pascaru denis analiza geodemografica

7/23/2019 Pascaru Denis Analiza geodemografica

http://slidepdf.com/reader/full/pascaru-denis-analiza-geodemografica 1/17

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Analiza geodemografică a macro-județuluiPrahova-Dâmbovița

Student : Pascaru DenisSecializarea: Geografia !uris"ului

# Iași #$%&'



I Dina"ica natural( a oula)iei *n "acro#+ude)ul Pra,ova#D-"ovi)a........................................&

II Structura e grue de v-rste și se/e *n "acro#+ude)ul Pra,ova#D-"ovi)a.................................0 III Structura ocua)ional( la nivelul "acro#+ude)ului Pra,ova#D-"ovi)a....................................&1

CUPRIN



1

I. Dinamica naturală a populaţiei în macro- judeţul Prahova-Dâmbovița

Prin dinamica populaţiei se înţelege totalitatea modificărilor ce determină numărul

populaţiei, structura şi răspândirea populaţiei unui teritoriu, într -un anumit interval de timp, ca

urmare a naşterilor, a deceselor, a imigrărilor şi emigrărilor. Dinamica populaţiei trebuie privită

din două unghiuri:

a) ca mişcare naturală, ce se referă la mobilitate demografică.

b) ca mobilitate teritorială, care aduce în discuție migraţiile.

Mișcarea naturală reprezintă schimbările survenite la nivelul numărului populației unui

teritoriu în urma deceselor și nașterilor, deci primii indicatori analizați vor fi cei ai natalității și

mortalității celor două județe (Prahova și Dâmbovița)



2

Natalitatea este elementul dinamic al bilanţului natural, acesta aflându-se, în comparaţie

cu mortalitatea, într -o măsură mult mai mare sub controlul intenţiilor umane şi putând

înregistra, sub acest control, fie oscilaţii negative, fie oscilații pozitive la distanţe de timp relativ

scurte.

Analizând cartograma natalitatii se poate remarca o disproporționalitate la nivelul ratei

natalității între cele două judete. În ceea ce privește natalitatea în macro- județul Prahova-

Dâmbovița se observă o rată modestă a natalității ca urmare a gradului ridicat de îmbătrânire a

populației tipic pentru partea de sud a României. Observăm că zonele urbane și comunele

dormitor acestor zone prezintă valori ridicate ca urmare a populației tinere fertile aflate în marile

orașe (Ploiești, Târgoviște, Câmpina, Comarnic). Un alt factor care influenţează creşterea

natalităţii este nivelul slab de informare al populaţiei în legatură cu planificarea familială.

Rata natalităţii este mai mare în unele zone din macrojudeţ, unde religia şi tradiţiile sunt

importante şi respectate .Un alt factor care influenţează creşterea natalităţii este nivelul slab de

informare al populaţiei în legatură cu planificarea familială.

În ceea ce privește rata natalității pe o perioadă de 40 de ani observăm din graficul de

mai jos o creștere importantă din anul 1966 până în anul 1968. Natalitatea a crescut datorită

decretului dat de către regimul comunist ce interzicea avortul și susținea financiar copiii nou-

nascuți la acea dată. Conform datelor statistice se poate observa o scădere a natalităţii României

după anul 1989, deoarece a fost exclusă această lege privind avorturile, în care femeile nu aveau

02468

1012141618202224262830323436

Nat

66

Nat

68

Nat

70

Nat

72

Nat

74

Nat

76

Nat

78

Nat

80

Nat

82

Nat

84

Nat

86

Nat

88

Nat

90

Nat

92

Nat

94

Nat

96

Nat

98

Nat

00

Nat

02

Nat

04

Nat

06

EVOLUTIA NATALITATII MEDII



3

voie să renunţe la sarcină, apariţia metodelor contraceptive, emanciparea femei şi participrea

acesteia la activităţi economice.

Mortalitatea reprezintă componenta negativă a bilanțului natural, înregistrând procesul

demografic al deceselor într -o populație dată și într -o perioadă data de timp (de obicei pe o

perioadă de un an). Mortalitatea măsoară starea de sănătate a populației, fiind un fenomen

puternic dependent de dezvoltarea economico-socială și de condițiile de sprijin al sănătății.



4

În ceea ce privește valorile mortalității înregistrate în macrojudețul de față, putem vedea

că ele se înscriu într -un ecart mult mai mare de circa 31‰ ceea ce ne indică un proces accentuat

de îmbătrânire demografică. Astfel, valorile reduse ale mortalității se regăsesc în arealele din

jurul principalelor axe rutiere, ca urmar e a infrastructurii dezvoltate și a accesibilității mult mai

mari a populației la serviciile sanitare. De asemenea, valorile reduse se observă și în partea

nordică a macrojudețului, în aceste zone populația este extrem de redusă, iar partea nordică a

județului Prahova este destinată turismului sezonier, prin stațiunile de schi situate în zonă.

Cauzele unor valori ridicate ale mortalității sunt de cele mai multe ori reprezentate de

gradul de îmbătrânire al populației, accesibilitatea față de sistemul sanitar, nivelul de trai destul

de scăzut, care duce la migrația populației tinere către zone atractive din punct de vedere

financiar, dar și cauze geografice, precum izolarea sau accesibilitatea mijloacelor de transportcare pot genera un număr ridicat de decese.

În ceea ce privește evoluția mortalității, aceasta cunoaște o creștere constantă din anul

1975 cu mici oscilații, însă, odată cu dezvoltarea sistemului sanitar și cu îmbunătățirea

serviciilor sanitare după anul 2000, observăm că mortalitatea a cunoscut o scădere. Un alt factor

al scăderii mortalității este determinat de construirea de spitale private.

0

1

2

3

4

5

6

78

9

10

11

12

13

14

15

16

d c s 6 6

d c s 6 8

d c s 7 0

d c s 7 2

d c s 7 4

d c s 7 6

d c s 7 8

d c s 8 0

d c s 8 2

d c s 8 4

d c s 8 6

d c s 8 8

d c s 9 0

d c s 9 2

d c s 9 4

d c s 9 6

d c s 9 8

d c s 0 0

d c s 0 2

d c s 0 4

d c s 0 6

EVOLUTIA MORTALITATII MEDII



5

Evoluţia numerică a populaţiei este determinată de valorile bilanţului natural, care pot

fi pozitive (populaţia este în creştere), negative (populaţia este în scădere) sau apropiate de zero

(populaţia este constantă pe un anumit interval de timp). Diferenţele care există între nivelul



6

natalităţii şi cel al mortalităţii unei populaţii sunt redate de către bilanțul natural ( acestea redau

ori spor, ori deficit).

Preocuparea familiilor pentru confor t și mentalitatea individualistă, lăsând o preocupare

mult mai redusă pentru copii, precum și numărul crescut de bătrâni din zonele urbane determinăvalori negative ale bilanțului natural.

Valorile negative ale bilanțului natural sunt dominante în macrojudețul Prahova-

Dâmbovița. Valorile negative cele mai mari se o bservă izolat (exemplu este comuna Sălciile),

ca urmare a migrarii populației fertile către zonele urbane dezvoltate.

În concluzie, bilanțul natural negativ înregistrat în această zonă ridică reale probleme

demografice în contextul necesarului de forță de muncă cât și al susținerii populației vârstnicecare este din ce în ce mai numeroasă.

-8-6-4-202468

101214161820222426

b n 6 6

b n 6 8

b n 7 0

b n 7 2

b n 7 4

b n 7 6

b n 7 8

b n 8 0

b n 8 2

b n 8 4

b n 8 6

b n 8 8

b n 9 0

b n 9 2

b n 9 4

b n 9 6

b n 9 8

b n 0 0

b n 0 2

b n 0 4

b n 0 6

EVOLUTIA BILANTULUI NATURAL MEDIU



7

II. Structura pe grupe de vârste şi sexe în macro- judeţul Prahova-

Dâmbovița

În ceea ce privește structura populației, aceasta este foarte importantă pentru analiza

demografică, economică și socială a macrojudețului. Se poate remarca faptul că macrojudețul

Prahova-Dâmbovița are o piramidă pe grupe de vârste și sexe în formă de amf oră, cu o tendință

de îngustare a bazei piramidei, și de îngroșare a vârfului acesteia, anunțând instalarea unui

proces de îmbătrânire demografică, într-un areal ce susține acest fenomen cu progrese

economice, sociale și medicale.

Analizând structura pe gr upe de vârstă și sexe, realizată prin intermediul piramidei

vârstelor, se poate observa că, în macrojudețul Prahova-Dâmbovița, cea mai numeroasă este

populația cu vârstă cuprinsă în intervalul 30-35 de ani (peste 4 % la ambele sexe, din populația

totală), născută în anul 1968, când natalitatea înregistra cote ridicate, datorită politicii impuse

de către regimul comunist prin care s-a interzis și limitat întreruperile de sarcini.

La grupa de vârstă cuprinsă în intervalul 35-39 ce caracterizează populația activă se

remarcă ponderea cea mai mică din intervalul populației adulte (3% la populația feminină,

2,8% populația masculină), datorită migrației populației spre regiuni mai bogate și cu o piață a

muncii mai stabilă.

6 4 2 0 2 4 6

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

MACROJUDEȚ

Feminin

Masculin



8

Populația vârstnică formează un vârf relativ dezvoltat al piramidei, evidențiind o

îmbătrânire demografică și o prezență a populației vâr stnice mai ales în regiunile rurale,

agricole ale macrojudețului. La grupa de vâr stă de peste 75 de ani se remarcă o uşoară

preponderenţă a persoanelor de sex feminin din cauza creșterii mortalității persoanelor de sex

masculin ce erau la varsta matură în anul 1916 și au fost angrenate în război.

După o analiză sintetică asupra structurii pe grupă de vârstă și sexe a comunei Dumbrava

din județul Prahova, putem afirma faptul că această comună se confruntă cu reale probleme

demografice ca urmare a migrării populației active ( din grupa de vârstă aflată în intervalul 30-

35 de ani) spre zone mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Acest fenomen prezintă

consecințe grave pentru populația îmbătrânita deoarece aceștia nu mai sunt susținuți de către

cei activi.

De asemenea, rata natalității comunei este una mică, având procentul de 2,5%, ceea ce

ne induce la faptul că populația comunei este îmbătrânită.

Vârful piramidei este dominat de populația feminină, determinat de lipsa bărbaților fiind

explicată prin angrenarea acestora în Primul Război Mondial.

8 6 4 2 0 2 4 6

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

DUMBRAVA - PRAHOVA

Feminin

Masculin



9

Analizând piramida pe grupe de vârstă și sexe a comunei Cojasca, județul Dâmbovița

putem observa că are o formă relativ normală cu o populație tânără până în dreptul grupei de

vârstă situată în intervalul 35-39 ani, când se îngustează brusc, menținând valori scăzute până

spre vârful piramidei.

Baza piramidei se încadrează între grupele de vârstă 0-4, 5-9 și 10-15 ani, ea având o

simetr ie în ceea ce privește populația masculină și feminină.

La grupa de vârstă 15-20 ani, are loc o îngustare atât la partea masculină cât și la

feminină, urmată de o scădere ușoară, treptată, până la grupa de vârste 35-40 ani când are loc o

îngustare bruscă. Acest lucru se datorează în special migrării excesive a populației în căutare

de locuri de muncă, deoarece în comuna Cojasca principala activitate este agricultura aceasta

nemaifiind o atracție pentru tineri.

Piramida se mentine aproape constantă pana în dreptul grupei 70-75 ani și apoi scade,

formând vârful, populatia feminină fiind mai bine reprezentată datorită speranței de viață mai

ridicată la femei decât la bărbați

8 6 4 2 0 2 4 6 8

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

COJASCA - DAMBOVITA

Feminin

Masculin



10

În ceea ce privește piramida pe grupe de vârstă și sexe în comuna Tătaru din județul

Prahova, observăm o populație îmbătrânită nefiind susținută de către populația activă tânără,

care este reprezentată de un număr mai restrâns întrucât acestă grupă migrează în căutarea unui

trai de viață mai bun. Orașul reședință de județ, Ploiești atrage f orță de muncă din zonele rurale.

De asemenea, în ceea ce privește distribuția pe sexe se poate observa apariția unui dezechilibru,

unde populația masculină fiind mai numeroasă la grupa de vârstă 30-49 de ani. Baza piramidei

ne arătă că natalitatea comunei este foarte redusă.

10 5 0 5 10

0-4

10-14

20-24

30-34

40-44

50-54

60-64

70-74

80-84

TATARU - DAMBOVITA

Feminin

Masculin



11

Cu cât valorile indicelui de dependență sunt mai scăzute cu atât populația activă scade.

Astfel, valori scăzute ale acestui indice sunt întâlnite în centrul macrojudețului.

Acest indice este folosit la studiul demografic asupra unei regiuni sau a unui județ ce

poate determina îmbătrânirea populației sau creșterea numărului de nou născuți, el putând fifolosit pentru studiu asupra populației active.



12

Indicele masculinității reprezintă o unitate de studiu demografic, valoarea sa fiind dată

de raportul dintre totalul de persoane de sex masculin și totalul de persoane de sex feminin la

100. Cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât natalitatea regiunii este mai scăzută, cu cât este

mai scăzută, cu atât natalitatea este mai ridicată.



13

După cum ne arată cartodiagrama, valorile cele mai mari ale acestui indice se

înregistrează în zonele izolate ale celor județe, partea nordică fiind caracteristică. Zonele cele

mai populate sunt caracterizate de valori reduse, acestea se observă în marile orașe ale

macrojudețului.

III.

Structura ocupațională la nivelul macrojudețului Prahova-

Dâmbovița

Economia globală, dea lungul secolelor, s-a dezvoltat în funcţie de resursele şi forţa de

muncă a unei regiuni sau a unui stat, în ultimul secol ea dezvoltându-se considerabil odată cu

revoluţiile industriale. Diagrama ternară a macrojudeţului Prahova-Dâmbovița, arată un procent

destul de mare în sectorul primar, axat în special pe agricultura și creșterea animalelor care se

practică în comunele macrojudeţului. În cazul oraşelor din macrojudeţ, dar și în cazul unor



14

comune din județul Prahova (de exemplu Valea Călugărească), ele îşi axează economie în

special pe sectoarele secundare şi terţiare.



15

Acest ultim capitol dezbate problematica ocupării de către populaţia activă din

macrojudeţul Prahova-Dâmbovița a tuturor ramurilor profesionale, ramuri împărţite pe sectoare

ocupaţionale: sectorul primar, sectorul secundar şi sectorul terţiar.

În harta structurii socio- profesionale a macrojudeţului, putem observa că sectorul primar

domină județul Prahova, deoarece mare parte a populaţiei se axează pe cultivarea pământului,

agricultura reprezentând principala ocupaţie, urmată de creşterea animalelor. În acest sector

trebuie amintite comunele Lapos, Sângeru, Balta Doamnei. De asemenea, acest sector este

reprezentativ și în județul Dâmbovița prin comunele Băleni, Voinești, Lucieni.

Sectorul cu o pondere echilibrată apare cel mai bine reprezentat în județul Prahova, întimp ce în județul Dîmbovița acesta apare izolat.

Sectorul secundar putem spune că lipsește cu desăvârșire în județul Prahova, el fiind

dominant în județul Dâmbovița prin numeroasele fabrici de prelucrare a lemnului dar și a unor

resurse.

Zonele puternic urbanizate, precum resedințele de judet, Ploiești și Târgoviște, au un

sector primar infim, contrabalansând sectorul secundar cu și mai ales cel terțiar. Sectorul

serviciilor este susținut de programele și potențialul turistic, de sistemul medical bine pus la

punct, de un comerț dezvoltat.

Astfel putem conchide că regiunea din jurul județelor Prahova și Dâmbovița se află într -

un raport de complementaritate cu orașul București în ceea ce privește sectoarele ocupaționale

ale populatiei active, situație care se pare ca se va menține foarte mult în această zonă datorită

lipsei de investitii în sectoarele secundar și terțiar .

pascaru denis analiza geodemografica

Documents