 21908 21053 18394 18839 17349 15875

Ovăz 12218 14108 15221 15988 14989 10471 12326

Porumb boabe 126455 128162 132826 131250 132884 97330 95741 Leguminoase pt. boabe 315 596 871 504 411 433 455

Mazăre boabe 151 425 668 274 303 372 344

Fasole boabe 164 171 203 230 108 121 111

Plante textile 290 370 738 752 159 147 106

Cânepă pentru fibră 290 370 738 752 149 147 106

Plante uleioase 22399 19069 27857 31181 23988 28517 35339

Floarea soarelui 10712 14577 20906 25189 21185 24764 27810

Soia boabe 11209 3925 6374 5267 2057 4287 6517

Sfeclă de zahăr 2219 2155 2069 1129 567 1273 1986

Tutun 364 322 338 243 359 256 19

Cartofi 5153 4708 5300 5354 5111 5167 5478

Cartofi de toamnă 4021 3646 4073 4161 4086 3848 4452

Legume 8660 8507 9249 9588 9939 9182 9116

Tomate 1212 1238 1386 1501 2478 1599 1519

Ceapă uscată 976 944 1137 1088 1092 1053 1051

Varză 1330 1296 1370 1451 1212 1436 1451 Pepeni verzi şi galbeni 1145 689 946 976 645 723 703

Fig. c.1.4. Suprafaţa cultivată cu principalele culturi, 2005

41,1%

46,0%

7,3% 3,4% 1,8% 0,2%

0,1%

grâu porumb leguminoase pentru boabe cartofi sfeclă de zahăr floarea soarelui legume

61

Plante de nutreţ 25327 23413 33895 48338 16406 31428 35917 Plante perene vechi şi noi 16801 17309 20618 27325 12590 25642 27172

Plante anuale pentru fân şi masă verde 6633 4750 11669 18771 3816 4731 7520

Rădăcinoase pentru nutreţ 674 514 632 520 109 315 404

Păşunile şi fâneţele naturale acoperă aproximativ 30% din suprafaţa agricolă totală, frecvenţa acestora scade treptat de la vest spre est în funcţie de condiţiile naturale (relief, sol şi climă). Cele mai extinse păşuni şi fâneţe naturale se întâlnesc in jumătatea estică (cartograma 18) a căror frecvenţă poate să depăşească 60% din suprafaţa agricolă (comuna Pleşcuţa 85%, Petriş şi Brazii 81% etc.).

Terenurile viticole şi pomicole deţin 2,8 din suprafaţa agricolă, dezvoltarea acestora fiind favorizată de particularităţile cadrului natural, în special cele morfo-pedologice şi climatice. Viile au o extindere mai mare în partea centrală a judeţului, pe teritoriul comunelor Pâncota, Şiria, Covăsinţ şi Chioroc (cartograma 19) unde deţin peste 10% din suprafaţa agricolă totală, iar livezile sunt dezvoltate în jumătatea estică –cartograma 20, (comuna Lipova 29% din suprafaţa agricolă; comunele Zăbrani, Bârsa, Buteni, Gurahonţ cu ponderi cuprinse între 4 - 10% etc.).

1.2. PRODUCŢIA AGRICOLĂ a. Producţia vegetală Producţia vegetală reprezintă cea mai mare parte a producţiei agricole, aproximativ 65 % din producţia totală în anul 2005. În cadrul producţiei vegetale un loc important îl deţin cerealele pentru boabe cu o producţie medie la hectar de 3024 kg pentru grâu, 4290 kg porumb, 3111 kg secară etc. O producţie peste media pe ţară întâlnim şi la leguminoase şi la plantele textile. În general, judeţul Arad se remarcă prin producţii medii la hectar superioare mediei naţionale ceea ce denotă, printre altele, o productivitate ridicată a terenurilor agricole. Viticultura reprezintă o ocupaţie tradiţională, în judeţul Arad, suprafaţa viilor pe rod este de 2524 hectare, toată fiind în proprietate privată, iar producţia de struguri a fost de 4018 tone la nivelul anului 2005.

Chiar dacă la unele culturi se înregistrează producţii medii la hectar superioare mediei pe ţară, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face în mod arbitrar, fără efectuarea studiilor agrochimice, care să stabilească dozele optime necesare a fi aplicate.

Cantităţile de îngrăşăminte chimice aplicate în perioada 2000 - 2006

An

Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanţă activă)

N + P2O5 + K2O

(kg / ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2000 8 556 3 111 396 12 063 34,69 23,58

2001 12 575 3 374 170 16 119 46,28 31,51

2002 14 140 3 435 433 18 008 51,65 35,20

2003 10 787 4 018 269 15 074 43,21 29,46

2004 12 718 3 834 237 16 789 48,12 32,82

2005 11 561 4 022 216 15 799 45,23 30,89

2006 11 513 3 517 358 15 388 44,05 30,09

62

Analizând tabelul prezentat se poate observa o crestere a cantităţilor de îngrăşăminte aplicate într-o primă perioadă a intervalului considerat, pentru ca mai apoi, începând cu anul 2004 să se observe o scădere constantă a utilizării îngrăşămintelor în practica agricolă. Îngrăşămintele organice au fost aplicate pe suprafeţe restrânse, dispersate.

În ceea ce priveşte gradul de mecanizare a agriculturii, judeţul Arad se situează pe locul doi în cadrul Regiunii de Dezvoltare Vest din punct de vedere a numărului de tractoare şi maşini agricole. Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Arad, 2005

Tractoare Pluguri Cultivatoare mecanice

Semănători mecanice

Maşini de împrăştiat îngraşăminte chimice

Maşini de stropit şi prafuit

Combine pentru recoltat cereale

Combine pentru recoltat furaje

Vîndrovere pentru recoltat furaje

Prese pentru balotat paie şi fân

Total 7952 6132 1948 3464 715 112 1222 67 70 313 Proprietate privată

7884 6110 1940 3454 711 94 1215 65 68 309

Deşi numărul de tractoare şi maşini agricole este în creştere, gradul de dotare a agriculturii cu mijloace tehnice este redus. Pe un tractor fizic revine o suprafaţă de teren de 43,9 ha, situându-se sub media pe ţară. În plus, mijloacele tehnice au un pronunţat grad de uzură fizică şi morală. Numărul insuficient de tractoare şi maşini agricole, coroborat cu gradul înalt de uzură fizică şi morală şi cu tarife inaccesibile pentru micii producători agricoli determină nivelul scăzut de mecanizare a lucrărilor agricole şi întoarcerea, în numeroase cazuri, la tracţiunea animală şi la munca manuală.

b. Producţia animală Începând cu 1990, creşterea animalelor a cunoscut o perioadă dificilă, concretizată atât prin reducerea semnificativă a efectivelor de animale, cât şi prin reducerea producţiei animaliere. În anul 2005, producţia animală reprezenta 35 % din totalul producţiei agricole.

Efectivele de animale din judeţul Arad, 2005 Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine

(familii)

Total 61464 250798 308699 3168 13328 1682471 34915

Proprietate privată

60626 249816 308687 3168 13141 1682471 34915

Producţia agricolă animală din judeţul Arad, 2005 Carne –

total (tone greutate în viu)

Carne de bovine

Carne de porcine

Carne de ovine şi caprine

Carne de pasăre

Lapte (mii hl)

Lână (tone)

Ouă (mil bucăţi)

Miere extrasă (tone)

Total 37647 5720 20534 4789 5398 1253 707 159 552

Proprietate privată

37469 5637 20452 4789 5397 1252 707 159 552

63

La declinul efectivelor de animale şi al producţiei zootehnice au concurat mai multe împrejurări: desfiinţarea complexelor zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie şi cvasilichidarea fostelor asociaţii economice intercooperatiste, precum şi a complexelor de porci şi păsări cu capital integral sau majoritar de stat, sectorul cel mai bine situat din punct de vedere tehnologic şi cu cele mai mari şanse de a face faţă concurenţei produselor străine pe piaţa internă şi externă; condiţiile inadecvate existente în sectorul particular, dominat de gospodăriile ţărăneşti, pentru creşterea animalelor la scară mare, lipsa resurselor băneşti, a construcţiilor necesare, a furajelor şi a comportamentului specific producătorului pentru piaţă, cu preocupări şi cunoştinţe privind tehnologiile performante şi cerinţele pieţei concurenţiale.

1.3. FONDUL FORESTIER Fondul forestier este compus din totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, protecţie şi administraţie silvică şi a terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice.

Suprafaţa pădurilor cuprinde terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră constând în arbori şi arbuşti, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta directă a fondului forestier.

În judeţul Arad, terenurile forestiere ocupă o suprafaţă de 182 865,5 ha, deţinând aproximativ 27% din suprafaţa totală. Suprafaţa fondului forestier este administrată de Direcţia Silvică Arad (124 094 ha) şi de către Ocoalele Silvice Private (58 771,6 ha). Ocoalele Silvice Private care administrează suprafeţe forestiere pe teritoriul judeţului Arad sunt: O.S.Codrii Iancului din localitatea Hălmagiu - 11 003 ha; O.S. Zărand, localitatea Târnova - 10 312 ha; O.S. Dumbrava, localitatea Beliu - 10 415,3 ha; O.S.Codrii Zărandului, localitatea Sebiş - 12 370 ha; O.S. Valea Mureşului, localitatea Bârzava - 8 894 ha; O.S. Lungu Bălănescu, localitatea Buteni - 5 777,3 ha (cartograma 21)

Pădurile de foioase acoperă cele mai mari suprafeţe, peste 90 % din fondul forestier, urmate de pădurile de conifere care deţin doar 6,4 %. Din punct de vedere al repartiţiei geografice 27% din suprafaţa fondului forestier este situată în regiunile de deal şi de munte, iar 4,2% în regiunile de câmpie.

Funcţiile pădurii Pădurile îndeplinesc diferite funcţii, însă sunt predominante pădurile de producţie care acoperă suprafeţe compacte în Munţii Zarandului şi Codru-Moma, o importanţă deosebită o au şi pădurile de protecţie existente în lungul văilor Mureş şi Crişului Alb.

Funcţia economică a pădurii joacă un rol important, în fiecare an fiind valorificate diverse produse principale şi secundare ale pădurii.

În cursul anului 2006, Direcţia Silvică Arad, a valorificat produse principale şi secundare ale pădurii, după cum urmează:

- seminţe forestiere: 4,5 tone;

- puieţi forestieri din pepinierele din judeţul Arad - 139570 bucăţi;

- fructe de pădure: măceşe congelate 10 tone; ciuperci comestibile din flora spontană 10 tone;

- alte produse şi accesorii: plante medicinale 11 tone, cu valoarea de 15400 RON; pomi de iarnă 137500 bucăţi, în valoare de 2294 RON.

- În cadrul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, în anul 2006, au fost valorificate următoarele produse principale şi secundare ale pădurilor:

- Ocolul Silvic Zărand, localitatea Târnova s-au valorificat 12150 bucăţi de puieţi forestieri din pepiniere proprii;

64

- Ocolul Silvic Valea Mureşului, localitatea Bârzava s-au valorificat 52 bucăţi pomi de iarnă;

- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu, localitatea Buteni, s-au valorificat 200 bucăţi pomi de iarnă în valoare de 6490 RON.

- Ocolul Silvic Dumbrava, localitatea Beliu; Ocolul Silvic Codrii Iancului, localitatea Hălmagiu şi Ocolul Silvic Codrii Zărandului, localitatea Sebiş, în anul 2006 nu au valorificat răchită pentru butaşi, împletituri şi marfă,seminţe forestiere, puieţi forestieri din pepiniere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, produse accesorii ale pădurii, produse piscicole şi produse apicole.

În anul 2006 au fost puse în circuitul economic următoarele cantităţi de masă lemnoasă: 398 000 m3 pentru agenţi economici şi 98 m3 pentru consumul populaţiei. Cantitatea de masă lemnoasă pusă în circuitul economic în cadrul Ocoalelor Silvice Private, 2006

Denumire Ocol Silvic Masa lemnoasă pusă în circuitul economic (m3) Agenţi economici Consumul populaţiei

Zărand 20513 12690 Valea Mureşului 18400 2500 Dumbrava 17000 10300 Codrii Iancului 15500 7400 Codrii Zărandului 20476 9928 Lungu Bălănescu 14 2,3

Starea de sănătate a pădurilor este urmărită prin activităţile specifice derulate de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de Monitoring Forestier, organizat în România în concordanţă cu metodologia comună adoptată de toate ţările europene.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a pădurilor din judeţul Arad, cel mai des fenomen înâlnit în cursul anului 2006 a fost acela de uscare care s-a manifestat în diferite grade pe suprafeţe nu foarte mari din suprafaţa totală a pădurii. Suprafaţa de pădure afectată de uscare în judeţul Arad, 2006

Grupe de specii

Suprafaţă totală de pădure

ha

Suprafaţa de pădure afectată de uscare

TOTAL ha

Din care: Incipientă

% şi ha Slabă

% şi ha Medie % şi ha

Avansată % şi ha

Răşinoase - - - - - -

Foioase 13 955 3 190 30% 90 ha

70% 2 260 ha - -

TOTAL 13 955 3 190 30% 90 ha

70% 2 260 ha - -

Gradul de uscare al arboretelor administrate de Direcţia Silvică Arad, pe specii şi subgrupe de specii, 2006

Grupe de specii


ha


TOTAL ha


% şi ha Slabă

% şi ha Medie % şi ha

Avansată % şi ha

Răşinoase 8 232 - - - - -

Foioase 115 862 2 655 3,76% /100 50,2% / 1333 46,02 % / 1 222

TOTAL 124 094 2 655 100 1 333 1 222

65

Din cadrul Ocoalelor Silvice Private, în anul 2006, numai în Ocolul Silvic Dumbrava s-au semnalat fenomene de uscare al arboretelor.

Suprafaţa de pădure afectată de uscare în cadrul Ocolului Silvic Dumbrava

Grupe de specii


ha


TOTAL ha


% / ha Slabă % / ha

Medie % / ha

Avansată % / ha

Răşinoase 737,1 118,9 73 /87,1 18,67 /22,2 8,07 /9,6 -

Foioase 9 548,1 1282,8 69,61 /893,6 18,33 /235,2 10,37 /133,1 1,6 /20,9

TOTAL 10 285,2 1401,7 980,7 257,4 142,7 20,9

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri. Recoltarea de masă lemnoasă din fondul forestier al judeţului Arad, se realizează pe baza posibilităţii arboretelor parcurse cu tăieri, calculată pe fiecare unitate de producţie (UP) şi ocol silvic, în funcţie de creşterea medie indicatoare. Posibilitatea arboretelor este diminuată în funcţie de reţeaua de drumuri forestiere existente; în judeţul Arad accesibilitatea în fondul forestier este doar de 6 m/ha.

Posibilitatea pădurilor din judeţul Arad, pentru suprafeţele de fond forestier, administrate de către Direcţia Silvică Arad, conform amenajamentului pentru anul 2006, este de 359000 m3, din care: 255 000 m3 tăieri de produse principale; 69 700 m3 tăieri de produse secundare; 30 200 m3 tăieri de igienă şi 4 100 m3 pentru curăţiri.

Posibilitatea pădurilor la nivelul Ocoalelor Silvice Private din judeţul Arad, 2006 Denumire Ocol

Silvic Tăieri de produse

principale

Tăieri de produse

secundare

Tăieri de igienă

Curăţiri Total

Zărand 26323 6223 3324 521 36391 Valea Mureşului 20971 8796 2593 315 32075 Dumbrava 18955 7196 3511 698 30360 Codrii Iancului 25871 8882 3669 230 38652 Codrii Zărandului 23271 8806 3138 777 35992 Lungu Bălănescu 8775 5073 3000 296 17144

Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Direcţia Silvică Arad, în anul 2006, este de 392 000 m3, din care 330 000 m3 pentru agenţii economici şi 62 000 m3 pentru consumul populaţiei.

La nivelul Ocoalelor Silvice Private a fost recoltat un volum total de masă lemnoasă de 150 907 m3.

Volumul recoltat efectiv de masă lemnoasă din pădurile administrate de către:

- Ocolul Silvic Zărandul este de 33 203 m3, din care: pentru agenţii economici 20 513 m3 şi pentru populaţie, lemn de foc 12 690 m3;

- Ocolul Silvic Valea Mureşului - 20 900 m3, din care: pentru agenţii economici 18 400 m3 şi pentru populaţie 2 500 m3;

66

- Ocolul Silvic Dumbrava - 27 300 m3, din care: pentru agenţii economici 17 000m3 şi pentru populaţie 10 300m3;

- Ocolul Silvic Codrii Iancului - 22 900 m, din care: pentru agenţii economici 15 500m3 şi pentru populaţie 7 400 m3;

- Ocolul Silvic Codrii Zărandului – 30 404 m3, din care: pentru agenţii economici 20 476 m3 şi pentru populaţie 9 928 m3;

- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu - 16 200 m3, din care: pentru agenţii economici 13 900 m3 şi pentru populaţie 2 300 m3.

Suprafeţe de păduri scoase din circuitul forestier În anul 2006, nu a fost aprobată schimbarea cetegoriei de folosinţă pentru nicio suprafaţă de teren forestier aflată în adminstrarea Direcţiei Silvice Arad sau în administrarea Ocoalelor Silvice Private.

Suprafeţe de păduri regenerate Suprafeţele de pădure parcurse cu lucrări de regenerare în anul 2006, în judeţul Arad, sunt:

- împăduriri integrale 209 ha, din care 2% pierderi, 8% reuşită satisfăcătoare, 85% bună, 5% foarte bună

- regenerări naturale 482 ha, cu reuşită bună.

În cadrul fondului forestier administrat de către Direcţia Silvică Arad s-au efectuat lucrări de regenerare pe o supafată de 129 hectare, iar pe o suprafaţă de 345 hectare s-a înregistrat o regenerare naturală a pădurii. Astfel, pe 89 % din suprafaţa supusă lucrărilor de regenerale (artificiale sau naturale), starea lucrărilor este bună, pe 9 % din suprafaţă este satisfăcătoare şi pe 2 % s-au înregistrat pierderi din cauza inundaţiilor.

Suprafeţele de păduri administrate de către Ocoalele Silvice Private din judeţul Arad, au fost parcurse cu lucrări de regenerare în cursul anului 2006, situaţia lor fiind următoarea:

- Ocolul Silvic Zărandul - împăduriri integrale 35,7 ha şi regenerări naturale 19,8 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;

- Ocolul Silvic Valea Mureşului - împăduriri integrale pe 2 ha şi regenerări naturale pe 0 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;

- Ocolul Silvic Dumbrava - împăduriri integrale pe 11 ha şi regenerări naturale pe 35 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;

- Ocolul Silvic Codrii Iancului - împăduriri integrale pe 15 ha şi regenerări naturale pe 53 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă;

- Ocolul Silvic Codrii Zărandului - împăduriri integrale pe 12,5 ha şi regenerări naturale pe 24,4 ha. Reuşita regenerărilor este bună, nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă.

- Ocolul Silvic Lungu Bălănescu - împăduriri integrale pe 0 ha şi regenerări naturale pe 50 ha. Reuşita regenerărilor este 30% , nu s-au semnalat suprafeţe afectate de secetă.

1.4. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE DIN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI

PESCUIT

Conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN), la nivelul judeţului Arad au fost identificate în anul 2006 un număr total de 293 de întreprinderi a căror activitate se bazează pe prelucrarea produselor provenite din agricultură, silvicultură şi pescuit. Astfel, 210 dintre

67

acestea au ca obiect de activitate agricultura, vânătoarea şi alte servicii anexe ; 76 silvicultura, exploatarea forestieră şi alte servicii anexe şi doar 7 dintre acestea sunt specializate în pescuit, piscicultură şi alte servicii anexe. Aceste întreprinderi au o cifră de afaceri de 188968083 Ron şi un număr 2396 de salariaţi (cartograma 22) , dintre care 1558 sunt concentrati în agricultură şi vânătoare.

Cele mai multe întreprinderi specializate în silvicultură şi exploatare forestieră se găsesc în jumătatea estică a judeţului Arad (cartograma 23)unde suprafeţele acoperite cu păduri se întind pe suprafeţe foarte mari. Activităţile economice specializate în agricultură şi vânătoare sunt concentrate în regiunile de câmpie din jumătatea vestică unde terenurile arabile reprezintă categoria principală de utilizare a terenurilor agricole. Societăţile cu numărul cel mai mare de salariaţi sunt situate în localităţile Pecica, Vladimirescu, Olari, Cermei, Vinga etc.

Concluzii Agricultura reprezintă un sector important al economiei judeţului Arad concentrând peste 25,9% din totalul populaţiei ocupate. Potenţialul agricol este dat de extinderea mare a câmpiei în jumătatea vestică a judeţului, dar şi de condiţiile pedo-climatice favorabile dezvoltării agriculturii. În cadrul terenurilor agricole, terenurile arabile deţin cele mai mari ponderi (peste 68%) acestea fiind cultivate în cea mai mare parte cu cereale pentru boabe. Terenurile arabile se caracterizează printr-o productivitate ridicată, la majoritatea culturilor înregistrându-se producţii medii la hectar superioare mediei naţionale. Sectorul zootehnic este mai slab dezvoltat, efectivele de animale şi producţia animală au înregistrat o scădere semnificativă în perioada de tranziţie, în anul 2005 producţia agricolă animală reprezenta doar 35% din totalul producţiei agricole.

De asemenea, judeţul Arad dispune şi de un important fond forestier, suprafaţa acoperită cu păduri reprezintă 27% din suprafaţa totală a judeţului. Funcţia economică a pădurii joacă un rol important, în fiecare an fiind valorificate diverse produse principale şi secundare ale pădurii.

Cea mai mare importanţă pentru activităţile agricole o are agricultura şi serviciile anexe, domeniu în care sunt active cei mai numeroşi agenţi economici (210) din localităţile rurale arădene (Horia, Iratoşu, Cermei, Fântânele, Macea, Olari, Şagu, Sânleani, Semlac, Şimand, Socodor, Vinga). Agricultura şi serviciile anexe concentrează la nivel de UAT-uri cele mai importante efective de salariaţi cuprinşi în activităţi agricole, aşa cum este cazul localităţilor rurale Cermei, Horia, Iratoşu, Olari, Sânleani, Semlac, Şiria. În silvicultură, exploatarea forestieră şi serviciile anexe funcţionează puţini agenţi economici (76), repartiţia teritorială a UAT-urilor cu reprezentativitate a acestor activităţi fiind dictată de caracteristicile fizico-geografice ale cadrului natural: Dezna, Moneasa, Buteni, Avram Iancu, Săvârşin. Forţa de muncă salariată implicată în activităţi forestiere se ridică la efective de 30 persoane până la 100 persoane. Pescuitul, piscicultura şi serviciile anexe sunt domeniu de activitate doar pentru 7 agenţi economici, activi în Cermei, Zădăreni, Bocsig. Forţa de muncă salariată în acest tip de activităţi este puţin numeroasă, cuprinsă între 3 şi 17 persoane.

Localităţile rurale cu activităţi agricole importante, ca număr de agenţi economici activi şi ca forţă de muncă salariată implicată, sunt: Olari, Semlac, Sânleani, Iratoşu, Horia, Vladimirescu, Avram Iancu, Săvârşin, Vinga, Moneasa. O parte dintre aceste aşezări au şi activităţi terţiare (mai ales turism) de importanţă locală sau chiar judeţeană şi regională.

68

2. INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI, CONSTRUCŢIILE Baza economică a oraşelor s-a format în urma acţinunii unui complex de factori cu direcţii şi intensităţi variabile în funcţie de condiţiile locale (Ianoş Ioan, 1987). Mutaţiile intervenite în structura populaţiei salariate în perioada economiei centralizate au fost determinate de crearea în mod continuu de locuri de muncă în ramurile industriei, de eliberarea de forţă de muncă din agricultură, urbanizarea continuă şi transformările radicale ale caracteristicilor social-economice ale zonelor rurale.

Oraşul reprezintă un organism integrat într-un teritoriu, ce constituie pentru acesta mediul din care îşi ia resursele şi în care îşi distribuie valorile dar şi deşeurile. Oraşul se comportă ca un sistem termodinamic şi informaţional optimal deschis, supunându-se legilor termodinamicii datorită transferului permanent de energie dintre acesta şi mediul înconjurător (Ianoş, 2000).

Activităţile industriale reprezintă elementul cel mai dinamic şi cu efectele cele mai vizibile asupra unui centru urban. Tocmai procesul de industrializare a dus la impulsionarea vieţii economice şi sociale a unor localităţi rurale, care ulterior au fost investite cu statut de oraş, la accentuarea relaţiilor dintre oraşe şi zonele înconjurătoare.

În perioada socialistă, industria a jucat un rol important în transformarea economiei româneşti, devenind ramura dominantă iar rolul ei a crescut prin producerea de bunuri materiale pentru alte domenii de activitate. La modernizarea industriei a contribuit dinamica accentuată a ramurilor generatoare ale progresului tehnic – electrotehnică, construcţii de maşini, energie electrică şi termică, chimică.

Sectorul privat s-a dezvoltat tot mai mult, înlocuind marile industrii care au caracterizat economia judeţului Arad în anii 1980. Forţa de muncă din industria uşoară (textile, încălţăminte) a fost absorbită prima de sectorul privat unde au apărut firme care lucrează în lohn. După o perioadă în care lohnul a mers foarte bine, tendinţa este renunţarea la acest mod de lucru deoarece argumenul principal al acestei activităţi este strămutarea producţiei într-o zonă cu manoperă ieftină, iar în perioada următoare, mai ales odată cu aderarea la Uniunea Europeană, piaţa muncii din România nu va mai fi la fel de atractivă pentru investitori. De aceea, în acest moment, managerii acestor firme sunt preocupaţi de mărirea ponderii producţiei proprii, destinată pieţei interne, în totalul producţiei proprii.

Judeţul Arad dispune de o industrie diversificată şi complexă, în care ponderea majoritară este deţinută de industria prelucrătoare (90% din producţia totală) – alimentară, industria mijloacelor de transport feroviar chimică, uşoară şi prelucrarea lemnului. În prezent industria judeţului Arad prezintă o insuficientă orientare către piaţă, o competitivitate redusă a produselor realizate, datorită uzurii fizice şi morale a maşinilor şi utilajelor, tehnologiilor învechite, lipsei de iniţiativă, slaba motivare a managerilor.

2.1.RESURSE LOCALE VALORIFICATE DE INDUSTRIE Datorită diversităţii morfopedologice şi naturii formaţiunilor geologice se explică varietatea resurselor naturale şi a activităţilor productive legate de valorificarea acestora.

Cele mai bogate şi variate resurse naturale sunt concentrate în zona Munţilor Zarandului şi Codru-Moma, unde se găsesc mari rezerve de materiale de construcţie, în special calcare mezozoice, conglomerate şi gresii cuarţitice (Munţii Codru-Moma) şi calcarele roşii, diabazele triasice, intriziunile de gabrouri şi diorite, granodiorite, marnele calcaroase şi conglomeratele cretacice (Munţii Zarandului).

Se remarcă prezenţa unor importante rezerve de roci utile, îndeosebi de granite, diorite, diabaze, calcare, dolomite, gresii şi conglomerate utilizate atât în industrie, cât mai ales în construcţii. Astfel, sunt renumite exploatările de granite cu biotit (Hălmăgel, Baraţca, Cladova, Galşa-Dealul Viilor, Radna, Săvârşin), andezite (Aciuţa, Hălmagiu, Leasa, Mocrea, Vârfurile), diorite

69

(Bârzava, Păuliş, Şiomuş), diabaze (Bătuţa şi Vărădia de Mureş), calcare jurasice compacte (Căprioara, Cuvin, Galşa, Dealul Pleaşca, Groşii Noi, Măderat), calcare triasice marmoreene (Moneasa), gresii şi conglomerate (Milova) şi balastiere în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale Mureşului.

Izvoarele termale şi minerale, cunoscute şi captate din cele mai vechi timputi reprezintă importante bogăţii. Izvoarele termale de la poalele Munţilor Codru-Moma, din arealul Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice. Astfel, pe baza substanţelor minerale terapeutice, a factorilor naturali curativi a luat fiinţă complexul balneoclimateric Moneasa. Mai numeroase, izvoarele minerale sunt localizate în localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor. Compoziţia chimică a apelor minerale este predominant alcalină, carbogazoasă-feruginoasă, slab radioactivă.

De asemenea, sunt prezente unele structuri petrolifere în Câmpia Aradului.

2.2.POPULAŢIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ŞI FENOMENUL DE ŞOMAJ Structura sectorului secundar scoate în evidenţă din punct de vedere al populaţiei ocupate o predominanţă la nivelul judeţului Arad în anul 2006 a activităţii de prelucrare (82%), urmată de construcţii (11%), producţia şi distribuţia energiei electrice (4%) şi industria extractivă (3%) (fig. C.2.1.).

3%

82%

11%4%

extractivă

prelucrătoare

energetică

construcţii

Fig. c.2.1 Sectorul secundar - structura populaţiei ocupate (2006)

Populaţia ocupată în industrie se cifra la aproximativ 64000 persoane, ceea ce reprezenta 31% din totalul ocupaţilor judeţului. Cel mai mare număr de ocupaţi în industrie se înregistrează în municipiul Arad (27000 pers.) urmat de comuna Vladimirescu (1310 pers.) aflată în aria de influenţă a reşedinţei de judeţ. În topul ierarhiei se găsesc în continuare celelalte oraşe ale judeţului, Pecica, Sântana, Ineu, Lipova, Curtici, Pâncota, Chişineu-Criş, Sebiş (între 1324 şi 597 pers.) dar şi unele comune din imediata apropierea a oraşelor Arad – Fântânele (988 pers.), Zimandu Nou (639); Curtici – Macea (868) şi Ineu – Şicula (693).

Procentual, cea mai mare pondere al ocupaţilor din industrie înregistrează comunele Fântânele (51,5%) şi Livada (49,4%), Iratoşu (47,2%), Şicula (46,4%), Şofronea (46,3%), Zimandu Nou (45,1%), Zăbrani (42,6%). Dintre oraşele cu peste 40% ocupaţi în industrie se regăsesc Pâncota, Sântana şi Pecica (fig. c.2.2.).

70

Fig. c.2.2.Ponderea populaţiei ocupate în industrie din total populaţie ocupată (2002)

Întreruperea unor capacităţi de producţie a condus la reducerea numărului de salariaţi, industria devenind astfel principala ramură generatoare de şomaj în judeţul Arad în anii imediat următori revoluţiei. Scăderi mari ale numărului mediu de salariaţi s-au înregistrat în industria de construcţii metalice, în industria de maşini şi echipamente, în cea a prelucrării lemnului, textilă şi a confecţiilor, în industria chimică şi în general în toate ramurile industriei. De asemenea, descentralizarea economiei a creat o profundă criză managerială.

Apariţia sectorului privat a asigurat absorbţia şomerilor, astfel că în ultimii ani şomajul a scăzut constant numărul acestora. Industria a cunoscut numeroase transformări, reuşindu-se privatizarea cu succes a mai multor societăţi, au apărut, cu preponderenţă în sectoarele industriei uşoare, societăţi private care lucrează în sistem lohn şi s-a reuşit atragerea de investitori străini şi crearea unor zone industriale în care activează societăţi din domeniul construcţiilor de maşini, a accesoriilor pentru industria auto, a prelucrărilor metalice.

Şomajul generat de transformările marilor societăţi a fost absorbit total în domeniul confecţiilor şi încălţămintei de firmele străine care produc cu precădere în sistem lohn. În domeniul construcţiilor de maşini absorbirea şomerilor s-a făcut într-o perioadă mai îndelungată de timp, acest lucru datorându-se atât faptului că în acest domeniu investiţiile pentru pornirea unei noi afaceri sunt mult mai mari, cât şi elasticităţii mai reduse a personalului faţă de orientarea spre alte sectoare.

71

Fig.c.2.3 Diferenţa dintre ponderea populaţiei ocupate în industrie din totalul populaţiei ocupate între 1992 – 2002 Dinamica ocupaţilor în sectorul industrial a avut o dinamică descendentă în perioada dintre ultimele două recensăminte, 1992-2002 în majoritatea localităţilor judeţului. Cele mai drastice scăderi procentuale au înregistrat comunele Pleşcuţa (18%), Moneasa (17,4%), Brazii (13,7%), Bata (13,6%) şi oraşele Pâncota (14,9%) şi Arad (13,6%).

La polul opus, cu creşteri ale ocupaţilor din industrie se numără comunele Şicula, Şemlac, Cermei, Macea, Livada, Hălmăgel, Zăbrani (între 17,9 şi 10,2%). De menţionat că, în jumătate din localităţile judeţului dinamica ocupaţilor din industrie a variat pe un ecart cuprions între -5 şi 5% (fig. c.2.3.).

2.3. FUNCŢIILE URBANE ALE ORAŞELOR Mai puţin evidente la Recensământul populaţiei din 1992, dar pregnante la începutul mileniului III, noile particularităţi ale dezvoltării României generează o restructurare a dimensiunilor şi a funcţiilor urbane. Întregul sistem urban al României, în consecinţă şi oraşele judeţului Arad, intră într-un profund proces de restructurare iar procesul de urbanizare capată dimensiuni şi caracteristici noi.

Utilizând graficul tip nomogramă în anul 2002, în judeţul Arad se pot identifica 3 categorii funcţionale de oraşe: industriale (50% şi peste popualţie ocupată în industrie şi construcţii), de servicii (50% şi peste în sectorul terţiar) şi mixte (nici un sector nu înregistrează valori peste 50%).

Din categoria oraşelor industriale complexe şi de servicii (populaţia ocupată în sectorul secundar este cuprinsă între 50-75%, cea din servicii este între 25-50% iar în agricultură are valori de până la 25%) face parte doar oraşul Pâncota, oraş în care prelucrarea lemnului ocupă un rol important în baza economică.

72

Fig.c.2.4 Funcţiile oraşelor din judeţul Arad Este o etapă nouă, de trecere de la oraşul industrial la oraşul de servicii, ce corespunde unei întregi tranziţii economice şi social-politice a ţării. Funcţiile industriale rămân importante în continuare - mult mai importante ca în economiile dezvoltate vest-europene - industria şi tehnologia modernă trebuind să faciliteze sistemului urban românesc o dezvoltare viitoare compatibilă cu exigenţele integrării în sistemul urban european.

După 1989, ca urmare a crizei economice, dar şi a celei urbane ce a urmat, destructurarea funcţionala a oraşelor, readuce în actualitate modelul funcţional urban bazat pe terţiarizarea economiei urbane. După 1990, serviciile s-au caracterizat printr-o dinamică pozitivă în special în oraşe. Oraşele de servicii au cel puţin 50% populaţie ocupată în sectorul terţiar, celelalte sectoare, aflate în dependenţă unul de altul, deţin sub 50% ocupaţi. În această categorie se încadrează 6 oraşe ale judeţului Arad împărţite în două categorii: oraşe de servicii şi industriale (Arad, Lipova, Chişineu-Criş, Ineu şi Sebiş) şi oraş de servicii şi agricol (Nădlac).

Oraşele mixte, în număr de 3, au cea mai mare parte a populaţiei ocupate în sectoarele secundar şi terţiar şi mai puţin în cel primar. Această categorie include oraşele Pecica, Curtici şi Sântana (fig. c.2.4).

2.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE Salariaţii din industrie În 2005 numărul total al salariaţilor la nivel judeţean era de 115700 persoane din care 53440 persoane în activităţile industriale (2072 în industria extractivă, 48501 în cea prelucrătoare şi 2864 în cea energetică). La nivelul industriei din numărul total de salariaţi 70704 se încadrau în categoria muncitorilor.

În 2002, numărul mediu al salariaţilor din judeţul Arad înregistra un ecart de variaţie între 1 şi 36558 persoane în Şilindia, respectiv municipiul Arad. Din analiza numărului salariaţilor industriali se observă următoarea distribuţie a claselor de mărime: 27 localităţi au sub 10 salariaţi (0,33% din totalul forţei de muncă din industrie), localităţi, de altfel, şi cu număr mic de locuitori; din categoria 11-50 salariaţi făceau parte 18 localităţi (1,02% din forţa de muncă

73

industrială); centrele cu peste 50-100 salariaţi - 11, totalizau 1,80% din totalul forţei de muncă industriale. În următoarele categorii 101-500 se încadrează 10 localităţi (4,13% din forţa de muncă), între 500-1000, 4 localităţi (5,43%) iar între 1000 şi 1600, 3 localităţi (8,69%).

Din ultima categorie face parte oraşul Arad cu 36558 salariaţi industriali, ce deţine 78,85% din totalul forţei de muncă. Iese în evidenţă gradul scăzut de dependenţă a economiilor locale de activităţile industriale (ponderea salariaţilor industriali din totalul forţei de muncă). Aceasta redă mai bine intensitatea dezvoltării industriale şi reacţiile diferite faţă de celelalte localităţi în perioada de tranziţie (fig. c.2.5).

Fig.c.2.5 Distribuţia salariaţilor din industrie, 2002

Structura sectorului industrial( an 2005) scoate în evidenţă o predominanţă a industriei prelucrătoare. Industria extractivă este prezentă cu ponderi mai însemnate în localităţile Tăuţ, Vărădia de Mureş, Felnac, Pecica, Petriş, Pleşcuţa, Hălmagiu, Hălmăgel, Vârfurile, Păuliş şi Zimandu Nou. Industria energetică ocupă un rol important în Zerind, Târnova, Tăuţ, Birchiş, Brazii, Moneasa,Săvârşin, Şilindia, Gurahonţ, Bata şi Grăniceri(cartograma 24)

Distribuţia geografică a efectivelor de forţă de muncă salariată în industrie din anul 2006 indică, aşa cum era şi firesc, o concentrare numerică în centrele urbane, în special în municipiul Arad, dar pe fondul general al reducerii semnificative a efectivelor de salariaţi din industrie. Aceasta tendinţa semnifică o terţiarizare a economiei judeţului, atât în mediul rural, cât şi în localităţile rurale. Se remarcă o corelaţia mai bună între mărimea efectivelor de salariaţi din industrieşi tipurile funcţionale al oraşelor de servicii şi industriale (Arad, Chişineu-Criş, Ineu, Sebiş, Lipova) şi cel al oraşelor industriale complexe şi de servicii (Pâncota). Structura salariaţilor din industrie după activităţi CAEN indică o concentrare a numului de salariaţi în cadrul agenţilor economici activi în fabricarea produselor textile, de îmbrăcăminte (Arad, cu 8858 salariaţi, Ineu, cu 1088 salariaţi, Curtici, cu 794 persoane, Lipova, cu 476 persoane), în fabricarea produselor minerale nemetalice, industrie metalurgică, industria construcţiilor metalice, industria de maşini şi echipamente (Arad, cu aproximativ 3950 salariaţi, Chişineu-Criş, cu 362 persoane, Sebiş, cu 150 persoane şi Lipova, Pecica, cu câte aproximativ 100 salariaţi fiecare).

În mediul rural arădean sunt concentraţi numai 15,4% din numărul total al salariţilor din industrie si aproape jumătate dintre aceştia sunt angajaţi ai unor agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în localitaţi aflate în apropierea centrelor urbane sau în localităţi rurale componente ale oraşelor (Nadab, localitate aparţinătoare de oraşul Chişineu-Criş, cu peste 3400 salariaţi într-o firmă cu activitate în industria de maşini şi aparate electrice) (cartograma 25).

74

Cifra de afaceri Dacă analizăm structura economiei judeţului Arad pe baza datelor din bilanţurile contabile depuse în 2004 rezultă că pe primul loc ca pondere se află industria cu o pondere de 42,13 % în cifra de afaceri realizată de judeţul Arad şi de 15,27 % în ceea ce priveşte numărul firmelor. Se observă că, spre deosebire de 1998, ponderea activităţilor comerciale (inclusiv aprovizionarea tehnico-materială), a scăzut de la 46,8 % la 38,09 % din cifra de afaceri trecând astfel pe locul doi. Din punct de vedere al numărului de firme, comerţul se menţine pe primul loc cu un număr de 4474 de firme, adică 39,51 % din numărul total de firme.

Pe locul trei în privinţa cifrei de afaceri a judeţului se află construcţiile, cu o pondere de 5,54 % în volumul cifrei de afaceri şi de 5,94 % în numărul societăţilor.

Structura firmelor cu capital străin, pe domenii de activitate Domeniul de activitate Număr de firme %

industrie alimentară 18 2,3

industria textilă 70 9,1

industria lemnului 35 4,6

construcţii metalice 29 3,8

industria încălţămintei 39 5,1

Construcţii 25 3,3

ind. constructoare de maşini şi echipamente

10 1,3

Industria constructoare de maşini. Dintre acestea Uzina de Vagoane Astra a fost şi a rămas cea mai mare. Această întreprindere s-a confruntat cu probleme legate de eficientizarea producţiei, menţinerea pieţelor externe şi extinderea lor, probleme de decapitalizare, detehnologizare şi mai ales lipsă de lichidităţi, rezultată din incapacitatea CFR de a achita sau de a achiziţiona noi vagoane. Criza în care a intrat întreprinderea a avut efect şi asupra activităţilor create în jurul acestui colos: proiectare, aprovizionare tehnico-materială etc. Pentru atragerea investitorilor străini, în septembrie 1998 s-a decis divizarea societăţii în două: Astra Vagoane Arad şi Astra Vagoane Călători SA. În iulie 1999 acţionar majoritar la Astra Vagoane Arad a devenit societatea americană de profil Trinity Industries, societate care a transformat firma arădeană într-o firmă modernă, competitivă. Societatea nou înfiinţată Astra Vagoane Călători a fost privatizată în 2000, fiind o societate cu capital integral românesc. În prezent, ea este nucleul unui grup de firme din care fac parte ARIS SA –care fabrică boghiuri şi componente pentru material rulant, dar şi maşini unelte, IRVC Caransebeş SA –unde se fac servicii de mentenaţă vagoane şi Astra Comind SRL –o societate de comerţ şi logistică.

ARIS - întreprinderea de strunguri Arad nu a beneficiat de o conjunctură prea favorabilă. Prin concedieri succesive personalul, s-a redus drastic pe seama lipsei de piaţă de desfacere pentru produsele sale tradiţionale şi incapacitatea reconvertirii firmei într-un domeniu care să-i permită relansarea. Astfel, în anul 2000, datorită datoriilor mari acumulate a fost la un pas de închidere. Din fericire, privatizarea din anul 2002, când a fost cumpărată de Astra Comind Arad, s-a dovedit a fi un succes. Aflată în faliment, fabrica de strunguri a fost repusă pe linia de plutire, ajungând să fie în prezent o societate profitabilă şi fără datorii la stat. Investitorul a salvat locurile de muncă ale angajaţilor şi a creat peste 600 noi locuri de muncă. Salariaţii au de lucru, fiind încheiate contracte comerciale pe următorii 3 ani, 70% din producţie fiind destinată exportului. Proprietarul Aris a reînfiinţat Centrul de cercetare şi proiectare (după o perioadă în care nu a funcţionat de 8 ani), unde lucrează circa 70 de ingineri.

75

AZOMA este producătoare de utilaje agricole, mori şi maşini pentru uz gospodăresc, maşini şi instalaţii pentru preparat furaje concentrate, utilaje componente pentru hale de porci, bovine şi păsări, instalaţii pentru irigaţii, etc., a fost privatizată în august 2000. În 2002, numărul salariaţilor a ajuns la 240 (de la 110), preocuparea continuă pentru eficientizarea producţiei, investiţiile în tehnologie, găsirea în permanenţă de produse şi servicii noi (ca de exemplu producerea de piese de schimb pentru utilajele proprii), precum şi subvenţiile acordate de guvern pentru agricultură, au contribuit la dezvoltarea continuă a societăţii arădene.

Industria chimică reprezentată de Combinatul chimic, care prin închidere a generat circa 3.000 de şomeri, a reprezentat un prim şoc pentru economia judeţului.

Industria de mecanică fină reprezentată prin întreprinderea de Orologerie industrială şi Fabrica de Ceasuri Victoria a cunoscut şi ea criza de pieţe de desfacere externe şi restrângerea drastică a pieţei interne. Lipsa de elasticitate şi tehnologiile învechite au dus la pierderea unei importante oportunităţi în sectorul contoarelor de apă, care a fost preluat de o firmă privată în continuă dezvoltare şi cu rezultate foarte bune. Cu toate acestea, pe lângă ceasuri mecanice de masă, "Victoria" SA mai produce contoare de apă, precum şi alte produse de mecanică fină. Înainte de 1990, firma era una dintre cele mai cunoscute din România în domeniul respectiv, dar în condiţiile unei uzuri fizice (de peste 60 %) şi morale mari a mijloacelor fixe, întreaga gamă de produse a societăţii se realizează cu costuri ridicate, ceea ce are ca urmare o eficienţă economică redusă a întregii activităţi.

SC "Victoria" SA a avut, în ultimii ani, o evoluţie economică ciudată în sensul că perioadele în care s-a obţinut profit au fost urmate de altele în care s-au înregistrat pierderi considerabile. Astfel, dacă în 2003 firma a avut o pierdere de 2,4 miliarde lei, în anul următor a avut un profit de 2,8 miliarde lei. Se impune în continuare înzestrarea societăţii cu instalaţii şi utilaje de înaltă tehnicitate, care să asigure importante economii de materii prime, materiale, energie, cheltuieli şi timp de lucru, micşorarea considerabilă a rebuturilor, abordarea unor produse noi şi creşterea calităţii.

Întreprinderea de Orologerie Industrială a fost preluată în noiembrie 1998 de firma italiană VIRO, reuşindu-se în următorii ani oprirea declinului şi aducerea întreprinderii pe un trend ascendent, investitorii italieni fiind mulţumiţi de profesionalismul personalului, ei participând cu capital şi piaţă de desfacere.

Industria lemnului. Combinatul de prelucrare a lemnului IMAR Arad a avut peste 6000 de salariaţi înainte de 1989, număr care s-a redus constant. Produsele fabricii s-au bucurat de o cerere mare la export în primii ani după 1990, după care a început şi aici un declin datorat scăderii competitivităţii ca urmare a creşterii preţurilor materiei prime, tehnologiei mai puţin productive şi a calităţii inconstante. Cu toate că societatea a fost privatizată, ea se confruntă în continuare cu probleme economice şi financiare specifice industriei mobilei.

IFET este o altă unitate mare din acest sector, care a fost privatizată dar nu s-a reuşit redresarea economică a societăţii care a ajuns în lichidare.

Prin reorganizarea şi privatizarea celor două mari societăţi s-au desprins secţiile din judeţ şi în urma reducerilor de personal şi a iniţiativei specialiştilor s-a creat un sector important de IMM-uri în domeniul prelucrării lemnului, dintre care unele cu rezultate foarte bune.

Industria Textilă reprezentată prin marile întreprinderi UTA, TEBA, TRICOUL ROŞU, a cunoscut profunde transformări, care au dus şi ele la concedieri în masă şi reorganizări. Cele două ţesătorii cu tehnologie veche şi necompetitivă şi-au încetat producţia aproape total; Tricoul Roşu a restructurat producţia, s-a desprins secţia de la Ineu care a devenit o unitate rentabilă care lucrează în special pentru piaţa externă, prin sistem lohn; iar fabrica din Arad, după reduceri succesive de personal a închiriat o parte din spaţii şi din personal unor societăţi mixte şi a reuşit să supravieţuiască, într-o nouă formă. Privatizarea societăţii TEBA a fost un real succes. Acţionarul olandez a adoptat o strategie de creştere graduală, investind peste 50 de milioane de

76

euro în utilaje şi amenajarea spaţiilor de producţie. Astfel, de la 100 de oameni astăzi societatea are peste 5000 de salariaţi în cele trei fabrici din Arad, Brad şi Iaşi. Fabrica din Arad are peste 2000 de salariaţi şi este una din firmele de succes. Unităţile de confecţii MODA, ARTEX etc. au lucrat în special în sistem lohn, şi continuă să funcţioneze la capacitate.

Şi în industria articolelor de uz casnic (întreprinderi producătoare de păpuşi (ARĂDEANCA), umbrele, rame de ochelari) a apărut fenomenul de reducere a pieţei externe şi scăderea drastică a celei interne, paralel cu apariţia concurenţei. Întreprinderile au trecut la reduceri masive de personal şi la închirierea unor spaţii disponibile pentru alte activităţi.

În 1993 se înfiinţează la Arad firma Contor Zenner, firmă care activează în cercetarea, dezvoltarea, producţia, comerţul şi serviciile în domeniul echipamentelor de măsurare. După preluarea fabricii de ochelari, în mai 2000 a fost inaugurat la Arad noul centru de producţie, cercetare şi e-business Contor Zenner România, aici producându-se anual o treime din totalul de contoare Zenner comercializate la nivel mondial. În 2001, a fost desemnată prima câştigătoare din România a trofeului Juran pentru calitate şi excelenţă în afaceri la categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

Industria alimentară (întreprinderile de industrializare a cărnii, de prelucrare a legumelor şi fructelor etc.) s-au confruntat cu probleme datorită lipsei de elasticitate şi tehnologiilor neperformante, dar şi a influenţelor aderării la CEFTA. Totuşi, şi în acest domeniu au apărut firme private care s-au impus pe piaţă şi au reuşit să supravieţuiască. Industria băuturilor alcoolice s-a menţinut dinamică în mare măsură datorită privatizărilor, schimbării tehnologiei şi creşterii calităţii produselor. Industria de morărit şi panificaţie a fost marcată de apariţia unui sector privat bine reprezentat. Şi în industria laptelui au apărut numeroşi producători privaţi, unii chiar cu succes. Fabrica de zahăr a fost privatizată, la fel şi cea de bere, unităţi care ulterior au fost închise, iar în domeniul băuturilor răcoritoare şi a apei minerale au fost create noi capacităţi de producţie.

Producţia industrială şi cifra de afaceri în sectorul industrial În privinţa evoluţiei producţiei industriale în perioada mai 2006-mai 2007 se poate observa o creştere de peste 100% începând cu luna septembrie 2006 faţă de lunile precedente. Cele mai mari creşteri s-au cifrat în jurul valorii de 106%, valoarea de 106,7% fiind înregistrată în luna martie a anului 2007.

Evoluţia producţiei industriale (%)

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.V.2007 faţă de

1.I-31.V.2006 1)

2006 2007

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1)

Total judeţ 98,3 106,3 94,5 99,8 103,6 100,6 104,4 106,0 110,4 106,1 106,7 105,1 101,8 105,9

Industrie extractivă 76,5 77,4 91,8 97,6 97,6 84,7 98,2 116,2 75,7 96,7 90,0 100,8 99,4 91,7

Industrie prelucrătoare 101,0 109,1 93,2 98,5 101,0 101,5 105,1 105,5 118,0 111,4 110,3 105,5 99,6 108,5

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

91,2 100,0 109,4 113,4 145,8 101,5 102,1 104,0 92,7 80,8 88,3 101,7 135,6 94,6

1) Date provizorii Notă: Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaţi, la nivelul judeţului, pe baza datelor din cercetarea statistică "Indicatori pe termen scurt în industrie" (INDTS). Sursa: www.arad.insse.ro, Buletin statistic lunar. Judeţul Arad, mai 2007.

Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul industrial scoate în evidenţă oscilaţii de-a lungul perioadei mai 2006-mai 2007, înregistrându-se două perioade de creştere între iunie 2006-octombrie 2006

http://www.arad.insse.ro/�

77

şi ianuarie 2007-mai 2007. Între aceste două intervale s-a intercalat o perioadă de descreştere cu un minim de 85,5%. Cea mai mare creştere procentuală s-a produs în mai a anului 2007 – 115,8%.

Evoluţia cifrei de afaceri (%)

Luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.V.2007

faţă de 1.I-

31.V.2006 1)

2006 2007

mai iun. iul. Aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1)

Total judeţ 98,7 112,7 121,0 109,2 114,5 112,5 95,8 85,8 107,3 115,6 113,4 106,6 115,8 111,9 1) Date provizorii Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 - 49 salariaţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. Sursa: www.arad.insse.ro, Buletin statistic lunar. Judeţul Arad, mai 2007.

2.6. AGENŢII ECONOMICI Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a cunoscut în perioada tranziţiei o importantă dezvoltare în cadrul economiei judeţului Arad, reprezentând un potenţial important al judeţului.

În ceea ce priveşte sectorul de IMM-uri, dezvoltarea acestuia este limitată de o serie de factori, printre care numărul destul de redus de antreprenori locali şi nivelul redus al culturii antreprenoriale, aflat încă sub cel din Uniunea Europeană. De asemenea, datorită necredibilităţii garanţiilor oferite de antreprenori pentru a obţine finanţare, multe din întreprinderile sunt subcapitalizate şi prezintă discontinuităţi în fluxul de numerar. Datorită faptului că jumătate din populaţia din mediul rural trăieşte la nivel de subzistenţă, nivelul cererii este redus, ceea ce duce la o cerere redusă pentru bunuri şi servicii pentru consumul personal.

Un alt factor restrictiv este reprezentat de accesul limitat la infrastructura de afaceri care să stimuleze dezvoltarea sectorului. Municipiul Arad deţine în continuare peste 80% din numărul societăţilor comerciale din judeţ şi aproape 100% din structurile care pot acorda asistenţă şi consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.

Sectorul IMM-urilor a luat fiinţă prin divizarea unor foste întreprinderi mari şi prin iniţiativa întreprinzătorilor privaţi români şi străini, care au înfiinţat întreprinderi noi.

În 2004 sectorul IMM-urilor a reprezentat peste 99,9% din numărul firmelor care au depus bilanţ contabil. După cum rezultă din documentaţia specifică depusă, structura pe domenii de activitate reiese a fi următoarea: 3473 din IMM-uri, adică 31 % au ca domeniu principal comerţul, 13 % serviciile, 15 % industria, 6 % agricultura şi silvicultura, 7 % transporturi, 6 % construcţii şi 2 % ocrotirea sănătăţii.

În ce priveşte amplasarea în teritoriu nu mai există domenii în care să nu existe firme mici şi mijlocii cu sedii în oraşele judeţului.

În privinţa domeniului productiv se poate observa o evoluţie fluctuantă de-a lungul perioadei de tranziţie. Dacă în 1990 au fost înmatriculate doar 3 firme în anii 1991 şi 1992, numărul acestora a depăşit 1100. După un maxim înregistrat în anul 1994 (2075), numărul lor a scăzut nereuşind să mai depăşească valoarea de 600 unităţi. De-abia din 2002 numărul firmelor înmatriculate în domeniul de producţie începe să crească ajungând în 2003 la 1456 firme iar în 2004 la 2042 firme.

http://www.arad.insse.ro/�

78

Domenii de activitate declarate pe ani de înmatriculare

Distribuţia tipurilor de activităţi economice CAEN evidenţiază o structură complexă a domeniilor de activitate ale agenţilor economici din mediul urban. Municipiul Arad se individualizează prin prezenţa a aproximativ 590 de agenţi economici reprezentativi pentru 25 tipuri de activităţi CAEN. Cei mai numeroşi agenţi economici activează în fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea şi finisarea pieilor, industria construcţiilor metalice, producţia de mobilier, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria de aparatură şi instrumente medicale etc. Şi celelalte centre urbane au agenţi economici activi în diverse tipuri de activităţi industriale, dar se remarcă prin varietate oraşele Lipova şi Curtici, care au reprezentate în industria urbană locală 13, respectiv 11 tipuri de activităţi industriale CAEN, în timp ce restul oraşelor arădene au numai 9 – 10 (Chişineu-Criş, Ineu, Nădlac, Sebiş) sau chiar 6 - 7 (Sântana, Pâncota). Este important de subliniat faptul că o însemnătate majoră pentru economiile urbane au agenţii economici specializaţi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (producţie în sistem lohn) (cazul oraşelor Sebiş, Ineu, Pâncota, Nădlac, Curtici, Pecica şi chiar Arad), în fabricarea produselor textile (Ineu, Curtici, Chişineu-Criş), în tăbăcirea şi finisarea pieilor (Sebiş, Pâncota, Pecica), în industria alimentară şi a băuturilor şi în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (Arad, Lipova, Curtici, Chişineu-Criş). De asemenea, este remarcabilă importanţa agenţilor economici din industria construcţiilor metalice, industria de maşini şi echipamente şi din industria de mobilă (cartograma 26).

Distribuţia geografică a agenţilor economici activi în mediul rural este modelată de localizarea centrelor urbane, astfel că în unităţile administrative din apropierea oraşelor sunt concentraţi cei mai numeroşi şi mai importanţi (ca număr de salariaţi şi ca cifră de afaceri) agenţi economici din întreg mediul rural arădean. Concentrarea teritorială şi numerică este dublată de o mai mare diversificare a tipurilor de activităţi industriale care constituie domeniul de specializare ale agenţilor economici. Puterea economiei urbane a municipiului Arad este difuzată în spaţiul rural adiacent iar serviciile specifice şi necesare deschiderii şi derulării în bune condiţii a unei afaceri, bine reprezentate în oraşul reşedinţă de judeţ, reprezintă factorii care au favorizat apariţia şi activitatea a numeroşi agenţi economici în spaţiul rural cuprins între oraşele Arad, Curtici,

Nr. Crt An Producţie Comerţ

Intern Servicii Import Export Construcţii Total

Număr Soc.

Înmatric

Număr Activit / Societate

1 1990 3 3 3 3 1 13 3 4.3 2 1991 1134 1389 1338 1207 289 5357 1367 3.9 3 1992 1140 1452 1466 1216 282 5556 1419 3.9 4 1993 780 1066 1104 798 212 3960 956 4.1 5 1994 2075 2568 3021 1580 586 9830 1593 6.2 6 1995 464 909 847 645 180 3045 553 5.5 7 1996 527 850 803 635 203 3018 644 4.7 8 1997 437 676 619 527 204 2463 548 4.5 9 1998 594 911 846 720 262 3333 701 4.8 10 1999 503 910 789 276 182 2660 552 4.8 11 2000 538 863 809 291 172 2673 667 4.0 12 2001 649 991 992 295 233 3160 833 3.8 13 2002 918 1410 1318 306 388 4340 1110 3.9 14 2003 1456 1934 2243 77 874 6584 1728 3.8 15 2004 2042 2667 3521 89 1422 9741 2240 4.3 16 TOTAL 13260 18599 19719 8665 5490 65733 14909 4.5

79

Pecica, Lipova, şi mai ales în localităţile componente ale centrelor urbane menţionate. În localităţile Turnu, Felnac, Vinga, Fântânele, Şagu, Frumuşeni, Cicir, Covăsinţi, Miniş, Ghioroc, Zimandu Nou, Radna, Vladimirescu etc. funcţionează agenţi economici din domeniile: industria alimentară şi a băuturilor, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din lemn, fabricarea mobilei, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria de maşini şi echipamente, industria de maşini şi aparate electrice etc. Agenţii economici din localităţile rurale situate în partea central-nordică a judeţului au o varietate mai redusă a tipurilor de activităţi industriale după CAEN, dominant fiind fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea produselor din lemn, industria alimentară şi a băuturilor, producţia de mobilier, tăbăcirea şi finisarea pieilor(cartograma 27).

Cifra de afaceri din sectorul industrial a reprezentat în anul 1998 42,13% din totalul activităţilor economice, în timp ce construcţiile doar 5,54%. Şi în privinţa profitului, pierderilor şi datoriilor, industria deţine o pondere însemnată la nivelul sectoarelor economice.

Sectorul industrial este urmat ca ponderi în totalul cifrei de afaceri a judeţului de comerţ, construcţii şi transporturi. Profitul are o distribuţie relativ asemănătoare, evidenţiindu-se totuşi sectoarele de activităţi financiare şi asigurări şi prestările de servicii.

Pierderi la nivelul anului 2004 s-au înregistrat pe lângă sectoarele “clasice” (industrie, comerţ, transporturi, construcţii) şi în agricultură (11,76%).

80

Numărul firmelor, cifra de afaceri, profit, pierderi, datorii şi venitul din exploatare 2004 (miliarde lei)

Nr. crt.

Domeniul/Ramura economiei Număr firme Cifra de afaceri 98

Profit 2004 Pierderi 2004 Datorii 2004 Venit Exploatare

Nr. % Val. % Val. % Val. % Val. % Val. 1 COMERŢ 3473 30,67 17.014,35 19,25 645,34 11,60 187,03 8,93 6.782,60 13,23 17.386,66

2 INDUSTRIE 1729 15,27 37.237,77 42,13 1896,45 34,10 1.013,25 48,39 24.351,64 47,48 39.150,20 3 CONSTRUCŢII 672 5,94 4.894,39 5,54 323,81 5,82 91,91 4,39 2.355,95 4,59 5.363,10 4 APROVIZIONARE (com. cu

ridicata) 1001 8,84

16.649,11 18,84 753,37 13,55 119,83 5,72 5.747,77 11,21 16.508,91

5 AGRICULTURĂ 582 5,14 2.194,83 2,48 168,80 3,04 246,29 11,76 3.408,56 6,65 2.549,58 6 TRANSPORTURI 779 6,88 4.675,75 5,29 306,16 5,51 215,02 10,27 3.432,17 6,69 4.845,64 7 ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE 5 0,04 0,03 0,00 0,00 0,00 3,10 0,15 2,73 0,01 8,25 8 PRESTĂRI SERVICII 1092 9,64 1.572,20 1,78 436,31 7,85 52,12 2,49 819,99 1,60 1.607,83 9 FORAJ GEOLOGIE 17 0,15 57,97 0,07 12,26 0,22 1,04 0,05 45,41 0,09 57,30

10 TURISM 611 5,40 722,29 0,82 40,81 0,74 29,41 1,40 518,91 1,01 749,05 11 GORSPOD ACTIV. IMOBILIARE 339 2,99 356,66 0,40 132,00 2,37 59,11 2,82 1.260,32 2,46 562,80 12 TELECOMUNICAŢII 45 0,40 97,26 0,11 18,44 0,33 3,22 0,15 54,59 0,11 101,79 13 ACTIV. FINANCIARE ŞI ASIG. 119 1,05 1.356,77 1,53 554,43 9,97 19,06 0,91 1.705,47 3,33 2.508,55 14 SILVICULTURĂ 100 0,88 522,66 0,59 46,85 0,84 12,24 0,58 273,40 0,53 547,32 15 EDITURI 56 0,49 178,40 0,20 30,83 0,55 11,03 0,53 85,69 0,17 180,75 16 PROIECTARE 147 1,30 235,65 0,27 80,45 1,45 4,54 0,22 102,04 0,20 236,50 17 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII 252 2,23 168,51 0,19 31,94 0,57 3,88 0,19 75,60 0,15 171,03 18 CERCETARE DEZVOLT 4 0,04 72,78 0,08 16,15 0,29 0,12 0,01 27,53 0,05 134,76 19 ACTIV. INFORMATICE 172 1,52 260,45 0,29 45,92 0,83 4,63 0,22 86,86 0,17 261,75 20 CULTURĂ 89 0,79 103,87 0,12 14,27 0,26 3,96 0,19 53,47 0,10 129,37 21 ÎNVĂŢĂMÂNT 24 0,21 13,88 0,02 4,17 0,07 0,92 0,04 6,54 0,01 14,00 22 ACTIV. EDUC SPORTIVE 14 0,12 7,14 0,01 2,24 0,04 12,28 0,59 87,38 0,17 10,93

Total 11.322 100.0 88.392,73 100.0 5.561,11 100.0 2.093,99 100.0 51.284,60 100,00 93.084,25

81

Agenţii economici din judeţul Arad sunt distribuiţi în marea majoritate în mediul urban (80,26%), respectiv în municipiul Arad (68,15%). Celelalte oraşe deţin valori procentuale ale firmelor în total cuprinse între 2,09% în Lipova şi 0,69% în Sântana .

De reţinut că în mediul rural datorită atractivităţii ridicate şi oportunităţilor reduse oferite de autorităţile locale numărul agenţilor economici înregistraţi este de 2985, cee ce reprezintă doar 19,74 din numărul total la nivel judeţean.

Repartiţia agenţilor economici în judeţul Arad

Localităţi Agenţi economici

Număr % din total

ARAD 10301 68,15 CHIŞINEU-CRIŞ 195 1,29

CURTICI 153 1,01 INEU 301 1,99

LIPOVA 316 2,09 NĂDLAC 177 1,17

PÂNCOTA 145 0,96 SEBIŞ 255 1,69

SÂNTANA 101 0,69 PECICA 185 1,22

Total mediu urban 12129 80,26 Total mediul rural 2985 19,74

TOTAL 15114 100 Judeţul Arad (fără Municipiul ARAD) 4813 31,84

În industrie funcţionează un număr de 13 societăţi mari şi 1716 IMM-uri, în timp ce în sectorul construcţiilor numărul acestora este de 1, respectiv 671.

Unităţile cu număr mai mare de salariaţi mai funcţionează doar în construcţii şi aprovizionare tehnico-materială (câte o unitate).

Cel mai mare număr de IMM-uri se înregistrează în domeniul comerţului (3473), urmat de industrie, prestări servicii, aprovizionare tehnico-materială. Cel mai mic număr de IMM-uri este prezent în sectoarele gospodărirea comunală şi locativă, cercetare ştiinţifică, contractări achiziţii.

Structura firmelor care au depus bilanţ contabil pe 2004, după mărime şi domenii de activitate

Nr. crt. Domeniul Numărul IMM-urilor Firme mari Total

1 INDUSTRIE 1716 13 1729 2 AGRICULTURĂ 582 0 582 3 SILVICULTURĂ 100 0 100 4 CONSTRUCŢII 671 1 672 5 FORAJ - GEOLOGIE 17 0 17 6 TRANSPORTURI 779 0 779 7 TELECOMUNICAŢII 45 0 45 8 COMERŢ 3473 0 3473

82

9 APROVIZIONARE TEHNICO – MATERIALĂ

1000 1 1001

10 CONTRACTĂRI - ACHIZIŢII 8 0 8 11 CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 4 0 4 12 PROIECTARE 147 0 147 13 INFORMATICĂ 172 0 172 14 ÎNVĂŢĂMÂNT 24 0 24 15 CULTURA - ARTA 89 0 89 16 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII ŞI ASISTENŢA

SOCIALĂ 252 0 252

17 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 14 0 14 18 TURISM 611 0 611 19 PRESTĂRI SERVICII 1429 0 1429 20 GOSPODĂRIREA COMUNALĂ ŞI

LOCATIVĂ 2 0 2

21 FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI 110 1 111 22 EDITURI 56 0 56 23 ALTE RAMURI 5 0 5

TOTAL 11.301 16 11322

În privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul localităţilor urbane se constată că în industrie cel mai mare număr se înregistrează în municipiul Arad (1166 unităţi) reprezentând 68,4% din total. În acest top, urmează oraşele Sebiş (106), Ineu (82) şi Lipova (62). Cel mai mic număr de IMM-uri – 20, este prezent în oraşul Nădlac.

83

Numărul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Arad pe ramuri şi localităţi urbane, 2004

Nr. Crt.

Domeniul de activitate ARAD Chişi-neu Criş

Cur-tici

Ineu Lipo-va

Nă-dlac

Pâncota Pecica Sebiş ALTELE

TOTAL

% Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. 1 INDUSTRIE 68,42 1.166 56 40 82 62 20 51 54 106 67 1.704 2 AGRICULTURĂ 46,47 270 52 34 55 39 12 34 31 15 39 581 3 SILVICULTURĂ 15 15 3 1 7 15 3 1 18 37 100 4 CONSTRUCŢII 80,78 538 11 10 18 22 6 11 19 15 16 666 5 FORAJ – GEOLOGIE 76,47 13 2 1 1 17 6 TRANSPORTURI 76,96 598 20 21 17 41 11 8 29 17 15 777 7 TELECOMUNICAŢII 73,33 33 1 5 2 1 1 2 45 8 COMERŢ 71,90 3.206 155 112 197 192 67 113 126 126 165 4.459 9 APROVIZIONARE TEHNICO -MATERIALĂ

10 CONTRACTĂRI - ACHIZIŢII 11 CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 75 3 1 4 12 PROIECTARE 87,76 129 1 2 1 5 2 1 4 2 147 13 INFORMATICĂ 94,19 162 2 2 2 1 1 1 1 172 14 ÎNVĂŢĂMÂNT 91,67 22 1 1 24 15 CULTURA – ARTA 87,64 78 2 1 1 3 3 1 89 16 OCROTIREA SĂNĂTĂŢII, ASIST. SOCIALĂ 78,57 198 8 4 10 11 3 2 6 10 252 17 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 85,71 12 1 1 14 18 TURISM 64,32 393 29 16 25 30 17 17 19 30 35 611 19 PRESTĂRI SERVICII 89,80 1.285 11 19 16 24 11 5 20 14 15 1.431 20 GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ŞI LOCATIVĂ 21 FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI 82,08 87 5 1 2 2 5 1 1 2 106 22 EDITURI 91,07 51 1 1 1 1 1 56 23 ALTE RAMURI ECONOMICE 100 5 5 24 TOTAL GENERAL 73,40 8.264 365 263 440 447 157 248 309 359 408 11.260

84

2.7. INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE Investiţiile străine directe constituie o sursă esenţială pentru creşterea şi modernizarea economiei. Investitorii străini creează locuri de muncă, care contribuie la scăderea şomajului generat de procesul de restructurare a economiei, dar în acelaşi timp ei oferă o piaţă pentru bunurile şi serviciile furnizate de IMM-urile româneşti.

În municipiul Arad şi în ariile înconjurătoare s-au concentrat investiţiile străine rezultând astfel un grad ridicat al dotărilor, constând în locaţii adecvate, accesibilitate, infrastructură, forţă de muncă diversificată şi calificată. Trăsăsturile caracteristice ale mediul de afaceri arădean precum şi ale administraţie locale reprezintă elemente de favorabilitate pentru atragerea investiţiilor străine directe şi pentru dezvoltarea activităţilor economice specifice:

-administraţia publică locală, cu are o strategie de deschidere totală şi implicare responsabilă în vederea atragerii şi menţinerii investiţiilor strategice în municipiulul Arad;

-disponibilitatea proprietatii, concretizată prin faptul că Municipalitatea are în proprietate terenuri pe care le poate concesiona sau vinde;

-autonomie financiară şi de decizie a Municipalitatii;

-poziţie geografică strategică, Aradul reprezentând principalul punct de acces în România dinspre Uniunea Europeana,

-infrastructura de transport aflată în continuă extindere:

-imaginea favorabilă a localităţii;

-forţa de muncă calificată;

-servicii de calitate, stabilitate socială şi economică.

Sectorul componentelor auto a adus cele mai mari investiţii greenfield în judeţul Arad, iar autorităţile locale estimează că tendinţa se va menţine şi anul viitor. Compania germană "BOS Automotive Products", unul din cei mai mari producători mondiali de parasolare şi elemente textile pentru interioarele automobilelor, îşi va extinde activitatea de producţie din Zona Liberă Curtici - Arad, după ce va închide o fabrică din Marea Britanie. Având în vedere numărul mare de proiecte destinate în special noilor modele lansate de clienţii companiei, pentru anul 2006 cifra de afaceri a fost în valoare de 50 de milioane de Euro. Printre clienţii societăţii se numără producători de renume în industria auto, precum Renault, Daimler&Chrysler, Ford, Volkswagen, BMW, Porsche, Opel, Audi, Toyota, Landrover şi Fiat. Concernul german a intrat pe piaţa românească în anul 2001, prin infiinţarea companiei "BOS Automotive Products" Romania în Zona Liberă Curtici - Arad, pe platforma Aeroport. Germanii au ales această locaţie datorită facilităţilor fiscale oferite de Zona Liberă, dar şi pentru că sunt aproape de fabrica din Ungaria, transferul de mărfuri realizându-se cu uşurinţă. Până în prezent, valoarea totală a investiţiilor realizate la Arad depăşeşte 17 milioane de Euro, iar firma are 450 de angajaţi.

85

Economia oraşul Pecica va beneficia în viitorul apropiat de o investiţie estimată la 1,5-2 milioane de Euro, concretizată într-un complex de depozite şi hale de producţie ale firmei Terra Cer, pentru legume şi zarzavaturi, produse care ar urma să fie preambalate aici. Aceeaşi firmă urmează să realizeze şi un centru logistic, în apropierea fostei ferme nr. 13. Consiliul Local Pecica a aprobat Planul Urbanistic Zonal al viitoarei investiţii.

În cadrul zonei industriale a oraşului Lipova, Compania germană "Schneider&Oechsler International" (înfiinţată la începutul anului 2006de firmele germane A&Th Schneider“, care produce subansamble, cabluri şi materiale plastice pentru domeniul auto şi "Oechsler", activă tot în producţia de componente şi subcomponente din material plastic pentru autoturisme) a inaugurat o hala de producţie, după ce a investit peste 2 milioane de Euro în construcţia unei fabrici; de cablaje si subansamble auto. Fabrica de la Lipova va dispune în final de două hale de producţie, care se vor întinde pe o suprafaţă de 1,5 hectare, urmaând să fie angajaţi aproximativ 200 de muncitori, în prima etapă. Produsul principal va consta în motoare electrice de mici dimensiuni, diferite subansamble şi mase plastice injectate, printre beneficiari fiind concernul german Bosch.

Compania croată "Rasco International" este unul dintre cei mai recenţi şi mai importanţi investitori din oraşul Nădlac. Acaestă companie doreşte să construiască pe cele 3 ha de teren (în apropierea staţiei CFR) concesionate de la primăria oraşului, o fabrică de maşini şi utilaje pentru întreţinerea drumurilor. Noua investţie va aduce 60 de locuri de muncă.

Pentru atragerea de noi fluxuri de investitori trebuie avut în vedere dezvoltarea infrastructurii în oraşele mici, cât şi în unele comune din judeţ pentru a se asigura condiţii favorabile atragerii de investitori şi în localităţile mai mici ale judeţului.

Investiţiile străine prezintă o serie de avantaje, cât şi dezavantaje, astfel, dezvoltarea unor activităţi, precum industria confecţiilor textile şi a confecţionării încălţămintei, cu valoare adăugată mică, a determinat înfiinţarea unor societăţi comerciale în localităţile mici, constituind unica alternativă de muncă pe plan local. Prin migrarea firmelor străine respective spre ţări cu manoperă mai ieftină aceste afaceri au fost închise, populaţia pierzându-şi locurile de muncă. Cu cât investiţia care se mută sau se închide a fost mai mare cu atât impactul este mai mare asupra economiei localităţii.

2.8. ZONE INDUSTRIALE Parcurile industriale Politica înfiinţării de parcuri industriale a debutat relativ recent în România, primul titlu de parc industrial a fost acordat în 2002. Din punct de vedere legislativ, în anul 2006 funcţionau 37 de parcuri, însă numărul societăţilor comerciale care au solicitat administrarea unui parc industrial este aproape dublu. În realitate, numai jumătate dintre acestea funcţionează, în general cele “brownfield”4, care au preluat părţi din vechile platforme industriale. Parcurile de tip “greenfield”5

4 Brownfield reprezintă facilităţi comerciale şi industriale abandonate sau nefolosite la întreaga lor capacitate.

nu au căpătat o mare amploare, cele mai multe dintre ele aflându-se în faza de construcţie.

5 Greenfield reprezintă o suprafaţă folosită în mod obişnuit pentru agricultură sau lăsată în stare naturală.

86

Guvernul României a elaborat şi adoptat prin H.G. 1116/2001 programul intitulat “Parcuri industriale”, devenit operabil din 2002, ce urmăreşte îmbunătăţirea mediului de afaceri din România prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice, stimularea investiţiilor de capital româneşti şi străine. Scopul programului l-a reprezentat atragerea de investitori în vederea îmbunătăţirii infrastructurii economice regionale, respectiv în parcurile industriale, fiind promovate proiecte de realizare şi/sau dezvoltare a infrastructurii a acestora prin care să se faciliteze derularea activităţii agenţilor economici. Pentru realizarea proiectelor s-au alocat fonduri de la bugetul de stat de către Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP). Programul „Parcuri industriale” a fost implementat de către MDP, cu sprijinul Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), pe perioada 2002-2005 şi a asigurat ajutoare financiare nerambursabile pentru beneficiari şi asistenţă tehnică pentru implementarea şi monitorizarea acestuia.

În august 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial, Ordonanţa Guvernului nr. 65 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Conform acesteia prin parc industrial se înţelege un spaţiu delimitat în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică şi/sau dezvoltare tehnologică, cu acces la drum european sau naţional, cu o suprafaţă de minim 10 ha care să se afle în proprietatea sau în folosinţa societăţii comerciale ce solicită titlul de parc industrial pe o perioadă de cel puţin 30 ani. Parcurile industriale se pot constitui prin hotărâri guvernamentale pe amplasamentele platformelor industriale şi beneficiază de o serie de facilităţi: scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, pentru societatea-administrator care deţine titlul de parc industrial; deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investiţiilor realizate în parcul industrial pentru agenţii economici care realizează astfel de investiţii în construcţii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale şi a apei; amânarea pe perioada de realizare a investiţiei respective, până la punerea în funcţiune a parcului industrial, a plăţii taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru materialele şi echipamentele necesare realizării sistemului de utilităţi din interiorul parcului şi a conexiunii acestora la reţelele sau magistralele existente de utilităţi.

După dezvoltarea cu succes, începând cu 2005, a Parcului Industrial UTA 1, pe structura activelor fostelor Uzine Textile Arad (UTA), Parc Logistic UTA2 este următorul proiect industrial de anvergură a Grup Codlea Arad.

Parc industrial UTA 1. Societatea UTA SA a fost privatizată în septembrie 2004, prin cumpărarea de la AVAS a unui pachet de acţiuni de 99,25% de către Codlea Artic SA (societate membră a grupului de firme Laicom&Codlea). În prezent UTA SA are ca obiect principal de activitate sectorul imobiliar.

Platforma fostei fabrici de textile UTA are o suprafata de 17 ha, din care pe 12,5 ha s-a început construcţia Parcului de servicii UTA1 iar pe 4,5 ha se construieşte începând cu acest an un ansamblu rezidenţial format din 15 blocuri de locuinţe.

87

Parcul industrial UTA1 (www.ared.ro)

Printre facilităţile oferite de parcul industrial UTA1 se numără: accesul rutier la şoseaua de centură, la ieşirea spre Ungaria prin punctele vamale Nădlac şi Turnu; acces CFR până în mijlocul platformei; acces direct la forţa de muncă existentă în zona gării CFR, UTA, Vlaicu, Pârneava şi Sega; acces la staţie de tramvai, autobuz, taxi, farmacie, market, restaurant, fast food, magazin de electrocasnice, piese şi accesorii industriale; acces în centrul oraşului, la aeroportul internaţional Arad, Spitalul Judeţean.

Parcul este racordat la serviciile de alimentare cu gaz, alimentare cu apă, alimentare cu electricitate şi canalizare pluviala şi menajeră.

UTA SA deţine terenuri şi în zona şoselei de centură a Aradului şi 6 Vânători, unde se vor dezvolta diverse proiecte imobiliare: Parcul de Servicii Nord Centură, Cartierul Platanilor în zona 6 Vânători, Parc Logistic UTA2 (zona BAT).

În Parcul Industrial UTA1 îşi desfăşoară activitatea peste 60 de societăţi comerciale acestea beneficiind şi de următoarele servicii: pază şi protecţie (prin Top Security), servicii bancare (prin Banca Transilvania), servicii de medicina muncii şi medicină generală (prin Policlinica Rapid Consult), servicii alimentare (prin Restaurantul Dolce-Vita).

Parcul Logistic UTA2 este situat la intersecţia DN69/E671, care leagă Timişoara de Oradea, cu DN7/E68, care leagă Viena şi Budapesta de Bucureşti.

Parcul logistic UTA2 va fi amplasat în partea de nord a oraşului, cu acces direct la DN7 Nădlac-Deva, care este şi şoseaua de centură a Aradului. Amplasamentul parcului se întinde pe o suprafaţă de aproape 14,6 ha. Poziţia parcului în proximitatea şoselei de centură permite accesul direct atât către oraş, cât şi către punctul de frontieră Nădlac.

De asemenea, parcul este situat la mai puţin de 50 km de 2 puncte de traversare rutieră a frontierei de stat cu Ungaria (Turnu şi Nădlac) şi la 65 km de al treilea (Vărsand) şi la

88

circa 100 km de autostrada M5, care leagă Szeged de Budapesta şi Viena (Conform autorităţilor maghiare, autostrada M5 este singura planificată a se finaliza până în 2007 în estul Ungariei, în timp ce autostrăzile M4 (Szolnok – Oradea) şi M44 (Bekescsaba – Chişineu-Criş) urmează a se finaliza până în 2015).

Tronsonul Arad-Bucureşti va fi inclus în Coridorul IV pan-european, cel mai mare dintre cele 3 coridoare de tranzit care vor traversa Romania, şi care leagă Dresda şi Budapesta de Constanţa, via Arad – Bucureşti, respectiv de Salonic, via Timişoara – Sofia.

Acesta va reprezenta un modern centru logistic de producţie şi de servicii din Arad şi ce se va întinde pe o suprafaţă de peste 140000 m2. Hale industriale cu spaţii de birouri şi facilităţi administrative vor însuma o suprafaţă de peste 70.000 m2.

Datorită accesului la toate drumurile naţionale care înconjoară municipiul Arad – fiind amplasat pe şoseaua de centură -, aici se pot amplasa mai multe societăţi cu specializări diferite cum ar fi: operatori logistici, companii de transport, distribuţie şi depozitare, societăţi de producţie şi servicii, schimburilor de marfă. Perioada de dezvoltare a proiectului este de 3 ani, între 2007 şi 2009, şi cuprinde timpul necesar construirii, dezvoltării amenajărilor, utilităţilor, infrastructurii şi a tuturor celorlalte facilităţi necesare. Obiectivele pentru anul 2007 includ, pe lângă sistematizarea terenului şi branşarea la reţelele de utilităţi, construirea a 10000 m2 hale de depozitare şi a utilităţilor, infrastructurii şi facilităţilor aferente acestora.

Situaţia suprafeţelor din cadrul parcului (mp)

2007 2008 2009 Total Hale industriale 10,0 30,0 34,75 74,75 Căi de acces şi pavări trafic greu 13,0 9,0 8,0 30,0 Căi de acces şi pavări trafic uşor 5,0 6,0 6,0 17,0 Parcări şi alte pavări 2,0 4,0 4,0 10,0 Spaţii verzi 2,0 6,0 6,05 14,05 Reţele de utilităţi interne 50,0% 100,0% Total 145,8

Autorităţile estimează că la finalul anului 2007 parcul logistic va avea un grad de finalizare de 26%. În anii următori ritmul de dezvoltare al proiectului se va accelera, astfel că la sfârşitul anului 2008 gradul de realizare va fi de aproximativ 60%, urmând ca el să se finalizeze la sfârşitul lui 2009.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ se intenţionează obţinerea titlului de parc industrial conform legislaţiei în vigoare, conform căreia agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în Parcul Logistik UTA 2 vor beneficia de facilităţile în vigoare.

Parcul industrial UTA3 este un proiect ce se va dezvolta în viitor şi care în prezent se află doar în stadiu de început.

89

Parcul industrial UTA3 (www.ared.ro)

Zonele industriale Prin crearea zonelor industriale s-a reuşit atragerea a numeroşi investitori străini atât în Arad cât şi în judeţ, cu precădere în producerea de componente şi accesorii pentru industria automobilistică, lucru care a făcut posibilă absorbirea forţei de muncă şi din acest sector.

În Arad, zonele industriale s-au dovedit a fi adevărate baze de dezvoltare a potenţialului economic. În conformitate cu rezultatele unui studiu realizat în 2004, judeţul poate fi considerat un exemplu al atragerii de investiţii străine directe cu ajutorul zonelor industriale, deoarece aici au fost demarate afaceri din diverse domenii, în special în producţia de componente auto.

Astfel, "Leoni" (Germania) şi "Takata Petri", care se ocupă de producţia de centuri de siguranţă şi volane, precum şi "Yazaki" (Japonia, producătoare de instrumente de bord, sunt doar câteva dintre companiile străine de renume care au ales să-şi dezvolte afacerile în municipiul Arad.

Cea mai importantă este Zona Industrială Arad - Vest, care a atras deja peste 25 de investitori români şi străini. Zona industrială are o suprafaţă de de 150 ha fiind localizată în nord-vestul oraşului cu acces direct la DN7 (E68) şi la şoseaua de centură (fig. 9). Infrastructura interioară este formată din drumuri interioare (3,1 km), reţea de alimentare cu gaze (3,8 km), reţea de canalizare pluvială (5,2 km), reţea de canalizare menajeră (4,7 km), reţea de furnizare a apei potabile (4,6 km), reţea electrică (14,3 km).

Nume cunoscute precum "Leoni Wiring System", "Euroimobiliare", "NDB Logistica", "Takata Petri", "Safilar", "Anton Industries", "General Beton", "Lackner and Schwartz", "Yazaki Component Technology" şi "Woodcote" au ales această zonă mai ales pentru că lucrările de infrastructură au fost finalizate, urmând ca în 2005 să fie dată în folosinţă şi linia de tramvai care leagă zona de centrul oraşului.

90

Zona Industrială Est cu o suprafaţă de 20 ha şi cu acces direct la DN7 (E68)are ca activităţi industria, depozitarea şi serviciile. Infrastructura zonei este alcătuită din drumuri interioare (0,3 km), reţea de canalizare pluvială (0,4 km), reţea de canalizare menajeră (0,7 km), reţea de furnizare a apei potabile (0,4 km), reţea electrică (0,4 km). Firmele care vor activa în cadrul zonei industriale Est sunt SC SELIN SRL, SC MANOLO SRL, AF AUTO SML, SC QUARK MOTORS SRL, SC INTER SERVICE MURESUL SRL, SC VALDORF SRL, SC MISTER SRL, SC LOTUS SRL, SC NAVAL EST SRL, SC ROMITALIA IMPEX SRL, SC ADRIAN COMPACT SRL, SC MR. FAB SRL, SC COMAGRO VEST SRL, SC MARTIN SRL, SC SERGIO GIANINA SRL, SC FOX SRL.

Zona Industrială Nord (suprafaţă de 110 ha), în scopul asigurării condiţiilor de funcţionare a societăţilor va fi dotată cu următoarele utilităţi: reţea de apă potabilă, apă industrială, canalizare menajeră, canalizare pluvială, reţea electrică, reţea de telefonie, reţea de gaz.

Zona industrială Sud-Zădăreni, înfiinţată în anul 2004, este situată în sudul oraşului, pe Calea Zădăreni, la o distanţă de 1,2 km de DN69/E671 – Timişoara – Arad – Oradea. Infrastructura este sigurată de reţeaua electrică, în prezent efectuându-se studii de fezabilitate pentru utilităţile de apă, gaze naturale, canalizare şi curent electric.

În Arad se prefigurează o nouă zonă industrială, conturată prin achizionările de terenuri făcute de 13 firme, prin investiţiile de aproximativ 1 million de Euro pentru infrastructură. Este vorba despre Zona industrială Micălaşa Est.

Zona Liberă Curtici – Arad are o suprafata totala de 90 hectare şi este compusa din doua platforme: una de 75 hectare, la Curtici, şi cealaltă, care se întinde pe o suprafaţăde 15 hectare, în zona Aeroportului Internaţional Arad. Zona Liberă Curtici reprezintă un punct de atracţie pentru investitori germani care doresc concesionarea a 3 ha de teren în vederea realizării unei investiţii de 3 milioane de Euro (prelucrarea metalelor). Planurile de dezvoltare a Zonei Libere cuprind, pe lângă promovarea şi popularizarea sa prin diferite mijloace media, şi un incubator de afaceri la Curtici, într-un parteneriat cu investitori portughezi de la firma Coindu. Investiţiile realizate vor atrage crearea a 350 – 400 de noi locuri de muncă.

Economia urbană a oraşului Pecica şi-a dezvoltat zona industrială prin firme italiene, pe o suprafaţă de 18 ha de teren, în apropierea granişei româmo-ungare. Proiectul se derulează pe patru componente: incubator de afaceri finanţat de UE (în localitatea Turnu), centru de formare profesională, terminal de TIR şi zona industrial de producţie. Unul dintre scopurile declarate ale iniţiatorilor şi investitorilor a fost acela de a atrage forţă de muncă din Ungaria, aceasta fiind o iniţiativă unică în istoria relaţiilor bilaterale româno-maghiare.

2.9. DINAMICA ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII Domeniul construcţiilor, caracterizat prin întreprinderi foarte mari înainte de 1989, a fost sectorul care s-a repliat poate cel mai repede, datorită dezvoltării unei pieţe a construcţiilor, cu precădere pentru structurile de stat (vămi, bănci, sedii administrative) cât şi demarării unor investiţii private şi apariţiei unei cereri pentru construcţii de locuinţe. În sectorul construcţiilor s-a declanşat o specializare a firmelor pe tipuri de

91

lucrări: construcţii, instalaţii, etc. A fost unicul sector în care serviciile de proiectare nu numai că s-au menţinut, dar s-au şi dezvoltat prin apariţia de firme mici în domeniu.

În anul 2005 populaţia ocupată în domeniul construcţiilor se cifra la 8200 persoane, în timp ce salariaţii erau de 5622 persoane din care 4740 muncitori.

Salariaţii din domeniul construcţiilor variau în anul 2002 pe un ecart cuprins între 0 (comunele Bata, Apateu şi Şiştarovăţ) şi 5322 persoane în municipiul Arad, ceea ce reprezintă 83,52% din total judeţ.

Fig. c.2.12 Distribuţia salariaţilor din construcţii, 2002

Mărimea centrelor în funcţie de numărul de salariaţi în construcţii are următoarea distribuţie: - între 1-10 slariaţi (40 localităţi), 2,04% din totalul forţei de muncă din industrie; - între 11-25 salariaţi (17 localităţi), 4,43% din totalul forţei de muncă din industrie; - între 26-50 salariaţi (9 localităţi), 5,22% din totalul forţei de muncă din industrie; - între 50-100 salariaţi (5 localităţi), 4,79% din totalul forţei de muncă din industrie

Numărul salariaţilor din construcţii a crescut pe parcursul ultimilor ani, astfel că în anul 2006 efectivele totale de salariaţi în construcţii era de 7133 persoane, dintre care 91% sunt concentraţi în mediul urban şi restul în diferite localităţi rurale (cartograma 28a).

Agenţii economici din domeniul construcţiilor îşi derulau activitatea specifică într-un număr de localităţi de trei ori mai mare în anul 2006, comparativ cu situaţia de la începutul deceniului actual. Numărul firmelor din domeniul construcţiilor a crescut de la aproximativ 170 în anul 2000, la 675 de firme în anul 2006. cei mai mulţi agenţi economici din construcţii sunt concentraţi în mediul urban (455 în Arad, 17 în Lipova, 14 în Pecica , 9 şi 10 în Nădlac, respectiv, Sebiş) dar se remarcă şi unele localităţi rurale cu un sector al activităţilor de construcţii bine reprezentat în economia locală: Vladimirescu

92

(16), Fâtânele, Frumuşeni, Sânleani, Semlac, fiecare cu câte 6 – 7 firme din construcţii, Vinga, Cicir, Şirir, fiecare cu câte 4 – 5 firme (cartograma 28b).

Pentru o situaţie mai completă a sectorului de construcţii vor fi analizaţi o serie de indici, printre care indicii volumului lucrărilor publice, investiţiile realizate, autorizaţiile de construire eliberate şi numărul de locuinţe finalizate.

Volumul lucrărilor de construcţii a avut în general un trend ascendent cu o scădere in lunile mai - iunie 2006 şi una în luna octombrie 2006 (tabel 10). O creştere spectaculoasă s-a produs în luna martie a anului 2007 atunci când valoarea procentuală a creşterii faţă de luna anterioară a fost de 194,9%

Indicii volumului lucrărilor de construcţii (%)

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.V.2007

faţă de 1.I-

31.V.2006 1)

2006 2007

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai 1)

Total judeţ 86,9 86,6 122,3 188,5 134,6 90,3 156,6 127,2 159,9 158,3 194,9 179,7 157,4 172,2

1) Date provizorii Notă: Indicele volumului lucrărilor din construcţii este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea valorii lucrărilor de construcţii pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

Investiţiile realizate în domeniul construcţiilor în intervalul 2006-2007 se caracterizează printr-un trend ascendent, mai scăzut în prima jumătate a anului 2006 şi mai accelerat ulterior.

Investiţiile realizate (%)

trimestrul corespunzător din anul precedent = 100

2006 2007 trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I

Investiţii – total 63,2 93,3 117,9 122,9 99,3 din care:

lucrări de construcţii 70,2 81,4 153,8 154,5 130,7 utilaje (inclusiv mijloace de transport) 64,6 85,7 89,4 88,0 84,8

Notă: Indicele investiţiilor realizate este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea investiţiilor pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

Autorizaţiile de construire au avut un trend ascendent în perioada iunie-iulie 2006 (173, respectiv 229), după care numărul a început să scadă, astfel că în ianuarie 2007 s-a ajuns la numai 17 autorizaţii (această situaţie este oarecum corelată cu perioada sezonului rece). Însă începând cu această lună creşetrea este din nou evidentă (125 autorizaţii în aprilie 2007).

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (număr)

2006 2007

mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai Total judeţ 49 173 229 126 72 66 47 62 17 58 62 125 107

93

Pe parcursul anului 2006 au fost finalizate 344 locuinţe, din care 71,5% în a doua parte a anului. În anul 2007, în primul trimestru numărul locuinţelor finalizate a fost de 51, cu 10 mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Distribuţia pe cele două medii de locuit, scoate în evidenţă faptul că în mediul urban au fost construite 293 locuinţe (85,2% din totalul) în timp ce în rural s-au construit doar 51 locuinţe (14,8% din numărul total). Locuinţe terminate (număr)

2006 2007

trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I 1)

Locuinţe terminate 41 57 102 144 51 mediul urban 36 45 93 119 36 mediul rural 5 12 9 25 15

1) Date provizorii Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului.

Concluzii Potenţialul industrial al centrelor urbane poate fi apreciat atât prin prin numărul salariaţilor industriali, cât şi prin valoarea cifrei de afaceri.

De menţionat este faptul că, deorece în industria extractivă cifra de afaceri nu este relevantă datorită neînregistrării firmelor în cadrul spaţiului urban respectiv, marile companii miniere având sediul central în alte localităţi, pentru ierarhizarea oraşelor a fost luat în calcul indicatorul “salariaţi industriali”.

În anul 2005, centrele cu capacităţi industriale importante sunt oraşele, în topul ierarhiei situându-se municipiul Arad cu un efectiv de 36297 salariaţi în activitatea industrială. Celelalte centre urbane ale judeţului Arad se încadrează fie în categoria 1000-3000 salariaţi (Chişineu-Criş, Ineu, Sântana, Pecica, Lipova), fie în categoria 500-1000 salariaţi (Sebiş, Pâncota, Curtici). Pe ultimul loc în cadrul ierarhiei urbane stabilită pe baza salariaţilor industriali se plasează oraşul Nădlac cu 233 persoane salariate.

Dintre centrele industriale ale judeţului Arad, în cadrul oraşelor se remarcă doar oraşul Pâncota, cu funcţie industrială complexă şi de servicii. Se evidenţiază producţia de mobilier (în perioada industrializării excesive industria lemnului deţinea o pondere însemnată în baza economică), tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, a harnaşamentelor şi încălţămintei, industria alimentară şi a băuturilor. Chiar dacă celelalte oraşe ale judeţului au un număr mai mare de ocupaţi în industrie, totuşi ponderea acestora în totalul populaţiei ocupate nu depăşeşte pragul de 50% pentru a putea fi încadrate categoriei de oraşe industriale. În cadrul acestor oraşe se pot evidenţia activităţi precum producţia de mobilier şi fabricarea produselor din lemn, industria alimentară şi a băuturilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. În spaţiul rural se evidenţiază următoarele centrele industriale Fântânele, Livada, Iratoşu, Şicula, Şofronea, Zăbrani (industria lemnului, textilă şi alimentară), Zimandu Nou (fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice).

94

3. TURISMUL 3.1. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE Dezvoltarea activităţilor turistice desfăşurate în judeţul Arad este condiţionată atât de elemente de favorabilitate, cât şi de factori restrictivi.

-potenţialul turistic natural (condiţiile fizico-geografice) specific judeţului Arad favorizează dezvoltarea turismului. Existenţa unui relief variat, relativ proporţionat (deşi predomină câmpiile), care scade altitudinal de la est spre vest, a unui climat temperat-continental cu influenţe oceanice şi numeroase areale cu topoclimat de adăpost (depresiunile Hălmagiu, Almaş-Gurahonţ, Moneasa, Culoarul Mureşului), extensiunea apreciabilă a suprafeţelor forestiere, prezenţa unor rezervaţii naturale (Rezervaţia naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu de 107,2 ha, aflată în administrarea Romsilva SA, Rezervaţia naturală mixtă Moneasa) şi parcuri dendrologice (Parcul dendrologic Mocrea-Ineu, de 8 ha, formează împreună cu conacul din satul Mocrea un complex atractiv pentru turişti, Parcul dendrologic al oraşului Ineu, de 12 ha), existenţa unor izvoare minerale (ape carbogazoase alcaline la Moneasa, carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei) crează premise naturale cu impact pozitiv nemijlocit asupra desfăşurării activtăţilor turistice;

-potenţialul turistic antropic se constituie într-un alt element de favorabilitate pentru activităţile economice turistice şi este reprezentat de obiectivele istorice (cetăţile de piatră de la Şoimuş, Şiria şi Dezna, peste 20 de castele (la Macea, Curtici, Şofronea, Şiria, Pâncota, Conop, Săvârşin, Birchiş etc., mănăstiri monumente istorice şi arhitecturale (Hodoş-Bodrog, Lipova, Radna etc.), biserici (Bodeşti, Hălmagiu, Luncuşoara, Ţărmure, Ioneşti etc.)), etnografice (centre de producere a ceramicii la Bârsa, Târnăviţa, port popular la Şicula, Bârsa, Buteni, obiceiuri folclorice tradiţionale, cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina, Târgul Sărutului de la Hălmagiu) şi economie rurală (mori de apă la Rădeşti, Valea Mare, Iacobini, Vârfurile, Roşia), edilitare, vestigii industriale (tren clasic, locomotive cu aburi, hale, instalaţii industriale în Arad);

-poziţia geografică a judeţului Arad în partea vestică a ţării, prezenţa punctelor de trecere a frontierei (Nădlac, Vărşand, Turnu - rutiere şi Curtici – cel mai important punct feroviar de trecere a frontierei din ţară), existenţa unei reţele dense de căi rutiere (E68, E671, DN7A), de căi ferate naţionale şi europene (punct important în reţeua naţională şi pe magistrala Paris – Istambul), a Aeroportului Internaţional Arad (recent modernizat) fac din judeţul Arad principala poartă de intrare a fluxurilor turistice din Europa şi favorizează circulaţia turistică de tranzit şi de afaceri;

-dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului; în prezent în spaţiul rural arădean funcţionează 13 unităţi agro-turitice, dintre care 11 sunt clasificate cu 3 şi 2 margarete, acestea concentrând 78% din numărul total de locuri de cazare, dintr-un total de 154;

În ciuda factorilor identificaţi ca fiind favorabili pentru desfăşurarea activităţilor turistice, acest tip de activitate economică nu se află, ca valoare a veniturilor rezultate, ca mărime a fluxurilor de forţă de muncă implicată, de populaţie deservită cu diferite produse turistice, la nivelul celor desfăşurate în alte judeţe ale tării. În documentele oficiale privind

95

strategia de dezvoltare şi planul de dezvoltare ale Regiunii de Vest se apreciază că turismul nu este suficient dezvoltat, aceasta fiind situaţia valabilă şi pentru judeţul Arad. Din analiza cantitativă şi calitativă a activităţilor turistice desfăşurate pe teritoriul judeţului Arad, precum şi din diferenţierile geografice înregistrate de acestea, au reieşit o serie de factori/elemente care împiedică o bună desfăşurare a turismului:

-infrastructura de acces este deficitară, fiind favorabilă activităţilor turistice numai la nivel judeţean, pentru că la nivel local se remarcă numeroase disfuncţionalităţi: drumurile locale însumează 1685 km, din care numai 51,4% reprezintă drumuri judeţene (74% din totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate şi, mai mult decât atât, din totalul drumurilor modernizate, 774 km (59,7%) au durata de exploatare expirată!); lipsesc traseele de mare viteză şi acces rapid; sisteme intermodale de transport slab dezvoltate; lipsa de poduri peste Mureş, etc.

-produse turistice necompetitive din cauza capacităţii de cazare care nu se ridică la standarde europene: structurile de cazare de tip hotel şi motel, unde investiţiile pentru construire, modernizare sunt mari, datele legate de numărul structurilor de cazare şi de numărul de locuri de cazare nu s-au schimbat semnificativ pe parcursul anilor; numai 29,7% din totalul unităţilor de cazare turistică au dotări calificate cu 3 şi 4 stele, din majoritatea rămasă mai mult de 74% fiind încadrate la categoria de 2 stele; numărul total al locurilor de cazare a scăzut de la jumătatea deceniului trecut şi până la jumătatea celui actual, cu 305 locuri (7,04%) iar capacitatea de primire în unităţi de 3 şi 4 stele reprezintă numai 1/3 din total; nu există o reţea de comunicare între firmele care activează în sectorul turistic, în vederea dezvoltării unor produse turistice specifice, concordante cu potenţialul natural şi antropic al judeţului Arad şi promovării activităţilor turistice pe nişele de piaţă disponibile (definite din perspectiva segmentelor de populaţie implicată în activitatea turistică – turişti, forţă de muncă angajată temporar sau sezonier, obiective naturale şi antropice vizate);

-subcalificarea personalului în domeniul activităţilor turistice, care se caracterizează prin sezonalitate, este implicat un număr relativ mare de persoane care desfăşoară activitate pe perioadă determinată. Judeţul Arad se confruntă cu disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă din turism, induse de lipsa personalului calificat în meseriile de bază din turism şi alimentaţie publică (ospătar, bucătar, recepţioner);

-promovarea slabă a potenţialului turistic existent din cauza lipsei materialelor informative, documentare şi a semnalizării turistice rutiere etc.

3.2. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE Dinamica activităţilor turistice va fi urmărită prin prisma a trei indicatori descriptivi ai acestui tip de activitate economică, şi anume: numărul şi evoluţia diferitelor categorii de unităţi de primire a turiştilor, numărul şi evoluţia locurilor de cazare în unităţile existente şi gradul de ocupare a capacităţilor de cazare.

O privire generală asupra dinamicii unităţilor de cazare indică faptul că acestea au înregistrat o diversificare a tipurilor, alături de hoteluri, moteluri, hanuri şi vile turistice, adăugându-se de la începutul deceniului actual şi pensiunile turistice. Concomitent cu o evoluţie relativ constantă a numărului structurilor de cazare de tip hotel, han şi motel (datorată necesarului de investiţii ridicate pentru modernizare, ceea ce le îngreunează şi le

96

încetineşte dinamica pozitivă), se remarcă tendinţa de dezvoltare a altui tip de structură turistică: pensiunile cu capacitate de primire medie, pentru a-şi asigura profitabilitatea. În statistica activităţilor turistice nu au fost înregistrate unităţile agro-turistice pănă la sfârşitul anilor `90, dar de atunci, când erau numai 3 astfel de unităţi, dinamica lor a fost pozitivă, ajungând ca la jumătatea deceniului actual să funcţioneze 13 unităţi agroturistice. Dezvoltarea agro-turismului poate să reprezinte o activitate economică alternativă celor agricole, tradiţionale în mediul rural, şi o cale prin care economia rurală să se dezvolte într-un mod durabil, o modalitate de ridicare a nivelului de trai şi a standardului de viaţă al populaţiei locale. Ponderile înregistrate de fiecare tip de unitate de cazare au evoluat în funcţie de dinamica generală a numărului total de unităţi de cazare: în timp ce ponderile hotelurilor, hanurilor, motelurilor şi vilelor au scăzut (în medie cu 8%), ponderea pensiunilor a crescut (fig. nr. c.3.1 ).

0

10

20

30

40

50

1999 2000 2001 2002 2003 2004

nr.unitati cazare

0

5

10

15

20

25

30

35%

nr.hoteluri nr.hanuri/moteluri nr.vilenr.pensiuni %vile %pensiuni%hoteluri %hanuri/moteluri

Fig. c.3.1 Dinamica unităţilor de cazare a turiştilor

0

500

1000

1500

2000

2500

1999 2000 2001 2002 2003 2004

nr.locuri cazare

hoteluri hanuri/moteluri campinguri vile turistice tabere de elevi pensiuni

Fig. c.3.2 Dinamica numărului de locuri de cazare a turiştilor

97

O asemenea dinamică a numărului de unităţi de cazare a imprimat o evoluţie specifică a numărului de locuri de cazare: efective relativ constante în cazul hotelurilor, hanurilor, motelurilor şi vilelor turistice şi o creştere semnificativă a locurilor de cazare din cadrul pensiunilor. Taberele pentru elevi, deşi şi-au menţinut numărul (7 tabere), capacitatea lor de a primi elevi s-a dimunuat în mod simţitor (- 35%), din cauza degradării unora dintre structurilor de primire, în unele cazuri transformării lor în alte tipuri de dotări turistice ori din cauza problemelor privind proprietatea asupra structurilor de cazare (fig. c.3.2).

Unul dintre indicatorii cei mai semnificativi pentru evaluarea rentabilităţii economice a activităţilor turistice în cadrul unei unităţi de cazare este gradul de ocupare a acesteia. Gradul de ocupare total anual a avut o evoluţie ascendentă, dar marcată de o diminuare la începutul deceniului actual, cauzată de scăderi semnificative ale gradului de ocupare în cazul structurilor de cazare de tipul campingurilor, hanurilor şi motelurilor. Situaţia acestora s-a redresat, astfel că tot ele au susţinut şi creşterea gradului de ocupare total anul în anii următori.

0

10

20

30

40

50

hotel

uri

hanu

ri/mote

luri

campin

guri

vile tu

ristic

e

tabere

de el

evi

grad.o

cup.a

nual

tipuri de structuri de cazare

grad de ocupare (%)

199920002001200220032004

Fig. c.3.3 Evoluţia gradului de ocupare a capacităţii de cazare

Gradul de ocupare a hotelurilor s-a menţinut relativ constant şi cel mai ridicat (o medie multianuală de 42,5%), comparativ cu celelalte tipuri de structuri de cazare, al căror grad de ocupare a fluctuat mult pe parcursul anilor: cele mai mari diferenţe între valorile maximă şi minimă ale gradului de ocupare s-au înregistrat în cazul campingurilor (34,2 puncte procentuale) şi al vilelor turistice (26,2 puncte procentuale). Taberele şcolare au un grad de ocupare mediu de numai 11% şi s-au menţinut pe acestă ultimă poziţie pe întreg intervalul analizat. Hanurile şi motelurile au înregistrat sinuozităţi semnificative ale gradului de ocupare dar valoarea medie multianuală a fost de 21,8%, ocupând următoarea poziţie după hoteluri. Poziţia judeţului Arad la graniţa de vest a României şi prezenţa punctelor de trecere a frontierei au favorizat dezvoltarea turismului de tranzit, mai ales în ultimii ani, când a luat o amploare foarte mare fenomenul de migrare a forţei de muncă către angajatori din alte ţări europene. În acest context, structurile de cazare de tip han şi motel, precum şi cele de tip camping sunt din ce în ce mai solicitate de către fluxurile de turişti de tranzit, în fapt cei care vin să-şipetreaca vacanţa în locurile natale.

98

Totodată, tendinţa populaţiei urbane şi nevoia acesteia, resimţită din ce în ce mai acut, de a petrece timpul liber de la sfârşitul săptămânii cât mai aprope de natură, au transformat unităţile de cazare de tip vilă şi pensiune în preferatele orăşenilor (gradul de ocupare a vilelor turistice a crescut pe parcursul a doi ani de la 7%, la 16,2%) (fig. c.3.3).

Distribuţia teritorială a structurilor de cazare şi a capacităţii de primire Unităţile de cazare sunt distribuite inegal în teritoriu, cea mai mare concentrare fiind în municipiul Arad. Un număr semnificativ de unităţi de cazare se găsesc şi în Moneasa, Şiria, Pâncota, Covăsinţi, Ghioroc, Lipova, Săvârşin si Nădlac. În ceea ce priveşte structura unităţilor de cazare pe tipuri principale (hotel, han/motel, camping, vilă, pensiune, tabară, unitate agro-turistică), cea mai complexă structură au oraşele Arad şi Lipova şi comuna Moneasa. În majoritatea aşezărilor rurale în care există activitate turistică, predomină pensiunile şi unităţile agro-turistice, iar în Săvârşin şi Târnova au o bună reprezentativitate vilele turistice.

Numărul de locuri de care dispun unităţile de cazare se distribuie spaţial în funcţie de repartiţia geografică a structurilor de cazare. Locurile de cazare din mediul rural sunt mai diversificate din perspectiva tipurilor de structuri de cazare în care se află: alături de locurile de cazare din pensiuni (Pilu, Seleuş, Buteni, la care se adaugă şi cele din oraşele Pâncota şi Buteni) şi din unităţile agro-turistice (Tăuţ, Hălmagiu) se regăsesc şi numeroase locuri în taberele şcolare (Petriş, Săvârşin, Conop, Târnova, Păuliş) (cartograma 29).

Baza de date de care am dispus ne-a permis şi o analiză a distribuţiei geografice a numărului de locuri de cazare pe categorii de structuri de cazare (1 stea, 2 stele, 3 stele şi 4 stele). Cele mai numeroase hoteluri din toate cele patru categorii sunt concentrate în municipiul Arad, acesta fiind şi singurul care are un hotel de 4 stele; hoteluri de 3 stele se găsesc şi în Nădlac şi Moneasa iar în Lipova şi Săvârşin sunt hoteluri de 1 stea. Campingurile din judeţul Arad fac parte numai din categoriile de 1 stea şi 2 stele şi concentrează 311 locuri (1 stea în Arad) şi 98 locuri (2 stele în Lipova). Locurile de cazare în hanuri şi moteluri sunt concentrate în Arad (2 stele) şi în localităţi rurale din imediata vecinătate a municipiului: Vladimirescu (3 stele) şi Vinga (1 stea). Pensiunile turistice din judeţul Arad sunt împărţite în patru categorii, de la 1 stea la 4 stele: cele mai numeroase locuri sunt în pensiunile care funcţionează în oraşul Arad (din categoriile de 1 stea (3 pensiuni care cumulează 46 de locuri), 2 stele (15 pensiuni care concentrează 373 de locuri) şi 3 stele (5 pensiuni cu un total de 87 de locuri); la Moneasa există numai 2 pensiuni, cu capacitate redusă (fiecare de 10 locuri), dar ambele sunt de 4 stele; în comunele Pilu şi Şiria funcţionează pensiuni de 3 şi 2 stele; câte una sau două pensiuni de 2 stele funcţionează în Nădab (localitate componentă a oraşului Chişineu-Criş), Lipova, Sebiş, Buteni, Hălmagiu, fiecare având o capacitate de cazare mică (în medie 10 locuri fiecare) şi medie (numai în pensiunea Olympia din Nădab, cu 43 locuri). Unităţile agro-turistice din judeţul Arad fac parte din categoriile de 1, 2 şi 3 stele. În Moneasa, Păuliş şi Tăuţ se găses astfel de structuri de cazare din categoriile de 2 şi 3 stele, totalizând 97 de locuri (Moneasa şi Păuliş cu câte 41 de locuri şi Tăuţ cu 15 locuri); unităţi agro-turistice de 2 stele de găsesc în Săvârşin (14locuri) şi Hălmagiu (8 locuri) iar cele de 1 stea sunt localizate în Dorobanţi (localitate componentă a oraşului Curtici) cu 15 locuri şi în Conop cu 20 de locuri) (cartograma 30).

99

3.3. TIPURI DE TURISM Luând în considerare principalele elemente care condiţionează dezvoltarea activităţilor turistice în judeţul Arad, putem identifica tipurile de turism care pot fi practicate cu succes: turismul balneo-climateric, turismul rural, turimul activ, turismul speologic, turismul de vântoare şi pescuit, turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână, turism de tranzit.

Turismul balneo-climateric – reprezintă o formă de turism cu tradiţie în judeţul Arad şi care dispune de un potenţial natural semnificativ. După conţinutul chimic, apele minerale din limitele judeţului Arad pot fi clasificate astfel: izvoare termale bicarbonatate , sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este pusă pe seama sistemului de falii şi a sâmburilor vulcanici (ape carbogazoase alcaline, de 25-30°C la Moneasa); izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; izvoare bicarbonatate calcice termale carbogazoase şi sulfatate sodice în sectorul deluros al văii Mureşului. Această repartiţie a izvoarelor de ape minerale a modelat repartiţia spaţială a staţiunilor balneoclimaterice: Moneasa, la poalele M-ţilor Codru Moma şi Lipova, situată în Dealurile Lipovei. În judeţul Arad mai există şi alte izvoare minerale şi geotermale (Curtici, Şofronea, Macea, Dezna) dar lipsa resurselor finanicare a reprezentat o piedică în valorificarea acestui potenţial natural.

Condiţiile climatice specifice etajului munţilor se concretizează, alături de alte caracteristici, şi prin oscilaţii termice pregnante, resimţite în depresiuni şi culoare de vale înguste unde apar inversiuni termice; acestea, la rândul lor favorizează menţinerea stratului de zăpadă o perioadă mai îndelungată. Depresiunea în care se află staţiunea Moneasa are un climat de adăpost, care favorizează menţinerea stratului de zăpadă, astfel că profilul turistic local este completat cu practicarea sporturilor de iarnă. Pârtia de schi are o lungime de 250 m şi a fost refăcută şi dotată cu baby-ski.

Turismul rural – prin practicarea acestui tip de turism se valorifică o parte a potenţialului antropic specific judeţului Arad şi parţial, potenţialul natural. Agro-turismul este forma turismului rural care a luat amploare în ultima perioadă: se practică cu succes în Conop, Săvârşin, Tăuţ, Moneasa, etc. Potenţialul de dezvoltare a acestui subtip de turism rural sunt semnificative şi în alte localităţi, cum ar fi Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu, Bârsa, Vârfurile, cât şi în localităţile rurale de pe Valea Mureşului.

Turismul activ – poate lua diferite forme , cele mai adaptate fiind alpinismul şi mountain bike-ul, o mare parte a spaţiului montan pretându-se la acest tip de activităţi turistice. Oferta este diversificată, la toate nivelele de dificultate, de la trasee uşoare, pe drumuri pentru automobile, forestiere, până la trasee lungi, pe poteci pe creste, accidentate.

Turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână – se poate constitui în alternativă de dezvoltare turistică a centrelor urbane, precum şi a comunelor din apropierea oraşelor. Municipiul Arad este cel mai însemnat centru de practicare a turismului de afaceri şi a celui de sfărărşit de săptămână, datorită infrastructurii de care dispune şi obiectivelor turistice deţinute (Muzeul de Istorie şi Pinacoteca, Cetatea Aradului, Catedrale Ortodoxă Română (1862), Catedrala Romăno-Catolică (1902)) etc.

Turismul de tranzit – acest tip de turism este favorizat de poziţia judeţului Arad la graniţa vestică a ţării şi de prezenţa a trei localităţi-puncte de trecere a frontierei. Aradul

100

reprezentă o arie tradiţională pentru turismul transfrontalier iar fluxul de turişti străini spre România este de 3 ori mai mic faţă de fluxul de turişti români spre străinătate. În aceste condiţii, judeţul Arad va trebui să valorifice mai bine capacităţile de cazare adaptate turismului de tranzit.

3.4. ZONE TURISTICE ŞI LOCALITAŢI CU FUNCŢIUNI TURISTICE Pe teritoriul judeţului Arad se pot distinge mai multe zone/areale turistice, diferenţiate între ele în funcţie de specificul potenţialului natural şi antropic, de tipurile şi gruparea obiectivelor turistice, de modalităţile de valorificare turistică a potenţialului deţinut, de posibilităţile şi calitatea infrastructurii de acces. Zonarea a fost concepută ca modalitate de valorificare superioară şi complexă a resurselor turistice, în vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. Zonarea turistică urmăreşte stabilirea unor modele de evaluare, ierarhizare, valorificare şi amenajare prioritară a patrimoniului turistic, dovedindu-se că aceasta se constituie într-o importantă analiză unitară a relaţiilor existente între activităţile turistice şi teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.

Zona turistică Arad Municipiul Arad se individualizează în cadrul judeţului prin concentrarea obiectivelor istorice, culturale, care au transformat oraşul în cel mai important centru turistic al judeţului. Această funcţie urbană este favorizată şi de capacitatea de cazare: unităţile de primire a turiştilor din întregul judeţ se concentrează în proporţie de 36% în municipiul Arad, iar din totalul locurilor de cazare, peste 52% sunt situate tot în reşedinţa de judeţ; un element forte pentru practicarea turismului de afaceri îl constituie dotările superioare ale majorităţii tipurilor de unităţi de cazare: 100% dintre locurile în hoteluri de 4 stele din judeţ se regăsesc în oraşul Arad, 74% dintre locurile din hotelurile de 3 stele din judeţ sunt concentrare tot în muncipiul Arad, 100% dintre locurile în vile turistice de 3 stele din judeţ sunt cumulate în cele din oraşul Arad, la fel ca şi cele aproximativ 79% dintre locurile din pensiuni turistice cu dotări de 3 stele. Diferitele tipuri de servicii de care dispun economia şi infrastructura urbană reprezintă alte atuuri pentru dezvoltarea activităţilor turistice în municipiul Arad şi pentru conturarea acestui areal turistic într-unul special, cu personalitate distinctă în cadrul judeţului. Un element care favorizează practicarea turismului de tranzit, precum şi a celui de afaceri este reprezentat de poziţia municipiului Arad la intersecţia unor importante artere de circulaţie rutieră, feroviară şi aeriană şi în apropierea punctelor de graniţă.

Zona turistică Podgoria Aradului se află la o distanţă de 30 – 40 km de oraşul Arad şi este extinsă pe o distanţă de ~35 km începând de la Păuliş, de pe Valea Mureşului, pâna la Pâncota, pe la poalele Munţilor Zarand. Specificul acestei zone este conferit de modul de utilizare a terenurilor, cu un peisaj deosebit, caracteristic zonelor viticole, şi de tipul de turism practicat, mai ales cel de sfârşit de săptămână (zona este frecventată de locuitorii municipiului Arad). Întreaga zonă turistică dispune de ~190 de locuri de cazare, localizate în pensiuni turistice (1 pensiune de 1 stea în Pâncota, cu 10 locuri, în Şiria sunt 2 pensiuni de 3 stele şi 1 stea, care însumează 20 de locuri), în unităţi agro-turistice (3 în Păuliş, de 3 şi 2 margarete, cu 41 de locuri) şi în tabere şcolare (Păuliş, cu 127 locuri). Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea Şiria, Muzeul Vinului din Ghioroc (unic în partea vestică a ţării), “Turnul” din Covăsinţi, care a aparţinut unei biserici

101

medivale construită la începutul secolului al XV-lea, fostele mine, active în secolul al XVIII-lea, de pe Valea Chersca, Castelul Bohus din Şiria, Muzeul memorial “Ioan Slavici”, adăpostit în castel. Din această zonă turistică se deschid trasee turistice către Munţii Zarandului.

Zona turistică Valea Mureşului Această zonă turistică se individualizează prin peisajul de tranziţie între cel montan (Munţii Zarandului), cel deluros (Dealurile Lipovei) şi cel de culoar larg de vale (Valea Mureşului). Această trecere de la caracteristicile fizico- şi socio-geografice ale munţior, către cele ale dealurilor şi ale culoarului de vale se transpune şi în planul activităţilor economice, inclusiv al celor turistice. Zona turistică Valea Mureşului reprezintă un traseu de tranziţie a fluxurilor turistice dinspre Depresiunea Colinară a Transivaniei către Câmpia de Vest, astfel că principalele unităţi de cazare, adaptate tipului de turism de tranzit, sunt localizate în localităţile de intrare şi de ieşire din sectorul culoarului de vale, respectiv în Lipova, Conop şi în Petriş, Săvârşin. Alături de acest tip de turism, în zonă turistică Valea Mureşului se practică şi turismul balneo-climateric (Lipova, unde au fost puse în valoare izvoare minerale cu efecte curative iar la 3 km sud de oraşul Lipova se află comuna Şiştarovăţ, unde se intenţionează punerea în exploatare a unui izvor de apă minerală prin concesionare sau asociere), turismul rural, turismul cultural (potenţialul turistic de care dispune oraşul Lipova este unul de excepţie cuprinzând atât elemente ale fondului antropic şi natural: rezervaţia naturală “Balta Şoimoş”, Cetatea Şoimoş, Mănăstirea “Sfânta Maria” din Radna, biserica “Buna Vestire” din Șoimoş, ansamblul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, muzeul orăşenesc, bazarul “Sub dughene” (bazarul turcesc), ansamblul urban din jurul primăriei (str. Nicolae Bălcescu). În cadrul zonei turistice Valea Mureşului, un loc aparte este ocupat de localitatea Săvârşin, în care se află Castelul Regal, recent restituit familiei regale. Aceasta a hotărât să înscrie Castelul de la Săvârşin în circuitul turistic intern şi internaţional (s-a autorizat elaborarea unui plan de integrare a castelului într-un circuit turistic public, de masă) şi se încurajează activităţile turistice pe plan local, prin deschiderea castelului şi a parcului său publicului. De asemenea, familia regală intenţionează să creeze şi o fermă în cadrul căreia să se practice agricultură organică.

Zona turistică Munţii Codru Moma În Munţii Codru Moma există obiective turistice naturale numeroase dar dispersate spaţial, dintre care numai cele din apropierea localităţii Moneasa sunt mai cunoscute şi valorificate turistic. Chiar staţiunea balneo-climaterică Moneasa reprezintă principalul obiectiv de atracţie turistică, fiind situată într-o mică depresiune cu topoclimat de adăpost (climatul local are un efect calmant asupra sistemului nervos central şi în general, asupra organismului uman; aerul încărcat de ioni negativi, furnizaţi de vegetaţia abundentă, are un efect benefic asupra sănătăţii) şi dispunând de izvoare minerale ale căror efecte benefice (afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, ale sistemului locomotor, unele afecţiuni ginecologice, nevroza astenică, reumatologie, ca şi boli asociate (de nutriţie şi metabolice)) sunt recunsocute în toată regiunea şi chiar în întreaga ţară. Staţiunea Moneasa deţine 15% din totalul unităţilor de cazare din judeţul Arad şi 16,6% din locurile de cazare (685 locuri), această bază de primire a turiştilor fiind diversificată (25% dintre hotelurile din judeţ (Moneasa, Parc, Codru Moma), 2 vile, 2 pensiuni, 1 tabără şcolară, 1 cabană şi 3 unităţi agro-turistice) şi, în cazul unora dintre tipurile de

102

structuri de cazare, bine dotată (~20% din totalul locurilor de cazare în hoteluri de 3 stele din judeţ, 50% din locurile în unităţi agro-turistice de 3 stele din judeţ şi 2 pensiuni de 4 stele). Pentru anul 2007, situaţia structurilor turistice de cazare pe categorii de confort şi pe tipuri de unităţi era următoarea:

Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi Tip

unitate

Nr. unităţi Nr. locuri

total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Total 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea

Hotel 3 - 1 1 1 530 - 188 138 204 Vilă turistică

6 1 3 2 - 120 16 62 42 -

Pensiune rurală

4 1 1 2 - 53 10 20 23 -

Cabană turistică

1 - - - 1 24 - - - 24

Tabără de elevi

1 - - - - 80 - - - -

TOTAL 15 2 5 5 2 807 26 270 203 228 TOTAL fără tabere

14 2 5 5 2 727 26 270 203 228

Sursa: Studiu de fundamentare pentru reatestarea comunei Moneasa ca staţiune turistică, Institutul Naţional de Cercetare

– Dezvoltare în Turism, Bucureşti.

Staţiunea dispune de sală de cinema şi teatru, de un ştrand complet renovat etc. În împrejurimele Monesei se pot vizita şi alte numeroase obiective turistice naturale şi antropice: Vârful şi cabana Izoi din Munţii Codru Moma, Platoul Carstic Tinoasa, Peştera Liliecilor şi Peştera Albă, Cariera de marmură, Izbucul Călugări, un fenomen natural deosebit, declarat monument al naturii, alte trasee marcate în Munţii Cordu Moma, Cetatea Deznei (cu masă pescărească într-un cadru rustic la Hanul Dezna), Cuptorul de topit fier Schmetlzer, Casa natală a pictorului şi sculptorului Gheorghe Groza etc.

Zona turistică Depresiunea Gurahonţ - Hălmagiu Această zonă turistică cuprinde arealul depresionar dintre localităţile Gurahonţ şi Hălmagiu, de-a lungul defileului Crişului Alb şi se remarcă prin suprafeţe forestiere relativ extinse (în prezent afectate negativ de exploatarea iraţională a lemnului), cu un fod cinegetic valoros, prin aşezări cu numeroase obiective istorice şi etnografice. Cea mai importantă localitate turistică din această zonă este Hălmagiu, în care funcţionează 1 pensiune de 2 stele, cu 19 locuri şi 1 unitate agro-turistică de 2 stele, de capacitate redusă (8 locuri). Se pot vizita şi ale comune şi sate din zonă, majoritatea cu biserici vechi, cu obiective ale industriei tradiţionale rurale, cu obiceiuri folclorice atractive. De asemenea, atracţiile naturale sunt remarcabile în această zonă turitică: Valea Zeldişului, Valea Zimbrului (rezervaţia de laur, Ilex aquifolium), Defileul Crişului Alb (cartograma 31).

103

Ierarhizarea zonelor turistice din judeţul Arad Loc în ierarhie

Nr.locuri cazare

% locuri din total judeţ

Nr.unităţi de cazare

% unităţi de cazare din total judeţ

Localităţi turistice

Localităţi cu potenţial turistic nevalorificat sau valorificat insuficient

-cu potenţial turistic

-cu dotări turistice

1. Arad

2176

36,6

32

52,7

Arad

Arad

-

2. Codru Moma

685

16,6

13

14,7

Moneasa, Dezna

Moneasa Dezna

3. Valea Mureşului

577

13,9

12

13,6

Lipova, Conop, Bârzava, Vărădia de Mureş, Săvârşin, Birchiş, Petriş

Lipova, Conop, Săvârşin, Petriş

Bârzava, Vărădia de Mureş, Săvârşin, Birchiş, Petriş

4. Podgoria Aradului

188

4,5

7

7,9

Ghioroc, Păuliş, Şiria, Pâncota

Păuliş, Şiria, Pâncota

Păuliş, Şiria, Pâncota

5. Gurahonţ-Hălmagiu

27

0,6

2

2,2

Gurahonţ, Hălmagiu, Vârfurile

Hălmagiu Gurahonţ, Pleşcuţa, Hălmagiu, Hălmăgel, Vârfurile

Unităţile de cazare care funcţionează în localităţile componente ale zonelor turistice enumerate reprezintă 75% din numărul total de unităţi de cazare ale judeţului Arad, iar locurile de cazare din cadrul acestora reprezintă 88% din totalul locurilor de cazare existente în judeţ.

Pe baza analizei potenţialului turistic al componentelor cadrului fizico-geografic şi a celui socio-geografic, a distribuţiei teritoriale a obiectivelor turistice naturale şi antropice şi a principalelor structuri de cazare a turiştilor, s-a putut realiza o evaluare a gradului de valorificare turistică a potenţialului de care dispun localităţile din judeţul Arad. Exceptând localităţile din componenţa zonelor/arealelor turistice delimitate şi analizate anterior, s-au mai identificat şi alte localităţi (majoritatea covârşitoare sunt rurale) care deţin un potenţial turistic natural şi/sau antropic atractiv, pe care, însă, nu au avut capacitatea/posibilitatea de a-l valorifica sau pe care îl valorifică insuficient. Cauza principală a acestei situaţii o reprezintă lipsa resurselor financiare şi, într-o anumită măsură, şi dezinteresul sau necunoaşterea de către autorităţile locale a programelor cu finanţare europeană şi a altor căi/modalităţi de identificare a resurselor necesare pentru punerea în valoare a potenţialului local de dezvoltare a activităţilor turistice. Localităţile

104

Macea, Curtici, Şofronea şi Dezna dispun de potenţial balneo-climateric dar acesta nu este valorificat din lipsa resurselor financiare care să susţinea dotarea acestora cu structuri de cazare şi cu instalaţii de captare şi valorificare a izvoarelor minerale. În localitatea Bârsa există condiţii pentru practicarea agro-turismului, dar nu funcţionează nici o unitate agro-turistică, astfel că potenţialul pentru acest tip de turism nu este valorificat, aşa cum este şi cazul altor localităţi componente ale zonelor turistice studiate (Dezna, Bârzava, Vărădia de Mureş, Petriş, Gurahonţ, Vârfurile şi Hălmagiu). În alte numeroase localităţi (Şofronea, Felnac, Vinga, Fântânele, Târnova, Buteni, Craiva) există biserici vechi, cetăţi şi/sau castele, se practică diverse obiceiuri populare care se constituie în obiective şi elemente de atracţie pentru turişti, dar nu sunt valorificate, aceste localităţi nedispunând de structuri de cazare sau de alte dotări turistice.

4. SERVICII În judeţul Arad, ca şi la nivel regional şi naţional, domeniul serviciilor a fost caracterizat înainte de 1989 prin existenţa unor structuri componente mai ales ale sectorului cooperatist şi ale industriei locale. Acest tip de activităţi terţiare asigurau diferite prestări de servicii către populaţie (croitorii, frizerii, curăţătorii chimice, reparaţii aparate electrocasnice etc,) dar şi către întreprinderi (întreţinere utilaje, amenajări spaţii comerciale, servicii informatice etc.). În prezent, numărul firmelor cu activitate în sectorul de servicii deţine locul trei, după comerţ şi industrie, cu 12,7 % din numărul total al firmelor. Din păcate, însă, ponderea sectorului de servicii în cifra de afaceri realizată în judeţ s-a situat sub 2 %. Semnificaţia redusă a sectorului serviciilor în cifra de afaceri a judeţului se datorează faptului că activităţile terţiare se confruntă cu lipsa unei cereri solvabile, a clienţilor care să solicite servicii şi să le plătească. Mai mult decât atât, sectorul serviciilor nu a avut capacitatea să preia toată forţa de muncă disponibilizată din sectorul secundar, astfel că însemnătatea servciilor în economia arădeană nu se ridică la acel nivel care ar fi asigurat mult dorita dezvoltare economică şi socială a judeţului Arad.

Totuşi, sectorul serviciilor reprezintă un motor al economiei arădene şi, datorită modernizărilor, adaptărilor şi diversificărilor (în domeniul informaticii, telecomunicaţiilor, domeniul financiar-bancar şi de asigurări, de îngrijire personală, de organizare de evenimente, de consultanţă, etc.) acestui sector de activitate economică, au apărut tendinţe pozitive de dezvoltare, ce se vor accentua o dată cu procesul de dezvoltare economică.

Comerţ Poziţia geografică a judeţului Arad se constituie şi în cazul activităţilor economice din domeniul comerţului în unul dintre principalii factori de favorabilitate pentru dezvoltarea acestora. Nu este vorba despre determinism geografic, ci de o valorificare mai eficientă şi pe planuri mai numeroase a inter-relaţionării mai pronunţate dintre acest element geografic şi multitudinea celorlalţi din aceeiaşi categorie, precum şi cu a celor de natură socială, istorică, culturală, instituţional-legislativă, economică etc. Comerţul a luat un avât deosebit în toate judeţele ţării, şi nu se putea să aibă un sens evolutiv diferit în judeţul Arad situat la frontiera vestică a ţării, care are şi numeroase puncte de trecere a frontierei.

105

Contextul economic de la jumătatea deceniului trecut a fost nefavorabil pentru activităţile comerciale, ducând la scăderea puterii de cumpărare a pieţei interne, fapt ce a indus o diminuare a dinamicii accelerate avută în etapa iniţială, imediat după 1989. Actorii economici cu putere economică redusă şi foarte redusă care activau în domeniul comerţului au avut o vulnerabilitate ridicată faţă de numeroasele schimbări legislative/fislcale, de etapele procesului de tranziţie, de tendinţele economiei regionale, naţionale şi chiar ale celei continentale, astfel că au lăsat locul pe piaţă firmelor comerciale mari, puternice, cu o concentrare mare de oferte, capabile să răspundă concomitent şi rapid unei cereri semnificative ca efective numerice şi ca structură (Selgros, Metro, Praktiker, deschise în cursul anului 2005, precum şi deja existentele Billa şi Profi).

Piaţa a dictat şi o altă tendinţă a sectorului comrcial, şi anume dispariţia fostului sector de comerţ en gros, datorită lipsei fondurilor pentru finanţare şi a modificării cerinţelor actuale ale activităţii comerciale. Comerţul en gross se caracterizează în prezent prin viteze mari de înnoire a stocurilor, prin existenţa unor spaţii mici de depozitare şi printr-o varietate relativ scăzută a sortimentelor de mărfuri.

Se pot desprinde şi alte două direcţii de dezvoltare a comerţului arădean, contradictorii ca semnificaţie economică şi opuse ca localizare spaţială în cadrul centrelor urbane: pe de o parte, în zonele urbane centrale se remarcă debutul procesului de specializare a reţelei comerciale cu amănuntul şi dotarea tot mai modernă a spaţiilor, iar pe de altă parte, în pieţele urbane de la periferie sau din cartierele rezidenţiale, chiar şi în unele comune rurale, înfloreşte comerţul cu produse foarte ieftine şi de calitate scăzută, de multe ori semilegală, precum şi comerţul cu produse second – hand.

În economia judeţului Arad comerţul reprezintă domeniul de activitate de bază pentru 40 % din numărul firmelor şi realizează 38 % din cifra de afaceri.

Transporturi şi telecomunicaţii Transporturile şi telecomunicaţiile sunt sectoare care au cunoscut o dezvoltare permanentă în judeţul Arad, în timp ce sectorul serviciilor specifice acestora s-a îmbogăţit cu domenii noi, inexistente anterior.

Transporturile de mărfuri şi de călători a luat o amploare deosebită odată cu anvergura fenomenului de migrare a populaţiei active în diferite ţări, din considerente economice (munca în străinătate). În ultimii ani au apărut foarte multe firme care fac transport internaţional de persoane, precum şi transport intern cu autocare şi microbuze. Acest domeniu are mari oportunităţi de dezvoltare, pe măsura realizării infrastructurii pe cale terestră şi aeriană.

În 2004 au funcţionat 779 de societăţi în domeniul transporturilor, care au contribuit la cifra de afaceri a judeţului cu circa 5,29%.

Activităţile economice în domeniul telecomunicaţiilor erau caracterizate până recent de monopoluri, care au dominat mai ales telefonia fixă. În ultimii ani au apărut firme care oferă servicii de telefonie alternativă (companii precum Astral Telecom, Atlas Telecom, RDS, care au intrat pe piaţă iniţial cu servicii de telefonie internaţională utilizând cartelele preplătite, şi care încet, dar sigur, intră pe piaţă şi cu telefonia fixă internă), ceea ce a creat un mediu concurenţial, care a determinat Romtelecomul să-şi revizuiască

106

politica de preţuri şi să se preocupe de lansarea pe piaţă de noi servicii atât de telefonie cât şi de acces la Internet. În judeţulArad funcţionează 45 de firme în domeniul telecomunicaţiilor.

Oferta de servicii şi de produse a operatorilor de telefonie mobilă (doi operatori mari şi „tradiţionali” – Connex şi Vodafone -, apoi apărut pe piaţă şi Cosmorom, Zapp), variată, adaptabilă şi dinamică, a atras noi segmente de piaţă astfel că acest sector al telecomunicaţiilor a luat o amploare deosebită.

În judeţul Arad telefonia dispune de o infrastructură bine dotată, neexistând localităţi cu centrale manuale, şi extinsă (la sfârşitul anului 2004 în judeţ erau înregistrate 96.546 de abonamente telefonice).

Celelalte tipuri de servicii cu înalt conţinut tehnologic (serviciile informatice şi de comunicaţii, Internet, televiziune prin cablu etc.) sunt foarte specializate şi necesită cunoştinţe şi tehnologii speciale. Aceste servicii s-au dezvoltat pe baza iniţiativei private, în cadrul unor întreprinderi mici şi mijlocii (în anul 2004 au fost înregsitrate 172 de IMM-uri în domeniul informatic). Ca urmare a dezvoltării fără precedent a acestor servicii la nivel internaţional, şi la nivel regional şi judeţean sectorul serviciilor cu înalt conţinut tehnologic a cunoscut o dezvoltare continuă, tehnica de calcul devenind un lucru indispensabil pentru orice firmă şi instituţie, la care această piaţă alăturându-se creşterea cererii persoanelor fizice.

Cercetare, dezvoltare, inovare, învăţământ Înainte de 1989 existau centre de cercetare în fiecare ramură industrială, cele mai importante fiind cele din industria constructoare de maşini, industria textilă, industria de mecanică fină, industrializarea lemnului şi din industria alimentară. Tranziţia începută după anul 1989 a afectat profund economia regională şi pe cea judeţeană, implicit centrele de cercetare industrială: unele au fost desfiinţate treptat, prin lipsa fondurilor de susţinere a activităţilor de cercetare, iar altele au fost preluate de noii proprietari ai unităţilor economice privatizate dar, în cele din urmă, au fost şi acestea desfiinţate. Dintre centrele de cercetare existente în perioada predecemristă, în momentul de faţă funcţionează doar Institutul de Proiectare din cadrul societăţii “Astra-Trinity”, din industria constructoare de maşini.

Un actor foarte important pentru impulsionarea activităţii de cercetare – dezvoltare in judeţul Arad este reprezentat de Centrul Universitar de Cercetare şi Afaceri. Din anul 1996, Fundaţiei “Vasile Goldiş“ Arad are în structura organizatorică Centrul Universitar de Cercetare şi Afaceri. Scopul său este acela de a sprijini dezvoltarea mediului antreprenorial din zona de vest a ţării, utilizând în mod eficient resursele umane şi materiale existente în cadrul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi persoane juridice. Obiectivele Centrului Universitar de Cercetare şi Afaceri se constituie în potenţiale acţiuni dinamizatoare ale mediului economic arădean, fiind concretizate în:

-apropierea cercetării ştiinţifice de activitatea practică şi urmărirea rezultatelor economice ale acesteia;

-pregătirea studenţilor pentru activităţile aplicative, prin participarea la studii de caz, planuri de afaceri, studii de fezabilitate, consultaţii în domeniul viitoarei lor specialităţi;

107

-formarea unor colective de specialişti în consultanţă economică, comercială si juridică în colaborare cu alte universităţi din ţară si străinătate;

-derularea programelor de reconversie a forţei de muncă la nivel local sau regional; pregătirea unor pachete de servicii solicitate de întreprinzători (consultanţă de specialitate, cursuri de instruire, studii de impact ecologic al activităţilor economice si bilanţ de mediu, activităţi promoţionale);

-colaborarea cu organizaţii şi instituţii implicate în acţiuni de formare şi dezvoltare a societăţii civile din zona de vest a ţării;

-iniţierea şi derularea unor programe vizând sprijinirea activităţii instituţiilor administraţiei publice locale;

-dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu organizaţii şi instituţii locale, naţionale şi internaţionale care desfăşoară activităţii similare.

Servicii pentru dezvoltarea afacerilor Serviciile profesionale cuprind în sfera lor serviciile de consultanţă juridică, contabilă, expertiză contabilă, evaluare, notariate, expediţioneri, comisionari vamali şi sunt adresate agenţilor economici. În acest sector rolul principal îl au experţii, persoane fizice sau juridice, specializaţi în prestarea acestor servicii, care cer o pregătire profesională foarte specifică, atestată şi recunoscută de autorităţile în domeniu, care îşi sprijină clienţii. Astfel, dinamica pozitivă a acestor tipuri de servicii pentru dezvoltarea afacerilor a presupus şi o permanentă perfecţionare a calificării profesionale a persoanelor care le prestează. Un factor hotărâtor în dezvoltarea amplă a acetui tip de servicii l-a avut cadrul legislativ, care obligă apelarea la serviciile respective în anumite situaţii, astfel că cererea pentru aceste servicii este stimulată sau impusă prin anumite reglementări legislative.

În sectorul serviciilor profesionale pentru întreprinderi şi instituţii (serviciile de consultanţă în management, marketing, proiectare, servicii de traducere şi interpretariat, serviciu de medicina muncii, de organizare de diferite acţiuni şi evenimente, servicii de publicitate etc.) se încadrează acele servicii care cer o anumită pregătire de specialitate, dar de care o firmă nu are nevoie în mod constant şi permanent, pentru a încadra personal propriu în vederea prestării activitătii respective. Dezvoltarea acestui tip deservicii depinde de cerere, la rândul său foarte selectivă, în funcţie de recunoaşterea profesionalismului prestatorului şi mai ales de puterea de cumpărare a clientului. De regulă, apelarea la specialişti cere o mentalitate orientată în această direcţie, care presupune recunoaşterea competenţei altei persoane/instituţii specializate pentru rezolvarea anumitor necesităţi.

Dinamica serviciilor profesionale pentru întreprinderi şi instituţii este tributară cadrului legislativ (de exemplu, fiecare instuţie/firmă este obligată, prin lege, să colaboreze cu un cabinet de medicina muncii), dar se remarcă şi o adaptare dinamică a acestora la noul context economic şi politic în care evoluează ţara şi, implicit, judeţul Arad. Integrarea în Uniunea Europeană au impus în peisajul acestui tip de servicii peofesionale apariţia şi dinamica pozitivă a ofertei şi cererii de servicii de consultanţă pentru întocmirea şi monitorizarea proiectelor de accesare a fondurilor europene.

108

Finanţe - bănci, asigurări Serviciile financiar-bancare şi de asigurări sunt caracterizate printr-un necesar semnificativ de investiţii de capital,din acest motiv în judeţul Arad au fost înfiinţate doar sucursale sau filiale ale unor instituţii cu sediile generale în Bucureşti.

Domeniul financiar bancar este un domeniu cu evoluţie foarte rapidă atât la nivel regional, cât şi la nivel judeţean, unde nevoia de fluidizare a operaţiunilor bancare, de asigurare a diferitelor bunuri achiziţionate este stringentă, în condiţiile unu mediu economic foarte dinamic, mai ales în arealele din vecinătatea frontierei vestice şi din diferitele parcuri industriale, zone libere etc. Practic, între domeniul serviciilor financiar-bancare şi cel economic general, în mod special cel antreprenorial s-a stabilit o relaţie complexă de interdependenţă: serviciile financiar-bancare au apărut iniţial ca o necesitate pentru buna desfăşurare a diferitelor activităţi economice, iar în prezent le susţin pe acestea şi asigură şi un mediu propice pentru noi localizări de activităţi economice. În judeţul Arad, în numai câţiva ani, numărul reprezentanţelor de bănci a crescut, astfel că dacă imediat după 1989 exista numai Banca Naţională şi sucursalele Casei de Economii şi Consemnaţiuni, de la jumătatea anilor `90 şi până în prezent s-a ajuns la situaţia în care numeroase bănci sunt reprezentate în judeţ: Banca Naţională Română, Banca Română de Dezvoltare, Banca Comercială Română, ABN AMRO Bank, Banca Italo-Romena, Banca Transilvania, Banc Post, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Uni Credit, HVB Bank, Banca Populară Phoenix. Instituţia reprezentativă pentru judeţul Arad, WEST BANK, singura bancă cu sediul central în Arad înfiinţată în iunie 1996, a fost preluată de grupul italian San Paolo Imi Bank.

Tranzacţii imobiliare şi mobiliare Domeniul bursier a luat amploare la sfârşitul anului 1995 când s-a deschis Bursa de valori Bucureşti; în acel an au apărut şi în Arad primele agenţii de intermediere de valori mobiliare. În acest sector au apărut şi firme care se ocupă de intermedierea tranzacţiilor pe piaţa de valori imobiliare, firme de brokeraj, reprezentanţi ai diverselor fonduri de investiţii. O instituţie reprezentativă în acest domeniul este SIF Banat Crişana care are sediul în Arad şi care administrează portofoliul fostului FPP Banat-Crişana.

Servicii prestate pentru populaţie Serviciile pentru populaţie sunt puternic influenţate de puterea de cumpărare a acesteia: cu cât puterea de cumpărare este mai limitată, cu atât mai multe activităţi se realizează pe cont propriu, cu ajutorul membrilor de familie. În această perioadă, servicii de tipul spălătoriilor şi curăţătoriilor, serviciile de curăţenie, de reparaţii şi întreţinere de articole de uz îndelungat, întreţinerea instalaţiilor de apă şi chiar zugrăvit şi vopsit se rezolvă în regim propriu. Serviciile adresate populaţiei sunt din păcate considerate la acest moment un articol de lux pe care majoritatea populaţiei nu şi-o poate permite.

Cu toate acestea şi în acest domeniu există deja nişte segmente de piaţă care sunt dispuse să plătească pentru anumite servicii, lucru ce justifică apariţia de firme de profil. Aceste servicii sunt: fitness, masaj, solar, gimnastică şi alte activităţi de menţinere în formă a organismului. Aceste servicii sunt apelate în mare măsură de tineret şi se caracterizează prin creşterea calităţii prestaţiilor şi a investiţiilor tot mai mari în suportul tehnic. Alte servicii în creştere sunt cele de administrare a locuinţelor şi de curăţenie, de

109

intermedierea vânzării de imobile, de închiriere de autoturisme, de copiat şi multiplicat documente, de developare foto, de organizare de evenimente cu importanţă personală. De remarcat că majoritatea acestor servicii au nevoie de tehnologie şi deci de investiţie relativ mare.

Prestările de servicii pentru populaţie reprezintă o mare oportunitate, în care întreprinzătorii cu fantezie pot găsi segmente interesate, având o mare şansă de dezvoltare pentru viitor, în condiţiile în care prestatorii îşi vor asuma responsabilitatea prestării unor servicii de calitate constant ridicată.

Servicii publice De serviciile publice, în special de costurile lor şi de lipsa de eficienţă economică a structurilor de deservire cu acestea, se relaţionează scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi creşterea inflaţiei. Deci, majorările de preţuri în care se transpune ineficienţa serviciilor publice, precum şi poziţia de monopol pe care unităţile prestatoare au deţinut-o până de curând se pot constitui în factori care au grăbit procesul lor de privatizare pentru crearea unui mediu concurenţial reglator al pieţei. Marile reţele de furnizare ale utilităţilor care au reprezentat sau reprezintă monopoluri sunt cele din domeniul furnizării de energie electrică, termică, gaz, apă, canalizare, salubritate. În judeţul Arad s-a reuşit privatizarea furnizării de energie electrică, dar investiţiile foarte mari pe care le necesită acest sector au împiedicat apariţia pe piaţă de noi furnizori. În continuare, se urmăreşte privatizarea acestor societăţi pentru a se creşte productivitatea lor, pentru a se reduce pierderile pe care acestea le înregistrează şi pentru a stimula preocuparea acestora pentru oferirea de servicii la un nivel calitativ mai bun către consumatori.

Distribuţia teritorială a reţelei de distribuţie a serviciilor edilitar gospodăreşti către populaţie este detaliată în capitolul de infrastructuri.

În localităţile din judeţul Arad au fost selectate o serie de proiecte prin intermediul Programului de Dezvoltare a Infrastructurii din Spaţiul Rural (O.G. nr. 7/2006), acestea vizând în principal extinderea reţelei de canalizare, alimentarea cu apă potabilă, construirea unor staţii de epurare a apei, reparaţii şi construirea de poduri şi podeţe etc. Numărul de proiecte a fost de 37 (în jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului), care valorează 8356 mii RON. Tipurile de proiecte cel mai bine reprezentate sunt cele care vizează alimentarea cu apă potabilă, extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă (18 proiecte) şi reţeaua de canalizare (11 proiecte). Valorile cele mai mari au proiectele selectate din comunele situate în apropeierea centrelor urbane, mai ales lângă Arad şi Lipova, care au furnizat anumite servicii caracteristice întocmirii documentaţiilor necesare realizării şi depunerii proiectelor ( cartograma 32).

Servicii în domeniul educaţional În ceea ce priveşte sistemul de educaţie şi învăţământ, judeţul Arad dispune de o reţea dezvoltată de şcoli de învăţământ primar şi secundar. Toate oraşele judeţului Arad oferă posibilitatea pregătirii liceale. Distribuţia teritorială a dotărilor de învăţământ este detaliată în capitolul referitor la resursele umane(PLANŞA 2).

În domeniul învăţământului superior au fost înfiinţate două universităţi care îşi diversifică oferta an de an şi care doresc să fie orientate spre formarea tinerilor în sectoarele de activitate care pot absorbi forţa de muncă: Universitatea de Vest "Vasile Goldiş",

110

înfiinţată în anul 1990, funcţionează în cadrul Fundaţiei "Vasile Goldiş", are 9 facultăţi şi îşi desfăşoară activitatea urmărind asumarea responsabilă a unor obiective precum pregătirea specialiştilor în domenii stabilite după nevoile şi posibilităţile de dezvoltare socio-economice a zonei; perpetuarea şi valorificarea tradiţiilor istorico-culturale din zonă, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a creaţiei de valori; dezvoltarea unor servicii sociale şi culturale orientate către membrii comunităţii academice şi a cetăţenilor prin dezvoltarea şi difuzarea de valori cultural-ştiinţifice; Universitatea "Aurel Vlaicu" a fost înfiinţată în anul 1990, ea continuând într-un fel baza materială, tradiţia universitară a Aradului reprezentată de Institutul de Subingineri şi dispune de 6 facultăţi şi de 1 colegiu universitar.

Servicii în domeniul sanitar Judeţul Arad dispune de o infrastructură în domeniul sanitar concretizată prin 11 spitale, 2 centre de sănătate, 1 serviciu de ambulanţă şi 4 unităţi medico-sociale. Starea materială a acestei infrastructuri şi unele probleme privind retrocedarea unor clădiri către foştii proprietari reprezintă disfuncţionalităţi în sistemul sanitar arădean. Spitalul Clinic Universitar Judeţean de Urgenţă Arad se prezintă într-o stare relativ bună, însă cuprinde 3 secţii care funcţionează în corpuri de clădire cu o vechime mare, care necesită reparaţii capitale; Spitalul Clinic Municipal Arad se află într-o situaţie asemănoare cu cea a Spitalului Clinic Universitar, dar are 4 secţii care ridică probleme deosebite privind starea infrastructurii; în Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Arad sunt necesare lucrări de consolidare a structurii corpului central, amenajarea ambulatorului şi reparaţii curente dar aceste acţiuni sunt determinate într-o mare măsură de situaţia încă incertă a menţinerii proprietăţii acestor clădiri de către unitatea spitalicească; Spitalul Orăşenesc Chişineu-Criş este primul spital privat din judeţul Arad; Spitalul Orăşenesc Ineu se află în construcţie cu finanţare de la bugetul de stat, concomitent cu reabilitarea clădirilor vechi; Spitalul Orăşenesc Sebiş necesită reparaţii curente la secţiile din spital, policlinică şi la secţia din Prăjeşti; Spitalul Orăşenesc Lipova funcţionează într-o clădire veche dar reamenajată, însă clădirile anexe necesită reparaţii capitale; Spitalul Gurahonţ funcţionează într-o clădire care necesită reabilitare; Spitalul de Psihiatrie Mocrea se află în aceeiaşi situaţie ca şi spitalul din Gurahonţ; Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaş are probleme cu alimentarea cu energie termică; celelalte unităţi sanitare din judeţul Arad (Centrul de Sănătate Sântana, Serviciul de Ambulanţă Arad, Spitalul de Neuropsihiatrie Dezna) nu necesită reparaţii, aflându-se într-o stare bună.

Agenţii economici şi forţa de muncă salariată din activităţile terţiare Complexitatea şi varietatea tipurilor de activităţi terţiare, precum şi o serie de caracteristici specifice celor două medii de rezindeţă, au reprezentat motivaţii pentru etapizarea analizei distribuţiei teritoriale a acestui tip de activităţi economice: studierea situaţiei agenţilor economici şi a salariaţilor în mediul urban şi pe de altă parte, analiza acestor aspecte la nivelul mediului rural arădean.

Se remarcă faptul că agenţii economici din sectorul terţiar au o distribuţie neuniformă în teritoriu, fiind normală concentrarea lor în Municipiul Arad, cel mai important centru economic al judeţului. Din totalul de 4859 firme cu activităţi din sectorul terţiar, 87,1% se află localizate în oraşul Arad, alături de acesta observându-se concentrări mai reduse, dar vizibile în oraşele Lipova, Ineu, Sebiş, Curtici. Structura după tipurile de activităţi

111

terţiare identificate în CAEN diferenţiază centrele urbane în două categorii: cele cu predominanţă a activităţilor comerciale (Pâncota, Sebiş, Pecica, Curtici, Nădlac) şi cele cu o pondere mai redusă a acestui tip de activitate economică (sub 50 – 60%) observabilă în Arad, Sântana, Chişineu-Criş, Lipova). Celelalte tipuri de activităţi terţiare sunt prezente în toate centrele urbane în diferite proporţii, în funcţie de poziţia geografică a oraşelor faţă de frontieră şi de alte componente reprezentative ale cadrului natural: oraşele Chişineu-Criş, Ineu, Sebiş, Lipova şi Sântana se individualizează prin proporţii relativ semnificative (aproximativ 10 – 15%) ale activităţilor relaţionate cu tranzacţiile imobiliare (este binecunoscut faptul că arealul de câmpie şi în cel al dealurilor joase, pretabile culturii viţei de vie şi practicării unor subtipuri specifice de turism rural, unde se află oraşele enumerate, au constituit elemente de atracţie pentru investiţiile imobiliare, în mod special pentru italieni); în oraşele aflate în apropierea graniţei cu Ungaria au luat o amploare mai mare activităţile de transport de marfă şi de persoane (Nădlac, Pecica, Curtici), aşa cum se observă şi în alte oraşe, situate în culoare largi de vale, arii de tranzit (Lipova) sau de-a lungul marilor axe de transport europene şi naţionale (Arad, Sântana, Chişineu-Criş); o bună reprezentativitate au serviciile pentru întreprinderi în majoritatea centrelor urbane arădene, cele mai semnificative ponderi înregistrându-se în Arad, Nădlac, Chişineu-Criş, Sântana, Sebiş (cartograma 33).

Structura efectivelor de salariaţi în funcţie de tipurile de activităţi terţiare după CAEN este dependentă de cea a agenţilor economici, diferenţieri individualizându-se numai în cazul câtorva tipuri de activităţi terţiare: serviciile pentru întreprinderi sunt prestate în cadrul unor firme cu număr redus de angajaţi; firmele de transporturi active în oraşele de la frontiera vestică sunt mai mari ca şi forţă de muncă salariată, comparativ cu cele din oraşele “din interior” (cartograma 33).

Centrele urbane joacă un rol important şi în modelarea dispartăţilor geografice ale firmelor şi salariaţilor acestora din mediul rural. Cele mai numeroase firme şi cu cele mai variate tipuri de activităţi terţiare sunt înregistrate în localităţile rurale din vecinătatea Municipiului Arad, fenomenul fiind mai puţin vizibil în cazul celorlalte oraşe, dar nu inexistent. Se remarcă o predominanţă a activităţilor comerciale, mai ales comerţul cu amănuntul practicat în unităţi foarte mici, cu putere economică redusă şi cu salariaţi puţini. Un alt tip de activitate terţiară prezentă în majoritatea localităţilor rurale este cea de transport, practicat de către agenţi economici mai numeroşi şi mai puternici (după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri) în localităţile din zonele adiacente oraşelor şi de către agenţi economici mai slabi ca şi putere economică şi mai puţini numeroşi, în localităţile rurale aflate la distanţe variabile de centrele urbane; din acest punct de vedere se remarcă situaţia specială, dificilă, a localităţilor rurale relativ izolate ca poziţie geografică, fără nici un agent economic activ în transporturi. Unele localităţi din mediul rural au economiile locale marcate de activităţi turistice şi de diferite tipuri de servicii prestate întreprinderilor, care în multe cazuri, sunt cu profil turistic sau relaţionate cu acesta . Forţa de muncă salariată în agenţii economici din sectorul terţiar are o distribuţie teritorială care “urmăreşte” disparităţile geografice cantitative şi structurale ale agenţilor economici (cartograma 34).

Concluzii Din analiza distribuţiei teritoriale a activităţilor economice în judeţul Arad se pot desprinde câteva concluzii:

112

-activităţile agricole, a căror practicare beneficiază de un potenţial reprezentativ, atât în spaţiul de câmpie, cât şi în cel deluros, iar cele de silvicultură şi exploatare forestieră în arealul carpatic arădean, se caracterizează printr-o distribuţie a celor trei tipuri de activităţi CAEN modelată de caracteristicile bio-pedo-climatice ale celor trei trepte de relif ale judeţului: în câmpie şi în dealuri predomină activităţile agricole şi serviciile anexe, iar în munţi, majoritare sunt silvicultura şi exploatarea forestieră. Arealul de tranziţie a caracteristicilor fizico-geografice, reprezentat de spaţiul deluros, se remarcă printr-o oarecare diversificare a activităţilor. În modul de practicare al fiecărui tip de activitate agricolă CAEN se pot identifica o serie de disfuncţionalităţi: deşi există o tendinţă de cumulare a parcelelor agricole cu suprafeţe reduse în cadrul unor exploataţii agricole extinse, aceasta practică nu este suficient de frecventă, deşi există elemente care ar favoriza-o; exploatarea forestieră, deşi desfăşurată după reglementări şi monitarizări specifice, se face în unele cazuri într-o manieră nedurabilă pentru mediul forestier şi pentru cel natural, în general;

-activităţile economice industriale şi de construcţii au o mare varietate în localităţile urbane şi rurale din judeţul Arad şi se remarcă o revigorare a mediului economic local, mai ales în oraşul reşedinţă de judeţ şi în centrele urbane din vestul judeţului. Poziţia geografică din apropierea frontierei de vest a ţării joacă un rol determinant în dezvoltarea tuturor tipurilor de activităţi economice, dar în mod special a celor industriale şi de servicii. Astfel, economiile urbane sunt caracterizate prin practicarea activităţilor industriale în cadrul zonelor industriale (se află într-un amplu şi complex proces de reorganizare şi restructurare funcţională, structurală a producţiei, precum şi a forţei de muncă), al zonelor libere (ZL Curtici-Arad este cea mai reprezetativă şi mai dinamică) şi al parcurilor industriale. Dacă economiile urbane sunt diversificate din punctul de vedere al activităţilor industriale, economia rurală se remarcă prin varietate a tipurilor de activităţi industriale numai în localităţile aflate în apropierea centrelor urbane (mai ales în cazul Aradului) şi în zone turistice, în celelalte fiind dominată de industria confecţiilor (lohn), produselor din lemn şi producţia de mobilier etc.;

-activităţile terţiare sunt predominante atât în economiile urbane, cât şi în cele rurale, ceea ce semnifică o terţiarizare a întregii economii arădene. Aceasta este evoluţia normală şi dorită a unei economii care a fost industrializată în perioada socialistă şi care în prezent valorifică avantajele oferite de poziţia judeţului la frontiera vestică a ţării, precum şi alte elemente care îi favorizează dezvoltarea viabilă. Din perspectiva forţei de muncă salariate, terţiarizarea este mai puţin resimţită, întrucât efectivele de forţă de muncă salariată în diferite activităţi de servicii sunt mai puţin numeroase, comparativ cu cele ocupate în industrie şi construcţii. Ceea ce la nivelul agenţilor economici este înregistrat ca un proces pozitiv (terţarizarea), la nivel social ( mai ales în centrele urbane, şi mai puţin în unele localităţi rurale) imprimă sistemului teritorial, în ansamblul său, un caracter de fragilitate, rezultat din ponderile ridicate ale salariaţilor din activităţi industriale. Această situaţie devine tensionată, problematică în cazul anumitor (sub)ramuri industriale, în care producţia se realizează în sistem de tip lohn şi în care, din această cauză, se acumulează o serie de elemente/factori care slăbesc şi vulnerabilizează economia locală. Implicaţiile sunt şi mai adânci, când intervin probleme legate de insuficienţa şi/sau inadaptabilitatea numerică şi, respectiv, structurală, a ofertei de forţă de muncă la cerearea de forţă de muncă. Introducerea în sistemul teritorial a unor componente sociale exogene (forţă de muncă din străinătate, din China şi din alte state

113

asiatice) schimbă într-o manieră fundamentală structura acestuia, imprimând dinamicii sale anterioare elemente necunoscute şi/sau dificil de evaluat, din cauza necunoaşterii sau cunoaşterii insuficiente a elementului nou (cartograma 35 şi cartograma 36).

Activităţile economice, mai ales cele industriale şi terţiare, dinamizează comunităţile locale (urbane şi rurale) din judeţul Arad, deşi se desfăşoară cu unele disfuncţionalităţi iar prin caracteristicile lor cantitative şi structurale, se constituie în elemente care diferenţiază localităţile judeţului în mai multe tipuri: spaţiile urbane şi unele dintre UAT-urile rurale din apropierea frontierei vestice cu Ungaria (dinamice, puternic terţiarizate, atât la nivelul agenţilor economic, cât şi al forţei de muncă), spaţiile urbane din “interiorul” judeţului (în care terţiarizarea se resimte mai puţin la nivelul forţei de muncă salariate), spaţii rurale în zone turistice (cu o dinamică relativ susţinută, cu potenţial turistic semnificativ, în unele cazuri încă nevalorificat suficient), spaţii rurale din arealul montan (cu profil economic silvic-forestier, multe dintre ele relativ izolate, unele cu potenţial turistic).

D. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL 1. PALIERE DE INTEGRARE TERITORIALĂ Analiza contextului suprateritorial a dezvoltării spaţiale a judeţului Arad implică mai multe niveluri de interacţiune:

- nivelul regional- interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate şi înscrierea în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul; zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare(zone rurale, zone defavorizate, sa);

- nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt zona Bazinului Tisei, Zona montană;

- nivelul naţional- inscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al Romaniei aflat în curs de elaborare;

- nivelul transfrontalier/transnaţional- Programul de cooperare teritorială europeană transfrontalieră Ungaria- România 2007-2013 şi Euroregiunea Carpatica.

Judeţul Arad este situat în partea de vest a României, la frontiera cu Ungaria şi face parte din Regiunea de dezvoltare Vest.

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ, avînd rolul de a orienta dezvoltarea regiunii în perioada 2007-2013 şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile Structurale şi de coeziune ale UE este documentul fundamental cu care se va realiza coordonarea dezvoltării teritoriilor din regiune pe termen mediu.

Priorităţile prevăzute în Strategie sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite prin Programul Operaţional regional şi Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea competitivităţii economice, Infrastructura de transport, Infrastructura de mediu, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacităţii administrative.

114

Prevederile Planurilor de Dezvoltare Regională în plan spaţial vor fi concretizate prin realizarea Planurilor de amenajare a teritoriului regional, aflate în pregătire, care vor constitui documentaţiile de bază ale coordonării dezvoltării regionale.

Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest are ca Axe strategice prioritare dezvoltarea următoarelor domenii:

1. Infrastructura de transport şi energie

2. Competitivitate economică

3. Turismul

4. Cooperarea teritorială

5. Dezvoltarea rurală

6. Dezvoltarea resurselor umane şi serviciilor sociale

7. Mediul înconjurător

8. Dezvoltarea urbană

Axe strategice cu impact deosebit asupra dezvoltării spaţiale a judeţului Arad sunt detaliate:

Axa strategică 1. Infrastructura de transport- arii de intervenţie: - Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier a Regiunii Vest

- Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier de interes regional şi local - Extinderea şi modernizarea reţelei de cale ferată - Îm bunătăţirea calităţii serviciilor din transportul feroviar - Modernizarea infrastructurii de transport aerian de interes naţional/regional/local - Crearea şi modernizarea infrastructurii portuare

- Dezvoltarea căilor şi canalelor navigabile din regiune

- Dezvoltarea sistemelor de transport intermodale regionale

- Dezvoltarea unor sisteme de transport intermodale urbane.

Axa strategică 8. Dezvoltarea urbană. Arii de intervenţie - reabilitarea infrastructurii de transport urban

- modernizarea sistemului de transport public urban

- dezvoltarea utilităţilor publice urbane

- prevenirea dezastrelor

- reabilitarea clădirilor, centrelor istorice şi culturale

- Construcţia de locuinţe

115

- Dezvoltarea sistemului de servicii publice urbane( facilităţi pentru timpul liber, dezvoltare e-service, creşterea accesului la cultură)

- Reabilitarea zonelor industriale în vederea dezvoltării de noi activităţi.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013

Obiectiv strategic: Sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, echilibrată teritorial, a

tuturor Regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- potenţiali poli de creştere urbani, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din Regiunile Romaniei, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive de muncă, viaţă şi peterecere a timpului liber.

MDLPL a fost desemnat Autoritate de Management pentru POR 2007-2013, potrivit deciziei Guvernului Nr. 497/2004.

Finanţarea POR se va face din bugetul de stat, bugetele locale, surse private şi prin cofinanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională- FEDER.

POR implementează elemente importante ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare(PND) contribuind împreună cu celelelte Programe Sectoriale(PO) la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională a PND şi al Cadrului Strategic de Referinţă, respectiv diminuarea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale UE.

Axele prioritare tematice: Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- potenţiali poli de

creştere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană

Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

2.1.Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane- inclusiv construcţia/reabilitarea soselelor de centură

Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 3.1. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

3.2. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în caz de urgenţă

3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionalepreuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Axa prioritară 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

116

4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală

4.2. reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi

4.3. Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor

Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/

modernizarea infrastructurilor conexe

5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastrusturilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică

Axa prioritară 6. Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării POR 6.1. Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR

6.2. Sprijinirea ctivităţilor de publicitate şi informare privind POR

PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a U E. PND reprezintă documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operaţionale prin care se vor implementa aceste fonduri. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza atât pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cât si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg. PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

http://fonduri-structurale.ro/article.php?article_id=13�

117

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ-ROMÂNIA 2025

Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 presupune în continuare un proces complex de integrare economică, socială, culturală şi spaţială. Acesta implică, pe de o parte, evidenţierea efectelor teritoriale ale integrării în termenii utilizaţi în prezent de UE iar pe de altă parte, identificarea acelor trăsături specifice ale teritoriului ţării noastre, care pot constitui premise favorabile pentru accelerarea dezvoltării şi reducerea unora dintre disparităţile actuale.

Comisia Europeană şi statele membre, începând cu anul 2007, vor putea lua în discuţie spre adoptare principiile normative privind dezvoltarea spaţială a Uniunii Europene, pe baza rapoartelor elaborate între 2000-2006 în cadrul programului INTERREG III de grupuri de studiu trans-naţionale în cadrul Reţelei Europene de Observare a Planificării Spaţiale (ESPON European Spatial Planning Observation Network incluzând UE 25 + Bulgaria, România, Elveţia şi Norvegia). Prin aceste studii se conturează un diagnostic al principalelor tendinţe de dezvoltare spaţială a teritoriului UE privit ca un întreg, se constituie o imagine cartografică a intensităţii principalelor disparităţi, se identifică priorităţile pentru o dezvoltare echilibrată şi policentrică şi se oferă o serie de instrumente – date, indicatori, tipopologii şi metodologii – pentru îmbunătăţirea coordonării spaţiale a politicilor sectoriale.

Principiile generale care fundamentează Conceptul strategic de dezvoltare spaţială Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar.

Pe plan conceptual sunt adoptate următoarele documente care conţin principiile de dezvoltare spaţială:

- Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999:

• dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric şi o nouă relaţie oraş-mediu rural;

• asigurarea unei parităţi a accesului la infrastructuri şi informaţii; • dezvoltarea durabilă, gestionarea inteligentă şi protejarea naturii şi a

patrimoniului cultural;

- Principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN”:

• promovarea coeziunii teritoriale printr-o dezvoltare socio-economică echilibrată şi prin ameliorarea competitivităţii;

• susţinerea dezvoltării generate de funcţiunile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;

• asigurarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;

118

• dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere; • reducerea prejudiciilor provocate mediului; • valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural; • valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare; • dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei; • promovarea turismului calitativ şi durabil; • limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

- Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante:

- societatea cunoaşterii – Cercetare & Dezvoltare & Inovare; - piaţa internă – deschiderea pieţei serviciilor; - climatul afacerilor – reducerea barierelor administrative, creşterea calităţii

legislaţiei, etc.; - piaţa muncii – învăţare continuă, parteneriate pentru creştere şi dezvoltare, etc.; - mediul – în sensul completărilor aduse principiilor dezvoltării durabile ca valoare

etică globală prin Agenda 21 („capitalul natural”), prin Convenţia de la Florenţa privind Peisajele şi prin Consiliile din 2000-2001 de la Lisabona şi Goteborg (legarea problemelor mediului de cele economice şi sociale, a celor ştiinţifice de cele practice, a celor privind durabilitatea dezvoltării de subsidiaritate şi buna guvernanţă) Obiectivele Strategiei Lisabona / Goteborg sunt : • creşterea competitivităţii pe termen lung; • crearea de noi locuri de muncă; • dezvoltarea durabilă.

Viziunea asupra dezvoltării spaţiale pe care o denotă o serie de studii şi de planuri de amenajare teritorială pentru Uniunea Europeană (UE25+Bulgaria şi Romania + Elvetia şi Norvegia), se întemeiază pe integrarea următoarelor direcţii de abordare:

I - perspectiva axată pe zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru obiectivele strategice şi politicile de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene;

II - perspectiva axată pe reţeaua europeană de metropole şi arii funcţionale urbane de importanţă trans-naţională, naţională şi regională;

III - perspectiva axată pe coridoare / linii de forţă;

IV - perspectiva axată pe noile relaţii dintre urban şi rural;

V - perspectiva axată pe peisaj natural şi cultural.

Pentru România, studiile anterioare, Secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobate prin lege sau în curs de elaborare, Planurile de Amenajare Teritorială a unor Regiuni şi a tuturor judeţelor, Planurile Urbanistice Generale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor permit conturarea unei viziuni asupra dezvoltării spaţiale.

119

Perspectiva axată pe zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru politicile de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene Categoriile de teritorii propuse să structureze explicit politicile de dezvoltare spaţială a Europei6

ZONE / TERITORII (cu expresie areală)

, se bazează pe criteriul ponderii caracterului urban sau rural şi pe cel al accesibilităţii.

A – ZONE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ (1) zone metropolitane (2) zone urbane policentrice (cu densităţi ridicate şi scăzute7

(3) zone rurale urbanizate (rural accesibil) )

(4) zone rurale (rural greu accesibil) (5) zone periferice B – ZONE SPECIFICE

• zona montană (Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, M-ţii Banatului, Munţii Apuseni, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii de curbură) – specificate în PATN Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona recent inclusă în regiunea Carpatică –(studii INTERREG III B, zona CADSES);

• bazinele hidrografice – specificate în PATN Secţiunea II – Ape şi în PATN Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona inclusă în regiunea Dunării – (studii VISION PLANET si documentul ESDP-1999);

• zonele umede - zona umedă (inundabilă) a Dunării şi Delta Dunării – zonele specificate în PATN Secţiunea III – Zone protejate – (parţial); zona inclusă în regiunea Dunării (studii VISION PLANET şi documentul ESDP-1999);

• zonele de coastă şi insulare - Marea Neagră – (apele teritoriale) + litoralul – conform PATN Secţiunea III – Zone protejate (parţial);

• zonele frontaliere – precizate prin studii ale INCD URBANPROIECT • zonele în conversie industrială - zone defavorizate şi zone rurale de extremă

sărăcie – precizate prin studii ale INCD URBANPROIECT; • zone protejate – conform PATN – Secţiunea III – Zone protejate (parţial –

fără a include problematica peisajelor); • zone de risc - conform PATN – Secţiunea V ( parţial - zone de risc natural).

LINII DE FORŢĂ / CORIDOARE (cu expresie vectorială) C - TRANSPORTURI –Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport

• rutiere • feroviare • aeriene

6 conform ESDP - „PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A EUROPEI” Potsdam1999 şi „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN”, Hanovra 2000. 7 Densităţile în teritoriu sunt pentru zone / arii urbane dens populate - peste 500 locuitori/kmp; intermediare - între 100-500 locuitori / kmp; slab / dispersat populate - sub 100 locuitori/kmp (EUROSTAT - POPULAŢIA ŞI CONDIŢIILE SOCIALE - 1994)

120

• navale • energie • informaţie

D - INFRASTRUCTURI TEHNICE SUPRA ŞI SUBTERANE - conform cu PATN Secţiunea II – Ape NUCLEE / PUNCTE DE FOCALIZARE (cu expresie punctuală) E - REŢEAUA DE LOCALITĂŢI – conform cu PATN Secţiunea IV

• reţeaua de localităţi urbane de rang european, national, regional şi local; • centrele urbane din zonele rurale; • alte centre urbane cu anumite funcţiuni specifice; • localităţi rurale.

F - PUNCTE NODALE DE TRANSPORT INTERMODAL • „porţi”, „pasarele” intercontinentale şi continentale (porturi maritime şi

aeroporturi internaţionale) – conform cu PATN Secţiunea I – Căi de comunicaţie (în curs de reactualizare);

• noduri naţionale şi regionale (intersecţii de autostrăzi, euro-gări, aeroporturi, porturi fluviale şi maritime, noduri internet etc.) – conform cu PATN Secţiunea I – Căi de comunicaţie (în curs de reactualizare).

ZONE DE ORGANIZARE (în suprapunere areală peste zonele anterioare)

• nivel supra-naţional în relaţie cu: • nivel naţional • nivel infra-naţional în relaţie cu:

Poli şi axe de dezvoltare Conform documentelor şi programelor europene de referinţă în dezvoltarea spaţială, pentru realizarea echilibrului între societate, economie şi mediu – obiectiv principal al amenajării teritoriului – structura teritoriului comunitar trebuie sa aibă ca opţiune importantă dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, care să susţină coeziunea teritorială.

Pe continentul european conceptul de policentricitate se aplică la toate nivelurile, prin politici specifice:

- la nivel european, prin: dezvoltarea unor zone mari de integrare economică globală; întărirea sistemului policentric format din regiuni metropolitane; aglomerări de oraşe şi reţele urbane; formarea reţelelor urbane europene prin cooperare transnaţională;

- la nivel naţional, prin: încurajarea specializării regionale şi diviziunea muncii între regiunile urbane; îmbunătăţirea accesibilităţii la serviciile urbane;

- la nivel regional, prin: restructurarea regiunilor metropolitane prin îmbunătăţirea calităţii centrelor urbane secundare; îmbunătăţirea legăturilor între nodurile urbane; promovarea parteneriatelor urban- rural.

121

Pentru dezvoltarea spaţială echilibrată identificarea unor poli de dezvoltare este consideraţă elementul cheie al dezvoltării în profil teritorial. Ca atare, se impune ca principală opţiune a politicilor de dezvoltare spaţială formarea, consolidarea şi distribuţia echilibrată a acestor poli.

Structurarea indicativă a reţelei polilor urbani, propusă prin Conceptul strategic de dezvoltare spaţială, se bazează pe principiile şi criteriile utilizate la nivel european, cu adaptările impuse de condiţiile specifice şi nivelul actual de dezvoltare a localităţilor urbane din România.

Criteriile avute în vedere în studii europene (ESPON 1.1.1.) stabilesc iniţial o ierarhizare care se bazează pe volumul populaţiei, conform căruia se identifică drept Zone Metropolitane de Creştere Europene (MEGA) şi Arii Funcţionale Urbane (FUA) următoarele categorii de aglomerări ubane:

• Poli de importanţă europeană- peste 1000.000 locuitori;

• Poli de importanţă naţională- 250.000- 1000.000 locuitori;

• Poli de importanţă regională- 50.000 -249.000 locuitori;

• Poli de importanţă locală- 20.000-49.999 locuitori;

Alte criterii care au stat la baza stabilirii polilor urbani se referă la: - distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, bazată pe centre urbane actuale, astfel

încât un teritoriul cât mai extins să poată beneficia de funcţiile exercitate de acestea;

- plasarea pe reţele de transport transnaţionale şi naţionale, pentru ca accesibilitatea ridicată să asigure relaţionarea cu alţi poli urbani, condiţie necesară în procesul de dezvoltare, chiar dacă nu totdeauna suficientă;

- nivelul actual de dezvoltare, care poate influenţa pozitiv modul de utilizare a facilităţilor şi atragere a investiţiilor în cazul unor poli mai dinamici;

- experienţa istorică de centru regional, care are în vedere faptul că rezonanţa politico-istorică a unor oraşe poate fi folosită pentru crearea unei identităţi proprii, cu rol pozitiv în atragerea de investiţii sau specializarea în anumite domenii;

- existenţa unor relaţii cu municipalităţile din teritoriul învecinat (urbane sau rurale).

Având în vedere clasificările SPESP, ESPON, PlanetCense etc. şi în relaţie cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani de dezvoltare propuşi pentru a asigura dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din România şi a promova o structură flexibilă şi dinamică a acesteia, se consideră a fi următorii:

• Poli metropolitani cu vocaţie internaţională: - municipiul Bucureşti (peste 1.000.000 locuitori) – rangul 0 – capitala României, centru de dezvoltare de foarte mare atractivitate, inclus în reţeaua continentală ca metropolă de categoria a 4-a, cu accesibilitate ridicată la reţeaua majoră de transport europeană, sediul instituţiilor de decizie politică, juridică şi economică de importanţă naţională şi internaţională, cu bună relaţionare cu centrele urbane importante, dar şi cu localităţile din aria sa directă de influenţă;

122

- Timişoara, Constanţa (300.000 – 1.000.000 locuitori), Cluj şi Iaşi – municipii de rangul I – centre de mare atractivitate, situate pe axe majore de transport, cu nivel economic ridicat, identitate istorică şi culturală bine definită, cu influenţă la nivel european.

• poli naţionali şi potenţial metropolitan (250.000 – 1.000.000) – rangul I– centre reprezentative la nivel naţional, care pot dezvolta servicii terţiare de nivel metropolitan, nivel economic ridicat, centre culturale şi universitare cu identitate recunoscută, sedii ale unor instituţii teritoriale cu rol regional şi arie de influenţă extinsă; municipiile Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Galaţi

• poli supraregionali (50.000 – 249.999 locuitori): - Bacău, Oradea, Ploieşti, Brăila – rangul I – şi Arad, Târgu Mureş – rangul II – centre regionale situate în partea superioară a acestei categorii, majoritatea cu populaţie peste 200.000 locuitori, cu premise favorabile de afirmare (aeroport, situare pe coridoare trans-europene de transport, cu învăţământ universitar şi anumite funcţiuni specializate “de excelenţă”), care se fac remarcate şi prin amploarea zonei de influenţă;

• poli regionali (50.000 – 249.999 locuitori): - municipii– rangul II –majoritatea fiind reşedinţe de judeţ, centre economice şi administrative importante cu influenţă la nivel regional, bine relaţionate în teritoriu, conectate la reţeaua naţională sau europeană de transport.

• poli regionali cu specificitate funcţională: - municipiile Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava (50.000 – 249.999 locuitori) – rangul II – centre cu influenţă regională, reşedinţe de judeţ, a căror identitate este marcată de poziţia de portal pentru unele zone turistice importante la nivel naţional şi internaţional şi de importanţa funcţiunilpr culturale şi universitare

• poli subregionali (20.000 – 49.999 locuitori): - municipii (rangul II) sau oraşe (rangul III), centre cu rol de echilibru la nivel judeţean, parte dintre acestea cu dezvoltare economică deosebită, poziţionare favorabilă, cuprinse în categoria oraşelor mijlocii al căror rol polarizator trebuie consolidat pentru susţinerea dezvoltării echilibrate a reţelei urbane; au potenţial de descentralizare/deconcentrare/ delocalizare a unor funcţiuni, în principal administrative şi de servicii.

• Poli locali - localităţi urbane (sub 20.000 locuitori), în mare majoritate oraşe mici (rangul III), cu rol de servire în spaţiul rural, cu nivel de dezvoltare şi dotare foarte diferit, care impune orientări specifice ale politicilor teritoriale locale pentru afirmarea rolului lor în revitalizarea zonelor pe care le polarizează. O categorie specială, favorizată, o constituie oraşele staţiuni turistice care, deşi cu dimensiune demografică redusă, pot avea un rol important la nivel naţional şi regional.

Contextul suprateritorial pentru judeţul Arad se raportează la toate aceste strategii naţionale/ zonale şi cuprinde în principal elementele de definire ale reperelor din Conceptul strategic de dezvoltare spaţială privind axele şi polii care structurează teritoriul, precum şi elmentele determinante de infrastructură tehnică teritorială.

123

Astfel, pentru judeţul Arad sunt prezentate: reţeaua de poli de dezvoltare din cadrul Regiunii Vest şi judeţele vecine, traseele coridoarelor de transport ca vectori de dezvoltare, traseele indicative ale infrastructurii majore de transport, asa cum este ea prevăzută prin PATN Secţiunea I Căi de comunicaţie, porţi de intrare/puncte de conexiune şi zone de dezvoltare specifice(PLANSA 8).

Elemente specifice ce caracterizează contextul suprateritorial pentru judeţul Arad: - Municipiul Arad se află în imediata apropiere a unui oraş intrat în reţeaua

metropolelor europene, Timişoara, fapt care constituie o şansă de coxare cu teritoriul comunitar, dar şi perspectiva creşterii copetiţiei între aceste oraşe;

- Municipiul Arad este pol de importanţă supraregională, deşi în reţeaua de localităţi, conform PATN Secţiunea IV, este doar de Rang II; la această clsificare s-a avut în vedere poziţia s-a în cadrul teritoriului naţional şi relaţia cu coridoarele de transport europene;

- Judeţul nu deţine poli de importanţă regională, conexarea s-a în teritoriul regional fiind doar prin intermediul municipiului Arad, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale;

- Judeţul este străbătut de coridoarele europene de transport rutier şi feroviar, ce se constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi european ;

- Racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este facilitată de perspectiva dezvoltării reţelei aeriene şi navigabile, prevăzută prin PATN (aeroport, Mureş navigabil) ;

- Conexarea teritoriului judeţean la cel european este susţinută prin dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei;

- Prin situarea în zone specifice de dezvoltare –zona montană, bazinul Tisei- teritoriul judeţean va beneficia de programe de dezvoltare de mare diversitate;

- Dezvoltarea spaţială a judeţului este necesar să fie corelată cu cea a regiunilor trasfrontaliere din ţara vecină:

PROGRAMUL DE COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ TRANSFRONTALIERĂ UNGARIA- ROMÂNIA 2007-2013

Obiectivele Programului:

Programul îşi propune să stimuleze cooperarea în regiune ade graniţă dintre cele două ţări, în domenii precum infrastructura de transport şi de comunicaţii, protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea economică şi socială.

Programul urmăreşte crearea de parteneriate durabile între comunităţile, factorii economici şi persoanele din zona de graniţă, pentru a facilita dezvoltarea corelată a ariei de frontieră, valorificînd avantajele zonei în folosul ambelor ţări.

Aria de cooperare:

- judeţele din România: Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare

- judeţele din Ungaria: Csongrad, Bekes, Haijdu-Bihar, Szabolcs-Szatmar-Bereg

124

2. OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) este un document cu caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu prevederile Secţiunilor din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ), cu programele guvernamentale sectoriale precum şi cu alte programe de dezvoltare.

Pentru Judeţul Arad se va avea în vedere corelarea cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Vest, cu Studiile privind Planului de Amenajare a Teritoriului Bazinului Tisei, precum şi cu Programele de cooperare transfrontalieră Romania Ungaria şi cele din Euroregiunea Carpatica.

Strategia de dezvoltare a spaţiului judeţean se va înscrie în cadrul strategic naţional de dezvoltare spaţială aflat în prezent în curs de finalizare.

Obiectivele strategice naţionale sunt obiective cadru de conturare a strategiei judeţene de dezvoltare soaţială. Pe parcursul diagnosticării şi consultării cu toti factorii implicaţi în procese de dezvoltare cu impact asupra teritoriului judeţean se va detalia setul de obiective şi măsuri specific acestei documentaţii de amenajare a teritoriului.

Principiile şi obiectivele următoare constituie cadrul strategic naţional de referinţă şi structura strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului Arad, în vederea armonizării procesului dezvoltare spaţială la nivel macroteritorial.

NIVEL EUROPEAN- Obiective strategice şi specifice de dezvoltare spaţială a Europei (ESDP) Obiectiv strategic nr.1: RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANĂ A POLILOR ŞI CORIDOARELOR DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

1.1. Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, cu antici- parea ariilor cu funcţiuni metropolitane

Obiectiv strategic nr. 2: STRUCTURAREA ARMĂTURII URBANIZĂRII PRIN DEZVOLTAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI URBANE

2.1. Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive, avand totodata cu rolul de susţinere a procesului de urbanizare.

Obiectiv strategic nr. 3: AFIRMAREA SOLIDARITĂŢII URBAN–RURAL ADECVATĂ DIFERITELOR CATEGORII DE TERITORII

3.1. Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă, a spaţiilor rurale, în perspectiva atingerii de către România în anul 2025 a nivelului mediu actual de urbanizare din ţările UE

3.2. Promovarea parteneriatelor oraş - mediu rural.

Obiectiv strategic nr. 4:CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR TRANS-CARPATICE CA SUPORT AL DEZVOLTARII REGIONALE ŞI AL ASIGURARII ACCESULUI ECHIVALENT LA INFRASTRUCTURA şi LA CUNOAŞTERE

125

4.1. Dezvoltarea policentrică pentru o mai bună accesibilitate şi pentru crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a viitoarelor regiuni

4.2. Utilizare eficientă şi durabilă a infrastructurilor.

4.3. Răspândirea inovaţiilor şi a cunoştinţelor.

Obiectiv strategic nr. 5: VALORIFICAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL

5.1. Ocrotirea şi valorificarea naturii.

5.2. Gestionarea resurselor de apă – o problemă majoră pentru dezvoltarea spaţială.

5.3. Gestionarea creativă a peisajelor culturale.

5.4. Gestionarea creativă a patrimoniului cultural.

NIVEL NAŢIONAL- Conceptul strategic de dezvoltare spaţială propune următoarele obiective cadru Obiectivul fundamental al dezvoltării spaţiale pe termen lung (2025) este:

Integrarea României în uniunea europeană prin afirmarea identităţii regional–continentale, creşterea coeziunii spaţiale şi dezvoltare durabilă. Prin dezvoltare durabilă sub aspect spaţial se urmăreşte armonizarea şi echilibrarea în spaţiu şi în timp a domeniilor: protecţia mediului natural şi construit, dezvoltarea economică şi echitatea socială. Pentru dezvoltarea spaţială (cu înţelesul de teritoriu şi mediu), obiectivul fundamental este detaliat de următoarele obiective strategice şi specifice:

1) RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANĂ A POLILOR ŞI CORIDOARELOR DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

a) Desăvârşirea / definitivarea racordării la coridoarele Europene.

b) Dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată, a ariilor cu funcţiuni metropolitane

Constituirea unui sistem policentric echilibrat de regiuni metropolitane prin pregătirea accesului în categoria de metropole a 4 municipii având peste 300.000 de locuitori

2) STRUCTURAREA ŞI DEZVOLTAREA REŢELEI DE LOCALITĂŢI URBANE

a) Dezvoltarea tramei infrastructurilor de transport şi telecomunicaţii la scară naţională şi regională ca armătură a dezvoltării.

b) Formarea de oraşe şi regiuni urbane dinamice, atrăgătoare şi competitive. c) Susţinerea procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în

anul 2025 unei ponderi a populaţiei urbane de 66,9 %, în sistem A - areal (în cadrul aglomeraţiilor urbane ale oraşelor mari şi mijlocii), B - vectorial (în lungul principalele drumuri naţionale şi europene) şi C - punctual (noi centre urbane în zone profund rurale).

126

3) DIFERITELOR CATEGORII DE TERITORII

a) Dezvoltarea endogenă, bazată pe diversitate şi performanţă, a spaţiilor rurale b) Promovarea parteneriatelor între oraşe/aglomeraţii urbane şi forme moderne de

asociere a comunelor rurale. 4) CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR TRANS-CARPATICE CA SUPORT AL

DEZVOLTĂRII REGIONALE a) Crearea unei trame naţionale de interconectare funcţională a regiunilor b) Asigurarea accesului la infrastructurile legate de cunoaştere la nivel paneuropean,

naţional şi regional. c) Echilibrarea şanselor Regiunilor de atragere a activităţilor competitive. d) Întărirea cooperarii tansnaţionale în arealele Carpaţilor şi a Mării Negre.

5) VALORIFICAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CULTURAL

a) Ocrotirea şi valorificarea integrată a patrimoniului natural şi cultural. b) Utilizarea cu precauţie a fondului forestier, a oglinzilor şi cursurilor de apă, a

suportului edafic şi a biodiversităţii, cu luarea în considerare a riscurilor legate de intensificarea activităţilor antropice şi schimbările climatice.

c) Gestionarea creativă a patrimoniului cultural şi a peisajelor culturale. NIVEL JUDEŢEAN- OBIECTIVE STRATEGICE OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: dezvoltarea echilibrată a teritoriului, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă pe termen lung şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a mediului natural.

OBIECTIVE SPECIFICE PE DOMENII ŞI SUBDOMENII8

MEDIUL

Obiectiv specific: reabilitarea, protecţia si valorificarea durabilă a elementelor mediului natural

a. Calitatea factorilor de mediu Obiectiv specific: asigurarea calităţii factorilor de mediu prin reducerea poluării până în pragul de suportabilitate a mediului

b. Riscuri naturale Obiective specifice:

• Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze naturale

• Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze

• Prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren

8 Obiectivele propuse in acesta fază sunt orientative li vor fi detaliate/ eventual modificate în fazele ulterioare de elaborate a strategiei de dezvoltare spaţială PATJ ARAD.

127

c. Riscuri tehnologice Obiective specifice:

• Prevenirea şi tratarea poluării industriale, prin: - Îndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale privind reducerea poluării solurilor

- Îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale

d. Managementul deşeurilor Obiectiv specific principal: aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor în teritoriul periurban şi soluţionarea în cadrul acestui spaţiu a problemelor specifice acestui domeniu.

PATRIMONIUL NATURAL ŞI CONSTRUIT a. Protejarea patrimoniului natural

Obiective specifice: • Garantarea protejării şi utilizarii durabile a ariilor naturale valoroase şi a

biodiversităţii

• Gestionarea durabilă a fondului forestier

b. Protejarea patrimoniului construit Obiective specifice:

• Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu construit

• Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice

• Valorificarea patrimoniului cultural construit şi conturarea unei identităţi locale bazate pe istoria şi tradiţiile din zonă

REŢEAUA DE LOCALITĂŢI a. Structura, ierarhizare, funcţiuni Obiectiv specific principal: Dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi şi racordarea sa la sistemul urban judeţean, regional şi naţional. Obiective specifice:

• Promovarea unei structuri echilibrate, flexibile şi dinamice de organizare a reţelei de localităţi

• Asigurarea unui nivel sporit de servire a populaţiei şi echilibrarea accesului la servicii

• Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor

b.Infrastructura socio-culturală Obiectiv specific principal: Dezvoltarea şi diversificarea reţelei de dotări şi servicii publice în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii ofertei de locuri de muncă.

128

Educaţie Obiective specifice:

• Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii • Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie • Extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi

orientării resurselor de muncă

Sănătate Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei

Cultura Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural local şi regional

Sport şi agrement Obiectiv specific: asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă în localităţi şi a creşterii atractivităţii lor

Dotări financiar-bancare şi administrative Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la servicii financiar-bancare şi administrative, creşterea ofertei de servicii şi locuri de muncă.

Locuirea Obiectiv specific : Ameliorarea locuirii pentru populaţia din zonă

INFRASTRUCTURI TEHNICE a. Gospodărirea apelor Obiective specifice:

• creşterea gradului de atractivitate al judeţului prin dezvoltarea infrastructurilor la nivel urban şi rural;

• îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile a judeţului. prevenirea şi reducerea efectelor inundaţiilor şi secetelor.

b. Reţele de transport Obiectiv specific principal: menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, îndeosebi pentru drumurile europene în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

c. Telecomunicaţii Obiectiv specific: imbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de telecomunicaţii şi dezvoltarea societăţii informaţionale

129

d. Reţele energetice Obiective specifice:

• Continuarea programului de amenajări hidroelectrice

• Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente

• Modernizarea liniilor de înaltă tensiune

• Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie de medie tensiune

• Dezvoltarea reţelelor de distribuţie pe joasă tensiune

• Echiparea energetică necesară dezvoltării turismului

• Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării

• Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei termice, acolo unde există

• Racordarea de noi localităţi la reţelele de gaze

STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICA Obiective specifice:

• Îmbunătăţirea potenţialului demografic

• Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă

ACTIVITĂŢI ECONOMICE Obiectiv specific: modernizarea şi dezvoltarea sectoarelor economiei pentru creşterea competitivităţii şi specializării industriei şi agriculturii, dezvoltarea unui sector dinamic al IMM-urilor şi sporirea ponderii serviciilor de calitate.

Turismul Obiective specifice:

• Promovarea unui turism durabil diversificat, adaptat potenţialului local şi respectuos faţă de mediul natural

• Îmbunătăţirea accesului zonelor cu potenţial turistic prin reabilitarea infrastructurii tehnice

• Dezvoltarea capacităţii turistice prin modernizarea, reamenajarea şi extinderea structurilor de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement

• Îmbunătăţirea sistemului de informare şi promovare a turismului

• Asigurarea corespunzătoare a resurselor umane în turism

130

CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Obiective specifice:

• Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional, racordarea la reţeaua naţională şi euroeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială

• Eficientizarea cooperării transfrontaliere Bibliografie

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul • Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de

transport • Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea II – Apa • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea III – Zone protejate • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secţiunea V – Zone de risc • Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului • Ordin privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural MAPDR Nr.143 şi MAI Nr.610 –2005 • Hotărârea de Guvern nr. 1779/21.10.2004 ( Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1024/2004) privind

aprobarea Strategiei de dezvoltare durabila a zonei montane. • HG. Nr. 230/2003, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi

constituirea administraţiilor acestora. • Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct

de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice • OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice. • Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. • Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de încredinţarea a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale

protejate. • HGR 540/2000 , HGR 43/1998, anuarul statistic 2006 • OG nr.105/2001 • Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi situri Ramsar. • Ordin al nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexele nr. 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000. • HG 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone • HG nr 1581/2005 priving instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone Ramsar (1971) –

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională – Legea 5/1991 • Berna (1979) - Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa – Legea 13/1993 • Washington (1973) - Convenţie privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de

dispariţie – Legea 69/1994 • Rio (1992) - Convenţia privind diversitatea biologică – Legea 58/1994 • Bonn (1979) - Convenţia privind conservarea speciilor migratoare sălbatice – Legea 13/1998 • Paris (1972) - Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural – Decretul 187/1990 • Paris (1994) – Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării • Comunicat de presă privind înfiinţarea Secretariatului Convenţiei Ramsar şi desemnarea unor noi situri Ramsar • Ordin nr.1198/ 2005 pentru actualizarea axelor nr 2,3,4,5 la OUG nr 236/2000 • European Regional / Spatial Planning Chapter ( Torremolinos ), Council of Europe - Strasbourg, 1983 • European Spatial Development Perspectives ( Potsdam 1999 ) • Principes directeurs pour le Developpement territorial durable du Continent European, CEMAT, ( Hanovra 2000 ) • Agenda teritorială a Uniunii Europene-(Leipzig, 2007)- Spre o Europă mai competitivă şi durabilă cu regiuni

diverse- Leipzig, 25mai 2007 • Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013. • Planul Naţional Strategic 2007-2013 • Conceptul strategic de dezvoltare spatiala- Romania 25- INCD URBANPROIECT • Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013 • Dezvoltarea spaţială durabilă în bazinul hidrografic al rîului Tisa (TISARO)- Proiect Amtrans 2005 • Strategia de dezvoltare a judeţului Arad-2005

http://fonduri-structurale.ro/article.php?article_id=17�

ANEXA nr.1 LISTA MONUMENTELOR ISTORICE – an 2004

Nr. crt.

Cod LMI 2004

HCJA 53/2001 Denumirea Localitate Adresă Datare Observaţii

1 AR-I-s-B-00423 Anexa 1/1 Aşezare Municipiul ARAD "Ceala”

Sec. III - V Epoca daco-romană

2 AR-I-s-B-00424 Anexa 1/2 Situl arheologic de la

Arad, punct "La Carieră" Municipiul ARAD "La Carieră” Sec. III - II a.

Chr.

3 AR-I-m-

B-00424.01

Anexa 1/2 Necropolă Municipiul ARAD "La Carieră” Sec. III - II a. Chr.

4 AR-I-m-

B-00424.02

Aşezare Municipiul ARAD "La Carieră” Aşezare din epoca bronzului

5 AR-I-m-

B-00424.03

Aşezare Municipiul ARAD "La Carieră” Sec. III - II a. Chr.

6 AR-I-s-B-00425 Anexa 1/3 Aşezarea daco -romană

de la Arad Municipiul ARAD Pe terenul Complexului

de sere

sec. III - V Epoca daco-romană

7 AR-I-s-B-00426

Cetatea medievală, timpurie de la Arad, punct "La Movilă"

Municipiul ARAD "La Movilă” Epoca medieval timpurie

8 AR-I-m-

B-00426.01

Cetate de pământ


9 AR-I-m-

B-00426.02

Movilă cu şanţ de apărare


10 AR-I-s-A-00427 Anexa 1/5 Situl arheologic de la

Berindia sat BERINDIA;

comuna BUTENI

"La Cetate”, Dealul Şindrioara, la S de satul Livada

Epoca daco-romană

11 AR-I-m-

A-00427.01

Anexa 1/5 Aşezare sat BERINDIA; comuna BUTENI

"La Cetate” sec. II - IV Epoca daco-romană

12 AR-I-m-

A-00427.02

Anexa 1/5 Aşezare fortificată

sat BERINDIA; comuna BUTENI

"La Cetate” sec. III a. Chr. - I p. Chr. Laténe

13 AR-I-s-A-00428 Anexa 1/6 Situl arheologic de la

Bulci sat BULCI;

comuna BATA

"La Cetate”, 500 m N de cimitir şi 10 m V de malul Mureşului

14 AR-I-m-

A-00428.01

Anexa 1/6 Ruinele abaţiei benedictine

sat BULCI; comuna BATA

"La Cetate” sec. XIII - XVI Epoca medievală

15 AR-I-m-

A-00428.02

Anexa 1/6 Cetate sat BULCI; comuna BATA

"La Cetate” Epoca medieval timpurie

16 AR-I-m-

A-00428.03

Anexa 1/6 Castru sat BULCI; comuna BATA

"La Cetate” sec. II - IV Epoca romană

17 AR-I-s-B-00429 Anexa 1/7

Zidurile Cetatii Eperyes sat CHELMAC;

comuna CONOP La 500 m NE de sat şi 300 m S de Mureş

sec. XIV - XV Epoca medievală

18 AR-I-s-B-00430 Anexa 1/8 Situl arheologic de la

Chişineu-Criş oraş CHIŞINEU-

CRIŞ La 2km vest

19 AR-I-m-

B-00430.01

Anexa 1/8

Aşezare oraş CHIŞINEU-

CRIŞ

La 2km vest

sec. X - XI Epoca medieval timpurie

20 AR-I-m-

B-00430.02

Anexa 1/8 Aşezare

oraş CHIŞINEU-CRIŞ

La 2km vest sec. III - V Epoca daco-romană

21 AR-I-s-B-00431 Anexa 1/9 Aşezare dacică

sat CICIR; comuna

VLADIMIRESCU "La Gropi” sec. II - III

Latčne

22 AR-I-s-A-00432

Anexa 1/10

Situl arheologic de la Cladova

sat CLADOVA; comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei”

23 AR-I-m-

A-00432.01

Anexa 1/10 Aşezare sat CLADOVA;

comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei”

sec. XIV - XVI Epoca medievală

24 AR-I-m-

A-00432.02

Anexa 1/10 Biserică sat CLADOVA;

comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei”

sec. XIV - XVI Epoca medievală

25 AR-I-m-

A-00432.03

Anexa 1/10 Fortificaţie de pământ


sec. XII - XIII Epoca medievală

26 AR-I-m-

A-00432.04



sec. II - I a. Chr. Laténe

27 AR-I-m-

A-00432.05

Anexa 1/10 Aşezare sat CLADOVA;

comuna PĂULIŞ "Dealul Carierei” Paleolitic

28 AR-I-s-B-00433

Anexa 1/11

Situl arheologic de la Conop

sat CONOP; comuna CONOP

"Dealul Hotărel” şi "La Cotărci” Paleolitic

29 AR-I-m-

B-00433.01

Anexa 1/11 Aşezare sat CONOP;

comuna CONOP "Dealul Hotărel” şi "La Cotărci”

sec. XI - XII Epoca medieval timpurie

30 AR-I-m-

B-00433.02

Anexa 1/11 Aşezare sat CONOP;

comuna CONOP "Dealul Hotărel” şi "La Cotărci”

Paleolitic

31 AR-I-s-B-00434

Anexa 1/12 Situl arheologic de la

Covăsânţ

sat COVĂSÂNŢ; comuna

COVĂSÂNŢ La 350 m E de sat

32 AR-I-m-

B-00434.01

Aşezare sat COVĂSÂNŢ;

comuna COVĂSÂNŢ

Epoca medievală

33 AR-I-m-

B-00434.02

Anexa 1/12 Cetatea Hindec


COVĂSÂNŢ La 350 m E de sat Epoca medievală

34 AR-I-s-A-00435

Anexa 1/13 Cetatea şi aşezarea

medievală


COVĂSÂNŢ "Tornea” Epoca

medievală

35 AR-I-m-

A-00435.01

Anexa 1/13 Cetatea medievală

Tornea


COVĂSÂNŢ "Tornea”

sec. XIII - XIV Epoca medievală

36 AR-I-m-

A-00435.02

Anexa 1/13 Cetate


COVĂSÂNŢ "Tornea”

sec. XIII - XIV Epoca medievală

37 AR-I-s-B-00436

Anexa 1/14 Aşezare sat CRUCENI;

comuna SAGU "Movilă Teşită” (Stockbrunnen) Hallstatt

38 AR-I-s-A-00437

Anexa 1/15

Situl arheologic de la Felnac

sat FELNAC; comuna FELNAC "Complexul porcine”

39 AR-I-m-

A-00437.01

Anexa 1/15 Aşezare sat FELNAC;

comuna FELNAC "Complexul porcine”

sec. X - XII Epoca medieval timpurie

40 AR-I-m-

A-00437.02


comuna FELNAC "Complexul porcine”


41 AR-I-m-

A-00437.03


comuna FELNAC "Complexul porcine” Epoca bronzului

42 AR-I-s-B-00438


Frumuşeni

sat FRUMUŞENI; comuna

FRUMUŞENI "Dosul caprei”

43 AR-I-m-

B-00438.01

Anexa 1/16 Aşezare


FRUMUŞENI "Dosul caprei” Hallstatt

44 AR-I-m-

B-00438.02

Anexa 1/16 Fortificaţie


FRUMUŞENI "Dosul caprei” Hallstatt

45 AR-I-m-

B-00438.03

Anexa 1/16 Aşezare


FRUMUŞENI "Dosul caprei” Epoca bronzului

46 AR-I-s-A-00439

Anexa 1/17 Aşezare sat FRUMUŞENI;

comuna FRUMUŞENI

La 300 m E de localitate, pe bot de deal


47 AR-I-s-B-00440

Anexa 1/18 Biserică (ruine)

sat HĂLMAGIU; comuna

HĂLMAGIU La 1 km V de localitate


48 AR-I-s-B-00441

Anexa 1/19 Ruinele cetăţii Hălmagiu


HĂLMAGIU În grădina şcolii

sec. XVI - XVIII Epoca medievală

49 AR-I-s-B-00442

Anexa 1/20 Aşezare oraş LIPOVA "La Hodaie” Neolitic

50 AR-I-s-B-00443

Anexa 1/21

Situl arheologic de la Macea

sat MACEA; comuna MACEA

În apropierea fostului sălaş "Topila”

51 AR-I-m-

B-00443.01

Anexa 1/21 Aşezare sat MACEA;

comuna MACEA În apropierea fostului sălaş "Topila”

Epoca bronzului

52 AR-I-m-

B-00443.02

Anexa 1/21 Aşezare sat MACEA;

comuna MACEA În apropierea fostului sălaş "Topila”

Neolitic

53 AR-I-s-A-00444

Anexa 1/22 Complexul de Peşteri de

la "Hoanca Coului"

sat MONEASA; comuna

MONEASA Complexul de peşteri "Hoanca Coului”, "Izoi”

Paleolitic

54 AR-I-m-

A-00444.01

Anexa 1/22 Aşezări

sat MONEASA; comuna


Neolitic

55 AR-I-m-

A-00444.02

Anexa 1/22 Aşezări

sat MONEASA; comuna


Paleolitic

56 AR-I-s-B-00445

Anexa 1/23

Situl arheologic de la Munar

sat MUNAR; comuna "Viile Bezdin”

57 AR-I-m-

B-00445.01

Anexa 1/23 Aşezare sat MUNAR;

comuna "Viile Bezdin” Hallstatt

58 AR-I-m-

B-00445.02

Anexa 1/23 Fortificaţie sat MUNAR;

comuna "Viile Bezdin” Hallstatt

59 AR-I-m-

B-00445.03

Anexa 1/23 Aşezare sat MUNAR;

comuna "Viile Bezdin” Epoca bronzului

60 AR-I-s-B-00446


Păuliş sat PĂULIŞ;

comuna PĂULIŞ

Pe platoul de deal din nordul localităţii, în zona cuprinsă între sediile poliţiei şi IAS Baraţca

61 AR-I-m-

B-00446.01

Anexa 1/24 Aşezare

sat PĂULIŞ; comuna PĂULIŞ


Hallstatt

62 AR-I-m-

B-00446.02

Anexa 1/24 Aşezare

sat PĂULIŞ; comuna PĂULIŞ


Epoca bronzului

63 AR-I-s-A-00447


Pâncota oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească”

sec. XIII Epoca medieval timpurie

64 AR-I-m-

A-00447.01

Anexa 1/27

Abaţie oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească”

sec. XIII Epoca medieval timpurie

65 AR-I-m-

A-00447.02

Anexa 1/27 Cetate oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească”

Epoca medievală

66 AR-I-m-

A-00447.03

Anexa 1/27 Aşezare oraş PÂNCOTA "Cetatea Turcească”

Epoca bronzului

67 AR-I-m-

A-00447.03

Anexa 1/25

Situl arheologic de la Pecica, punct "Şanţul Mare”

oraş PECICA "Şanţul Mare”

68 AR-I-m-

A-00448.01

Anexa 1/25

Necropolă

oraş PECICA "Şanţul Mare”


69 AR-I-m-

A-00448.02

Anexa 1/25 Aşezare fortificată oraş PECICA

"Şanţul Mare” Laténe

70 AR-I-m-

A-00448.03

Anexa 1/25 Aşezare fortificată oraş PECICA

"Şanţul Mare” Epoca bronzului

71 AR-I-s-B-00449

Anexa 1/26

Situl arheologic de la Pecica, punct "Şanţul Mic” oraş PECICA

"Şanţul Mic” Hallstatt

72 AR-I-m-

B-00449.01

Anexa 1/26 Aşezare oraş PECICA "Şanţul Mic”


73 AR-I-m-

B-00449.02

Anexa 1/26 Aşezare oraş PECICA

"Şanţul Mic” Hallstatt

74 AR-I-s-A-00450


Săvârşin

sat SĂVÂRŞIN; comuna

SĂVÂRŞIN Dealul Cetăţuia”

75 AR-I-m-

A-00450.01

Anexa 1/28 Aşezare


SĂVÂRŞIN Dealul Cetăţuia”

sec. IV a. Chr. - sec. II p. Chr. Laténe

76 AR-I-m-

A-00450.02

Anexa 1/28 Fortificaţie


SĂVÂRŞIN "Dealul Cetăţuia”

sec. IV a. Chr. - sec. II p. Chr. Laténe

77 AR-I-m-

A-00450.03

Anexa 1/28 Aşezare


SĂVÂRŞIN "Dealul Cetăţuia” Epoca

bronzului

78 AR-I-s-A-00451

Anexa 1/29 Valuri sat SÂMBĂTENI;

comuna PĂULIŞ "La Iarcuri”


79 AR-I-s-B-00452


Sânpetru German

sat SÂNPETRU GERMAN; comuna

SECUSIGIU

"Fântâna vacilor” Neolitic

80 AR-I-m-

B-00452.01

Anexa 1/30 Aşezare


SECUSIGIU


81 AR-I-m-

B-00452.02

Anexa 1/30 Necropolă


SECUSIGIU


82 AR-I-s-B-00453

Anexa 1/31 Aşezare oraş SÂNTANA "Dâmbul Popilor” Neolitic

83 AR-I-s-A-00454

Situl arheologic de la Sântana, punct "Cetatea Veche” oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”

84 AR-I-m-

A-00454.01

Aşezare oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”

Epoca medieval timpurie

85 AR-I-m-

A-00454.02

Aşezare oraş SÂNTANA "Cetatea Veche”

Hallstatt

86 AR-I-m-A- Fortificaţie oraş SÂNTANA "Cetatea Veche” Hallstatt

00454.03

87 AR-I-s-A-00455

Anexa 1/32 Aşezarea şi necropola

daco romană de la Sântana oraş SÂNTANA

La 1km E de gară, în dreptul bifurcaţiei liniilor ferate Arad - Oradea şi Arad - Brad, în livadă

sec. II - III Epoca daco-romană

88 AR-I-m-

A-00455.01

Anexa 1/32 Aşezare

oraş SÂNTANA



89 AR-I-m-

A-00455.02


oraş SÂNTANA



90 AR-I-s-B-00456


Socodor

sat SOCODOR; comuna

SOCODOR "Găvajdia”

91 AR-I-m-

B-00456.01


sat SOCODOR; comuna

SOCODOR "Găvajdia”

sec. V - VI Epoca migraţiilor

92 AR-I-m-

B-00456.02

Anexa 1/33 Aşezare

sat SOCODOR; comuna

SOCODOR "Găvajdia” Epoca

bronzului

93 AR-I-s-B-00457

Anexa 1/34

Situl arheologic de la Şeitin

sat ŞEITIN; comuna ŞEITIN

"La Imaş” sec. III - V Epoca daco-romană

Actualmente groapa de gunoi

94 AR-I-m-

B-00457.01

Anexa 1/34 Aşezare sat ŞEITIN;

comuna ŞEITIN "La Imaş”


95 AR-I-m-

B-00457.02

Anexa 1/34 Morminte sat ŞEITIN;

comuna ŞEITIN "La Imaş”


96 AR-I-s-B-00458

Anexa 1/35

Situl arheologic de la Şiclău

sat ŞICLĂU; comuna Graniceri "La Gropoaie” Neolitic

97 AR-I-m-

B-00458.01


sat ŞICLĂU; comuna Graniceri "La Gropoaie”

prima jumătate a sec. X Epoca medieval timpurie

98 AR-I-m-

B-00458.02

Anexa 1/35 Aşezare sat ŞICLĂU;

comuna Graniceri "La Gropoaie” Hallstatt

99 AR-I-m-

B-00458.03

Anexa 1/34 Aşezare sat ŞICLĂU;

comuna "La Gropoaie” Neolitic

100 AR-I-s-B-00459

Anexa 1/36

Situl arheologic de la Şimand

sat ŞIMAND; comuna ŞIMAND "Grozdoaia”

101 AR-I-m-

B-00459.01

Anexa 1/36 Necropolă sat ŞIMAND;

comuna ŞIMAND "Grozdoaia”


102 AR-I-m-

B-00459.02

Anexa 1/36 Aşezare sat ŞIMAND;



103 AR-I-m-

B-00459.03

Anexa 1/36 Necropolă sat ŞIMAND;



104 AR-I-s-B-00460

Anexa 1/37 Ruine de basilică sat ŞIRIA;

comuna ŞIRIA

Intravilan, la cca. 250m E de biserica ortodoxă

sec. XIII - XV Epoca medievală

105 AR-I-s-A-00461 Cetatea medievală Tauţ

sat TAUŢ; comuna TAUŢ

Epoca medievală

106 AR-I-s-B-00462 Situl arheologic de la

Tauţ sat TAUŢ;

comuna TAUŢ "Cetate”

sec. XIII - XV Epoca medievală

107 AR-I-m-

B-00462.01

Movilă sat TAUŢ; comuna TAUŢ

"Cetate” sec. XIII - XV Epoca medievală

108 AR-I-m-

B-00462.02

Val de apărare sat TAUŢ; comuna TAUŢ

"Cetate” sec. XIII - XV Epoca medievală

109 AR-I-s-B-00463


Troaş

sat TROAŞ; comuna

SĂVÂRŞIN "Dâmbul Tătarilor” şi "Gomile”

110 AR-I-m-

B-00463.01

Anexa 1/39 Aşezare

sat TROAŞ; comuna


Epoca bronzului

111 AR-I-m-

B-00463.02

Anexa 1/39 Cetate de pământ

sat TROAŞ; comuna


112 AR-I-s-A-00464


Vărădia de Mureş

sat VĂRĂDIA DE MUREŞ; comuna

VĂRĂDIA DE MUREŞ

"La Cetate”

113 AR-I-m-

A-00464.01

Anexa 1/40 Biserică


VĂRĂDIA DE MUREŞ

"La Cetate” sec. XIII - XV Epoca medievală

114 AR-I-m-

A-00464.02

Anexa 1/40 Cetate


VĂRĂDIA DE MUREŞ

"La Cetate” Epoca medievală

115 AR-I-m-

A-00464.03



VĂRĂDIA DE MUREŞ

"La Cetate” Laténe

116 AR-I-s-A-00465

Anexa 1/41 Tell neolitic sat VĂRŞAND;

comuna PILU "Movila Viezuriste” Neolitic

117 AR-I-s-A-00466

Anexa 1/42

Situl arheologic de la Vărşand

sat VĂRŞAND; comuna PILU "Între vii”

118 AR-I-m-

A-00466.01

Anexa 1/42 Necropolă sat VĂRŞAND;

comuna PILU

"Între vii”, a 300 m V de marginea localităţii şi la 150 m de drumul de ţară

sec.VIII - XI Epoca medieval timpurie

119 AR-I-m-

A-00466.02

Anexa 1/42 Necropolă sat VĂRŞAND;

comuna PILU "Între vii”

sec. VI - VII Epoca migraţiilor

120 AR-I-m-

A-00466.03

Anexa 1/42 Aşezare sat VĂRŞAND;

comuna PILU "Între vii” Epoca

bronzului

121 AR-I-s-B-00467

Anexa 1/43

Situl arheologic de la Vladimirescu, punct "La Movile” ("Ot Holom”)

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

"La Movile” (Ot Holom”)

sec. IX - XI Epoca medieval timpurie

122 AR-I-m-

B-00467.01

Anexa 1/43 Aşezare

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

"La Movile” ("Ot Holom”)


123 AR-I-m-

B-00467.02

Anexa 1/43 Morminte tumulare

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

"La Movile” ("Ot Holom”)


124 AR-I-m-

B-00467.03

Anexa 1/43 Aşezare

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

"La Movile” (Ot Holom”)


125 AR-I-s-A-00468

Anexa 1/44

Situl arheologic de la Vladimirescu, punct "La Cetate” ("Die Schantzen”)

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

"La Cetate” (Die Schantzen”)

126 AR-I-m-

A-00468.01


sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU



127 AR-I-m-

A-00468.02

Anexa 1/44 Cetate de pământ

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU



128 AR-I-m-

A-00468.03

Anexa 1/44 Aşezare

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU


sec. VIII - IX Epoca medieval timpurie

129 AR-I-s-A-00469

Anexa 1/45

Situl arheologic de la Vladimirescu, punct "La Bisericuţă”

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

La Bisericuţă” Epoca medievală

130 AR-I-m-

A-00469.01

Anexa 1/45 si Anexa 2/161

Ruine de bazilică romanică

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

La Bisericuţă” sec. XIII - XV Epoca medievală

Ruinele bazilicii au fost recent amenajate pt.

vizitare

131 AR-I-m-

A-00469.02

Anexa 1/45 Incintă medievală

sat VLADIMIRESCU;

comuna VLADIMIRESCU

La Bisericuţă” Epoca medievală Bazilica a fost

recent amenajată

132 AR-I-s-B-00470


Zăbrani

sat ZĂBRANI; comuna ZĂBRANI

"Dealul Viilor”, La 300 m NV de localitate

133 AR-I-m-

B-00470.01

Anexa 1/46 Aşezare

sat ZĂBRANI; comuna ZĂBRANI "Dealul Viilor”

Laténe

134 AR-I-m-

B-00470.02

Anexa 1/46 Aşezare

sat ZĂBRANI; comuna ZĂBRANI "Dealul Viilor”

Paleolitic

135 AR-I-s-B-00471


Zădăreni

sat ZĂDĂRENI; comuna

ZĂDĂRENI "Cartierul Nou” sec. II - III

136 AR-I-m-

B-00471.01



ZĂDĂRENI "Cartierul Nou”

sec. II - III Epoca romană

137 AR-I-m-

B-00471.02

Anexa 1/47 Aşezare


ZĂDĂRENI "Cartierul Nou” Hallstatt

138 AR-I-s-B-00472

Anexa 1/48 Necropola romană de la

Zădăreni


ZĂDĂRENI

La cca. 200m V de sat, la N de şoseaua Zădăreni - Bodrog, în vecinătatea unor noi construcţii

sec. II - III Epoca romană

139 AR-I-s-B-00473


Zerindu Mic

sat ZERINDU MIC; comuna

MIŞCA La 500 m V de sat

140 AR-I-m-

B-00473.01

Anexa 1/49 Aşezare


MIŞCA La 500 m V de sat Hallstatt

141 AR-I-m-

B-00473.02

Anexa 1/49 Morminte tumulare


MIŞCA La 500 m V de sat

142 AR-I-s-B-00474

Anexa 1/50 Necropola medievală de

la Zimandu Nou

sat ZIMANDU NOU; comuna ZIMANDU NOU

"Cariera de nisip”

sec. X - XII Epoca medieval timpurie

Nelocalizată în teren

143 AR-II-a-A-00475 Ansamblul cetăţii

Aradului municipiul ARAD Cartier Subcetate 1763 - 1783

144 AR-II-m-

A-00475.01

Cetatea Aradului municipiul ARAD

Cartier Subcetate 1764 - 1783

145 AR-II-m-

A-00475.02

Şant de apărare, cu val de pământ în exterior municipiul ARAD

Cartier Subcetate 1765 - 1783

146 AR-II-m-

A-00475.03

Biserica franciscană municipiul ARAD

În interiorul Cetăţii Aradului; Cartier Subcetate

1750 - 1800

147 AR-II-m-B-00476

Anexa 2/51 Podul Traian

municipiul ARAD

Peste râul Mureş, leagă oraşul de Aradul Nou

1906

148 AR-II-a-B-00477 Ansamblul urban Arad municipiul ARAD

La S: malul N al buclei râului Mureş (care înconjoară Cetatea Aradului); la E: cursul râului (digul) (până la intersecţia dintre Str. Remus şi Alexici Nicola); la V: de-a lungul Str. Gojdu Emanoil, Piaţa Catedralei, traversează Str. Eminescu Mihai, Str. Caragiale I. L., Str. Mărăşeşti (până la intersecţia cu Calea Victoriei); la N: de-a lungul străzilor Ghiba Birta Elena, Doinaş Şt. Augustin şi Piaţa Drapelului, de-a lungul Bulevardului Revoluţiei (până la intersecţia cu Str. Brătianu I. C.), capătul dinspre N al Str. Brătianu I. C., respectiv cursul râului Mureş

149 AR-II-m-B-00478

Anexa 2/48

Fosta Academie Teologică (Noua Preparandie Română), azi Academia Teologică a Universităţii "Aurel Vlaicu" şi Seminarul Teologic Liceal

municipiul ARAD

Str. Academia Teologică 19

1885

150 AR-II-m-B-00479

Anexa 2/100 Casă municipiul ARAD

Str. Alecsandri Vasile 13 1910 - 1920

151 AR-II-m-B-00480 Hotelul "Stadt Wien”, azi

locuinţe municipiul ARAD Str. Alexandrescu Grigore 6

sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX

152 AR-II-m-B-00481


Str. Alexandrescu Grigore 16 sf. sec. XVIII

153 AR-II-m-B-00482 Biserica de lemn

"Cuvioasa Paraschiva" municipiul ARAD Str. Andrenyi Karoly 1-3 1725

154 AR-II-m-B-00483

Anexa 2/44 Casă municipiul ARAD Str. Bălcescu Nicolae 1 1800 - 1850

155 AR-II-m-B-00484

Anexa 2/45 "Casa gotică" municipiul ARAD Str. Bălcescu Nicolae 6 1800 - 1850

156 AR-II-m-B-00485 Colegiul Naţional "Moise

Nicoară” municipiul ARAD Piaţa Bibici Margareta 1 1869 - 1873

157 AR-II-m-B-00486

Anexa 2/30 Casă municipiul ARAD Str. Blaga Lucian 7 1907

158 AR-II-m-B-00487

Anexa 2/31

Şcoala normală de fete, azi Liceul Pedagogic "Dimitrie Ţichindeal" municipiul ARAD

Str. Blaga Lucian 9-11 1909

159 AR-II-m-B-00488

Anexa 2/32

Gimnaziul de băieţi "Iosif Vulcan”, azi Grupul şcolar de industrie alimentară municipiul ARAD

Str. Blaga Lucian 15 1887

160 AR-II-m-B-00489 Anexa 2/3

Palatul Suciu, azi parohie evanghelică şi locuinţă municipiul ARAD

Str. Blajului 2 cca. 1900

161 AR-II-m-B-00490 Anexa 2/3 Casă municipiul ARAD Str. Blajului 3 cca. 1900

162 AR-II-m-B-00491 Anexa 2/9 Catedrala "Sf. Ioan

Botezatorul" municipiul ARAD Piaţa Catedralei 1 1862 - 1865

163 AR-II-m-B-00492

Anexa 2/47

Turnul de apă, azi restaurant şi galerie de artă municipiul ARAD

Str. Ceaikovski P. I. 9A 1896

164 AR-II-m-B-00493 Anexa 2/9 Casă municipiul ARAD Str. Chendi Ilarie 1-3 1897

165 AR-II-m-B-00494

Anexa 2/78 Casă (cu farmacie) municipiul ARAD

Str. Ciceo-Pop Ştefan 16 cca. 1908

166 AR-II-m-B-00495 Anexa 2/8 Şcoală, azi Şcoala

generală nr. 2 municipiul ARAD Str. Ciocârliei 27 1906

167 AR-II-m-B-00496

Anexa 2/10 Casă municipiul ARAD Bd. Decebal 14 1912

168 AR-II-m-B-00497

Anexa 2/11 Casă municipiul ARAD Bd. Decebal 37 1910

169 AR-II-m-B-00498

Anexa 2/12 Vechiul Cazinou

municipiul ARAD

Bd. Dragalina Ion, general 27 Între Parcul Copiilor şi Hotel "Parc"

1872

170 AR-II-m-B-00499

Anexa 2/13

Sala de festivităţi a Şcolii de Arte şi Meserii, azi în cadrul Grupului Şcolar Industrial "Aurel Vlaicu" municipiul ARAD

Bd. Dragalina Ion, general 30

1911

171 AR-II-a-A-00500 Mănăstirea "Sf. Simeon

Stâlpnicul"-Gai municipiul ARAD Str. Dunării 170 1745-1765-

sec.XX

172 AR-II-m-

A-00500.01

Biserica municipiul ARAD

Str. Dunării 171 1760 - 1762

173 AR-II-m-

A-00500.02

Fosta reşedinţă de vară episcopală, azi Colecţia de icoane şi carte veche municipiul ARAD

Str. Dunării 172 1765

174 AR-II-m-

A-00500.03

Corpul vechi al chiliilor municipiul ARAD

Str. Dunării 173 1765

175 AR-II-m-

B-00500.04

Corpul nou al chiliilor şi anexele gospodăreşti municipiul ARAD

Str. Dunării 170 sec. XX

176 AR-II-m-

B-00500.05

Anexa 2/14 Biserica de lemn "Sf.

Apostoli Petru şi Pavel" municipiul ARAD

Str. Dunării 170 În incinta Mănăstirii "Sf. Simeon Stâlpnicul"-Gai

1745 - 1754

177 AR-II-m-B-00501

Anexa 2/33 Casă municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 6 1897

178 AR-II-m-B-00502

Anexa 2/34 Casă municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 10 cca. 1900

179 AR-II-m-B-00503

Anexa 2/35 Clădirea Diecezanei municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 18 cca. 1908

180 AR-II-m-B-00504

Anexa 2/36 Casă municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 36 1906

181 AR-II-m-B-00505

Anexa 2/37

Palatul "Tribunei", azi locuinţe municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 37 1909

182 AR-II-m-B-00506

Anexa 2/38

Gimnaziul Român de Fete, azi secţie a Spitalului Clinic Municipal

municipiul ARAD Str. Eminescu Mihai 44-46 1912

183 AR-II-m-B-00507

Anexa 2/23

Palatul Cultural Arad, azi Filarmonica de Stat şi Muzeul Judeţean

municipiul ARAD Str. Enescu George 1 1911 - 1913

184 AR-II-m-B-00508

Anexa 2/15 Casă municipiul ARAD Str. Episcopiei 3 înc. sec. XX

185 AR-II-m-B-00509 Anexa 2/6 Casă municipiul ARAD Str. Episcopiei 9 1906

186 AR-II-m-B-00510

Anexa 2/17 Casă municipiul ARAD Str. Episcopiei 18 1908

187 AR-II-m-B-00511

Anexa 2/18 Casă municipiul ARAD Str. Episcopiei 46 1910

188 AR-II-m-B-00512 Biserica de lemn "Sf.

Gheorghe" municipiul ARAD

Str. Episcopiei 60-62 În parcul reşedinţei Episcopiei Ortodoxe

1848

189 AR-II-m-B-00513

Anexa 2/52 Casă municipiul ARAD Str. Gavra Alexandru 6 cca. 1900

190 AR-II-m-B-00514

Anexa 2/79 Casă, azi grădiniţă municipiul ARAD Str. Georgescu Ion 7 sf. sec. XIX

191 AR-II-m-B-00515 Casă municipiul ARAD

Str. Georgescu, Aviator 11 1883

192 AR-II-m-B-00516 Casă municipiul ARAD

Str. Georgescu, Aviator 11A-13 1913

193 AR-II-m-B-00517 Anexa 2/5 Casă municipiul ARAD

Str. Ghiba Birta Elena 16 1907





196 AR-II-m-B-00520

Anexa 2/19 Casă municipiul ARAD Str. Goga Octavian 2 1912

197 AR-II-m-B-00521

Anexa 2/20 Casă municipiul ARAD Str. Goga Octavian 3 1897

198 AR-II-m-B-00522

Anexa 2/103

Palatul Bohuş, azi locuinţe şi spaţii comerciale municipiul ARAD Str. Goldiş Vasile 1-3

1910

199 AR-II-m-B-00523


Str. Grigorescu Nicolae 7 1925 - 1930

200 AR-II-m-B-00524

Anexa 2/64

Sediul fostei Societăţi bancare "Victoria", azi locuinţe şi birouri municipiul ARAD

Str. Horia 2 1850 - 1900

201 AR-II-m-B-00525 Anexa 2/2

Palatul Szantay, azi locuinţe şi spaţii comerciale municipiul ARAD

Str. Horia 3 cca.1911

202 AR-II-m-B-00526

Anexa 2/24

Casa Iacob Hirschl, azi Casa de Cultură a municipiului municipiul ARAD

Str. Lazăr Gheorghe 1 1817

203 AR-II-m-B-00527

Anexa 2/25 Teatrul Vechi municipiul ARAD Str. Lazăr Gheorghe 3 1817

204 AR-II-m-B-00528

Anexa 2/39 Casă municipiul ARAD Str. Meţianu 2 1912

205 AR-II-m-B-00529

Anexa 2/40

Spitalul Municipal Arad, cu turn municipiul ARAD

Piaţa Mihai Viteazul 7-8

1815; turn 1833

206 AR-II-m-B-00530

Anexa 2/41 Casă municipiul ARAD Piaţa Mihai Viteazul 10 cca. 1905

207 AR-II-m-B-00531

Anexa 2/43 Casă municipiul ARAD Piaţa Mihai Viteazul 15 cca. 1902

208 AR-II-m-B-00532

Anexa 2/101 Palatul Justiţiei municipiul ARAD

Str. Milea Vasile, General 2 1892

209 AR-II-m-B-00533

Anexa 2/102

Palatul Kovács, azi locuinţe municipiul ARAD

Str. Milea Vasile, General 19 cca. 1900

210 AR-II-m-B-00534

Anexa 2/26 Casă municipiul ARAD Str. Popa Gheorghe 8 1911

211 AR-II-m-B-00535

Anexa 2/27 Casă municipiul ARAD Str. Popa Gheorghe 9 cca. 1902

212 AR-II-m-B-00536

Anexa 2/49 Casă municipiul ARAD Str. Preparandiei 27 sf. sec. XVIII

213 AR-II-m-B-00537

Anexa 2/50

Preparandia Română, azi locuinţe municipiul ARAD

Str. Preparandiei 13 1812

214 AR-II-m-B-00538

Anexa 2/53

Casă (cu farmacie la parter) municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 23 1850 - 1900

215 AR-II-m-B-00539

Anexa 2/54 Casă municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 29 cca. 1913

216 AR-II-m-B-00540


217 AR-II-m-B-00541


218 AR-II-m-B-00542


219 AR-II-m-B-00543

Anexa 2/58

Biserica evanghelică luterană municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 61 1906

220 AR-II-m-B-00544

Anexa 2/59

Palatul Andrenyi, azi Palatul Copiilor municipiul ARAD

Bd. Revoluţiei 69 cca. 1880 - 1890

221 AR-II-m-B-00545

Anexa 2/60 Palatul Băncii Naţionale municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 72 1905 - 1906

222 AR-II-m-B-00546

Anexa 2/61

Palatul Cenad, azi locuinţe şi birouri municipiul ARAD

Bd. Revoluţiei 73 sf. sec. XIX

223 AR-II-m-B-00546

Anexa 2/62 Casă municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 74 sec. XIX

224 AR-II-m-B-00548

Anexa 2/63

Palatul Administrativ (Primăria)

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 75 1874 - 1876

225 AR-II-m-B-00549

Anexa 2/65

Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria)

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 77 1850 - 1900

226 AR-II-m-B-00550

Anexa 2/66

Palatul Neumann, azi locuinţe şi spaţii comerciale

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 78 sf. sec. XIX

227 AR-II-m-B-00551

Anexa 2/67

Fosta Prefectură, azi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Arad

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 79 sec. XIX

228 AR-II-m-B-00552

Anexa 2/68

Fosta Prefectură, azi redacţia publicaţiilor "Adevărul" şi "Observator" şi Rectoratul Universităţii "Aurel Vlaicu"

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 81 sec. XIX

229 AR-II-m-B-00553


230 AR-II-m-B-00554


231 AR-II-m-B-00555

Anexa 2/71

Casă, azi sediu al Universităţii "Vasile Goldiş"

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 94

sf. sec. XIX

232 AR-II-m-B-00556

Anexa 2/72

Palatul Herman Gyula, azi locuinţe şi spaţii comerciale

municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 96

1850 - 1900

233 AR-II-m-B-00557

Anexa 2/73 Biserica romano-catolică municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 96A 1902 - 1904

234 AR-II-m-B-00558

Anexa 2/74 Hotelul "Ardealul" municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 98 1841

235 AR-II-m-B-00559


236 AR-II-m-B-00560

Anexa 2/76

Fosta Bancă de Credit, azi locuinţe şi spaţii comerciale municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 100

înc. sec. XIX

237 AR-II-m-B-00561

Anexa 2/77

Teatrul de Stat "Ioan Slavici" municipiul ARAD Bd. Revoluţiei 103 1874

238 AR-II-m-B-00562

Anexa 2/81 Biserica sârbească "Sf.

Petru şi Pavel" municipiul ARAD Piaţa Sârbească 1

1698 - 1702, rest. cu modif. 1790

239 AR-II-m-B-00563

Anexa 2/82

Palatul sârbesc, azi locuinţe municipiul ARAD Piaţa Sârbească 7-8 cca. 1900

240 AR-II-m-B-00564

Anexa 2/80

Hanul "A. B. C. - ul de Aur”, azi locuinţe municipiul ARAD

Str. Sinagogei 2 1820

241 AR-II-m-B-00565


Str. Teodoroiu Ecaterina 1 1850 - 1875

242 AR-II-m-B-00566

Anexa 2/88

Casa fostei vămi, azi spaţii comerciale municipiul ARAD

Calea Timişorii La capătul podului Traian

înc. sec. XX

243 AR-II-m-B-00567

Anexa 2/83 Casa Beller municipiul ARAD Calea Timişorii 18 1800 - 1850

244 AR-II-m-B-00568

Anexa 2/84

Castelul Nopcea, azi Grupul Şcolar Forestier Arad

municipiul ARAD Calea Timişorii 29-31 1800 - 1850

245 AR-II-m-B-00569

Anexa 2/85

Fosta fabrică de bere, azi spaţii comerciale şi birouri

municipiul ARAD Calea Timişorii 30-32

1782; instalaţii (parţial) din 1827

246 AR-II-m-B-00570

Anexa 2/85

Casa parohială a bisericii romano-catolice Aradul Nou

municipiul ARAD Calea Timişorii 35 înc. sec. XVIII

247 AR-II-m-B-00571

Anexa 2/87

Biserica romano-catolică Aradul Nou

municipiul ARAD Calea Timişorii 33 1812 - 1821

248 AR-II-m-B-00572

Anexa 2/89

Casa "Cu Lacăt şi Trunchi” municipiul ARAD Str. Tribunul Dobra 7 1815

249 AR-II-m-A-00573

Anexa 2/90

Sinagoga neologă (de rit mozaic) municipiul ARAD

Str. Tribunul Dobra 10 1827 - 1834

250 AR-II-m-B-00574

Anexa 2/91

Hanul "Boul Roşu”, azi locuinţe municipiul ARAD

Str. Tribunul Dobra 22 sec. XIX

251 AR-II-m-B-00575

Anexa 2/94 Antrepozit municipiul ARAD Str. Unirii 5 sf. sec. XIX

252 AR-II-m-B-00576

Anexa 2/94 Antrepozit municipiul ARAD Str. Unirii 7 sf. sec. XIX

253 AR-II-m-B-00577

Anexa 2/95 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 11 cca. 1900

254 AR-II-m-B-00578


255 AR-II-m-B-00579


256 AR-II-m-B-00580


257 AR-II-m-B-00581

Anexa 2/99 Casă municipiul ARAD Str. Unirii 17 1890

258 AR-II-m-B-00582

Anexa 2/104 Clinica de pediatrie municipiul ARAD Str. Victoriei 1 cca. 1905

259 AR-II-m-B-00583


Str. Vladimirescu Tudor 3 cca. 1910

260 AR-II-m-B-00584


Str. Vladimirescu Tudor 17-19 1913

261 AR-II-m-B-00585 Anexa 2/1

Fostă clădire administrativă a Fabricii "Astra" municipiul ARAD Calea Vlaicu Aurel 43

1900 - 1910

262 AR-II-m-B-00586 Anexa 2/2

Fosta Fabrică de spirt şi drojdie "Fraţii Neumann” municipiul ARAD

Calea Vlaicu Aurel 274-276

1880 - 1890

263 AR-II-m-B-00587 Cetatea Agrişu Mare

(ruine)

sat AGRIŞU MARE; comuna

TÂRNOVA Dealul Cioaca, la 500 m V de sat

sec. XV

La S de cetate se află cariera de

piatră în exploatare

264 AR-II-m-B-00588

Biserică de lemn sat AGRIŞU MIC; comuna HĂŞMAŞ

La 1,5 km de sat sec. XVIII Monumentul nu mai există

265 AR-II-m-B-00589

Biserica de lemn "Pogorârea Duhului Sfânt"

sat BODEŞTI; comuna

HĂLMAGIU 48 La 1,5 km de sat 1750 - 1760

266 AR-II-a-A-00590

Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" Hodoş-Bodrog

sat BODROGU NOU; comuna

ZĂDĂRENI La 1,5 km de sat înc. sec. XV -

înc. sec. XIX Lucrări fără autorizaţie

267 AR-II-m-

A-00590.01

Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii


ZĂDĂRENI La 1,5 km de sat

înc. sec. XV, renovată 1766

Lucrări fără autorizaţie

268 AR-II-m-

B-00590.02

Chilii vechi


ZĂDĂRENI La 1,5 km de sat

sec. XVIII-XIX Lucrări fără autorizaţie

269 AR-II-m-

B-00590.03

Chilii noi


ZĂDĂRENI La 1,5 km de sat 1905 Lucrări fără

autorizaţie

270 AR-II-m-

A-00590.04

Turn-clopotniţă


ZĂDĂRENI La 1,5 km de sat sec. XVI Lucrări fără

autorizaţie

271 AR-II-m-A-00591 Biserica de lemn "Sf.

Mucenic Dimitrie"

sat BUCEAVA-ŞOIMUŞ; comuna

BRAZII În cimitirul de la intrarea în sat

sec. XVIII

272 AR-II-m-A-00592 Biserica de lemn

"Înălţarea Domnului"

sat BUDEŞTI; comuna

PLEŞCUŢA 17 1772; pictură

1860

273 AR-II-a-B-00593

Anexa 2/105 Ansamblul castelului

Mocioni sat BULCI;

comuna BATA

La marginea localităţii, la 400 m de râul Mureş

1850 - 1900 În curs de retrocedare

274 AR-II-m-

B-00593.01

Anexa 2/105 Castelul Mocioni, azi

sanatoriu TBC sat BULCI;

comuna BATA



275 AR-II-m-

B-00593.02

Anexa 2/105 Parc

sat BULCI; comuna BATA



276 AR-II-a-A-00594

Anexa 2/106 Ansamblul castelului

Teleki sat CĂPÂLNAŞ;

comuna BIRCHIŞ

245 1853 - 1900 În curs de retrocedare

277 AR-II-m-

A-00594.01

Anexa 2/106

Castelul Teleki sat CĂPÂLNAŞ;

comuna BIRCHIŞ


278 AR-II-m-

A-00594.02

Anexa 2/106

Parc sat CĂPÂLNAŞ;

comuna BIRCHIŞ


279 AR-II-m-B-00595

Anexa 2/110

Biserica de lemn "Buna Vestire"

sat CIUNTEŞTI; comuna Craiva

65 1725 În curs de retrocedare

280 AR-II-m-B-00596

Anexa 2/107

Conacul Ştefan Cicio-Pop, azi şcoală

sat CONOP; comuna CONOP

1 La marginea satului, spre E

sf. sec. XVIII În curs de retrocedare

281 AR-II-m-A-00597

Anexa 2/108

Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului"

sat CORBEŞTI; comuna PIETRIŞ

În cimitir cca. 1800

282 AR-II-m-A-00598

Anexa 2/109 Turn de biserică


COVĂSÂNŢ Pe dealul de la marginea satului

sec. XIV

283 AR-II-m-B-00599

Anexa 2/111

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

sat CRISTEŞTI; comuna

HĂLMAGIU 18 1860

284 AR-II-m-A-00600

Anexa 2/113

Cetatea Dezna (ruine) sat DEZNA;

comuna DEZNA

Pe dealul aflat pe malul drept al râului Moneasa, la extremitatea de NE a satului

sec. XIII - XVII

285 AR-II-a-B-00601

Ansamblul bisericii "Pogorârea Duhului Sfânt"

sat DEZNA; comuna DEZNA

Str. Iancu Avram 62 sec. XVII-XIX

286 AR-II-m-

B-00601.01

Anexa 2/112 Biserica "Pogorârea

Duhului Sfânt" sat DEZNA;

comuna DEZNA Str. Iancu Avram 63 sec. XVII

287 AR-II-m-

B-00601.02

Troiţă


Str. Iancu Avram 64 1827

288 AR-II-m-

B-00601.03

Troiţă


Str. Iancu Avram 65 1841

289 AR-II-a-B-00602 Ansamblul castelului

Kövér-Appel

sat FÂNTÂNELE; comuna

FÂNTÂNELE 116 1800 - 1850

290 AR-II-m-B-

Anexa 2/114 Castelul Kövér-Appel


116 1800 - 1850

00602.01 FÂNTÂNELE

291 AR-II-m-

B-00602.02

Parc


FÂNTÂNELE 116 1800 - 1850

292 AR-II-m-B-00603

Anexa 2/115 Biserica romano-catolică

"Îngerul Păzitor"


FRUMUŞENI 128 -129 1780

293 AR-II-m-B-00604

Anexa 2/116 Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" sat GALŞA;

comuna ŞIRIA 116

1746-1749, adăugiri 1894

294 AR-II-m-B-00605

Anexa 2/117

Biserica "Sf. Mucenic Dimitrie"

sat GHIOROC; comuna Str. 6 Martie 20 1793

295 AR-II-m-B-00606

Anexa 2/119 Biserica de lemn

"Înălţarea Domnului"

sat GROŞI; comuna

VÂRFURILE 48 1907

296 AR-II-m-A-00607

Anexa 2/118

Biserica de lemn "Întâmpinarea Domnului"

sat GROŞII NOI; comuna

BÂRZAVA 150 1807

297 AR-II-m-A-00608

Biserica Voievodală "Adormirea Maicii Domnului"


HĂLMAGIU Str. Iancu Avram 31

cca. 1440, transf. sec. XVIII

298 AR-II-m-B-00609

Anexa 2/121

Biserica "Naşterea Născătoarei de Dumnezeu"


HĂLMAGIU Str. Iancu Avram 33A 1760

299 AR-II-m-B-00610

Anexa 2/122

Hanul "Birtul Mare” (fostă staţie de poştalion)


HĂLMAGIU

Str. Iancu Avram 36 sf. sec. XVIII

300 AR-II-m-B-00611

Anexa 2/120

Biserica reformată (calvină)

sat IERMATA NEAGRĂ;

comuna ZERIND

37

1799 - 1801(pe locul celei inţiale, sec. XV)

301 AR-II-a-B-00612

Ansamblul urban Ineu

oraş INEU

Zona centrului, inclusiv cetatea: la N, Str. Slavici Ioan (de la intersescţia cu Calea Traian până la cetate inclusiv); la S, Calea Republicii, între nr. 56 şi 68; la E, pe malul opus al Crişului Alb, zona delimitată de cele două biserici şi cele două clădiri (P+1) de sec. XIX (aflate de o parte şide alta a Căii Republicii, la intersecţia cu DN dinspre Arad)

302 AR-II-a-A-00613

Anexa 2/123 Cetatea Ineului oraş INEU Str. Traian 2 mijl. sec. XVII

303 AR-II-m-B-00614

Anexa 2/124

Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe”

sat IONEŞTI; comuna

Hălmagiu

59 1730

304 AR-II-m-A-00615

Anexa 2/125

Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului în Biserică”

sat JULIŢA; comuna

VĂRĂDIA DE MUREŞ

În extremitatea de N a satului, în imediata vecinătate a noii biserici

1787

305 AR-II-a-A-00616 Mănăstirea "Sf. Maria-

Radna” oraş LIPOVA Cartier Radna, pe "Dealul Popilor”

constr. în etape între 1722 - 1828, 1911

306 AR-II-m-

A-00616.01

Biserica romano-catolică "Sf. Maria" oraş LIPOVA

Cartier Radna, pe "Dealul Popilor”

1756 - 1782

307 AR-II-m-

B-00616.02

Corpul de SE oraş LIPOVA


1823 - 1828

308 AR-II-m-

A-00616.03

Corpul de SV oraş LIPOVA


1722 - 1747

309 AR-II-m-

A-00616.04

Corpul de NV oraş LIPOVA


1723 - 1747

310 AR-II-m-B-00617

Anexa 2/154

Biserica "Bunavestire" oraş LIPOVA

Cartier Şoimoş; la ieşire din localitate, pe partea stângă a DN Arad-Deva

1792

311 AR-II-a-A-00618

Cetatea Şoimoş (ruine) oraş LIPOVA

Cartier Şoimoş; dealul "Cioaca Tăutului”, la 2 km NE de Lipova

sec. XIII - XV

312 AR-II-a-B-00619

Ansamblul urban Lipova oraş LIPOVA

Zona cuprinsă de-a lungul Str. Bălcescu Nicolae, între nr. 1-31 şi 2-28 (cu Primăria, Bazarul "Sub Dughene"

sec. XVII (bazarul) - înc. sec. XX

Stare deplorabilă, executarea lucrărilor în

incinta medievală fără expertiză

313 AR-II-a-A-00620 Ansamblul bisericii

"Adormirea Maicii Domnului”

oraş LIPOVA Str. 9 Mai 1 sec. XIV - înc. sec. XIX



314 AR-II-m-

A-00620.01

Biserica "Adormirea Maicii Domnului”

oraş LIPOVA Str. 9 Mai 1

1388, 1797, 1928; pictura cca. 1500 şi sec. XVIII



315 AR-II-m-

B-00620.02

Şcoala românească, azi şcoală generală

oraş LIPOVA Str. 9 Mai 2 înc. sec. XIX



316 AR-II-m-B-00621

Anexa 2/127 Casa Mişici-Bocu, azi

Muzeul orăşenesc

oraş LIPOVA Str. Bălcescu Nicolae 21

1800 - 1850, transf. 1930



317 AR-II-m-B-00622

Pivniţele fostei mănăstiri minorite

oraş LIPOVA Str. Matei Corvin 30 sec. XVI



318 AR-II-m-A-00623

Anexa 2/128

Bazarul "Sub dughene” (Bazarul Turcesc), azi locuinţe şi spaţii comerciale

oraş LIPOVA Piaţa Republicii 6 sec. XVII



319 AR-II-m-A-00624

Anexa 2/129

Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe”

sat LUNCŞOARA; comuna

HĂLMĂGEL

La marginea satului, pe un dâmb deasupra cimitirului

1740; mutată pe actualul amplasament în 1835

320 AR-II-m-B-00625

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli”-Vişdoci

sat LUNCŞOARA; comuna

HĂLMĂGEL

147 Lângă cimitir sec. XVIII

321 AR-II-a-A-00626

Ansamblul castelului Cernovici-Macea, azi sediu al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş"


În centrul localităţii sec. XIX În curs de renovare

322 AR-II-m-

A-00626.01

Castelul Cernovici


În centrul localităţii

1800 - 1850 - aripa stângă, cu două turnuri; 1850-1900 - aripa dreaptă

În curs de renovare

323 AR-II-m-

B-00626.02

Clădiri anexe


În centrul localităţii 1850 - 1900 În curs de renovare

324 AR-II-m-

A-00626.03

Grădină cu sere



325 AR-II-m-

A-00626.04

Bazin de înot



326 AR-II-m-

A-00626.05

Parc (rezervaţie dendrologică)



327 AR-II-m-B-00627

Anexa 2/135

Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe” sat MĂDRIGEŞTI

f.n. În centrul localităţii 1804

328 AR-II-m-B-00628 Biserica "Adormirea

Maicii Domnului” sat MÂSCA;

comuna ŞIRIA

În intravilan, pe drumul comunal Mâsca-Măderat

1723; modif. 1879, 1906, 1932

329 AR-II-m-B-00629

Anexa 2/131

Exploatarea minieră "Zidurile de le Tău”

sat MILOVA; comuna CONOP

La N de localitate, pe malul râului Miloviţa

1800

330 AR-II-a-B-00630

Ansamblul castelului Solymosy, azi spital de psihiatrie

sat aparţinător MOCREA; oraş

INEU

1 În apropierea satului, pe drumul spre Ineu

sec. XIX Renovări recente

331 AR-II-m-

B-00630.01

Anexa 2/132 Castelul Solymosy


INEU


1834 Renovări recente

332 AR-II-m-

B-00630.02

Parc


INEU


mijl. sec. XIX Renovări recente

333 AR-II-m-B-00631

Anexa 2/133 Cuptorul de topit fier

(ruine)

sat MONEASA; comuna

MONEASA La 500 m E de podul peste pârâul Moneasa

mijl. sec. XIX

Nu se respectă legea privind

limita de protecţie a

monumentului

334 AR-II-a-A-00632

Anexa 2/134 Mănăstirea sârbească

Bezdin sat MUNAR;

comuna La 4 km NE de sat

sec. XVIII - înc. sec. XIX

335 AR-II-m-A- Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" sat MUNAR;

comuna La 4 km NE de sat sec. XVIII

00632.01

336 AR-II-m-

A-00632.02

Incintă cu chilii sat MUNAR; comuna

La 4 km NE de sat 1750 - 1800

337 AR-II-a-B-00633

Ansamblul urban Nădlac

oraş NĂDLAC

Zona din jurul Bisericii evanghelice slovace, inclusiv fronturile adiacente, şi anume - la S: şcoala slovacă; la V:Biserica romano-catolică până la clădirea liceului; la E:construcţiile situate la intersecţie

338 AR-II-a-B-00634 Ansamblul bisericii "Sf.

Ierarh Nicolae” oraş NĂDLAC Str. Slavici Ioan 68 sec. XIX

339 AR-II-m-

B-00634.01

Anexa 2/138 Biserica "Sf. Ierarh

Nicolae” oraş NĂDLAC Str. Slavici Ioan 69 1822 - 1829

340 AR-II-m-

B-00634.02

Incintă cu gard de fier forjat oraş NĂDLAC

Str. Slavici Ioan 70 1882

341 AR-II-m-B-00635

Anexa 2/139 Biserica slovacă

evanghelică oraş NĂDLAC Piaţa Unirii 1

1812 - 1822; turnul 1895

342 AR-II-a-A-00636

Ansamblul bisericii romano-catolice

sat NEUDORF; comuna Zabrani

În centrul localităţii 1771 - 1841

343 AR-II-m-

A-00636.01

Anexa 2/136

Biserica romano-catolică sat NEUDORF;

comuna Zabrani

În centrul localităţii 1771; cavou din 1809


Konopi sat ODVOŞ;

comuna CONOP La marginea localităţii, spre Arad

1650 - 1700 - sec. XIX Stare deplorabilă

345 AR-II-m-

B-00637.01

Anexa 2/137 Castelul Konopi

sat ODVOŞ; comuna CONOP

La marginea localităţii, spre Arad

1650 - 1700, transf. după 1800

Stare deplorabilă

346 AR-II-m-

B-00637.02

Parc

sat ODVOŞ; comuna CONOP

La marginea localităţii, spre Arad

sec. XIX Stare deplorabilă

347 AR-II-a-B-00638

Ansamblul urban Pâncota

oraş PÂNCOTA

Zona cuprinsă între Hanul (vechi) de poştă şi castelul Schulkovschy, de-a lungul Str. Vladimirescu Tudor

sec. XVIII (hanul) - înc. sec. XX

348 AR-II-m-A-00639

Anexa 2/141

Palatul Schulkovschy, azi sediul Consiliului Local al oraşului

oraş PÂNCOTA Str. Vladimirescu Tudor 62-68

1825 - 1850

349 AR-II-m-B-00640

Anexa 2/142

Hanul de poştă, azi birouri şi spaţii comerciale

oraş PÂNCOTA Str. Vladimirescu Tudor 69

sec. XVIII

350 AR-II-a-B-00641

Ansamblul urban Pecica

oraş PECICA

Zona din jurul Bisericii romano-catolice şi fronturile înconjurătoare

1850 - 1900

351 AR-II-a-A-00642 Ansamblul castelului

Salbek sat PETRIŞ;

comuna PETRIŞ La marginea localităţii, în partea de N 1800 - 1850

352 AR-II-m-

A-00642.01

Anexa 2/140 Castelul Salbek

sat PETRIŞ; comuna PETRIŞ

La marginea localităţii, în partea de N

1801 - 1850

353 AR-II-m-

A-00642.02

Anexa 2/140 Parc

sat PETRIŞ; comuna PETRIŞ

La marginea localităţii, în partea de N

1802 - 1850

354 AR-II-m-A-00643

Anexa 2/143

Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului”

sat POIANA; comuna

VÂRFURILE În cimitir 1751

355 AR-II-m-B-00644

Anexa 2/144

Biserica de lemn "Sf. Mucenic Dimitrie”

sat ROŞIA NOUĂ; comuna PETRIŞ

La N de sat, pe drumul spre Gurahonţ

1809 Renovări recente

356 AR-II-m-B-00645

Anexa 2/146 Biserica romano-catolică

"Sf. Petru şi Pavel”


SECUSIGIU

13 1774

Renovată 2007

357 AR-II-m-B-00646

Anexa 2/148

Clădirea "Convict"-ului, azi azil oraş SÂNTANA Str. Muncii 58 1750

358 AR-II-m-B-00647

Anexa 2/147

Urbarialhaus (Casa urbarială)

oraş SÂNTANA Str. Muncii 62 1749

359 AR-II-m-B-00648

Anexa 2/162

Casa Waldstein, azi Biblioteca Orăşenească

oraş SEBIŞ Piaţa Libertăţii 4 1814

360 AR-II-m-A-00649

Anexa 2/145 Podul Turcesc

sat SELEUŞ; comuna SELEUŞ

Peste râul Cigherului, spre N, pe DN Arad-Brad

sec. XVII Stare deplorabilă

361 AR-II-m-B-20178

Anexa 2/149 Biserica "Buna Vestire”

sat SOCODOR; comuna

SOCODOR 332 1768

362 AR-II-a-A-00650

Anexa 2/152 Cetatea Şiria (ruine)

sat ŞIRIA; comuna ŞIRIA

La 2 km E de localitate, pe dealul ce domină drumul spre

sec. XIII - XVIII

363 AR-II-m-A-00651

Anexa 2/151

Castelul Bohuş, azi Muzeul memorial Ioan Slavici


Str. Regimentul 85 Infanterie

1838

364 AR-II-m-B-00652

Anexa 2/150 Biserica "Sf. Arhangheli

Mihail si Gavril” sat ŞIRIA;

comuna ŞIRIA

Str. Rusu-Şirianu Ion 167

1700 - 1750, turn 1769


Purgly

sat ŞOFRONEA; comuna

ŞOFRONEA La 2 km V de localitate sf. sec. XIX În curs de

renovare

366 AR-II-m-

B-00653.01

Anexa 2/153 Castelul Purgly


ŞOFRONEA La 2 km V de localitate 1889 În curs de

renovare

367 AR-II-m-

B-00653.02

Parc


ŞOFRONEA La 2 km V de localitate 1889 În curs de

renovare

368 AR-II-m-

B-00653.03

Anexe gospodăreşti


ŞOFRONEA La 2 km V de localitate sf. sec. XIX În curs de

renovare

369 AR-II-m-A-00654


Apostoli Petru şi Pavel”

sat TISA; comuna

HĂLMAGIU În cimitirul vechi 1770

370 AR-II-m-A-00655


Trei Ierarhi”

sat TROAŞ; comuna

SĂVÂRŞIN f.n. În centrul satului 1782

371 AR-II-m-A-00656

Anexa 2/157

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

sat ŢĂRMURE; comuna

HĂLMAGIU Pe colina Pleşa, în sudul localităţii

1780

372 AR-II-m-B-00657

Anexa 2/160 Biserica reformată

(presbiteriană) sat VÂNĂTORI; comuna MIŞCA

f.n. În centrul satului

sec. XIII, modif. ulterioare, turn 1768

373 AR-II-m-B-00658


Cosma şi Damian”

sat VIDRA; comuna

VÂRFURILE 110 1784

374 AR-II-m-B-00659

Anexa 2/159

Biserica romano-catolică sat VINGA;

comuna VINGA

87 1892 În curs de renovare interior

şi acoperiş

375 AR-II-a-A-00660

Ansamblul rural Zăbrani

sat ZĂBRANI; comuna ZĂBRANI

Fronturile de o parte şi de alta ale DN 62, porţiunea dintre cele două biserici

sec. XIX

376 AR-II-m-B-00661 Cuptorul de topit fier

"Jumelt" (ruine) sat ZIMBRU;

comuna

Pe valea Răului, la 3 km de sat, lângă cabana forestieră

mijl. sec. XIX

377 AR-III-m-B-00662

Anexa 4/19

Crucea martirilor (închinată preoţilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919)

municipiul ARAD Parcul Mihai Eminescu 1936

378 AR-III-m-B-00663

Anexa 4/20

Monumentul celor 13 generali, executaţi în anul 1849 municipiul ARAD

Piaţa 13 Martiri Cartier Subcetate

1881

379 AR-III-m-B-00664

Anexa 4/17

Bustul profesorului Theodor Ceontea municipiul ARAD

Str. Academia Teologică 9

1912

380 AR-III-m-B-00665 Anexa 4/1 Bustul lui George

Enescu municipiul ARAD

Piaţa Enescu George În faţa Palatului Cultural

1929

381 AR-III-m-B-00666 Anexa 4/2 Bustul lui Petru Pipoş municipiul ARAD Piaţa Enescu George 1937

382 AR-III-m-B-00667 Anexa 4/3 Bustul lui Gh. Popa de

Teiuş municipiul ARAD Piaţa Enescu George 1938

383 AR-III-m-B-00668 Anexa 4/4 Bustul lui Ioan Rusu-

Şirianu municipiul ARAD Piaţa Enescu George 1938

384 AR-III-m-B-00669 Anexa 4/5 Bustul lui Mircea V.

Stănescu municipiul ARAD Piaţa Enescu George 1938

385 AR-III-m-B-00670 Anexa 4/6 Bustul lui A. D. Xenopol municipiul ARAD Piaţa Enescu George 1929

386 AR-III-m-A-00671 Anexa 4/7 Statuia Sfântului Ioan

Nepomuk municipiul ARAD Str. Episcopiei

1729 (din 1870, pe actualul

387 AR-III-m-B-00672 Anexa 4/9

Statuia Sfântului Florian municipiul ARAD Str. Guttenbrunn Adam 135

1869

388 AR-III-m-B-00673 Monumentul lui Avram

Iancu


HĂLMAGIU În parcul din centrul localităţii

1974

389 AR-III-m-B-00674 Monumentul Eroilor

neamului


HĂLMAGIU În centrul localităţii 1933

390 AR-III-m-A-00675 Monumentul Eroilor de

la Păuliş sat PĂULIŞ;

comuna PĂULIŞ

Pe câmpia din faţa localităţii, lângă DN Arad-Deva

1974

391 AR-III-m-B-00676

Anexa 4/75

Statuia Sfântului Petru


SECUSIGIU În piaţa centrală, de lângă biserica catolică

1816

392 AR-III-m-B-00677

Anexa 4/66 Bustul lui Mihai

Eminescu sat ŞIRIA;

comuna ŞIRIA În faţa Muzeului memorial Ioan Slavici

cca. 1960

393 AR-III-m-B-00678

Anexa 4/67 Bustul lui Ioan Slavici


În faţa Muzeului memorial Ioan Slavici 1967

394 AR-III-m-B-00679

Anexa 4/68

Statuia baronesei Antonia Bohuş


În faţa Muzeului memorial Ioan Slavici

1910

395 AR-III-m-B-00680

Anexa 4/69

Bustul lui Ioan Rusu-Şirianu


În faţa Muzeului memorial Ioan Slavici 1912

396 AR-IV-m-B-00681

Anexa 4/33

Mormântul Elenei Ghiba Birta municipiul ARAD Cimitirul Eternitatea 1904

397 AR-IV-m-B-00682

Anexa 4/34

Mormântul lui Vasile Goldiş şi Elenei Goldiş municipiul ARAD

Cimitirul Eternitatea al doilea sfert al sec. XX

398 AR-IV-m-B-00683

Anexa 4/35

Mormântul lui Ioan şi Coriolan Petranu municipiul ARAD

Cimitirul Eternitatea a doua jum. a sec. XX

399 AR-IV-m-B-00684

Anexa 4/36

Mormântul lui Ioan Popovici Desseanu municipiul ARAD

Cimitirul Eternitatea înc. sec. XX

400 AR-IV-m-B-00685

Anexa 4/37 Bustul rabinului Chorin

Aron municipiul ARAD Cartier Grădişte, Cimitirul Evreiesc

1846; amplasat în 1851

401 AR-IV-m-B-00686

Fostul sediu al Asociaţiei Generale a Muncitorilor, azi locuinţe şi sedii comerciale

municipiul ARAD Piaţa Catedralei 1 1850 - 1900

402 AR-IV-m-B-00687 Anexa 3/2

Casa Ştefan Cicio-Pop (sediul Consiliului Naţional Român Central), azi locuinţă

municipiul ARAD Str. Cicio-Pop Ştefan 3 înc. sec. XX

403 AR-IV-m-B-00688 Anexa 3/1

Casa Vasile Goldiş (ulterior sediul ziarului "Românul")

municipiul ARAD Str. Goldiş Vasile 6 1910

404 AR-IV-m-B-00689

Fostul sediu al "Căminului Muncitorului", azi cabinete şi laboratoare medicale

municipiul ARAD Str. Paris 2 1913

405 AR-IV-m-B-00690 Anexa 3/4

Casa Toth Arpad municipiul ARAD Str. Raţiu Ioan 23

mijl. sec. XIX, modif. înc. sec. XX

406 AR-IV-m-B-00691

Fostul sediu al Comandamentului Gărzilor Naţionale Române (noiembrie-decembrie 1918), azi spital

municipiul ARAD Str. Vladimirescu Tudor 1 Colţ cu Piaţa Mihai Viteazul

înc. sec. XX

407 AR-IV-m-B-00692 Anexa 3/5

Casa Sava Tekelya

sat CUVIN; comuna

GHIOROC Str. Principală 14 1810

408 AR-IV-m-B-00693

Troiţa Eroilor


HĂLMAGIU Valea Băneştilor” 1934

409 AR-IV-m-B-00694

Troiţa lui Ioan Buteanu

sat IOSAŞ; comuna

GURAHONŢ

La intrare în sat, după trecerea podului peste râul Crişul Alb

1934

410 AR-IV-m-B-00695

Piatră de hotar sat MUNAR;

comuna

"La Cetate", în apropierea Mănăstirii sârbeşti Bezdin, peste râul Mureş

1741

411 AR-IV-m-B-00696 Piatră de hotar

sat MUNAR; comuna Cetate 1746

412 AR-IV-m-

B-00636.02

Troiţă sat NEUDORF;

comuna

În centrul localităţii; lângă biserica romano-catolică,

1841

413 AR-IV-m-B-00698

Anexa 4/70

Mormântul compozitorului Emil Monţia


Cimitirul Bisericii ortodoxe cca. 1965

ANEXA

TABEL CENTRALIZATOR CU PODURILE, PASAJELE INFERIOARE ŞI SUPERIOARE AFLATE PE RAZA REGIONALEI CF TIMIŞOARA ÎN JUDEŢULUI ARAD

Conform act. Nr. 5/2/618/2009 al CTE SUCURSALA RCF TIMIŞOARA, pentru actualizarea planului de amenajare a teritoriului judeţean Arad

Nr. crt. SECŢIA Poziţia

Km Râul Deschidere (m) Lungime (m)

Materialul din care

este construit

podul

Fir Observaţii

LINIA 200 ŞIBOT – SIMERIA – DEVA – ARAD - CURTICI 1 L.5 Deva 532+515 Petriş 1x19,80 23,05 metal 1 2 L.5 Deva 532+515 Petriş 1x21,00 27,00 metal 2 3 L.5 Deva 538+370 Crăciuneasa 1x10,10 12,70 metal 1 4 L.5 Deva 538+373 Crăciuneasa 1x11,80 16,20 metal 2 5 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x19,80 21,85 metal 2 6 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x21,00 21,85 metal 3 7 L.5 Deva 545+256 Troaş 1x21,00 21,85 metal 4 8 L.5 Deva 546+286 Somoniţa 1x6,65 8,05 metal 1 9 L.5 Deva 546+286 Somoniţa 1x7,80 8,05 metal 2

10 L.5 Deva 546+496 Vineşti 1x21,00 28,60 metal 1 11 L.5 Deva 546+496 Vineşti 1x21,00 28,60 metal 2 12 L.5 Deva 547+714 Hălăliş 1x10,00 11,15 metal 1 13 L.5 Deva 547+714 Hălăliş 1x10,00 17,05 beton 2 14 L.5 Deva 553+352 Stejarul 1x8,00 9,45 metal 1 15 L.5 Deva 553+352 Stejarul 1x8,00 12,70 metal 2 16 L.5 Deva 554+480 Juliţa 1x7,00 9,65 metal 1 17 L.5 Deva 554+479 Juliţa 1x6,70 8,45 metal 2 18 L.5 Deva 559+847 Valea Mare 1x8,05 9,35 metal 1 19 L.5 Deva 559+847 Valea Mare 1x8,00 10,10 beton 2 20 L.8 Arad 567+065 Căpruţa 1x16,00 26,10 metal 1 21 L.8 Arad 567+065 Căpruţa 1x15,85 17,60 metal 2 22 L.8 Arad 568+520 Bârzava 1x16,25 18,25 metal 1 23 L.8 Arad 568+519 Bârzava 1x16,50 20,00 metal 2 24 L.8 Arad 570+366 Bârzava 1x16,00 17,50 metal 1 25 L.8 Arad 570+366 Bârzava 1x15,85 17,50 metal 2 26 L.8 Arad 574+960 Nadăş 1x12,50 14,10 metal 1 27 L.8 Arad 574+960 Nadăş 1x12,95 14,10 metal 2 28 L.8 Arad 579+014 Conop 1x12,10 14,20 metal 1 29 L.8 Arad 579+014 Conop 1x12,05 14,20 metal 2 30 L.8 Arad 581+144 Cornic 1x11,00 13,30 metal 1 31 L.8 Arad 581+144 Cornic 1x11,00 13,30 metal 2 Nr. SECŢIA Poziţia Râul Deschidere (m) Lungime Materialul Fir Observaţii

crt. Km (m) din care este

construit podul

32 L.8 Arad 584+342 1x12,20 11,80 metal 2 33 L.8 Arad 586+148 Milova 1x20,05 21,80 metal 1 34 L.8 Arad 586+148 Milova 1x19,30 21,80 metal 2 35 L.8 Arad 589+620 Iernova 1x19,80 21,67 beton 1 36 L.8 Arad 589+630 Iernova 1x19,80 21,67 beton 2 37 L.8 Arad 591+612 Tripei 1x11,00 14,40 metal 1 38 L.8 Arad 591+612 Tripei 1x11,00 16,80 beton 2 39 L.8 Arad 592+788 Şoimoş 1x19,80 22,65 metal 1 40 L.8 Arad 592+788 Şoimoş 1x20,60 28,60 metal 2 41 L.8 Arad 595+563 PASAJ SUPERIOR DRUM ACCES LIPOVA

42 L.8 Arad 595+715 Radna 2x10,00 21,30 metal Str. Radna – 4 tabliere 43 L.8 Arad 599+628 Cladova 1x11,00 13,60 beton 1 44 L.8 Arad 599+628 Cladova 1x11,00 13,60 beton 2 45 L.8 Arad 605+228 PASAJ SUPERIOR DN 7

46 L.8 Arad 608+957 PASAJ SUPERIOR DJ 708

47 L.8 Arad 629+430 PASAJ SUPERIOR DN 7

LINIA 218 TIMIŞOARA NORD - ARAD 48 L.4 Timişoara 31+276 Mănăştur 1x11,05 14,06 metal 1 49 L.4 Timişoara 41+727 PASAJ INFERIOR DN 69

50 L.4 Timişoara 51+639 PASAJ INFERIOR DJ spre Sannicolau Mic

51 L.8 Arad 53+543 Mureş 2x76,80+3x51,40 313,22 metal+cuva 1 52 L.8 Arad 54+525 PASAJ INFERIOR STRADA (VOINICILOR)

53 L.8 Arad 55+808 PASAJ SUPERIOR STRADA PETRU RAREŞ

LINIA 223 ARAD - NĂDLAC 54 L.8 Arad 19+413 Mureş Mort 1x10,00 11,80 metal 1 LINIA 228 ARAD - ORADEA 55 L.7 Arad 45+794 Crişul Alb 2x60,00 124,60 metal 1 56 L.7 Arad 46+624 1x5,70 13,81 metal 1 LINIA 330 SÂNTANA - BRAD 57 L.7 Arad 13+808 1x12,00 13,20 metal 1 58 L.7 Arad 22+662 Sodom 1x6,50 9,58 metal 1 59 L.7 Arad 24+456 Felhaz 1x8,45 12,35 metal 1 60 L.7 Arad 30+423 Cigher 1x31,00 34,00 metal 1 61 L.7 Arad 34+924 Morilor 1x8,40 11,34 metal 1 62 L.7 Arad 37+907 Guţ 2x4,00 12,00 beton 1 63 L.7 Arad 39+920 Crişul Alb 1x55,00 58,00 metal 1 64 L.7 Arad 66+020 Dezna 1x31,00 34,00 metal 1 65 L.7 Arad 74+941 Revărsare Criş 2x21,00 44,60 metal 1 66 L.7 Arad 75+988 Crişul Alb 1x55,00 58,00 metal 1 Nr. crt. SECŢIA Poziţia

Km Râul Deschidere (m) Lungime (m)

Materialul din care Fir Observaţii

este construit

podul 67 L.7 Arad 79+920 Almaş 1x11,00 15,34 metal 1 68 L.7 Arad 89+460 Crişul Alb 2x31,20 66,60 metal 1 69 L.7 Arad 98+030 Tăcăşele 1x12,50 14,50 metal 1 70 L.7 Arad 106+734 Leuca 2x15,00 33,50 metal 1 71 L.7 Arad 108+130 Crişul Alb 2x25,90 56,19 metal 1 72 L.7 Arad 112+024 Crişul Alb 2x25,80 54,95 metal 1 73 L.7 Arad 114+466 Hălmagiu 1x16,00 18,40 metal 1 74 L.7 Arad 116+169 Crişul Alb 1x41,00 43,20 metal 1 LINIA 331 INEU - CERMEI 75 L.7 Arad 8+979 Teuz 1x26,00 27,20 metal 1

Obs. În tabel au fost trecute toate podurile peste cursuri importante de apă şi podurile cu

deschiderea mai mare de 10 m

INTERSECŢII DINTRE DRUMURI ŞI LINII DE CALE FERATĂ PE RAZA JUDEŢULUI ARAD

Nr. crt.

LINIA INTERSECŢIA POZ.KM TIP DRUM CL.TH.

LUNG. REALIZ.TH

LOCALITATE TIP SEMNALI

-ZARE 1. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 531+045 AGRICOL V 4 DALE IR 2. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 532+137 AGRICOL V 4 DALE IR 3. 200 SIBOT-CURTICI ZAM-ILTEU 532+924 AGRICOL V 4 DALE IR 4. 200 SIBOT-CURTICI STATIA ILTEU CAP 3 534+902 AGRICOL V 4 DALE SAT 5. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 536+667 AGRICOL V 4 DALE IR 6. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 538+213 AGRICOL V 4 DALE IR 7. 200 SIBOT-CURTICI ILTEU-SAVIRSIN 540+889 AGRICOL V 4 DALE SAT 8. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SAVIRSIN X 545+100 DJ 707 A IV 7,5 DALE SAVARSIN SAT 9. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SAVIRSIN Y 546+239 AGRICOL V 4 DALE SAVARSIN SAT 10. 200 SIBOT-CURTICI SAVIRSIN-VARADIA 547+725 AGRICOL V 4 DALE SAT 11. 200 SIBOT-CURTICI SAVIRSIN-VARADIA 551+663 AGRICOL V 4 DALE SAT 12. 200 SIBOT-CURTICI STATIA VARADIA C 553+371 AGRICOL V 4 DALE SAT 13. 200 SIBOT-CURTICI VARADIA-BATUTA 555+315 AGRICOL V 4 DALE IR 14. 200 SIBOT-CURTICI VARADIA-BATUTA 557+971 AGRICOL V 4 DALE SAT 15. 200 SIBOT-CURTICI STATIA BATUTA CA 562+505 AGRICOL V 4 DALE SAT 16. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 566+710 COMUNAL V 6 DALE CAPRUTA SAT 17. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 567+380 AGRICOL V 6 DALE IR 18. 200 SIBOT-CURTICI BATUTA-BIRZAVA 568+605 AGRICOL V 6 DALE IR 19. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA-BIRZAVA 569+995 COMUNAL V 6 DALE BARZAVA SAT 20. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 571+130 AGRICOL V 6 DALE IR 21. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 574+016 AGRICOL V 6 DALE IR 22. 200 SIBOT-CURTICI BIRZAVA-CONOP 577+596 AGRICOL V 6 DALE IR 23. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 581+130 AGRICOL V 6 DALE IR

24. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 583+610 AGRICOL V 6 DALE IR 25. 200 SIBOT-CURTICI CONOP-MILOVA 585+066 COMUNAL V 6 DALE SAT 26. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 588+672 AGRICOL V 6 DALE IR 27. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 591+490 AGRICOL V 6 DALE SAT 28. 200 SIBOT-CURTICI MILOVA-RADNA 594+242 INDUSTRIAL+A V 6 DALE RADNA SAT 29. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 596+420 AGRICOL V 6 DALE SAT 30. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 598+110 AGRICOL V 6 DALE IR 31. 200 SIBOT-CURTICI RADNA-PAULIS 600+805 EXPLOATARE V 6 DALE BARATCA IR 32. 200 SIBOT-CURTICI PAUSI-GHIOROC 603+680 AGRICOL V 6 DALE IR 33. 200 SIBOT-CURTICI PAUSI-GHIOROC 605+085 DN 7 III 12 DALE SAT 34. 200 SIBOT-CURTICI GHIOROC-CICIR 614+610 AGRICOL V 6 DALE IR 35. 200 SIBOT-CURTICI CICIR-GLOGOVAT 619+100 AGRICOL V 6 DALE IR 36. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA GLOGOVAT 622+655 DJ 682 C V 6 DALE GLOGOVAT SAT 37. 200 SIBOT-CURTICI GLOGOVAŢ-ARAD 625+778 DN 7 IV 9,6 DALE EL. CENTURA SAT 38. 200 SIBOT-CURTICI GLOGOVAŢ-ARAD 627+230 INDUSTRIAL IV 10 DALE ARAD SAT 39. 200 SIBOT-CURTICI STAŢIA ARAD 628+780 STRADA VOIEV IV 10 DALE ARAD PBAT 40. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 632+660 DN 7 IV 10 DALE EL. ARAD SAT 41. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 635+330 AGRICOL V 6 DALE SAT Nr. crt.


LUNG. REALIZ.TH


-ZARE 42. 200 SIBOT-CURTICI ARAD-SOFRONEA 637+840 EXPLOATARE V 6 DALE IR 43. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SOFRONEA 639+134 DC 108 V 6 DALE SOFRONEA SAT 44. 200 SIBOT-CURTICI STATIA SOFRONEA 640+375 AGRICOL V 6 DALE SOFRONEA SAT 45. 200 SIBOT-CURTICI SOFRONEA-CURTICI 642+830 AGRICOL V 6 DALE IR 46. 200 SIBOT-CURTICI SOFRONEA-CURTICI 645+495 DJ 709 B IV 6 DALE CURTICI SAT 47. 200 SIBOT-CURTICI CURTICI-FRONTIERA 650+828 DJ 709 B IV 6 DALE IR 48. 200 SIBOT-CURTICI CURTICI-FRONTIERA 654+364 AGRICOL V 6 DALE IR 49. 217 TIMIŞOARA E - ARAD ZABRANI-RADNA 62+580 AGRICOL V 6 DALE IR 50. 218 TIMIŞOARA N - ARAD STATIA VINGA X 32+196 DC 98 VINGA - F IV 10 DALE VINGA SAT 51. 218 TIMIŞOARA N - ARAD STATIA VINGA Y 33+163 AGRICOL V 5 DALE VINGA SAT 52. 218 TIMIŞOARA N - ARAD VINGA-SAG 35+472 AGRICOL V 5 DALE SAT 53. 218 TIMIŞOARA N - ARAD SAG-VALEA VIILOR 40+440 AGRICOL V 5 DALE SAG SAT 54. 218 TIMIŞOARA N - ARAD V.VIILOR-ARADUL N 46+620 STRADA V 7 DALE IR 55. 218 TIMIŞOARA N - ARAD ARADUL NOU - ARAD 56+310 STRADA INEUL IV 8 DALE ARAD SAT 56. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU – ZADA 1+547 DN 69 TMS-AR III 15 DALE PBAT 57. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU - ZADA 4+490 COMUNAL V 7 DALE IR 58. 219 ARADU NOU - SATU ARADUL NOU – ZADA 7+440 AGRICOL V 5 DALE IR 59. 219 ARADU NOU - SATU STATIA ZADARENI Y 9+750 COMUNAL V 7 DALE ZADARENI IR 60. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI–SINPETRU 11+570 COMUNAL V 7 DALE IR 61. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 13+550 COMUNAL V 5 DALE IR 62. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 15+410 AGRICOL V 5 DALE IR 63. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 17+823 DC98 VINGA-F V 5 DALE IR 64. 219 ARADU NOU - SATU ZADARENI-SINPETRU 22+270 AGRICOL V 5 DALE IR 65. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-G.CAP Y 23+570 COMUNAL V 7 DALE SAMPETRU G. IR 66. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-SECUSIGIU 25+510 AGRICOL V 5 DALE IR 67. 219 ARADU NOU - SATU SINPETRU-SECUSIGIU 27+395 AGRICOL V 5 DALE IR 68. 219 ARADU NOU - SATU SECUSIGIU-PERIAM 29+340 AGRICOL V 5 DALE SECUSIGIU P

69. 219 ARADU NOU - SATU SECUSIGIU-PERIAM 30+855 DJ682 PERIAM IV 12 DALE IR 70. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 2+555 DN 7 III 12 DALE EL. SAT 71. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 4+345 AGRICOL V 6 DALE IR 72. 220 GLOGOVAT-ARADU GLOGOVAT-ARADU 5+360 STRADA RENA V 6 DALE ARAD SAT 73. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 1+313 DJ 709 IV 6 DALE ARAD SAT 74. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 2+242 STRADA CIMPU IV 6 DALE ARAD SAT 75. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 3+515 STRADA POETUL IV 8 DALE ARAD SAT 76. 223 ARAD-NADLAC ARAD-ARAD VEST 3+958 DN 7 IV 16 DALE ARAD P 77. 223 ARAD-NADLAC STATIA ARAD VEST 4+386 STRADA MAGU IV 6 DALE ARAD SAT 78. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 8+365 AGRICOL V 6 DALE IR 79. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 10+680 AGRICOL V 6 DALE IR 80. 223 ARAD-NADLAC SINTOMA-PECICA 12+885 AGRICOL V 6 DALE IR 81. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 16+460 AGRICOL V 6 DALE IR 82. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 18+721 AGRICOL V 6 DALE IR 83. 223 ARAD-NADLAC ARAD V - PECICA 19+990 DC V 6 DALE IR 84. 223 ARAD-NADLAC STATIA PECICA 20+387 DN 7 III 12 DALE PECICA P

Nr. crt.


LUNG. REALIZ.TH


-ZARE 85. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 3+940 AGRICOL V 6 DALE IR 86. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 5+965 DJ709J V 6 DALE IR 87. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 9+573 DN 7 III 12 DALE P 88. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 13+982 AGRICOL V 6 DALE P 89. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 16+970 DC 103 V 6 DALE SEMLAC IR 90. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 17+710 AGRICOL V 6 DALE SEMLAC IR 91. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 19+380 AGRICOL V 6 DALE IR 92. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 23+220 AGRICOL V 6 DALE IR 93. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 24+505 AGRICOL V 6 DALE IR 94. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 27+700 AGRICOL V 6 DALE IR 95. 223 ARAD-NADLAC PECICA-NADLAC 31+100 DJ 709 V 6 DALE IR 96. 328 ARAD-CIUMEGHIU ARAD-UTVINIS 2+930 DN 7 CENTURA III 10 DALE ARAD SAT 97. 328 ARAD-CIUMEGHIU ARAD-UTVINIS 6+147 AGRICOL V 5 DALE SAT 98. 328 ARAD-CIUMEGHIU UTVINIS-ZIMAND 9+810 DC 108 SOFROM V 6 DALE IR 99. 328 ARAD-CIUMEGHIU UTVINIS-ZIMAND 12+550 DN 79 ARAD-O II 7 DALE ZIMANDUL NOU P 100. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 14+197 DJ 791 ZI.NOU IV 6 DALE ZIMANDUL NOU IR 101. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 18+560 AGRICOL V 5 DALE IR 102. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 20+570 AGRICOL V 5 DALE IR 103. 328 ARAD-CIUMEGHIU ZIMAND-SINTANA 23+119 STRADA V 6 PIATRA SAT 104. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 25+025 DJ 792C SANTA IV 7 DALE P 105. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 27+130 DJ 791 SANTAN IV 6 DALE IR 106. 328 ARAD-CIUMEGHIU SINTANA-SIMAND 34+020 DC 111 SIMANI V 6 PIATRA IR 107. 328 ARAD-CIUMEGHIU SIMAND-NADAB 36+460 DC 113 SIMANI V 6 PIATRA IR 108. 328 ARAD-CIUMEGHIU SIMAND-NADAB 39+220 DN 79 ARAD-O II 8 DALE P 109. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 42+866 DN 79 ARAD-O II 8 ASFALT NADAB P 110. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 43+308 AGRICOL V 6 PIATRA IR 111. 328 ARAD-CIUMEGHIU NADAB-CHISINAU CRIS 47+025 DN 79A CH.CRIS IV 7 DALE CHISINAU CRIS P

112. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 49+825 DN 130 CH.CRIS V 6 DALE IR 113. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 53+920 DJ 794 ZERIND IV 6 DALE IR 114. 328 ARAD-CIUMEGHIU CHISINAU CRIS-ZER 54+880 DC 121 ZERIND IV 6 DALE P 115. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 1+990 AGRICOL V 5 PIATRA IR 116. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 5+026 AGRICOL V 5 PIATRA IR 117. 330 SINTANA-BRAD SINTANA-SIRIA 8+494 AGRICOL V 5 PIATRA IR 118. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 12+866 AGRICOL V 5 PIATRA IR 119. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 14+375 AGRICOL V 5 PIATRA IR 120. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 15+725 AGRICOL V 5 PIATRA IR 121. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 18+010 AGRICOL V 6 DALE IR 122. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 19+130 DJ 792C SANTA IV 6 ASFALT PANCOTA IR 123. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 21+150 DJ 709 PANCOT IV 6 DALE IR 124. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 22+250 DC 23 PANCOT V 5 PIATRA IR 125. 330 SINTANA-BRAD SIRIA-TIRNOVA 26+640 AGRICOL V 5 PIATRA IR 126. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 29+402 AGRICOL V 5 DALE IR 127. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 30+847 AGRICOL V 5 DALE IR 128. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 33+394 AGRICOL V 5 DALE IR Nr. crt.


LUNG. REALIZ.TH


-ZARE 129. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 34+315 AGRICOL V 5 DALE IR 130. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 36+245 DJ 792 NADAB- IV 6 DALE EL. IR 131. 330 SINTANA-BRAD TIRNOVA Z-INEU 38+528 AGRICOL V 5 DALE INEU P 132. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA INEU 39+539 ACCES ZONA V 6 PIATRA INEU P 133. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 40+245 DN 79A CH.CRIS IV 7 DALE EL. INEU P 134. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 41+550 STRADA V 6 DALE INEU IR 135. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 44+642 AGRICOL V 5 DALE IR 136. 330 SINTANA-BRAD INEU-BOCSIG 48+332 AGRICOL V 5 DALE IR 137. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA BOCSIG 51+490 DJ 792A BOCSIG IV 6 DALE BOCSIG P 138. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 54+173 AGRICOL V 5 PIATRA IR 139. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 56+120 DC 16 RAPSIG V 5 PIATRA RAPSIG IR 140. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 60+750 DC 17 RAPSIG V 5 PIATRA IR 141. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 64+706 DJ 792 B.BARSA IV 6 DALE IR 142. 330 SINTANA-BRAD BOCSIG-SEBIS 65+872 AGRICOL V 5 DALE IR 143. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 66+985 DJ 793 BUTENI IV 6 DALE SEBIS P 144. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 69+300 DJ 708 SEBIS-C IV 5 DALE IR 145. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 71+950 AGRICOL V 5 DALE IR 146. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 73+160 AGRICOL V 5 DALE IR 147. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 75+480 AGRICOL V 5 DALE IR 148. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 76+490 AGRICOL V 5 DALE IR 149. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 79+480 AGRICOL V 5 DALE IR 150. 330 SINTANA-BRAD H.ALMAS 80+663 DJ 792 E ALMA IV 6 DALE IR 151. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 83+175 AGRICOL V 5 DALE IR 152. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 85+728 AGRICOL V 5 DALE IR 153. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 86+985 AGRICOL V 5 DALE IR 154. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 87+725 AGRICOL V 5 DALE IR 155. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT DN 79 A INEU IV 7 DALE EL. GURAHONT P 156. 330 SINTANA-BRAD SEBIS-GURAHONT 89+325 ACCES STAŢIE V 5 TRAVERSE GURAHONT P

157. 330 SINTANA-BRAD STAŢIA GURAHONT 89+998 AGRICOL V 5 DALE IR 158. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 91+563 AGRICOL V 5 DALE IR 159. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 92+150 AGRICOL V 5 DALE IR 160. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 94+210 AGRICOL V 5 DALE IR 161. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 95+053 DC 53 GURA VAII V 6 DALE GURA VĂII IR 162. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 95+949 AGRICOL V 5 DALE IR 163. 330 SINTANA-BRAD GURAHONT-ACIUTA 96+860 DC 52 PLESCUTA V 6 DALE PLEŞCUŢA IR 164. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 97+950 AGRICOL V 5 DALE ACIUTA IR 165. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 98+204 AGRICOL V 5 DALE IR 166. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 99+055 AGRICOL V 5 DALE IR 167. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 101+018 AGRICOL V 5 DALE IR 168. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 102+464 AGRICOL V 5 DALE TALAGIU IR 169. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 103+422 DC 52 TALAGIU V 6 PIATRA TALAGIU IR 170. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 104+308 AGRICOL V 5 DALE IR 171. 330 SINTANA-BRAD ACIUTA-VIRFURI 107+105 AGRICOL V 5 PIATRA IR 172. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 111+140 ACCES CAR.LE V 5 DALE IR Nr. crt.


LUNG. REALIZ.TH


-ZARE 173. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 112+060 AGRICOL V 5 PAVELE IR 174. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 112+666 AGRICOL V 5 PIATRA IR 175. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 114+120 DC V 5 DALE IR 176. 330 SINTANA-BRAD VIRFURI-HALMAGIU 114+528 AGRICOL V 5 PIATRA IR 177. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 115+680 DC 50 HALMAC V 6 PIATRA P 178. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 116+892 AGRICOL V 5 PIATRA IR 179. 330 SINTANA-BRAD HALMAGIU-VATA 118+026 AGRICOL V 5 PIATRA IR 180. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 1+257 AGRICOL V 5 DALE INEU IR 181. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 6+676 AGRICOL V 5 DALE IR 182. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 10+105 AGRICOL V 5 DALE IR 183. 331 INEU-CERMEI INEU-CERMEI 12+903 AGRICOL V 5 DALE CERMEI IR 184. 332 NADAB-GRANICER NADAB-PADURENI 1+052 AGRICOL V 5 PIATRA IR 185. 332 NADAB-GRANICER NADAB-PADURENI 3+389 DN 79 ARAD - OI II 8 DALE CHISINEU CRIS P 186. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 6+770 AGRICOL V 5 PIATRA IR 187. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 8+300 DJ 792 SOCODOR IV 5 PIATRA SOCODOR IR 188. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 8+990 DC 113 SOCODOR V 5 PIATRA IR 189. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 10+120 DJ 709 SOCODOR IV 6 PIATRA IR 190. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 12+450 DJ 709B

SOCODOR IV 6 ASFALT IR

191. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 15+730 AGRICOL V 5 PIATRA IR 192. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 18+800 DJ 709B

SOCODOR IV 7 ASFALT IR

193. 332 NADAB-GRANICER PADURENI-GRANICERI 19+560 DC 116 GRANIC V 6 PIATRA IR

STAŢII DE CALE FERATĂ AFLATE PE TERITORIUL JUDEŢULUI ARAD

Linia Judeţul Staţia Poziţie km ax

Lungime constructivă

Din care lungime

Infrastructura publică

Infrastructură privată

staţie linie de staţie electrificată 217 Timişoara Est – Radna Arad Zabrani 51+930 0.758 0.441 0.317 218 Timişoara - Arad Arad Vinga 32+559 3.075 2.091 2.191 0.884 218 Timişoara - Arad Arad Sag 40+100 3.270 1.967 2.209 1.061 218 Timişoara - Arad Arad Valea Viilor 45+590 1.998 1.889 1.998 218 Timişoara - Arad Arad Aradul Nou 51+093 4.773 4.129 4.207 0.566 219 Arad – Satu Nou Arad Zadăreni 9+634 0.272 0.272 219 Arad – Satu Nou Arad Secusigiu 28+865 1.566 0.824 0.742 200 Sibot - Curtici Arad Ilteu 535+501 2.783 2.375 2.375 0.408 200 Sibot - Curtici Arad Savirsin 545+624 4.622 3.007 3.107 1.515 200 Sibot - Curtici Arad Varadia 554+182 2.239 1.136 1.136 1.103 200 Sibot - Curtici Arad Batuta 562+879 2.488 2.114 2.114 0.374 200 Sibot - Curtici Arad Birzava 569+626 3.107 2.038 2.113 0.994 200 Sibot - Curtici Arad Conop 579+461 2.614 2.062 2.276 0.338 200 Sibot - Curtici Arad Milova 586+665 3.592 3.023 2.274 1.318 200 Sibot - Curtici Arad Radna 595+320 5.468 3.863 4.192 1.276 200 Sibot - Curtici Arad Paulis 602+185 4.426 2.304 2.420 2.006 200 Sibot - Curtici Arad Ghioroc 608+656 3.627 3.193 3.400 0.227 200 Sibot - Curtici Arad Cicir 616+303 2.690 2.324 2.244 0.446 200 Sibot - Curtici Arad Glogovăţ 622+925 8.184 7.022 5.952 2.232 200 Sibot - Curtici Arad Arad 629+790 57.087 27.243 40.996 16.091 200 Sibot - Curtici Arad Sofronea 639+543 1.736 1.106 1.106 0.63 200 Sibot - Curtici Arad Curtici 646+810 51.649 25.566 18.651 32.998 328 Arad - Oradea Arad Utvinisul Nou 6+519 5.542 5.086 5.202 0.34 328 Arad - Oradea Arad Sintana 23+438 7.920 6.603 1.317 328 Arad - Oradea Arad Simand 35+103 2.335 1.829 0.506 328 Arad - Oradea Arad Nădab 42+503 2.631 1.891 0.74 328 Arad - Oradea Arad Chişineu Criş 47+419 2.383 1.717 0.666 328 Arad - Oradea Arad Zerind 55+453 1.602 0.834 0.768 330 Sintana - Brad Arad Siria 11+922 1.748 1.135 0.613 330 Sintana - Brad Arad Tirnova 28+419 1.786 1.169 0.617 330 Sintana - Brad Arad Ineu 39+214 3.150 2.197 0.953 330 Sintana - Brad Arad Bocsig 51+229 2.516 1.694 0.822 330 Sintana - Brad Arad Sebiş 66+413 3.154 1.161 1.993 330 Sintana - Brad Arad Gurahont 89+012 5.286 2.747 2.812 330 Sintana - Brad Arad Aciuta 97+653 1.655 0.784 0.871 330 Sintana - Brad Arad Virfuri 107+511 2.472 1.897 0.575 330 Sintana - Brad Arad Halmagiu 114+946 0.949 0.458 0.491 330 Ineu-Cermei Arad Cermei 13+341 1.144 0.778 0.366 332 Nadab-Graniceri Arad Pădureni Arad 3+787 1.233 0.475 0.758 332 Nadab-Graniceri Arad Graniceri 19+713 0.730 0.316 0.414 223 Arad-Nadlac Arad Arad Vest 5+133 5.632 2.799 2.833 223 Arad-Nadlac Arad Pecica 20+633 3.092 1.689 1.403 223 Arad-Nadlac Arad Nădlac 31+799 1.147 0.538 0.609

ARAD 230.131 103.538 143.866 86.265

ANEXA nr 4 Table cu suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare la 31.12.2008

Sursa datelor: ANIF Sucursala Teritorială Timiş- Mureş Inferior- UNITATE DE ADMINISTRARE ARAD

Denumire amenajare IRIGAŢII - Ha DESECARE – Ha CES - Ha Brută Agricolă Brută Agricolă Brută Agricolă

Semnac Pereg 8622 8394 Fântânele Şag 7144 6914 Păuliş Matca 4138 3907 Mureşel Ier 3095 3033 Neudorf 962 910 Cermei-Sicula 242 240 Canalul Morilor 156 156 16836 15944 Chişindia-Buteni 131 131 Ţiganca 64 61 Vinga 163 161 Nădlac-Seitin 820 1481 Mureşel Mal Drept 13610 12946 Ier Arad Frontieră 32918 31166 Crac Nădlac 13104 11450 Teuz 55780 52906 Aranga Secusigiu 5817 5506 Chiser-Poganier 17008 16100 Cigher 9902 9375 Budier 20316 19242 Hanios-Vârsand 24374 22960 Pil Vârsand 3402 3220 Cermei-Tăut 4624 4665 1097 1097 Colector-Oradea 417 395 Gut 3809 3638 Ineu-Bocsig 950 654 Chişindia 703 703 Chizdia 324 324 Bodeşti 900 900 Almaş 121 121 Crişul Alb 4420 4420 Mureş 1987 1987 Musteşti 732 732 TOTAL U.A. ARAD 25545 23740 224214 212125 10284 10284

ANEXA nr. 5

Populaţia pe nationalităţi la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002

Număr % din total

Total judeţ 461791 100.0

din care:

Români 379451 82.2

Maghiari 49268 10.7

Romi 17664 3.8

Germani 4809 1.0

Ucrainieni 1741 *

Ruşi-Lipoveni 59 *

Turci 60 *

Sârbi 1217 *

Tătari 13 *

Slovaci 5695 1.2

Bulgari 819 *

Evrei 178 *

Croaţi 17 *

Cehi 152 *

Polonezi 48 *

Greci 25 *

Italieni 240 *

Armeni 6 *

Chinezi 14 *

Alte naţionalităţi 315 *

Nedeclarată 22 *

* sub 1,0 %

Sursa datelor: ANUAR STATISTIC – JUDEŢUL ARAD 2006

Populatia dupa religie

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 18 martie 2002 Număr % din total

Total judeţ 461791 100.0

Ortodoxă 337747 73.1

Romano-catolică 46651 10.1

Reformată 12359 2.7

Greco-catolică 4973 1.1

Penticostală 28508 6.2

Baptistă 18240 3.9

Adventistă 4720 1.0

Unitariană 146 *

Musulmană 115 *

Creştină dupa evanghelie 225 *

Evangh.de confesiune augustană 376 *

Crestină de rit.vechi 187 *

Evanghelica lutherana si indo-presbiteriana 4277 *

Evanghelica 195 *

Evanghelica de confesiune augustana 376 *

Mozaică 224 *

Altă religie 1752 *

Fără religie 524 *

Atei 223 *

Religie nedeclarată 349 *

* sub 1,0 % Sursa datelor: ANUAR STATISTIC – JUDEŢUL ARAD 2006

patj etapa i faza2

Documents