3ABATELE SUGERDE LASAINT-DENIS

,nptse

91

Sint rare, daci nu chiar inexistente,- situatiile cind

un mare patron al artelor a simlit.imboldul sa

lase o relatare retrcspectivX a intengiilor qi reali-

zirilor sale' Oamenii de acqiune insa,..lnceplnd cu

,"riiii 9i ierminind cu medicii de 1arX, gi-au con-

semnat experrenlele avind sentimentul cX nu vora"-UfJi

-"i*"titl" m'eritatX decit graqie cuvintu-

l.ri ,cris. Oamenii cu darul expresiei de la scriitori

ti'"""ti t" pi.toti qi sculptori^(de ind-eti ce inzes-

;;"I;;'i.-; i"ii-'iai*u in R'nastere la nivelul de

;;;tt ""-t.""it la rindul lor la. autobiogra{ie Ej

auto-tnterpretare ori de cite ori s--au temut ca

;;.i;-;-;; li .apabile prin ele. tnsele' fiind doar

pi"atJ. lt"t;;. $i,cristaiizat. tlt ".n;f,,p.l:t:-i:creatre contlnuu' si transmiti posterttalrt.un -mesa;;;;;; si "i"Un.'Nu

acela$i luiru s-a.tntirnplat cu

patronii, cu persoanele al clror prestlgru $r rnrtla"

ii"; d.t.t*itti existenia crealiei alt:ra: prinluleclesiast, conducXtorul laic, aristocratul qi pluto'

.ratul. bin p.rn.t.rl lor de vedere opera--de artieste aceea care ar trebui sX aducX ornagii patro-

nului, qi nu acesta operei de artX.' Personalitili ca

Hadrian qi Maximiiian, Leon 9i Iuliu' Jean de

Berry Ei Lorenzo de Medici au hltirit c€ea ce 1'or'

qi-a,, "le,

artiqtii, Ei-au adus contribuqia in conce-

perea progr"*,tloi, au aprobat sau i-au criticat

."..uti" ;i"u onortt sau nu notele de plat5' Dar

l5'l au lXiat pe seama curtenilor sau secr€tarilor ofi-

ciali .si intocmeasc5 inventarele gi pe seama cro_nicarilor, poetilor- sau -umanigtitor' ,X'.*punX d._scrierile, elogiile 9i explicaqiile. - ---j

- A fost nevoie de o inlXnjuire aparte de impre-jurXri qi de o imbina.le ,rnici de .iiiiXii ].rroi"i"pentru a_ face posibill existenqa documeritelor li_sale de Suger,, Abatele de la SainrDenis, p;strateprrntr-un act de generozitate a timpului.

I. ln calitate de conducltor gi reorganizatoral unei minis"iri care din punct de ".a"?. "l in_semnltXlii poririce qi bo.g5iiei rerirorid-i"pXi""cea mai mare parte a episcopatelor, in calitate'deKeg,ent .al Franqei in -timpul

-celei de a doua Cru_

c;a$e, qi in calita-tea de .prieten qi sfetnic loial. aoor regr Irancezi intr-o vreme cind coroana in_c;nea_si-ri reafirme p.uterea dupl o lr"gt p.rir;;;oe slabrcrune exrremd,- Suger (n5scut in -10g1

giabate la Saint-Denis dn tizz;td l; *o"rr." ,"in 1151) este o figurl dr .rrazX'in irt"ri" F.anfei;pe .bunl dreptate a fost denumit plrintele monar_tuer tranceze, monarhie_ce avea sX atingi punctulde strllucire maxim,X in timpul I;i-L?;;i. ";iXIVlea. lmbinind iscusrnga unur mare "* a.

"f"-c-eri,cu un simg inniscut al echititii si "" o i.._titudine personali (fidelitas) recunoscut; pinX qide cer care nu-l agreau cu adevXrat, spirit conci-liant qi

^opus violengei- qi totu$i niciodatX ,r.pu_

tincios cind era vor.ba.de -plurile sale, nelipsindu_icur.ajul b5rbXtesc, veqnic dispus sI aciio.reze 9i io_tu$l un maestru neintrecut in arta de a asteotamomenr-ul potrivit, posedind geniu pentru detaliuqi totugi c.apabil de a vedea lucrurile in perspec_trv-, el gi_a pus aceste daruri contradictorii inslujba a- doul ambiiii: dorinta de a intXri purereacoro-anei Franqei gi dorinla de a da strXlucire Mi_nasflrrr )alnt-Ijenrs.

Aces-1e douX ambitii nu intrau in conflict una cucealaltX. DimpotrivX, apXreau drepr aspecte aleqnui unic ideal, care in opinia lui Suger ior"rpurr-dea atit dreptului tt"ruril cit qi VJin(ei di;in;.Pentru ci el era convins de existenga a trei ade-vlruri fundamentale. Primul: ci regele, gi mai cu lsz

seamX regele Frangei, este ,,vicar .al lui Dumne-

zeu", ,,purtind imaginea Qomnulut ln proprransapersoan-i qi intrupind-o astfel"; dar aceasta nu ln-;.;;;;"f; .5 i.g.l. nu poate gre$i, ci atr5gea

dupi sine postulatul ci regele^ nu trebure sa gre-

i."-td, (,,uir rege pe sine "se injoseqte nesocodnd

i;;dil a?.gh. Ei legea - rex et lex - sintd-";ri;ii ;..i.iuii p"t.ri "supt'em-e a guvernXrii" IA[ doilea: orice rege al Franqei, dar m3t cu seama

;;ipl;;i ;tii iubit"al. lui Suger, Ludovic Cel Gros'

care la incoronare,- t" ffO5, predase sabia- laicX

spre a-gi incinge sabia spiritualS.,,intru ap-rarea

bisericii qi a siracilor", avea atit dreptul, crt $r

datoria sacrX de a ingenunchea toate for-gele care

;;"fi'J";-L"l"pt. int."rne 9i s-ar fi dovedit o pie;

dicX in calea aitoritilii centrale' Al treilea: aceasta

autoritate centrali, qi deci unitatea na,lrunn' €ra

titi6"tir"? Ei chiar investitX in Ministirea Saint-

ij.iit- ""t" "d;pott"" relicvele ,,Apostolului intre-

ni Galii", cel irai inalt, Ei dupX Dumnezeu' unl-

Irrl protector al regatului'Fundati de Regele Dagobert spre cinstirea Sftn-

t"r"i-b."it Ei a iegendaiilor s5i insoiitori, s{intiii{"tii*t ii Eleutheiius, (la care Suger se referea

a. oUi*i'prin ,sfinqii Martiri" sau^ ,,sfingii noq-

iti P"ttotti"), Saint-Denis fusese min5stirea ,,,re-n"tl; ti*o d. *nlt" secole. ,,1n temeiul unui dreptil"itt"i p'arcX" adipostea mormintele regilor fran-cezi; Caiol Cel Plequv gi Hugo Capegianul, tonda-

,o..rl dir."ttiei domnitoare fuseserX abalii ei titu-lari; qi mul1i prinli de singe regesc au ficut- primiiani'de q.o"i;^"i.i (intr-adevXr la gcoala Saint-De-

nis-deliEstr6e, Suger a legat din copilirie priete-

nia de o vialX co .el ." "lrt" sX devini Ludovic

C.t Ctot. Tn 1127 St. Bernard a sintetizat destul

de exact cind a scris: ,,Acest licaq a fost distins

cu insemnele regalitiqii incX din timpuri strivechi;pe atunci era folosit pentru treburile juridice ale^Curgii

Ei.pentru cele militare ale regelui; fXrX pre-

get sau rpocrlzle ii erau date Cezarului cele ce iiip"rgirr""i, de drept, lui Dumnezeu.insi nu ii erau

i53 oierite cu egali fid.litat. cele ce i se cuveneau"'

ti,

germanii, pe care ii descria cu satisfacgie ca ,,scri$-nindu-gi dinjii de furie teutonicX", apare din frag-mentul de mai jos: ,SI rrecem plini de curaj din-colo de graniga lor ca nu cumva, retrXgindu-se,si scape nepedepsiji cei ce au curezar sX ie ridiceplini de arogantX lmpotriva Frangei, stipina lu-mii. Si-i facem sX guste risplata afrontului, nupe teritoriul nostru, ci pe al lor, care adeseori cu-cerit, le revine francilor prin drepturile regale alefrancilor".

in cazul lui Suger acest impuls de a creqte prinmetempsihoz5, cum s-ar spune, a fost qi mai ac-centuat de o imprejurare aparent nerelevanti lacare el nu face absolut nici o referire (poate cinici mXcar nu mai era con$tient de aceasta) darcare le apirea tuturor admiratorilor sXi ca demnide luat in seami: era extrem de scund. ,,ii fusesehdrdzit. un trup pirpiriu gi uscat" spune Willel-mus, gi continuX minunindu-se cum ,o alcXtuireatit de slabi qi de firav5" (im.becille. corpuscullum)putea suporta tensiunea ,,unei minqi atit de vigu-roase gi vii". Iar un preamXritor anonim scrie:

Sint ulwit de spiritwl colosal gdzd,wit tn

gi de nwmdrwl neqsemwi, d, ,rtii;;f::::i'r'r"f;rr,Cwibdrite intr-wn aas attt tle neincdpdtor.Dar prin acest tmic om ndtttra, a vrut sd, facd

d,ovadaCA sub orice t'el de piele z.tirtwtea iSi poate at'la

sdlaSwl.

Un fizic deosebit de mic pare sX nu afecteze citugide puqin imaginea lisat5 ln istorie; qi totugi a fostun factor esenlial in determinarea caracteruluimultor figuri istorice de mare renume. Intr-o mI-suri muit mai mare decit in cazul oricXrui ah han-dicap, acesta po,ate fi transformar intr-un atu daclvictima se dovedegte capabil5 sX contrabalansezeinferioritatea sa fizici pr:in ceea ce numim adt deplastic ,,vinX", gi dacE printr-o aptitudine qi ovoiniS iegite din comun poate rrele de barierapsihologicX ce-l separ5 de grupul birbagilor detalie mijlocie, al5turi de care trXieqte, identificin-

du-gi interesele personale cu ale lor. Tocmai aceast;combinagie de vinl qi doringi de a se dedica se-menilor (adeseori insogite de o vanitate naivX gi

iaofensivi) ii plaseazi pe ace$ti ,,mici birbalimari" precum Napoleon, Mozart, Lucas van l-ey-den, Eiasmus din Rotterdam sau rnaregalul Mont-gomery intr-o clasX aparte gi ii inzestreazX cu unfarmec ai o fascinagii aparte. MXrturiile par sidovedeasci faptul ci Suger avea c.eva din acestfarmec aparte gi ci statura sa mict reprezentaun imbold,tot atit de puternic in ambiiiile qi rea-Ezdrile sale pe cit il -reprezenta originea sa ob-scuri. Un canonic al Minlstirii Saint-Victor, pur-dnd curiosul nume de Simion Chibvre d'Or (SimonCapr,a Aurea), a dovedit o intuigig remarcabili ininlilegerea iaracterului prietenului s5u decedat.t"d i'inclus in necrolog uimXtorul distih:

Corpore, gente brevis, gemina brevitate cod,ctas'In bre,uitate swa nolwit esse brevis,

Mic de stat, di'ntr-o lamilie mdrwntd, constrinsde o i.ndoitd rnicime,

A ret'azat i.n rnicirnea lui' sd fie wn om rnic.

Este amuzant gi uneori aproape patetic sX observicit de departe poate *etge egbisftul alturist al luiSuger, atirnci cfnd este v6rba-de prestigiul gi strX-luc-irea Ministirii Saint-Denis. Cum a otganizatcu abilitate un mic spectacol pentru a dgve{i-ay-

I tenticitatea unor relicve dXruite de Carol Cel Ple-

$uv. 9g* i-?. determinat ,,prin exemplul personal"pe vizitatorii de vili regeasci, princiari- sau qeipiscopi^sX doneze nestemiatele piooriilor lor inelepentru rmpodobirea pirgii frontale a noului al-iar (lSsindir-le imprelia ci el insugi,igi.scoate ine-lul in prezenla lor, forytndu-i astfel si procedezeintocmii;. Cum membrii acelor ordir-'e g-reqit orien-tate ce nu vdd alti utilitate in perle 9i nestemateln afari de aceea de a le transfoima in bani pentruacte de milostenie i le ofereau sPre vinzare, 9icum el, mulqumindu-i Domnului pentru ,,miraco-lul fericit" le-a dat patru sute de lire pentru toate'

190 l9l ,,degi valorau mult mai multo. Cum le atinea ca-

lea ,acelor care c5litoriseri in Orient pini cindaceqtia ii dldeau asigurarea cI bogigiile di la Saint-Denis le deplEeau pe cele din Constantinopol; cumincerca sX-gi ascund5 dezamigirea dacX un vizi-tator mai obtuz sau mai pu;in politicos nu-i ofe-rea asemenea satisfaclii; qi cum in cele din urm5se consola cu un citat din Sf. Pavel: ,,Fiecare sX-gicunoascX propriile limite", afirmagie pe care el oingelegea (sau pretindea ci o ingelege) 'astfel: ,,Fie-care sI se considere bogat cu ce are".'

Fiind un ,,cergetor ridicat din groapa de gu-noaie" era firesc ca Suger sX nu fie scuiit de aceaslibiciune majori a parvenirului, snobismul. El seimpiuneazi cu numele gi titlurile tururor regilor,pringilor, p,apilolr qi ecleziagtilor de prim rang c-arei-au vizitat Min5stirea gr r-au aratat strmd gi afec-liune personalX. El ii privegte cu o oarecare con-descendenll pe simpli conli 9i nobili, ca si nu nemai referim la ,muljimea de cavaleri Ei soldajide rind", care s-,au adunat la Marea Sfingire din11 iunie tl441' Ei cind enumerl de doui ori pe ceinoulsprezece episcopi gi arhiepiscopi pe care i-aadunat laolaltX in aceasti zi strXluciti nu esretotal lipsit de lXudXroEenie: dac5 ar fi fost posi-bil si mai fie de fagX unul singur, fiecare dintrecele douXzeci de alsre noi ar fi fost sfinjit deun alt demnitar - aqa ins5, Episcopul de Meauxa trebuit sX oficieze la douX. Dar este din nouimposibil sX tagi o linie de demarcalie clar5 intresatisfacgia personalX qi ceea ce s-ar putea numiauto-satisfacgie instituqionalX. Cind vorbegte des-pre sine, Suger nu face nici o deosebire, nici mX-car in una qi aceeagi propozigiune, inffe ,,eu" gi

,noi"; uneori foloseEte ,,noi" cam tot a$a cum arface un suveran, dar mult mai adesea o face in-tr-un spirit ,,pluralist" veritabil: ,,noi, comunira-tea de la Saint-Denis". Degi manifesta o mindrieextraordinari pentru miruntele daruri personalepe care le primea din cind in cind de

-la cape-

tele incoronate, niciodatX nu omirea sX le oferedupX aceea Sfingilor Martiri; iar rangul s5u sacer-dotal nu-l impiedica, totuqi, si supravegheze per-sonal cumpd"rarea merindelot pentru marile oca-

i.

zii sau sX scotoceascX in cufere qi scrinuri ca sIdescopere obiecte de 'artX de muli uitate ce ar fiputut fi refolosite.

ln.ciuda aerelor pe care gi le d5dea, Suger nunrpsese niciodatl contactul cu ,omul de rind"'pecare ajunsese s5-l cunoasci atit de bine in perioa-da lungi petrecut; la Berneval gi Toury, qi ale ci-rui particularitigi de gindire 9i vorbire nemuritoarele schileazi uneori cu trXsituri de maestru. Aproapeci ii auzim pe ciriuqii de la cariera de lingiPontoise bombXnind cI ,n-au de lucru" in timpce ,,lucrXtofii smu gi-qi pierd vremeaa, cind o paitedin ajuroare fugiseri in lrma unei furtuni cum-plite. Aproape cX vedem rinjetul abia stipinit qitotuqi trufag'al tXietorilor de lemne din Fortt,d,eRanbowillet cind marele abate le-a pus o tn€re-bare care li s-a'pirut de-a dreptul.niroadX, Erane-voie de niEte grinzi extrem de lungi pentru acope.ti.stl.

"9t: pi4i,dinspre-vest $i nl p$eau fi gisite

nicdieri in imediata vecinl.tate; ,,Dar intr-o noapte

i,i

if

I

Ifi

{

abia intors de la slujba de ..la miezulanume, aDla lntors oe la stujDa qe ranopfii, stind in pat mi-a venit ideea cI ar trebuinop[11rsi

-mI duc eu inlumi orin toate p5durile din im-iurimi. , . Eliberindu-mi in gribi de alte obli-prelurrmr. r . "Llll

satii si pornindgalii 9i pornind dis de dimineal5 ne-arn zorit im-preunl cu dulgherii noqui gi cu dimensiunile grin-zilor, spre pXdurea numiti Iveline. Cind am tra-ziloq, spre pidurea numiti Iveline. Cind amversat llomeniile noastre in Valea Chevreuse iversat r-am

1 chem?j.. .: pe brigadierii-silvici din proprile noas-p tre p5duri ca qi pe -lucrltorii forestieri care $tiauI cite.-cevea-despre alte pXduri gi i-ap.intrelat- sub

! jurXmint dacX arn putea gisi acolo, fXri s5. linemI seama de inconvenient€, grinzi de dimensiunileI necesare. Auzind asta au zimbit, gi chiar ar fi ris

de noi daci ar fi indriznit; se mirau cX putern fiadt de ignoranf incit sX nu $tim cI in intreagaregiune nu se poate gX'si aga ce\ra. . . Dar noi aminceput. . . animagi de curajul credinlei noastre,cum s-ar spune, sX cercetXm prin pXduri; 9i spre

sfirgitul piimei ore g5sisem un Pom pe mXsura

necesarX. Ce si mai intind vorba? Dupi vreo19!j 193 noui ore, sau chiar mai repede, insemnasem in de-

siguri 9i in inima pidurii 9i in higipurile mIr5ci-noase dorsptezece copaci (pentru ci atiqia ne tre-buiau) .. ."

Existi ceva care re atrage gi chiar te induio-yazd, in _portretul acestui im' mic de stat, maiaproape de gaizeci decit de cincizeci de ani, aarenu-qi poate gisi somnul dupl sluiba de la miezulnopgii, cu gindul la grinzii cum'ii vine ideea ciar t:ebui sI se_ocupe iingur de acesre reburi; cumse nipusteqte _dis de dimineaji in frunrca dulgheri-lor avlnd in buzunar dimeniiunile; cum iqi

"rti.qtanevoie drum prin desiqul codrului ,,impins de cu-rajul credingei sale" - 9i in cele din uiml g5segteexact ceea ce vrea. Oricum, llsind de o parie ,,in_teresul uman", acest incident neinsemirat olerd,poate rXspunsul final intrebirii noastre inigiali:De ce ,oare, spre deosebire de atigia algi paironiai .artelor, s-a..simjit Suger obligat-sl-gi noieze inscns lntapturrrlei

. Aga,cum am vdzut, una dintre ragiuni era do-rinp dp a se autojustifica, poare "...ttt""ti irrti.r-

citva de {?pql cI spre deoiebire de papii, pringii,gr cardrnalrr drn secolele ulterioare, el mai era inclpi11ur.rs de un soi de responsabilii"t. d.-o.r"ti.8fagi de soborul 9i ordinui sIu monahal. O a douar-aliune a fost fXrI indoialS ceea ce am definitdre^pt, vaniratea personal5 9i institugio""U. O.iiamT]dgup. ac_este rmpulsuri erau puternice, ele nuar fi dobindit exprelie dacX nu ar fi exisrat con-vingerea binemotivat5 a lui Suger potrivit cireiarolul sXu fusese total diferit de-al unuia sare, casX citXm definigia din Dicyionarwl Oxlord t;t;;auvintul aparron", ,,.incurajeazd sau proteigali sauaccept6, sX foloseascl o persoana, o cauza, sau oattxo.

Un om c'are-qi.duce dulgherii prin pXduri in cXu-tarea grinzilor gi alege el insuqi copacul potrivit,tl 9m care se. pr_eocupl ca noul chevet si

^fie bine

allnlat cu vechiul naos, cu ajutorul ,,instrumente_lor geometrice gi arirmetice",'*rr. ini"jii mai in-deaproape cu 'arhitectul ecleziastic amator de lainceputul Evului Mediu - $i, pentr., cX a oenitvorba, cu arhitectul laic din Amirica epocii colo_ 1g4

niale - decit cu, rnarii patroni din perioada deepogeu a Goticului gi a RenaEterii caie obignuiauS angajeze un arhitect gef, si-gi dea acoldul, asu.pra planurilor lisindu-i iq seamX toate detaliileiehnice. Dedicindu-se ,cu trup gi suflet' lssri-rilor artistice intreprins€, s:?r putea spune ci Su-ger le inregistreaz5 nu atit in calitatea aceluiac?re ,,incurijeazd, sau protejeazd sau acceptX s;foloseasci" ctr ln calimtea aceluia care suprave-gheazi,,,-indrumi sau conduce. In ce mXsurd erarispunzXtor sau co-rispunzitor in privinla pla-nurilo: insegi ale construcliilor sale l5sXm pe sea-ma.altora si.-qi spun5 pXrerea. Dar s-ar plrea cIpJfine erau lucr.i.ile cire--se ficeau firX-sa nece-site o participare activX din partea sa. Faptul ciel ii seieoa qi ii invita pe me$tegug art, ca ei insugicomandase un mozaic pentru un anume loc undese pare cX nu-l voia nimeni qi cI el concqrrrse ico-noirafia vitraliilor, crucifixelor gi a pinourilorde altar este atestat de propriile sale cuvinte; darchiar qi o idee ca aceea de a transfonna un vasroman de porfir intr-un vultur sugereazi mai de-grabi o f,ahtezie a abatelului decit inventivitateaunui aurar profesionist.

$i-a dat oare Suger seama cX adunind laolaltlartigti ,,din toate colgurile regatului" a pus bazele,in acea pini atunci relativ stearpi Ile-de-France,marii sinteze selective .a tuturor stilurilor regio'nale franceze pe care o denumim goticS? A b;'nuit el oare ci rozeta de pe falada de vest -dupX informagiile noastre plima folosire a ei inacest loc - este un,a din marile inovalii in isto-ria arhitecturii, menitX si punX la incercare in.ventivitatea a nenumXrali meqteri pinX la Bernardde Sois.sons $i Hqgues L.ibergier? A- qtiut sau apresimft cX entuziasmul sXu exagerat fagX de meta--fizica luminii intilnid in lucrXrile Pseudo-Areo-pagitului qi a lui John Scogianul il plasa ia avant-gaida unei miqciri intelectuale ce avea si conducXla teoriile protoqtiinlifice ale lui Robert Grossetestegi Roger Bacon, pe de o parte, gi in platonisrnulde facturX creqtinl cultivat de la William de Au-vergne, Henry de Ghent gi Ulric de Strassbourg

pini la MarSilio Ficino qi Pico della Mirandola,pe de alti parte? $i aceste intrebiri vor trebui sIfie l5sate firi rlspuns. Un lucru esre totuqi cerr,g-i-

-ahume, faptul cX Suger era profund conqtient dediferenga stilisticl ce &ista in-tre construciiile sale,moderne" (apws novwrn sa:u ch:c;r modeinwrn) sivechea bazilicd carolineiani (obws antiauim\.Atita timp cit mai .r"o-in piciolie pXrgi din vJ-chea constructie el a inteles limpede problema necesitdjii armoni_zdrii (adaptare 'et c6aeqaare) lu-crlrii ,moderne" cu cea JtrXveche. Si mar era pcdeplin conqtient 9i de calitigile estetice distiniteale floului stil. El iEi dXdea seama gi ne face qipe noi si ne dim seama de senzaqia de spagiu pecare o crea, atunci cind se referi la noul sdu c6e-vet.ca fiind ,,tnnobilat de frumusegea lungimii gia ligimii"; de verticalitatea sa elansatl atunci cinddescrie naosul central a acestui cbec)et ca fiind,,brusc (repente) ridicat in tlrii- de cltre coloanelesusginltoare; de tmnsparenla sa luminoasi atuncicind zugrivegte catediala ca fiind ,str[bXtuti delumina minunatX gi continui a celor mai strllu-citoare vitralii".

S-a spus ci mai greu si ajungi si gi-l inchipuipe Suger ca individ decit pe marii cardinali aisecolului al qaptesprezecelea al cXtor strXmog is-toric a fost. $i totugi se pare cX el se desprindedin paginile de istorie ca o figuri surprinziior devie gi surprinzitor de francez5: un patriot infocatgi un bun gospodar; pulin cam reioric gi foartemult aras de mXrelie, totugi minulios de realistln problemele practice qi temperat in tabieturi;harnic i prietenos, plin de voiC bunX qi bon sens,va4itos, spiritual, gi de o vewd, nezi,gdzuit6.

Intr-un secol neobignuit de productiv in mate-rie de sfingi qi eroi, Suger a exielat in a fi uman;gi a avut parte de moartea hd#;ziti unui om cum-seoade la sfirqitul unei viegi bine cheltuite. lntoamna anului 1150 s-a imbolnXvit de malarie qilnaintea CrXciunului nu se mai inrevedea nici osperan!; de insXnitoqire. In maniera plinX de efu-ziune qi intrucitva teatral; a perioadei, el a ce-rut si fie dus in biserica MinXstirii unde cu la-

crimi in ochi i-a implorat pe cilugiri si-l ierteDentru toate faptele brin care ar fi adus vreun'"i"i"Ji.i" .otnuttidtii. Dar el a inillat 9i rugX-

ii#i Oo*nului sX fi" .tu1*t pini dupi sirbitori

";;;; cumva bucuria confraqiior si fie preschim-b;;t-i" hreie din pricina lui"- $i aceisti rugii-a fosi ascultat5. Sriger a murit la -13..i1nuari-e'itsi,-i ipti ii dupf Boboteazd,, cind sXrb5torilee*.i"""t,ii sint iniheiate' ,,El n-a tremurat cinds-a apropiat sfirgitul", spune \flillelmus, lpentnrcX igi implinise viaqa inaintea- mo4u; $1 nrcr nuse Doate spune ca nu-l llsa inima sX moari, cXci

iii lorbise'viap din plin' A plecat dintre noi cu

ilil; G;"ti pitttt,, iX gtia .i il aqt.apti lucruri;;i 6"il drroS ,t...t.a sa; el nu socotea ci un om

;;il;;" ;.t"i" ,i piiiseascX lumea asemeni

unuia lepXdat, sau aruncat dtn lume lmpotrrvapropriei voinge".

i

i

[l

196

t

I

f

'i

al acelor titwli, ihstrat de mozaicurile de la ince-puturile cregtinitiiii, ci gi la frazeologia lui JohnScolianul.

Pars nova posteriar dum jungittlr anteriori,Atila micat medio clarit'icata suo.Claret enim claris qwod, clare concopwlatwr,Et qwod pert'wnd,it lux nova, claret opwsNobile .. .

De indatd ce noaa parte din spate se va wnicn cea din fa;d,

Biserica se va ilumina in partea ,i *tdio:!,!i_,."^

Cdci strdlwcitor e cel ce strdlucito, ,, *o"o"'

tmprewneazd ct't, strdlucirea,$i strdlwcitor e nobilwl eclit'icit't, scdldat tn

nou.a lumind.

Interpretati literal, aceast5 inscripqie ce comemo-reazX sfinlirea noului cberset gi descrie efectul pecare acesta il va avea asupra restului bisericii deinclata ce va tr termrnata reconstrulrea parttt ,,me-diane", pare sX parafrazeze o experienli ,,puresteticX": noua despXrqituri a corului, transpa-rent;, oare inlocuise-absida opaci carolingianir, vafi in perfecti armonie cu naosul la fel de ,,strX-lucitoi" qi intregul edificiu va fi stribitut de oluminX mult mai srXlucitoare decit pinl acum,Dar cuvinte.le s?nt anume alese pentru i av.* sens

la doui nivele diferlte de semnificafe. Irormulalux nova este perfect inteligibili cu referire l'aimbunitXgirea condigiilor de luminare ce deril'5din ,,,noua" arhitecturi; dar in acelagi timp neamintegte de lumina Noului Testament prin opo-zigie cu intunecimea gi cecitatea Legii israelite. $ijocul de cuvinte emfatic format din clarere, clarws,clarit'icare, ce aproape hipnotizeazi mintea deter-minind-o si caute o semnificaqie ascunsl dincolode implicaqiile lor pur perceptuale, se dovedegtea aveJ un sens metaTizic lind ne anrintim cI JohnScogianul, intr-o disculie remarcabili asupra prin-cipiilor pe care-$i propunea si le urmeze in tra-

ducerea sa, hotirise in mod explicit ci termenul

claritas este'cel mai adecvat penfru a reda nume-

;;;;i; ;;'.;ii srece$ti prin care Pseudo-Areopa--

eitul denotX strilucirea sau splendoarea ce emana

ie la ,,PXrintele luminilor"'Irrtr-un alt poem Suger oferi explicalii cu pri-

vire la usile plortalului central dinspre vest care'

#;hilt#':;'Jilf*iG'"t. a. brdnz,aurit' .ilus-;ffi":i'*t*tr"; li ;1;;i.*" sau lnilsarg': l-:iChrisi. in realitate aceste ver-suri reprezrnta 9 9x..primare.condensati a intregii teorii a llumlnanr

,,anagogrce :

Portarwm quisqwis afiollere qwaeri:s bonorern'

Awrwm nec- swmptus, operis mirare laborem'

iii;lir;l;rel oitt;,'r'i op" quod' nobile claret

Clarifi'cet menfes, ut ea'nt per lumma oera

Ai irr"* lwmen, wbi Cbristws. ianua aera'

Orol, sit intws in his determinat-.dared .potta:il;;"; ;;-bt;-od, ,,rrr* Per materialia swrgit'

Et dernersa priws bac 'uisa lwce reswrgt't'

Oricine vei fi tw, d'e cawsi.sd prearndreSti . '-sPlendoarea dcestor Portale'Na te mi:nwna d'e awiul si scwmpetea ci de

rndie strii ace stei lwcrdri'

S t r dl w c i t o ar e e n o b il a, * ^, :;, !#I rl:::l tri?jr,

^Trebrtie sk strdlwmineze minpile astt'el inci't' -"-;i;

ti' iitatortoscd, prin-'adeztd.ratele lwrnini'spre Adendrata Lwmind- und,e cbri.st

,?r!,ft poora.

Oricwm ar sdldslwi' i'n aceastd' lwtne porulwl' de awr Proclarnd:

Mintea intwnecatd se rid'icd' spre ad'er)Ar, -

Dnn ceea. ce e rnaterial

$i, ztdzind' aceast| Ium.indi reiinztie din.innegwrarea de Pind acwrn'

Acest poem enunl5 in mod explicit c€ea ce era

i"*"itn"ii.lt i" l.i;t"tt poem: 'strXlucirea" fizicX

I rr.ftiii^a. "t,l rru ,,rti;[o*ini' minqile.p.rivito-rilor printr-o iluminare spirituali' Incapabtl de a

iii;til!i ,

ir'irl

rlliilI;,illli:I

li

178 t79

atinge adevirql firX ajutorul a ceea ce este mare-rial, sufletul va fi cXlXuzit de ,,adev5ratele", degiperceptibile, ,,lumini" (lwmina vera) ,a\e reliefuri-lor splendide spre ,,Lumina AdevXratX" (aerwm lw-rnen) care este Christ; gi va fi astfel ,,ridicat" saumai bine zis ,,in5lgar" (surgit, reswrgit), din robialutului intocmai precum poate fi vXzut'Christ inil-lindu-se in acel ,Reswrectio vel Ascensio" repre-zentat pe ugi. Suger nu s-ar fi aventurat si-de-semneze reliefurilJdrcpt lwmina dacl nu ar fi fostfamiliarizat cu acele pasaje ce demonstreazd cZ fiecelucru creat ),este o lumini pentru mine"; ,Menshebes ad verum per materialia surgit" in formula-rea sa nu este altceva decit o condensare metricia afirmagiei lui John Scofanul: ,, . . . impossibileest nostro animo ad immaterialem 'ascendere caele-stium hierarchiarum et imitationem er contempla-tionem nisi ea, quae secundum ipsum est, mateiialimanuductione utatur" (,, .. . este imposibil ca min-tea noastri sI se inalge spre imitarda gi contempla-rea ierarhiilor celeste dac-X nu se sprijini pe aceaciliuzi materialS care o subintind-e"1. Si-tocmaidin gxpresii ca: ,,Materilia lumina, si.re'qu*e .ta-turaliter in caelestibus spatiis ordinata sunt, sivequae in terris humano aitificio efficiuntur, imagi-n€s sunt intelligibilium luminum, super omnia ip-sius verae lucias" (,,Luminile mateiiale, atit ace-lea care sint dispuse de naturX in spatiile cerurilorcit gi cele care sint produse pe plmint de meqre-gugul omenesc, sinr imagini ale luminilor inteligi-bile, qi mai cu seamX ale lnseqi Luminii Adev5-rate') derivi versurile ,, . . . ur eant per luminar.era/Ad yerum lumen. . .o

Nu e greu si-1i imaginezi entuziasmul sacru cucare Suger a absorbit probabil aceste doctrine neo-platonice. Acceptind ceea ce lua drept ipse dixitale lui Saint Denis, el nu numai cX aducea-un oma-giu sfintului patron al Ministirii dar gisea gi ceamai autorizatX confilmare a propriilor sale cre-dinge qi inclinalii innXscute. S-ar- fi purur spunecI Saint Denis insugi sancgioneazi corwinger." lr'tiSuger (ce-qi gisea expresia practic5 in rolul s5u de

mediator et pacis rtincwlum) potrivit cireia "for-ga admirabili a unei ragiuni unic-e $i sup-reme anu-

i."ti dif"-t.n1,a dintre ornenesc qi Divin"t -11"=,,t^Yce pare sa rntre tn conflict rec-iproc datorita orr-

slnii infetioare gi a contradicliilor fireqti se unelteorin concordanta incintdtoare $r unlca a uner ar-'-onii tuo.rioaie bine temperate'(. S-ar fi pututril; ;;'S;inl o"ttit insu-Ei justifica 'atraclia lu-i

Suger fa15 de imagini 9i pasiunea. sa neostenlta

Dentru orice avea o frumuseqe stralucltoare, p€n-

ir., ur.r. $i email, pentru cristal qi mozaic, pentru

n*t" I L**"i.'ae toate felurile, pentru sardo-

iri* irr'."r. ,,nuanla rogie a sardului,- schimbindu-giil;;;;i;;;, " iiialize

'6" atit de evide't cu negrul

""i-"iti i".it s-ar pXrea ci fiecare culo,are. este in-.ii*"d sX incalce domeniul celelilalte", qi pentru

"iii"tilt. create ,,de miinile iscusite ale multormeEteri din diferite regiuni".

Contemporanii care-l elogiau pe St' Bernard ne

"ri;;;;- I iat biost*fii rioderni par sX fie de

;;J - ci era p"i 9i simplu orb TaqI de lumea

"i"iUU qi-it"*"itlile'ei. Se !P.une. despre !l cX a

?J+;t' "y",* lntie,B lg :::Ti:'*^9:, k",9:l:::Detrecut un an rntreg ln novlcralul us-ra urlG4qa

it;t;t- fi-obt.to-"t iaci tava.tul dormitorului era

pl"t san boltit sau daci in.capeli Llmina pitrun-dea printr-un geam sau pnn trer; 11 nr se-poves-

te$te cum a cXlirit o zi intreagd pe malul Laculur

d";;; gi5 g fi aruncat micar o- privire -s-ple

p.i*;. Si totuEi, cel care a scris Apologia ad lVil-iet*i*'nu era nici orb nici lipsit de sensibilitate:

,,$i mai departe, in chilii, sub ochii confragilor cu-

fundaqi in lecturX, ce caut; acolo -acea

monstruo-

,ii*t. 'tidi.olX, acele frumuseqi diforme, acele di-

formitXli frumoase? Acele maimule lngXlate? Aceilei fioroEi? Acei centauri monstruoqi? Acele fiinlesemi-umane? Acei tigrii virgali? Acei rizboiniciangajaqi in lupti? Acei vinitori ce suflX din

goit""l Aici vezi mai multe trupuri cu un singur

lup; di.t.olo multe capete cu un singur rup'- Aici.r"ri ,n patruped cu coada unui qarpe; dincolo un

p.tf" ." .*pti ,rrr.ri patruped' At:l: un animal igi

t8i s,rgereuzi d'itt fa1; un cal iar privit din spate ju-t80

mitate de gap; aici un animal cu coarne se con-tinuX cu poiteriorul unui cal. in fine, oriunde$-ai intoarce privirile ele intilnesc o varietate atitde bogati li de uluitoare incit este mai incintitorsi desiifrezi marmurele decit manuscrisele gi sX-1i

oetreci intreasa zi admirind aceste lucruri bucatXiu bucati, deiit sX meditezi asupra Legii Divine."

Un istoric de arti modern i-ar mulpmi in ge-

nunchi lui Dumnezeu pentru abilitatea de a faceo descriere atit de aminungit5, plastici gi cu ade-v5rat evocatoare a unui ansamblu decorativ in,,maniera Cluny"; acea .unici . expresie d,et'ormis

torrnositas ac formosa delorrnitas ne spune maimult despre spiritul sculpturii romanice- dectt multepagini de aializd, stilistici. Dar in plus, -intreguloaiai dovedeste. mai cu seami in concluzia sa

iemarcabili, ci' St. Bernard manifesta dezapto'bare fagi de art5, nu pentru cX ar -fi -fost insen-sibil la'farmecul ei, ci pentru ci il simpa multprea puternic ca si -nu-l- c-gnsidere periculos- El a

rzgonrt arta lntocmai lui Platon (cu deosebirea ciPl"aton a flcut-o exprimindu-gi ,,iegretul") pentruci aparginea p5rqii

-inaccepta'bile a unei lumi pe."t.11 n.t n iot"" concepi decit ca pe o revoltifiri sftrgit a

-temporalului impotriva eternului, a

ratiunii umane iripotriva credinlei, 4 simlurilorimpotriva spiritului. Suger a avut marele norocsi ^descopere, in insXqi iuvintele lui Saint Denis,..1 d. trei ori binecuvintat, o filosofie cregtinX

care sX-i permiti sX salute frumusegea materialXdrept un vehicol al beatitudinei spirituale, in locde a se vedea oblig.at s[ se ]T"dg

-de ea ca 9i cind

ar fi fost vorba de o ispiti; qi sl-i permit- s-conceapl attt universul moral cit gi cel fizic nu*orro.?o*, in alb-negru, ci ca o armonie poli-crom5.

V. ln scrierile sale Suger s-a vdzut nevoit si se

apere nu numai impotr-iva puritanismului cister-cran; se pare ca o pitt" din vocile opoziqiei se ri-dicau din rindurile propriilor sEi c5lugXri.

In primul rind se aflau cei fasddioqi care aveau

de obiectat impotriva gustului lui Suger, sau, dacX

ogustul* se defineltc drept simg al frumosului tem-

oerat de retlcenta'-" iip*i saie de -gust'.Atit-ca-*tii*. tit qi ca patron al artelor el a ttns catre

;;;i.;t-"';'"trtat5"* mai degrabi decit citre ra-

finamentul "r.o*p"i. $i tot^ astfel cum. urechea sa

se delecta cu un toi' at eufemism rnedieval' com-

;r";-^;;;i ;; l;,";;.;;n".o'todo* din Punct de

5;e..";;";;ti."i,' Ji" t"ie izbucneau calambu-ru-

tii.. ^.ir""..i.,

metaforele l! aluziile' cu o oratone

expiozivi 1p.i*"1'"t"pi"Ji, -"pto"pe intrad3llif

"f io.t;iii'ot Consicraione este asemenl unul

;;.l"Ji; e" orgi ce umple spaiiul cu sunete mag-

;iii.;;"ii""i*. ." ,.*" ii.prin.dr contur)' tot

"t" ".itii sii cereau ceea ce prietenllor sal mal ra-

itTqit"il ;;;'ilp;-oii'"li'i" si ftambownt' se

aud ecourtle unul protest slab $l van atunci cind

Stgat t. referi la- mozaicul care nu. se armonl-

zeazi cituEi A. puqitt^tu tittlptut" unui portal' pr5r-

to-gotic existent, 'nron'"' aiolo "din ordinul sXu

si in dezacora .""tit""nt" *."q"tl;"' Cind il in-

i.##;"'ia*it"itt"l''-reiiefuriior de pe ueile

ruf. .t; iu se mint'neze de aur 9i de scumpete cl

d.";;i;t;;i"-i".tujii;-p"i" ia faci o aluzie lip-

ib'a. --iiri""ii"t" r" iei cc ii.aminteau intr-una

.;-;ti"it 'iui oJiai" perfecaiunea ."formei" ar

ii"uti"""""i;;x ; iii"a'*."i valoroasX de9i1'r11-

i"i""-*it.tialului' Suger- -1inte;te. jPrf acera$r cn-

;i;:-'t""-"" f""tit "tvidlnt ipirif -de ironie afa-

biH - .ind ,ttu'-'o"it" tX noul-fundal aurit al al-

,"*l,ri principal este intr-adevdr p-u1m cam prea

srmotuos f*"i t'' -""mi'

susqine el' pentru ci a

i;';;;;;';t de striini) gribindu-se sX adauge c-

reliefurile lui - -"ttrn"ti

p;rqii -frontale a noului

;l;i',il n*liq*," - t'"o demne de admirat

;;ir";;; *ii.ttti'" cu care erau executate cit Ei

Dentru pretul tor; "E"

incit este posibil ca "unele;;:;;J;-;J'r-.x'uz de adagiul lor favorit" "Ma-itr;ri *Priabat oPws" '--

i" "f icilea rind, exista nemullumirea mai se-

rioas5 a celor care obiectau la tot ce intreprindea

s"g.i, -ir,

,.u*.1. tradiliilor sacre' .Se considera

t83 ;i;t-;I. ."tttd cX biserica carolingiani de Ia Saint-182

Dgnis a fost construitl de primul fondator al Mi_

ffi l',"',?;".-'3n,Ritil,'Ji,::*:m,,:*"*i:'."7confirmat tradijia potrivit gr.i" *, *a atirrs ni_menr de vechea clXdire.pill_ la venirea lui Sugerla putere. Dar -atunci .ti-,a Sugr, ,-l.ii, raportulqu DAsupra_ celor ce au fost infXptuite in timoulpastoner meleo el dirimase vechea absidl gi 've_chea fagadi de vesr _li"ciusiv p"rii.ri"." protejamormintul lui Pepin Cel Scurt)j.""rr*ir. un nar_terc $r un cbevet .T r91"l noi_gi tocmai incepuseo.peragii-ce aveau sI elimine utiima p"ri. ,I*"rXdin vechea bazilicd .-_ naosul. Ei"'."".t ." gic^um _ul preged-inte al Sratelor Unite ar fi hot;'_nt sa-r ceari lui Frank Lloyd Vright sX refac5din temelii Casa Alba.

Justificind aceasti inigiativ5 desffuctiv_creatoare

- -ce avea sX ffaseze cursul dezvoltirii "rltrr._,turii apusene pe mai bine de "" ,".oi _-Sug., ,,rb_

nntaza^neobosrt patru quncte. primul, totieea ..rusese.lntreprrns tusese ficut ca urrnare a deliberX_nlor de ,ngoare cu ceilalqi confraqi ,,ale clror su_u.t:. r... rndre-ptau cu ardoare spre Christ, in timpce h,l h se adresa", Si mulqi dintre ei o ceruser5 inmod exphcrt..Al doilea, era evident ci lucrarea sebucurase de binecuvintarea..lti Dumnezeu gi aSfingilor

- Martiri care dezv5l;i;..; H';hip ;ir":

i:l?: *jr*nra_rlngr -rn"t.ri"i. d; ;;;;.ril;;P.oltt1q insemaitiqii^ei acolo unde nimeni nu gi_lartr inchrpurt .^n p9, fi glsite, c-are protejaserl bo\inetermrnare in timpul unei furtuni insparmrnta_toare,, qr a.;utaseri la a'r-ansarea lucr5rilor-in multealte chipuri, aga incir- ch-evet_ul a purut fi construitrn perroada rncredrbrl de scurti _ qi semnificativsimbolici - de trei ani qi trei t"oi.. Ai-ir.ilea, sepurtase de gliji ca cea mai mare parte din ,r..Lil.ple.tre sacre sI fie refolosite ,,ca qi curn ar fi fostrelicve". Al parrulea, ,."oorrrui*" Li*ri.ii

-r.:p:ezenta o necesitare indiscutabill din pricina stX_r-1 ei {e avarie inaintati ti, rn"iirrp"ir""i .1t".,din pricina,micimii ei relaiive, .;r; ;;;ilr; ; ;;num5r insuficient de iegiri, d;;ir-;ii;"d";;nic la manifestlri violente gi periculoase; lipsit de 1A4 r85

-orice nizuingX spre gloria van5" qi nefiind de locfofluengat de ,,riiplata prepirii omenegri qi a mul-pirii trecXtoare". Suger nu ar fi ,,indrdznit sd,

se apuce de o asemenea lucrare, nici mXcar sX segindeasci la ea, dacd" nu ar fi fost ceruti de impre-juriri 'atit de importante, necesare, utile gi ono-rabile".

Toate aceste ase4iuni sint pe deplin corecre

- considerare ca atare. Firi indoiaii cX Sugera discutat planurile. cu ag.ei dintre confrali pe carei-a vdzut interesagi gi dispuqi sX coopereze, $i aavut prudenta sI dobindeasci o aprobare formalidin partea intregii congregagii. Dar inslqi din re-latarea sa iese uneori la iveall lipsa unei unanimi-tXli (ca atunci cind ne descrie cum, dupX termina-tea narterc-trlui qi a cheyet-ulu!, ,,unii" il convin-seseri si termine turnurile inainte de a reconstruinaosul, d,ar cum inspiralia divinX il indemnase sIr5stoarne procesul); qi se pare cX aprobarea for-malX a soborului clericilor a fost oblin,utX ex postfacto, mai degrab5 decit inainte (aga precum con-struirea qi sfinlirea noului nartelc Ai punerea fun-d,aliilor pentru noul cbeaet au fost inscrise intr-unact solemn ,,Ord,inatio" decretat mai tirziu).

FXrX indoialX cX lucrXrile au avansat neobiq-nuit de rapid qi de lin. Dar in ce mlsuri a fgs-tnecesarX intervenfia personall a Sfinjilor Martiri,pe lingi ingeniozitatea lui Suger gi iscusinga lucrX-torilor folosigi de el, pentru a descoperi piatri qilemn de construcgie in locuri nea$rcp@te qi a faceca ,,arcadele de curind inilgate fiecare in partebalansindu-se parc5 in aer" sX reziste, reprezintXsimple presupuneri.

FIrX indoialX cX Suger a reconstruit bazilicasecliune de secliune gi in felul acesta a economi-sit ,,pietrele sacre" cel pujin provizoriu, cum s-arspune. Dar nu este mai pujin adevXrat cd, in celedin urmi n-a m'ai r5mas nimic din ele in afarasubstructurilor remodelate ale chevet-tlui, chiargi cei ce i-au adus elogii l-au l5udat pentru cXrefXcuse biserica ,,din rcmelii".

Firi indoialX ci vechea biserici era roasi deani qi nu mai putea adlposti decit cu multe in-

conveniente mulgimea atrasl de tirgul anual gi derelicve. Dar e greu si nu irrcerci "sentimentul ciSuger intrece oarecum mlsura cind zugrXveqteaceste tribulalii, cu atit mai mult cu cit sin-t intro-duse, din loc in loc pentru a dovedi necesitareaunui nou nartex ri a unui nou chevct. povestirileinfricogXtoare ale_ femeilor .pioase ."r" nr., pureauajunge la altar decit ,,cllcind peste capetele bXr-balilor ca qi cind ar fi cllcat ie dalel6 bisericii",sau trebuiau sX fie duse pe braqe ,,mai mult moartedecit vii" in chilii. Ur lucru'eJte cerrr impulsulspre ,activitate artisticX - qi spre a scrie despreaceasta - trebuie clutat tn Suger insuqi.

VI. Nu se poate nega, in ciuda (sau mai binezis, din pricina) protestelor sale insistente, cX Sugerera animat de o voingX fierbinte de a-qi eternizanumele. Ca sX ne exprimlm mai puqin academic:era colosal de vanitos. A cerut si i s. fac5 cin-stea pr;znuirii aniversirii sale nu flri a dojenipe un ton u$or melancolic pe viirorii chelari,

'ce-

rindu-le si nu fie iritaqi de -surplusul

de cheltuielipentru mincare Ei b5uturS, ci i5-qi aducX amintecI el, Suger, a fost acela care a mXrit subsidiileacestui sector - plasindu-se astfel pe picior deeghl-itate cu regele Dagobert, Carol Cel Plequv, giLudovic Cel Gros, singurele persoane care se bucu-raseri de asemenea onoruri-inainte. El ii mulp-mea sincer lui Dumnezeu cX a rezerv,at ,,viejii gitrudei sale" rnisiunea reconsrruirii bisericii, (sau,aga cum se exprimX intr-un alt pasai ,,unui-omatit de mic, care urmeazd, nobletei unor regi qiabaf atit de importanqi"). Cel pulin treisprizecedintre oersicwli cu care a acoperit orice fIrimI despaliu liber de pe pereti sau de pe obiecteleliturgice, ii rtrengioneazX numele; mulie dintre eleinflgiqindu-l pe el ca donator au fost dispuse stra-tegic pe axa principald a bazilicii: douX la in-marea principali (unul in timpan qi celSlalt peugi), un al treilea la picioarele Marii Cruci, caredomina deschiderea arcadei ce sprijinea noul etajal corului, putind fi vizutX din-aproape oricipunct al bisericii, qi incl vreo dou5'pe vitraliilece impodobesc capela centralS a ambulatoriului.

C.rnd citim despre inscripqia imensi, a lui..Suger,serid .o litere de ".tt

-d."tupta portalurilor de

Yest (,,O, fie ca niciodatl sX- ntt se intunece!"),dnd ii ,t"d.* constant preocupat de memoria ge-

*t"tiilor viitoare qi ingrijoraf de ,,lJitare, rir'-ala

"i""i"g a AdevXrului"-, -cind il auzim vorbind

Lror"' el ca despre ,,conducitorul" (dux) sub a.it"i .;l;urire biserica a fost miritl qi innobilit5,

"i'"t" t."r"fia ci ascultXm unele din mXrturiile lui

Iacob Burckhard tn favoarea ,,formei moderne a

ii"ti.i" qi .ru c,t.tintele unui abate diri secolul al

doisprezecelea.Si totusi existi o deosebire fundamentalX intre

,.,." d" faimi a omului din RenaEtere 9i vanitatea.olot"i5, dar intr-un sens profund umili a lui Su-

ger. Marele om 'al Renaqferii iqi afirma persona-

fit"t;; dacX ne putem -exprima astfel,-centrip^et:el absorbea lumea care-l inconrura plna-clnd ln-.i."g" amLiant; era. inte-grati tn prop.ria sa in-diviiualitate. Suger iqi afirma ,personalitatea cen-

trifu5 .l i;i proi?.ta, ego--ul.in lumea din jur .pini.i"J"t"o.igi sa individualitate era absorbitX de

ambian$.Pentru a inlelege acest fenomen- psih-ologic,.,tre-

bti. ;t "" tu"tnititim doul lucruri -in

legiturX- cu

Suser care din nou il plaseazi la polul opus fa15

de"nobilul convertit, Si. Bernard. Mai intii, Suger

"" t i"ttta in Ministire ca novice ce se dedicl

"i"tii *on"hale din proprie voinl{, sau cel pugin

cu lntel.serea unei inteligente relativ mature, ci ca

"" "o"it""aus in chip di ofrandX lui Saint Denis

l" "1ttt" de nouX, zece ani. ln al doilea rind, Su-

ger, colegul de clas5 a unor vlXstare de nobili qi

de familii princiare, s'a niscut - nirneni nu gtie

unde - din pXrinqi foarte siraci qi umili.ln asemenea imprejurXri mulli dintre biied ar

fi devenit ulterior -niqte

persoane timide gi inrXite'Vitalitatea extraordinari a viitorului abate a re-

curs la ceea ce este denumit drept supracompen-

sare. ln loc sX se lipseasci nostalgic, sau dimpo-trivi si se separe categoric de rudele sale de singe,

t87 Suger le-a ginut la o distanlX amicalX, qi, mai tir-186

-J

ri

:

z-iu le-a tXcut sX participe, intr-o mXsurX mo-4grt^i, b viaia Min5itirii.t ln loc sX-gi ascundi saus5, fie jenat de sorgintea sa umili, Sng.r

"pto"peci qi-a f5cut un punct de glorie din"aceasta -deqi numai pentru a-gi face "in mai mare misuri

un punct de -glorie. din faptul cI a fost adoptatd.e Saint-Denis- ,,CXci cine sint eu, gi ce repre-zintX casa tatilui meu?o exclami el-aiemeni, ^odi-

nioar5, tinirului David. l"i op.r.i.- r"i. iili"r"qleclrm^ qi_documentele sficiale-abundX in expre-sii 4.e. felul: ,,Eu,..cgrg las de dorit 9i in privinlafamiliei qi a pregXtirii"; sau ,,Eu, c5ruia i^ s-a in-credingat gospodirirea acesrei Minlstiri in pofidape_rspectivelor pe care le ofereau meritul, caracte-rul qi familia"; sbu (preluind cuvintele Hanneimama-lui Samuel): ,,Eu cergetorul pe care minaputernicX a Domnului l-a ridicat din groapa degunoi"-. Dar mina puternicX a Domnulu-i a L4io-n3t.pr-r1r MinXstirea Saint-Denis. Luindu-l de lingipXrintii-_s5i naturali,,-E1 il dat lui Suger o alii,,mami" - o expresie ce revrne constant ln scne-rile sale - care l-a flcut ceea ce este. Min5stireaa fost aceea care i-a oferit afecgiune si l-a inXl-ja.tn; care ,,1-a hrXnit cu toat5 dragostea din fra-gedX pruncie pinX la bXtrinege"; iare ,,cu afec-liune maternX l-a alXptat ca prunc, l-a cdlduzitpe drumul cel drept pe cind ira un tinir ce sepoticnea, i-a dat deplini purere ca birbat marurgi l-a aqezat cu solemnitate printre pringii biseri-cii 9i ai regatului".

Considerindu-se astfel copilul adoptiv al luiSaint Denis, Suger a ajuns sX concentreze asupraMinXstirii intreiga enirgie, discernimint 9i - am-bilie cu care-l dXruise nit.tra. imbinind total as-

oiratiile personale cu interesele ,bisericii mamX",L o'o"t.'considera ci el si-a satisfXcut pe deplinepolul, renuntind la identitate: $i-a extins intr-atitiidividualitatla pinX ce a devenit una cu Minis-tirea. RXspindindu-gi inscripgiile qi protestele prinroar; bise;ica, el a pus tiXpitit. pe ea, 4+t ilacelasi timp s-a despuiat, inir-o oaiecare mXsur5,de existentra sa ca individ particular. Se spune cX

atunci cind Petru Cel Venirabil, abate de Cluny,'a" vlzut chilia micX qi ingusti in care triia Suger,

ar fi exclamat cu un oftat: ,,Acest om ne face pe

toqi de ruqine; el nu construieEte pentru sin.e,-aqa

cum facem noi, ci numai pentru Dumnezeu". DarDentru Suser nu exista o atare diferenqX' El nu'"u.r n.,rol. de mult spatiu personal 9i de fastDentru 6; 5plsiul si fastui baLilicii ii apa4ineaue*act in u..."qi mXsurX ca 9i confortul modest alchiliei sale; ,biierica MinXstirii ii apa4inea pentrucI el ii apartinea bisericii Min5stirii.

Dar atesi proces de autoafirmare.. prin auto-eclipsare t.t tJ op.ea la hotarele Min5stirii Saint-Denis. Pentru Suger Saint-Denis insemna Franla,aga incit el a dat dovadX de un patriotism puter-nrc, apro-ape mrstrc $r. aparent tot atrt _de anacro-nic pe- c!t- e1a qi vanitaiea sa exagerat;.. Cel careeste

-lXudat de toli autorii contemporani drept un

om de litere expert in orice problemS, un om carepoate scrie cu indrXznealX, cu vervi gi-,,aproapeiot atit de repede cit vorbegte", nu s-,a simlit-nici-odati indemriat sX foloseascX acest dar altfel de-cit spre slivirea Ministirii al c5rui cap era-' 9i a celordoi regi francezi pe care i-a sl'ujit - 9i, po-trivitadmirJtorilor sXi, i.a condus. Iar in lucrarea ViaSalwi Ladovic CeI Gros intilnim sentimente ce anun-

fi forma specificl de patriotism care este cel maibine definiiX de cuviniul francez chawvinisme. Po-trivit lui Suger, destinul englezilor ,,stabilit de legimorale gi naturale este sX fie supugi de citre fran-

1

I

1 Numele tatdlui lui Suger, Helinandus, a unui frateqi a unei cumnate, Radulfus gi Emmelina, figureazX lnnecrologul Mlnistirii. Un alt frate, Pierre, l-a-insofit peSuger in Germania ln 1125. lJnul dintre nepolii sii, Gerard,plitea Mlnistirli suma anuali de cincisprezece silingi,cinci qilingi chirieqi zece, pentru ratiuni necunoscute. Un altnepot, Jean, a murit lntr-o misiune la Papa Eugeniu III,care i-a scris lui Suger o scrisoare de condoleanfe ln termenifoarte cordiali. Un al treilea, Simon, a apirut ln calitatede martor la o Ordonan{i dati de unchiui sdu tn 1148, qia avut o serie de lncurcituri cu succesorul acestuia, Odonde Deuil (care era un protejat al lui St. Bernard qi nu priveacu ochi buni pe nlmeni care era apropiat lui Suger) Niciunul din aceste cazuri nu par sd repreZinte exemple'de fa-voritism strigdtor la cer. 188 189 cezi qi nu invers"; iar pirerile sale in legXturi cu

li

aceasta cu o eficienll spo^{itX, pe mXsura cregteriisrgurangei posesiunilor, d rin""gltlr-ii"i put.rii o.care o_avea.abatele asupra .o**ii;tii.;;[;' i|;vraqa cilugS-rilor, conrrolatf a.um pr"T"Uii i"'_limulti severirare, cr.a cit se'p""i. i."pi;."r;.St. Bernard concepea viaga monatr*i; ar.p, osupunere oarbi r;i o ienunlare tot"lX i"- once con_torr personal, la hran5 ,"; ,;;;;J.sJre el insusise spune ci a stat cie veghe $i ;'p;;;i'r';i;;';;l:sibititatem bwmanam..l:"a. :"r* tp"ri.

suger era*:OTl total al disciplinei-*'*"i"r"iiei, dar selmpotrryea cu tot atita hotiri." ,upu.r.rii

-;;rb;gi ascetismului. Snre Um;r.a-pUd "d"';;il;;a biosrafutui sdu, nu +*yr:;U'1" Lisros. a.,pice a ajuns la putere. o*, nici ;;-ri; racur unll.T.:,

^

de g.loiie._ din uutt*oir;r;J"rl.'" n.f uzin dsa lasa rn evrdenta intr_o direcgie sau in alta.., iin]Icea ca mincarea "rI. n" h.-lrtt;; rafinarl,li:l p'*. simpli";..triii" ,"- "r";;; ";;i marc deI:t-'*.1.1 pe cinci,.. iar patul nu era ,,ni.i pr."moale nlct prea. 1;1ss. _

-gi _ element foarte atri_

F1]"i ; ,,in tirnpu^I. zilei era acoperit .u j"riiu.itoarre irumoase... Si dacl nu_li impunea 'siesi o

l.^'1. ^{? ::'tricsii,_cl "tir-'*"i ;r;i;";'i. "i'ff;r:nea catrrgar.rlor sii. .El era de- plrere cfueliliaf,'::::_f i,"1i _;i

cei di; ;b",Aniu*i'o,'fi,,.," p,._rrgurata de acee,a care exi-srase intre preogii L.egii

:.|.:"-v^::t ei leglmintul de ;; A;,';;; precuma rosr cre darorra acesror.preoli-si_gi protejele arcacu piei de animale .^" ,; "u'fi"- &rilJ de vintsau ploaie, ror ara, in opinia i"ilri.-a" clatoria

i9,lt:lri, si se ingiij""r.;o -J.-

Ur.,5rr-r"l fizicd, acaruganror sal ,,ca sd. nu piarl pe drum... Astfelel a inlocuit stra'ele inghE;rte--din ;r"'ii;r;;";iarami si marmuri _ ui 1J.;;*;;;;." pe timpd.e iarnX - cu srran^e ;"i;;;;bil; -Ji'i*n. n._

glT^ll,^.ll:*sritor ,a _r".' i;6;;;;;l;, .""ii,," f.""specrllcatra anume sI Ii se dea celor slracr porqracuvenitX); Suger a reluar cle "r;.;;i;;;;ijd;;:tuziasm regula insrituitX i" -.*ori" lui-C"rot C"t

Pleguv, care preconiza ca.in ono".."-"""r; f-O;_rat atit de. rnare qi a unui prieten "tit"J"

-;rrti_ ulprea Cinstitului Denis..; in iiecare l"nX ,i se ofere 166

ii

tI

un prinz deosebit de bun. Acolo unde St. Bernardficea un cult din tXcere Suger era ceea ce un in-vllat fnancez definegte drepi,,causeur infatigable"'.-Foarte o.Teng.s gi agreabil" (bwmanws satis et jo-q4"t), ii plXcea si-i aibl in preajmi pe cXiu-giri .pin5 la miezul nopgii, povestindu-le despreevenimente memorabile pe cire le gda ,,fie linvizute, fie din auzite" fti vizuse gi'auzise nenu-m5mte lucruri), gata sX istoriseaicX faptele devitejie ale oric5rui rege sau pring francez- al cdruinume ar fi fost pomenit, sau-s5 recite din memoriepasaje intregi din Horaliu.

Reforma MinXstirii Saint-Denis, aga cum fuseserealizare. de Suger diferea considerabil de reformacare. fusese imaginati de St. Bernard; qi intr-oprivingi esengial5 nu era numai o deosebire, ci uncontrast ireducdbil intre una qi alta. Nimic n-arrj put-u-t fi mai departe de concepgia lui Sugerdecit ideea de a fne persoane laice la distaigXde l,5cagu! Domnuiui: el voia si deschid5 po4iieunei mullimi cit se poate de mari, cu singur,a pre-tengie sX o poat5, controla f5ri inconveniente -avea deci nevoie de o biserici mai mare. Nimicnu i s-ar fi plrut mai nejustificat decit sI nu-iadmitX pe curiogi in apropierea obiectelor sacre;el dorea s5-gi expunX relicvele intr-un mod citmai ,,evident" qi mai ,,impresionant" si nu urm5-rea decit si evire ingheiuiala qi busculadaaqa incit a transferat relicvele din criptX gi dinnaos in ,galeria mirealS a corului, care avea sXdevinx modelul neintrecut a ceea ce se denumegte;in catedrala gotic5, prin cbeoet. Nimic, gindeae-1, n-ar purea exemplifica mai pregnant dilictulde omisiune decit eliminarea din sirvi"ciul lui Dum-nezeu gi al sfingilor s5i a unor lucruri pe careNatura a fost invrednicitX de Creatorul insugi sXle zXmisleasci iar omul sX le des5virgeascX: vasedin aur sau din piatri semipregioasl impodobite cuperle sau alte nestemate, candelabre, panouri dealtar aurite, sculpturi, vitralii, mozaiciri, obiecteemailate, odijdii somptuoase qi tapiserii.

$i tocrnai aceastX atitudine era condamnatX deExord.iwm Magnwrn Ord.inis Cisterciensis qi' res-

l1

767

Il-

pinsX vehemenr de St. Bernard in lucrarea saApologia ad, lVillhelmwm Abbatem Sancti Tbeo-d,orici. Nu era tolerati nici o picturi sau sculp-turi figurativl cu excepgia cruiifixelor de lemn;pietrele prelioase, perlele, aurul 5i argintul erauinterzise; odijdiile trebuiau si fie din ln sau dinfinet, sfegnicele qi cidelnigele din fier; doar potireleputea_u fi din argint sau ,argint aurit. Suger, insi,er,a de-a dreptul indrlgostii de strXlucirE gi fru-musele sub toare formele imaginabile; s-ar puteaspune ci re_actia sa l,a ceremonialul ecleziastil erain mare misurd esteticS. Pentru el sfingirea apeiera un dans minunat, in care nenumlrati demni-pr! ai bisericii ,,solemni in odXjdii albe,'impodo-bigi somptuos cu. mitrele lor pontificale 9i .,i pre-jioasele banderole ornate cu motive circulare] serotesc de mai multe ori in jurul vasului ritual,semXnind mai degrab5 cu un- cor ceresc decit cuunul pXmintesc". Oficierea simultand a primelordouXzeci de messe in noul cheztet a fost

-,,o sim-

fonie angelicX mai degrabX decit omeneascX". Ast-fel,-.daci Suger era convins de proeminenla spiri-tualS a Ministirii Saint-Denis, pasiunea lui era sXcontribuie la infrumusetarea sJ materiali: SfingiiMartiri, ale ciror ,,oseminte sacre" nu puteau fipurtate .decit pe umeri de regi, dobindind priori-tate fagl de orice alte relicvi oricit de veneratear fi fost -ele, trebuiau sX fie adipostili in cea maifrumoasi biserici din Franla.

lncX din primii sii ani in frunrea abagiei, Sugera- inceput sI suing5 fonduri pentru reconstrucJiaqi redecorarea bisericii, IXsind-o la moane ,,re-ficuti chiar din temelii" qi inclrcati de bogXliicare nu-gi g5seau asemXnare decit in cele ailaiein Hagia Sofia, dacX nu le intreceau chiar 9i peacelea. in modul in care orinduia procesiuniie,'giceremoniile de transfer, fundare gi'sfinfre Sugeia prefigu-rar caracterul spectacular al producXio-rului modern de film sau ll organizatorrilui de tir-guri internaqionale, iar in achizigionarea perlelorgi nestematelor, a vaselor rare, vitraliilor, emailu-rilor qi qesXturilor a anticipat rapacitarea lipsitide egoism a unui director de muzeu cu videri

mderne; .tot el fiind acela care a angajat peFinii strlmoqi ai curatorilor li restauratoriltrdc astazi.

Pe scurr, flcind concesii fatl de zelul lui&. Bernard in materie de moralS' gi in chestiunileh--portante de politic5 ecleziasticS,'Suger a dobin-4t.libertate-qi liriigte in toare celela-ite privinge.Hri a mai fi jenat de abatele de Clairvaux, el'aficut din biserica lui cea mai str5lucitoare bisericidn lumea apuseanl qr a ridicat pompa oficierilorla nivel,ul unei arte. Daci Min5itirea Saint-Denisa incetat de a mai fi o ,,sinagogi a lui Satan" adevenit fXrX indoialX, m,ai mul-t iecit $ricind, ,,unatelier al lui Vulcan".

Il'. Deci,- dupi !127, Stger nu se mai simgeamarcat indeaproape de St. Bernard; dar il aveaprezenr in minte gi aceasta este una din nume-roasele..rafuni pentru care el a intruchipat pin5Ia urmX acea mare exceplie de la regulX, patr'onuldevenit litt|ratewr-

Nu poate exista indoiali ci memoriile retiolritein acest volum sint in parte deliberat apolo^geticegi cX aceast5 apologie

-este in *".. tttXru.X in-dreptatX impotriva minlstirilor de la Citeaux qiClairvaux. in repetate rinduri Suger iqi intrerupedescrierile entuziiste despre strdlu-cirea aurului ^qi

sctnteierea pietrelor prelitase pentru " .onrr".u.*

atacurile unui adveriar imaginar care de fapt nueste de-loc imaginar ci unirl qi acelaqi cu'omulcare- scrisese: ,,Dar n_oi care, din dragoste pentruChrist, am socotir drept gunoi tot leea ce esreinzestiat cu o frurnusege strllucitoare, tot ce far-mecX

'urcchea, imbat5 prin parfum, inclnti gustul,gi e plScut la atingere * cui oare mX intreb, Vincerclm s5,.i stirnim devoliunea tocmai prin ase-menea lucruri?'

. In timp ce St. Bernard exclaml cu indignare fo-losind cuvintele lui ,Persius Cel Plgin.: ,,-C.

"".rt5aurul in sanctuar?" Suger cere .u to"t" vegmintelesomptuoase gi vasele de ritual achizilionate intimpul plstoriei sale sI fie expuse in bisericl la168 169

aniversarea sa (,,pentru cX stntem convinEi ci e

t f"t-it* ii t" 1,"a" nu sX ascundem ci si pro-

;i"t"#' rrl".i"..iii" Jivine";. EI regreti profundcX Marea sa Cruce, unul din cele mar somptuoase

"lt.* -.t"-t. ,rt.od"t; de miiestria omului' nu

;;"i;.i-;;-aepti" impodobiti cu ne-stemate ei

perle: si eite ptof.tttd dezamigit' c\ a fost nevort

ii ol".h.t" noul mormint al Sfinqilor Martirr nu-

.ui ." ararnd" auriti in loc de aur masiv ("Pen-

tru ci noi, bieli nemernici ce sinrcm, ' " ar tre-

;; ii t".iri* ? ,e ."d" sX acoperim. osemintele

orea sfinte ale acelor spirite venerabrle - stra-

i;;";;;;"-;;";;i; --'6s

stau in Preajma lur

it;;;;" atotputernicul, 9u...cele mai pregioase

materiale p" c"ti le putem gIsi"l'La sfiriitul descrierii altarului.principal - la

" litui^tl"ri"ne frontali mai adlugase trei p1-

"""ti,-"";. T"at i"*.g altarul si aparX. aurit de

i;.- ft;;Ji"r-'f - Sog.l, trece la ofensivi: uD"9.{le f"i;r;;;^ p. ,rr.tti,tii ,rl.io"t. de aur, butelii

d-" ;;;;;; "t;lare mici de aur din porunca Dom-

i"fti't"" "

-ptoi.t"l"i, pentru- a itri{rge singele

caprelor, sau al vileilor -sau .al .lutlnil,t ro$rl' cu

atit mai mult sintem indreptaqilt- sa. toloslm vase

i.'""t]-oi"tr. pr.9ioar. ;i olice 'alt

lucru de mare

valoare ite"t d. mina omului, pentru ca aratln-

;;; ;;;;;fe- neintreruptX qi -totala^devo$une'

3 -pii*i*--tiiig.r.

Mi"tui'torului! ' ' ' Chiar dacX'

jtititt-o noui "crealie

plXmada noastri . ar fi re-

modelati din cea a STinlilor Heruvimi qi Sera-

fimi, tot n-ar constitui un serviciu suficient qi

d.*., p"rrrru o victimi atit de inefabilS ' ' ' De-

;;;t'lt mai obiecte az1, si cX o minte orientatl

spre cele sfinte, un suflet curat 9i intenliile cucer-

;1;; ;; trebui sX fie suficiente peotru aceasti

l"".ri"- sacrX; Ei noi, la rindul nostru' afirmXm

iSri'inconjur' gi .n toati tiria ci acestea sint ca-

litiqile care conteazd in primul rind' Dar noi

rnai suslinem cE trebuie si omagiem qi prin orna-

*.tr"qiJ exterioarl a vaselor sacre ' ' ' Pentru cine incumbX ca in toate lucrurile si-l slujim pe

Izbivitorul nostru aga cum se ctrvine intr-un mod

rmir.ersal * El care n-a refuzat sX se ingrijeascX

de noi, in toate privintrele, intr-un mod rrntversal

5i firX nici o excePgie."

Este remarcabii faptul cX in af.irmaqii de felulacesta Suger utilizeaz5 pasa;e dtn scrlptura cx

*;ti.t;. ii.pottiuo cistercienifor ' in Epistola.cdlreEirrii., Sf. Pavel aseminase singele lui Christ cu

*f "f animalelor menite sacrificirii la care se

i".. "f""it i"'V..hiul Testament (dar numai din

d;;";;E ; li"ttt " tup trioritatea s,P iritualului f 4X

de simpla binecuvintare .nragici); din aceasta com-

;;t"tf 5"g* - "i""!t ".1" "co.ttcluzi" cX potirele

i..qtitt. ar trebui si f ie mai - bcgat o{namentate

tJ;-;;t;l. tu.i "t.iouott evreieqtl Pseudo-Andrei

i. ,.irrit. lu i,,,t.u de pe Golgora ca fiind impo.-

dobitX cu midularele lui Christ' "de parca ar' tr

iott ihiut perle": Suger deduce din aceasti pocttca

;;;;;f;'5;t ;; Erucifix liturgic ar trebui si

;'Hiilaicl i. u"g;ii" perlelor iiritabile' $i. cind

i;.dt ;;;. ti"r"i'ri,i"Jr-ului cel- .nou cu citatul;*pi"ti""""t Ai ip;tta^..citve. Et'eseni conlintnd

i;";-;tt;;tu bi, oii.. zidire^bine alcituiti creqte

;;; ;;Gt ; i";;i ifi"t in Domnul"', el cali-

il.l ."it^itr l,ria;*; prin paranteza "fie spiri-

ooi; ti. ,not.ri"lX" distorsionind -astfel metafora

ii. p".-f i"tt* justificare a arhitecturii ultra-somptuoase.

f,, trebuie si deducem de aici cX Sgger "falsi-fica' in mod deliberat Biblia Ei Scrierile, tpocrzle'Asemeni turrr*t n.ttorilot medievali el cita din

;;"ri; qi "r-t*q.a sX stabileascX o distincqie

.lari irrt.e ,"*t 9i' interpretar-ea perscnnlX; aga

incit inseqi citatele pe care Ie- dldea - $1 aceasta

---i.-*ipf"o ." ."t. te alegi dupX ce le verifici -ne rele.i ProPria lui filosofie'

Reiedrea la filosofia lui Sugel ar putea sur-

en-iE. Ca u:lul din acei ce sinr' pentru-a clta

ittq*+ tur- axpresie,, -oal:eni de acfune in ..tt::f,u:ca t"r3cTifl de prelat pe care o indeplinesc" (st

ale c5mr rapcrruri gu l-iaqa .contenlPlatl\'a-' se

reduc pur li sitrpiu la un patro.naj ,anrmat de

bunisoinli), Suger nu 3 xvut ambtltt de glnortor'

170 ltt P;;""t'6 cli'sici d de cronicari, om de stat'

soldat Ei jurisconsult, expert in tot ceea ce LeoneBattista Alberti avea si insumeze sub titlul deLa Cwra d'ella Famiglia, st se pare nu lipsit deinteres faqX de gtiinq5, el a fost mai degrabi unproto-umanist decit un scolast timpuriu. Nu vi-degte niciieri nici cel mai vag interes faqi de ma-rile controverse teologice qi epistemologice aletimpului, cum ar fi disputa dintri realigti gi nomi-

"llittJ,..controversa acerb5 .cu privire l.a natura

trinitdgii, sau acea mare problemi la ordinea zilei,opoziqia dintre credinqX qi ragiune; iar -relaiiilesile cu protagonistul acestei drame intelectuale;Pierre Abelard, au fost, in chip caracteristic pen-tru el, de naturX strict oficialS 9i total imper-sonalX.

Abelard a fost un geniu, dar un geniu de tipulparanoic care respinge afeqiunea prin exces detominare, invitX

-la - persecu.tii rea1e, suspectindfdri intrerupere conspiralii imaginare $i, simlin-du-se oprimit de oriie fel de indatorire morall,are ten-dinga sX ',converteasci gratiftdinea in re-sentiment. itt nt** evenimentelbr-nemiloase care-idistruserX viaga, el g5sise adlpost la Saint-Denisin timpul administraqiei voioase Ei ineficiente a

abatelui Adam. Curind Abelard s-a dedat la cri-tici care, indrept5lite sau nu, arareori au darul de

de a-l face pe- un nou venit agreabil unei comu-nitiqi dinainle constituite, 9i in cele din urmi ela anuntat ,,cu malifozitate pregioas5" o desco-pe-

rire ce 'din

punctul'de vederi al Ministirii Saint-Denis evhivala cu lise-rnajest|; diduse din intim-olare peste un pasai din Beda conform ciruiaifintul'patron al'Minlstirii nu era unul qi acelaqicu vesdlul Dionysus Areopagitul pomenit in !ap-tele Apostolilor, consideraf a fi fost.primul episcopal Atenei, ci un personaj mult mai recent qi ryaiputin renumit, Dionisie din Corint. Abelard a

iost a.nrat de tridare faii. de Coroani, a-fostaruncat in inchisoare, a reu$it si scape gi a cdutaradXpost pe o proprietate apariinind lui Thibautde Blois. Aga stXteau lucrurile cind Suger a deve-

nit succesorul lui Adam gi chestiunea iqi primi de

indatX rezolvarea: dupi o oarecare ezitare calcu-

!d" Suqel a consimlit ^ti ,d.? uitirii

^intreagatryeste $r r-a permrs lui Abelard sX trXiasci liniE-

f, ;il4; ,tii", .u singura condilie -si nu mai

5o" i"tt-o alti minXstit6 - "ctasti sJnguri con*

E i. iii"a-i;;;d, potrivit lui Abelard, pentru cX

Jfin8riit." ti" "bi* sI piardX gloria pe -car.e o

ffilndi;.-.ittd.r" prin mine", dai mult mai plau-

fiii:-;;;r;; cX Siger, deqi bucuros cI sclpase^ de

*.faid. nu putea fi de acord cu ideea ca un tost

J"ti*'-' ;i-:fu*;ti;ii saint-Denis sX se.supuni.t#i";rii- un,ti "1.

abate, in. opinia .sa, inferior'Suger nu a obiectat cind dot-trel anl -

mar tlrzluAb?i;tJ"" d*.nit el insuqi abate (un abate foarte

"lf*i.itr, .i "o " lu"t parte la itacul nemilos Ei

[i". "t.:-;.ii de st. Bernard, ce a avut drept. ur-

;;';;;e";ttat"* lui Abelard in rt4o de cXtre

Si;;"i din S.ot; 9i nu Etie nimeni daci Suger,a

deschis sau nu vreuna din clrlile.in care Abatele

di"- eiuii".,r* d.t..t"t. un p[ginism evid-ent' co-

lorat de ereziile combinate ale lui Arius, NestorrusIqi Pelagius.

Ceea ce Suger a citit totuEi erau tocmai scrie-

tif.- ".tiU"ir"-

3m"lui a cXrui personalita-te semile-

tl"a"t; " "ioJu, *prrrta dinfre Abelard 9i Saint-

be.tit. Acei Dionisie Areopagitul, despre care nu

;-tti" tti*i. "lt.."a decit il",,i-^ ri^mis credincios

sitlri"t"i p""J 9i cX a tezntr", a fost 'dentificat;;-;;;i." i.it"t sf. Denis, Apostolul Galilor'.i li-"" "" foarte important scriitor, teolog -Dentru nol un ,rrr* ,r.iuttoscut de pe la anul 500"-'"r" .;iui-i".#.i deveniserX astfil o parte dinoatrimoniul Ministirii, bucurindu-se de tot atitaitimX-.ti ii tii"d"tdul' Le Vexin 9i relicvele Sfin-iii"r- nn".ii.i. Un manuscris al iextelor. greceqti,

;b;i""; A iudo"i. Cel Pios de la impXratul bi-

""irii"-nrilt"il Cel Gingav a fost de indati depo-

z:r.at la Saint-Denis; dupX o incercare^mai tirylP!-ti.'ii ""

ptea r.uEiiX "i.tt. t.*t au fost strXlucit

it'"a"t" ti" comentate de- John-Scolianul, oaspetele

prea cinitit al lui Carol Cel Plesuv; 9i tocmai in

"..rt. tr"drrceri qi comentarii Suger a descooerit

- ca o ironie a sorqii. dacX ne gindim la Abelard

- nu numai cea mai puternicX arml impotrivaflz113

lui St. Bernard dar si o iustificare filosoficX a

intregii sale atitudini cu piivire la arti qi via1i.lmbinind doctrinele lui Plotin 9i mai cu seamX

Proclus, cu dogmele qi credinqele cregtine, DionisiePseudo-Areopalitul - a cXrui ,,teologie negativi*definind Supraesenqialul drept intuneric vegnic Ai

ticere ve$niii, identificind istfel cunoagterea ul-timl cu ignoranga ultim5, nF I]-e poate interesa inacest context mar mult decit il interesase pe Su-ger - a combinat convingerea neopl.ltoniciani a

identitXlii fundamentale qi a fiinlXrii luminoasea lumii'cu dogmele cregtine ale divinit5lii mani-festatX ." t*"i*., ale plcatului originar Ei ale

r5scumpir6rii acestuia. Cbnform Pseudo-Areopagi-tului, .iniversul este creat, insuflegit qi unificat deperpetua autorealizare a ceea ce Plotin denumise

lUnul", a ceea ce Biblia inplegea prin ,,Domnul"ii " ..." ce el nume;te ,,Lumina supraesenqialX*iau chiar ,,Soarele invizibil' - cu Dumnezeu tat;ldefinit drept ,,Pirintele luminilot* (Pater lumi-nwrn\ si Christ (intr-o aluzie ia Ioan 3:19 qi 8:12)drept ,,primX emanalie" (g<,lto8ooia, claritas)- care

,,1-a relevat lumii pe TatXl" (,,Patrem clarificaztitrnwnd,o"). Exist5 o distanli fbrmidabilX- intre cea

mai inaiti sferi a existenqei pur inteligibile qi cea

mai umilX, aproape pur material5, (pentru ca

simpla materie f5ri formi nu poate nici macarfi ionceputX ca existind); intre cele douX nu se

afli insi o pripastie de netrecut. Exist5 o ierarhiedar nu o dihoiomie. Pentru cI Ei cea mai umilicreaturi se impirtiEegte intrucitva din esen6a

Dumnezeirii - -in

termeni umani din calitiqileadevlrului, bun5tXlii gi frumuseqii. Deci procesul

prin care emanafiile Luminii divine se revars5 pe

p;mint, pini ctnd sint aproape inghilite de mate-iie qi firimipte sub o infXtriqare aparenti firi noi-mi a unor trupuri materiale brute invXlmXqite,

poate fi oricind r;sturn'at astfel incit sI repre'Liot. o inllgare din murdirie qi multitudine spre

puritate qi unitate; qi deci omul, anima itnmortaliscorpore utens, rrtJ are de ce sX se ruqineze cX de-

pinde de perceplia sa senzoriali d de imaginaqia

ontrolati de simguri. In loc de a intoarce spatele

h*ii-li;i;, po*i" tp"i" ti o transcendi absor-

bind-o.--Mirr.." noastri, afirmi Pseudo-Areopagitul

.ni#'i"i*.;;;i i"t'iiii '"1" majore' De caelesti

h"i,"rZt'il-i;ai; .;;-'".i"it John Scosianul chiar

i"-f"..p"ilf 'lo-"nr"'i"tti'gt) .se

poate lnilga spre

€eea .ce este nematerial numai prin- "indrumareamanuali" a ceea ,"'.."itiX i*^tiriali manuductio-""J- -iii"i"it"i"" si ;it*tit; celeste le-au apirut

chiar qi profeqilor tot numai sub..lorme vrzlDlle'

Dar aceasta ,r.. poifri-i oq"lty ci toate formele

,:'uiuii""'iil ;i;il;;tiriale" .cale .le "clbd:':o. ..f. ,,inteiigibile" qi, in ultimd rnstan{a' re-

lir;d-:rr;; i;;"" Dumnezeirii inseei:. "orice crea-

turi, vizibili sau f;i[iii; tJe. o. l"*ini adusX

;'iL;;; insusi';t't*;t'' t"*inilor ' " AceastX

fr"r#"1",i"";;-tJ;d--J" -1'*n

reprezintx o lu-

minx nentru *,n..ll'itn""-t; o ptt-ttp ca fiind

Ut"; -si

frumoasi; ci existi in contormrtate cu

#'i$rutl*i*:tl;ii:,.':ru{'f :r'"ii.iFil;;d;;i- pri^tr-u''t-. numlr p*ropriu' in vrrtutea

ciruia este ,'o ,ndiuidualit"tt"; tX. nu incalci li-;t.:il ;;;i";i.#i"'[;;ii";' ci iqi.caud locul

in acord .o p"op'ii "i ittttl"'" specifici' Pe mi-

iTi.:Jtri'gi:iJrr:*'rru,.':';::';.lHTJ:*-i"i-o."ttu mine' cu alte cuvinte..ma rlumrneaza'#)' ;iti*;ir;;i:'P.;;; .; in..p s;-mi pun intr+ffi; i; unde'anume este investit{ piatra cu ase-

ff;;;,o'i;;,iiil" ;-ir in curind' sub indruma-

t"" i"ri".ii toaie lucrurile mi c.onduc ?pt:-.lt:lcauz6, a tuturor lucrurilor care-le inzestrea''1

-cu

"" i"" qi o ordine, cu un numir' -o soecre sl un

sen- bun5tate $i frumusefe fl esenqa qi-o mulgime"a.

"tt. calititi qi daruri"'*Atii.f

i.rtr"g',I univers material devine o '1t-mini" **r. .o.p'i;- Ji" n-tn1t*ir.ate lumini mici'

."'ii .r"a "1

ii ""J*atii" de lampioan e ( " ' ' ' uni'

,ersalis huin, *nlnii"iii:*i iiii*"* iamen t'it'

il *"irlt'iirt,bws ,elwti ex lucernis cotnpdctwrn')';

175 fiecare to.ro p"...p,lilit, Ht"t de om sau de natur;174

devine un simbol a ceea ce nu.cste percepribil, otreapt; pe drumul spre cer; lSsindu-se ln voiefermecatX de ,,armonie gi luminozitate" (bene corn-pac.tio. et claritas) - criteriul frumusegii rerestre+ mintea omeneasc5 se treze$re ,,cXlXuziti spresfere inalte" spre cauza transcendentX a aceitei,,armonii qi luminozitili" -.- Divinitatea.. AceastX ascensiune din lumea materiali spre ceaimateriali esre ceea ce Pseudo-Areopagitul g; ;otr"Scogianul descriu - in contrast cu accepguneateologicX uzuall" a termenului - drept ,,*od"Ut"-tea anagogicl" (anagogictts rnos, care-intr-o tladu-cere cuvint cu cuvint inseamnX ,,metoda ce ducespre in5lgimi"); este tocmai ceea ce a profesat Su-grcr teologul, a proclamat Suger po.t ri, gi a prac-trcat Suger. patronul artelor gi- organizatorul spec-tacolelor liturgice. Un vitraliu ieprezentind ^

su-biecte cu un caracrer mai degrabl^ alesoric decittipologic (de pildX Profegii clrind gri-n. rpre omoarX- acgionatX de_ Sfintul Pavel, sal Arca iegX-mintului la poalele Crucii) ,n€ indeamni "sX

strdbatem calea dinspre material spre imaterial...Cele douXsprezece coloane ce susli; boltele inalteale noului cheaet ,,reprezinrX numXrul celor doi-lprez-ece Apostoli", in timp ce coloanele din ambu-latoriu, gi ele douXsprezJce la numXr, ,,ii .repre-zintX pe profeqi". Iaf ceremonia de.sfinjiie a nou-lui nartex a fost conceputa cu grlla ca sa slm:bolizeze ideea Treimii: ea constirid'dintr-o ,,pro-cesiune rnaiestuoad'a trei birbagi" (un arhiepiicopqi doi episcopi) care au executat trei miqcXii dii-tincte, plrXsind edificiul fiecare pe o uqi, trecindprin f,aga celor trei portaluri principale gi in ,,altreilea rind' reintrind in bisericX fielare pe o altXu$;.

- Asemenea exemple ar putea fi interpretate dreptsimbolism medieval firesc, fXri con&aqii specific,,areopagitice". Dar pasajul, pe bunX dreptaterenumit, in care Suger relateazi experien.fa avut;contemplind pietrele pretioase ce strXluceau pealtarul principal gi pe ornamenrele acestuia, pe,,Crucea Sfintului Eloy" qi pe ,,Escrin de Charle-

mangne", este stribitut de amintiri vii: ,,Clnd

- di" incintarea ce-o aflu in frumusegea CaseiDomnului - farmecul nestematelor multicolore mXface si mi de_sprind,de- grijile din afarX, Ei medi-Ertra cucernlca ma indeamnX sX reflectez, t{ans-mudnd materialul in imaterial, asupra diversitXliivirarqilor sacre: atunci am impresia ci m'i vid#illlind intr-o regiune stranii a universului ce

nu ixisti pe deplin in noroiul pXmintului 9i nicipe deplin itt po.itut.a cerulgi; qi c;, prin gragia

iti"i"; pot fi tnansportat din acest tirim infe-rior spri acea lume'superioarX intr-un mod ana-gogic"^.-in.acest punct Suger oferX.un tablou viua aceler starl asemnanatoare transel care poate fiatinsi contemplind obiecte strilucitoare precumgloburile de ciistal sau pietrele pre$oase- Dar eliescrie aceastl stare nu ca pe o experienli psihiclci ca pe una religioasX, iai descrierea sa foloseqtein buni parte cunintele lui John Scolianul. Sintag-ma anagbgigus rnos, explicaii drept o tranzilie de

la lumel -,,inferioari" -spre

cea ,superioarXo este

un citat tot atit de fid6l pe cit esG expresia de

iiterialibws ad, immateriA\a nanst'erendo; iar,diversitatea virtuliilor sacre", care se relevl inoroprietXtile diverie ale nestematelor, ne amin.ieqte atit'de ,,virtulile celeste" qe le apar -Profeli-lor ,,in anu*i forme vizibile" cit gi'de ,,ilumina.rea" ce trebuie dedusi din orice obiect fizic-

$i totuEi chiar gi acest fragment "splendid de-prozX nu este prin comparalie cu noianul de me-

rafizicd neoplxonici a luminii c5reia i se lasipradi Suger intr-o serie din versurile sale. Ii flceaieosebitX-plXcere de a compune cite o inscripqie

in v-ersuri, denumiti de eL versicwli penttu tot ceea

ce a rcalizat in timpul pistoriei sale, de la.pi4ileedificiului. insuEi pini la vitralii, altare 9i vaze:

hexametri sau distihuri elegiace, nu tntotdeauna cla-

sice 'din punct de vedere al metrului dar abun-

dtnd tn metafore inspirate gi stranii originale qi

pline de spirit, uneori atingind chiar sublimul. Iar.ittd atpit"liile sale. atingeau sferele cele mai inalte,recurgea nu numar la limbajul inci neoplatonic,177176

ln aceastX mult-citatX scrisoare adresatX lui Su-B9r -in cel de al gaselea an de pXstorie, Abatele dinClairvaux il feliciti pe confritele sXu mai om delume pentru a fi reuqit a ,,reforma" MinistireaSaint-Denis. Dar aceasti ,,reformi" fdrl a dimi-nua cu nimic imporranla politicX a MinXstirii ainvestit-o cu o independenll, un prestigiu gi pros-peritate care i-au.permis..lui Sugei-.s5 siringi $i siinstitugionali'zeze legdturile ei tradilionale cu Co-roana. Chiar qi dac5 nu ne referim la reforml, Su-gef .n-? incetat niciodatX si promoveze intereseleMinistirii Saint-Denis qi ale monarhiei franceze cuaceeagi convingere naivi $i, in cazul lui, nu totalnejustificatX, a identit5gii lor cu interesele naliuniiqi cu Voinga divin5 aga cum in zilele noastre unmagnat al petrolului sau ogelului ar promova olegislagie favorabili ccmpaniei gi bincii sale cafiind ceva ce duce la propiqirea qirii gi la pro-gresul ornenirii.* Pentru Suger prietenii Coroaneierau gi rimineau ,,parrizanii lui Dumnezeu qi aiSfintului Denis" tor aga precum un dugman allui Saint-Denis era qi riminea ,,un om firi res-pect faiX de regele Francilor sau falX de RegeleUniversului."

PaEnic din fire, Suger a incercat sX-gi atingXscopurile, in orice domeniu mai degrabi prin n!-gocieri 9i rezolvXri financiare decit prin forgX mi-litarX. lncX de la inceputurile carierei sale a'ac1io-nat firl intrerupere pentru irhbunlt5girea relagii-lor dintre Coroana Frangei qi Sfintul Scaun, rela-qii care fuseseri mai mult declt incordate sub ra-tXl 9i predecesorul lui Ludcvic Cel Gros, Filip I.lui Suger i-au fost incredinpte misiuni specialela Roma cu mult inainte de a fi ridicat la rangulde abate; vestea alegerii.a primit-c chiar in curiuluner asemenea mrsruni. Prin politica sa abill re-lagiile dintre Coroanl qi Curii s-au dezvolrat do-btndind statutul unei aliange atit de ferme tncitnu numai cX s-a intXrit prin aceasra pozilia in-

ternX a regelui, ci s-a realizat -$i neutralizatea ina-;i;;l"i ti"" di" afari cel mai periculos, imp5ra-tul german Flenric al V-lea.

Nici ,rn soi de diplomatie n-ar fi putut preveni

o i*ii. Je conflicte* atmai. cu celSlilt mare du$-

man al lui Ludovic, orgoliosul 9i inzestratul Hen-;i;-i b;.Gi.

"1 Rngii.i. Fiind unul din fii lui

Vitti"* Cuceritorul, -Henric, cum er-a qi firesc'

n-a voit sX renunle la mogtenirea sa de p-e contr-

nent, Ducatul Normandiei, in timp^ ce Ludovrc,

il;ti, a. rii.t., a incercai si tranifere acest du-c"i ""s"lilor

sii mai pu[in purcrnici gi mai .cre-dinciogi, Congilor de FlandrJ.. Totuli, Suger (care

..u-"tti*"t dL o sinceri admiragie fali de geniul

"a",i"itit"liv -Ei

militar al lui Fienrig) a. reuqit ^in;[i; ;i;;.;los sX-i ci$tise, qi apoi si-pXstreze in-

.r.f.t." gi prietenia intimi a acestuia' De nenu-

;i;;;;-";i 'u j.t.", rolul de mijlocitor intre el 9i

L"Jo"i. Cel Gros; $i tocmai in leglturi cu acest

fro, orot.iatul cei 'mai indrXgit il lui Suger Ei

b$;t"-ftl ;'tu d.not"t, cXlugirul willelmus de laS"ifit-D.nit (mazilit la Schitul Saint-Denis-en-Vauxil;;;t dupi *o"ttea Protectorului siu) a produs

una din acele formul5ri inspirate care uneorr stnt

"oi""itt -"i.ei"tii

nesofistitate mai degrabi .de-.t1

"i pSri""derii critice: ,,Oare Henric,, puternic.ul

,"gt "i Aneliei", scrie el, "1" tl1 lildrit cu prie-

tenra acestur om qi ,tn ,-" bucurat de relaliile in-it"fit"t. .t el? Nu l-a ales oare drept mediator

intie sine gi Ludovic, regele Fr'aniei, vlzind ineloverigXapicii?'

Mediator et pacis 'ui'ncwlwm: aceste patru cu-

vinte congin aproape tot ce se Poate- spune ln le-eXilrX cu'telurile de om de stat ale lui Suger atiti" orivinta politicii externe cit 9i interne' Thibautiv'rc.f it;e) de Blois, un nepot al lui Henric I,regeie Angliei, se situa de obicei de par^tea un-chlului t5ri. Dat si cu el Suger a rimas in rela-

.ii .*..t"".. si in cele din urmi a reugit si instau-ion o pace durabili intre acesta Ei regele Fran-gei, ac,r,ir, Ludovic al VII-lea, care ii urmase tatilui.X" i" itlz; fiul lui Thibaut, Henry, avea si

155 devini unul din cei mai credincio|i susginXtori ai

J

ti

* Aceast{ frazi a fost scrisl cu aproape zece ani lnainteca un binecunoscut industriaS, pe punctul de a deveni omde stat, si fi declarat: ,Ceea ce e bun pentru General Motorseste bun pentru Statele Unite". 1s4

il

iI

tinXrului Ludovic. Cind Ludovic al VII-lea cuprincipiile sale cavaleregti gi cu temperamentul sXunestlpinit a intrat in conflict cu cancelarul siuAlgrin, Suger a fost acela care a rcalizzt impi-carea. Cind Geoffroy de Anjou qi Normandia, celde al doilea so1 al unicei fiice a lui Henric Beauc-lerc, a ameningat cu rXzboiul, Suger a fost acelacare a inliturat pericolul. Atunci cind Ludovic alVII-lea a avut motive serioase sI doreascX obgi-nerea divorlului de frumoasa Eleonora de Aqui-tania, Suger a fost acela care a impiedicat hoti-rirea final5 atita timp cit a triit, aga incit rup-tura, dezastruoasl din punct de vedere politic, n-adevenit fapt decit dupX ttSz.

Nu este o inttmplare cX marile dou5 victorii dinviaqa publicX a lui Suger au fost dobindite f5rivXrsare de singe. Una din acestea a fost inlbugi-rea unei lovituri de stat pusi la cale de fratele luiLudovic al VII-lea, Robert de Dreux, clruia Su-ger, pe atunci regent in virsti de gaizeci gi optde ani ,,i-a pus capXt in numele dreptlgii cu strignicia'unui leu". CealaltX victorie, incl qi mai mare,a fost zXd5rnicirea unei invazii plinuiti de lmpi-ratul Flenric al V-lea al Germaniei. Acesta dinurm5, simlindu-se destul de sigur pe pozilii dupiConcordatul de la Y-grqg, pregltiss lln atac pu-ternic dar s-a vXzut silit sX se retragi din fala unei,,Fran1e ale cXrei forge se uniseri". M5car pentruo dat5, toqi vasalii regelui, chiar qi cei mai recal-citranli dintre ei Ei-au lisat la o parte certurile9i litigiile Ei au rispuns la ,,chemarea Frangei"(ajuracio Franciae): un triumf nu numai al poli-ticii generale dusX de Suger ci 9i al funcAiei deose-bite pe care o deginea. in timp ce se adunau ogtile,pe altarul principal al Ministirii au fost a$ezaterelicvele Sfintului Denis qi ale insogitorilor sii,pentru a fi apoi ,,purtate pe umir de regele in-suqi" 9i reagezate in criptX. C5lugXrii fXceau slujbezi gi noapte. Iar Ludovic Cel Gros a acceptat dinmiinile lui Suger, invitind intreaga Frangi sX-lurrneze, stindardul Sf. Denis, astfel incit regeleFrangei.se proclarna vasal al MinXstirii, avind subsuzeranitatea sa una din posesiunile ei qi anume

le Vexin. $i la scurti vreme dupl moartea luiLudovic acest stindard a ajuns si fie identificat c-u

vestitul ,,Oriflanrme" care avea sa ramlna, timp deaproape trei secole simbolul vizibil al unitiliinalionale.

N-a existat decit o singuri imprejurare in careSuger sX recomande folosirea forlei impotriva com-patriolilor sai gr chtar sa rnsrste asupra acesturiapt: atunci cind a devenit limpede ci ,,rebelii'violeazl ceea ce Ludovic Cel Gros promisese sX

protejeze, drepturile bisericii gi ale siracilor. Su-i.r ii pii""a cu stimi pe Flenric Beauclerc ai cuiespect'intristat pe Thibaut de Blois care i s-e opu-neiu regelui aproape de la egal la eg-al; dar eraanimat i" o uiX gi un dispref nemlrginit fafi de

asemenea ,,gerpi"'gi ,,fiare sXlbatice" ca Thomasde Marle, bouchait de Montmorency, Milon de

Bray, Matthieu de Beaumont, sau Flugues du Pui-set (mulgi..dintre^ ei membrii ai micii nobilimi),care se enlasera rn tirani locali sau region-ali, ' igiatacau vecinii credincioqi, iefuiau oragele, ti opri-mau pe frrani anexind gi- proprietXli--ecleziastice

- chiar gi dintre posesiunile MinXstirii Saint-De-nis. imooiriua acesiora Suger a recomandat gi s-a

strlduit' si aplice cele maf drastice mXsuri, susgi-

nindu-i pe cei oprimali nu numai din ragiuni- jus-

tigiare $i umanitire (degi din fire era un om dreptgi omenos) ci qi pentru ci poseda inteligenla sprea-qi da r.i*u cX un negustoi f"lit nu-qi putea plitiimoozitele si ci un feimier sau un viticultor caresint continuu iefuili prin diri jecminitoare aveautoate motivele'sX-gi lase itt pai'aginI cimpurile qi

viile. Cind Ludovic al VII-lea s-a intors de laI-o.utit. Sfinte, Suger a fost in situalia de a-iputea incredinia o lari pagnicX 9i unificati.cumiro fos.s" decit'arareori; gi ceea ce este Ei mar ne-

a$teptat, un tszaur reintregit. ,,lncepind din acelmomento scrie \ffilleLnus, .poporul qi pringul l-audennmit Pirintele patriei-; ;i (cu referire specialila pierderea Aquitaniei rezultatl din divo4ul..luihdovic al VII-lea): -De indati ce a fost, rXpitdin miilocul nostru, sceptrul regatului a suferit omare pierdere".

I

'156 lS7

il. Ceea ce Suger n-a putut- tealiza decit inparte in m".rocoritosul regatulu.i, a .p.utut tealizai.- i.rii" in microcosmoiul *inxttiiii' chiar

- qi

'a".i -i* *i reduce pu$n din condamnarea ele-

;;;i ; lui 5t. Bernarl i^t" ^ comparat -Ministi-

; Sil;benis lncX nereformatl cu ,,atelierul luiV;l;;;-$i .u o-"ti""gogi a Satanei" 9i dacl p-ri-

mim cu oarecare tezervd invectrvele amate ale sar-

*r""i"i ti ""-utt"*itului Abelard, care- vorbeqte

J. --oUt.Lnititile 'intolerabile" Ei il define$te pe

Adam predecesorul lui Suger, drept. ',un om .cuapucXtuii mult mai corupte Ei renumr.t Pentnr rn-

il*ii *tti mai mari deicit restul cXlugXrilor' pe

;f i; ;;; superior in ordinul.cilugiresc" $i 1o!n-am putea sa nu vedem cX inainte-de alegerea luib"g.t'l" Saint-Denis situalia era departe de a-iisatlsficitoare. Suger insuqi se abline cu- tact sa-r

;l;;t-;t;" inviriuire peisonali lui Adam, "pi-ri"t.l. siu spiritual 9i tatil sXu adoptiv"' Ne rela--t;;A

irrti i"tpt. spirturile din peregi, mari de

ooti viri pumnul; despre coloane avarrate $r tur-

ilrri ,,ro"r" de ruinX"; -d.tpt.

limpi 9i alte elemente

a.-*'otriti.. care se fac a5ndiri nefiind reparate la

timp; despre obiecte valoroase din ivoriu "p€St€care se agterne ultarea timptrlui in cuferele trezore-

ii.i; l a.#t vase de ritual ,pierdrlte la. cXmitari";d.tpt. obligalii neimplinite .fali.de principi bine-

ficXtori; dlspte zeciuieli minXstiregti cedate unor

i"iJt i.tpt" terenurile mirginaqe, p^roprietatea Mi-rlttitii care fie nu sint .,tltitt"tt, fie sint plrisiteJ" o."p""1i din pricina oprimlrii-exercitate de no-

fiii * U"i"nii iin veciniState; 9i, mai grav decit

orice, de incurdturile nesfirqite cu juzii de pace

(advocati) care de$neau drepturi ereditare asupra

irrro, "nt*ite

venituri oblinute de pe domeniile Mi-nistirii in schimbul protecgiei impotriva unor in'a-

mici dinafatd (advocationes), dar adeseori nu erau

ir, ,i"r" sau nu voiau si indeplineasci aceastX func-

1ie, iar in cazuri chiar Ei mai frecvente, abuzau de ea

"pli.ina arbitrar impozite, munci obligatorii qi

cofvezl.

Cu mult inainte de a deveni Abatele MinXstiriiSaini-Oenis; Suger a avut prilejul sI cu-noascX di-rect aceste cond"igii nefericiie. Dupl -ce funcgionaseanroaoe doi ani-drept abate secund (praepositws)

tr tvtinlstirea Berneval-le-Grand din Normandia,orrde a avut ocazia si se familiatizeze cu inovaiiileadministrative ale lul Flenric Beattclerc, 9i s5' fieorofund ir:rnresionat de acestea, a fost transferat, in'aceeaqi f.rnc1ie, la virsta de douizeci qi. opt de ani,il ;; din cell mai indr5gite posesiuni ile minXs-

titii, Torrty-en-Beauce, .tr't depa.te.. de Chartres'Aiuns acolo a descoperit ;a^ Reiertnlt !i -1,"9'1?:tio evitau gi.ci nu avea declt toarte, pullna mrna

de lucru din pricina persecuiiilor aceluia care Pen-..,r-.1 d..t..ti'la b|te'noire, Hugues du Puiset: ,,Cei

care rXmiseserX abia iqi mai duceau zilele sub po-

| ,r"." unei asupriri atit de nefaste"' DupX -ce s--a

! "rigurat

atit ie sprijinul, moral al -episcopilor de

Chartres qi Orl6ans qi de ajutorul direct al preo-' $lor locali qi al credinciogilor, Suger a cerut pro-

iecaie de l" ..ge insugi'9i a luptat-cu deosebit curaj

. repurtind unele victorii pini cin-d castelul Le Pui-

, ,"i a cdzut in ltl2la ultimul din cele trei asediit 1" care a fost supus in interval de doi ani' 9i a fost

. Jittrus sau cel puqin dezafectat' Nemernicul de

i H"gues a reuqit si-gi menqin5 posesiunea incl vreo

zeci-cincispr ezece ani, dar se pare ci gi--a l5sat cas-

telul in grij" ur,.ti administraior ca iir final si i se

piardi urma in Locurile Sfinte' Suger, s-a ap-ucat

insi si transforme ,,sterilitatea in fectrnditate" pe

domeniul de la Toury 9i de indati ce a fost ales

abate a stabilizat definitiv situaqia' A ridicat case

solide ce puteau fi apirate, a fortificat intreaga

p*p.i"t*t. cu palisade, 9i a construit un fort solid

:i ,nt ** nou deasupra po4ii de intrare; l-a ares-

tat pe administratorul lui Hugues ,care incepu-se

g i .itb,*. pentrir e;ecurile din recut profi-dnd de faptul .i t-" aflat cindva ca din intim-plare prin irnpreiurimi cu o ceati de oameni inar-

^tti-; +i " ietol*'at problema acelor adoocatio

1sg t59 inr-un mod cit ,. po"i. de caracteristic' lntimpla-

rea f;cea cI dreptul de ad,vocatio ii revenise prinmogtenlre unei tinere, nepoata unui oarecare Adamde Pithiviers, care in a&asti situagie nu putea fide m,are- ajutor, dar putea produce in schiitb *oiinepllceri in gV ci i-ar fi cisltorit cu o persoanXnedoritS. Astf^el Suger. s-a ingrijit rX. "d? dreptuld,e ,ad.ztocatio impreunl cu fata', unui ttnar cumse_cade din propriul s5u anturai; a oferit o sut; delire. spre a fi impirgire intri tinerii c5s5torigi piparmql care aparent nu erau prea prosperi, gitoatd lumea a fost fericitS; tinira a.ria zestre gisoj; tinirul avea sotie qi un venit modest dar si-gur; p5ringii au primit o parre din suta de liregfgriti- de Suger; ,agitaqia din regiune a fost poto-litX"; iar venitul anual'ce-i reve"nea Minlstiiii dela Toury a crescut de la douXzeci de lire la opt-zect.

AceastX relatare ce se refer5 la un sinsur dome-niu este caracteristicX pentru metoda sJnerall deadministrare uttlizatd,

-de Suger. AcolJ unde era

necesari forga o aplica energii, fXrX si tinX seamad_e primejdiile ce-[ pindeauf el mengioneaz5 astfelalte citeva cazuri cind, ,,la incepurjrrile cariereisale de abate',,s-a vizut nevoit si recurgi laarme...Expri.mindu-gi.insi regretul {a1X de lcestesituaqii, depigegte obignuita ipocrizie profesionalXdegr nu putem trece cu vederea prezen\a unui ase-menea element. Daci i-ar fi star in putere el ar fisolugionar toate problemele intr-un mod similarcelui in care a rezolvat cazul nepoatei lui Adamde Pithivier.

Pe.lir.rgX faptul-c5 a obginut numeroase danii giprivilegii regale (dintre care cel mai importanr esteextinderea jurisdicgiei MinXstirii qi concisiunea ma-relui tirg anual cunoscut sub numele de ,,Foire du'Lendit") gi cI a asigurat Minlstirea cu tot felulde bereficii particulire, Suger demonstra o abili-tate deosebiti in a descoperi- drepturi uitate asupraunor pXminturi gi priviiegii feudale. ,,Pe vremeacind nu eram decit un tin5r docil", spune el, ,,imificusem un obicei sX' risfoiesc documentele din ni-gele bisericii referitoare la propriet5lile noasme qisi consult cartele imunitigilor noartre gindindu-m;

tot timpul la necinstea multor calomniarori". Elr'-a ezitat sX impunl cu toar; fermitatea asemenearevendiclri in numele Sfinqilor Martiri, dar se pareci, in general, a fost ,,lipsit de intengia de i qi-c:nao (non aliqwo tnalo ingenio), poate cu o sin-gurX exc-ep1ie qi an-ume in cazul'evacuXrii cXlugX-rilelor din Minlstirea de la Argenteuil. Aceaitieyacuare a fost necesarl nu numii din raqiuni le-gale dar Ei morale (fapt ce aruncX o umbr5 de in-doial5 asupra valididtii primelor) si au existatchiar persoane care s5-l blnuiascl pe Suger cI s-arfi- lXsat influengat de imprejur area c5"

"Eloiza lui

Abelard fusese stareq5 la Argenteuil. Cert este ro-tugi faptul cX revendicirile MinXstirii Saint-Denisau..fost sustinute de un sinod la care participa unapirXtor atit de prob al drepturilor'lui Abelardp-re-cum Geoffroy de Lbves, Episcop de Chartres;ri din datele pe care le avem li disirozilie se na$teintrebarea daiX Suger s-a gindit micar'la vechiulscandal stirnit de acel caz.

ln toate celelalte situagii care ne sint cunoscute,Sugfr pare sX fi acgionat animat de convingereacX face ce€a ce trebuie. S-au dobindit noi terEnuricare au fost_date in arendi lrpt"r*i;;;"t"jr;;;.Au fost lichidate datoriile legale dar incomodeachitindu-se ipotecile chiar qi JacX posesorii aces-tora erau evrei. Unor persoane indezirabile careaveau drepr de advocati li s-a dat posibilitatea sirenu.nte. la privilegii in schimbul unei compensaliial cXrei cuintum ira stabilit fie direct prin acor-dul celor doui pXrqi, fie prin procedurX canonici.$i de -indatX ce s-a instiruit legalitatea si integri-tatea fizicd" a MinXstirii, Suger" s-a lansat intrl,.rnprogram de- reconsrru-c1ie gi rea'bilitare care, ca giin cazul MinXstirii din Toury, s-a dovedit'avan-tajos-atit pentru bun5starea localnicilor cit qi pen-t_ru finanlele acesteia. ClSdirile dXrXplnate au'fostdemolate sau reconstruite si unelteie au fost in-locuite. S-au luat mlsuri impotriva t5ierii nera-qionale a pXdurilor. Au fost implantate coloniiagricole in multe pXrtri ale domeniilor pentru atransforma pXminturile necultivate in lanuri degriu gi in vii. Obligaqiile liranilor au fost revi-

160 t6t

zuite ateni fXcindu-se o distincgie netX intre ,,obi-ceiul" consfintit prin lege Ei ,'obligagiile impuse"arbitrar, fnindu-se totoiatX seamJ de nevoile 9icanacitltife individuale. $i toate acestea au fost,"ilir t' sub supravegherea personalX a lui Suger,

care, in ciuda obligaliilor ce-i reveneau ca ,,prlntai Bir"ricii qi al re[aiului", bintuia dintr-un-capItin altul al domenii-lor sale, stabilind planuri pen-;;"-;;i iiezdri, indicind iocurile cele mai -potri-

"ii. p.nti" lanuri qi vii, interesindu-se de cele mai*;i"'"t. detalii folosind in acest scop orice prilej'Din proprietXqile de la Essonnes, d9 91emplu, nur5mXiese mars lucru in urma unor indelungate ja-

furi la care se dedaserX Conlii de Corbeil, c-u ex-

..pfi" """i mici capele in ruinl cunoscu-t; sub nu-*!tl d" Notre-Dame-des Champs, unde rp€ ve-

.tti"t "tt"t nXpXdit de b5lSrii p5qteau- in voie.ca--

ore si oi". lntr-o bunX zi i s-a adus la cunoqttnlair1tp"g.1 ci pe-vechiul altar au fost gXsite lumi-narr aprrnse 91 ca oameni bolnavi ili-gisiseri acolo

E*iairit." intr-un chip miraculos. Vizind pe datice qansl i se oferea lja transferat acolo pe -supe-.Lt"t U.t"6e - ,,un om de o mare cucernicie gi

a" " ti*otitate admirabili, deqi nu prea erudit" -i-o..u"8 .n doirpt.".ce c5lug5ri. S-a reparat bi-,"ri.", s-au inXllit niEte chilii, s-a plantat vie,

3G;;' p"ti"Jt-t.j la dispozilie pluguii, pr.es-e ,qe

vin, vase rituale, veqminte, Ei chtar $r o mlca Dr-

Uii"t .8; i i" .lti"i ani locul se dezvoltase in-,i-"it lit.i, devenise echivalentul medieval al unuisanatoriu infloritor qi autonom.

ilI. Extinzind ti aducind imbunXtXliri de acest

f.l a"*."iilor ei. periferice, S-uger a-^creat bazap-el.rtru o reorganizare profundX- a Ministirii in-safl.

DuoX cum ne amintim, Saint-Denis a fost ,,re-formiti" in II27, qi aceastX ,,reform5" a atras

dupX sine vestita scrisoare de felicitiri adresatl' de

si.'g.tn"rd, scrisoare la care ne-am referit piniacum de douX ori. TotuEi, aceast; scrisoare re-

prezintd mai mult decit expresia unei satisfaclii

cucernice. Ea marcheazX sfirqitul unei campanii

eoptite - :",': l: L:iJl.flilffif";::::,,{r41"fis:rte se Pare de bt'Hi"itii"-'ii lr*i"i-'""airii d'' p1"' culorile

ffii}i h'r*ii"'.Tti;d*- *':'ffii +#:;;"ili'i-;" lu* niii un dubiu.asuora tap-

;i'i?"^#;;'' ;-"dil'p;"n'"" .obiectul indig-

nlrii sale: ,,Fervoarea ttio' t"tt'nici gi-a indrep-

tat critica ,p," "'oiiit" "o"tot -ti -.nu 'spre

acelea

iJ Li"g;tiiit ""Eiii'

-au fost indigna-qi de exce-

sele voastre I ntt 'd"

"it tttottdii-cXlug5ri' Ne-

;';;;;;; ionii"tilo' voqtri s-a -ridicat impo-

ili::"H;'i-;i^ ;,T^; n'ri'i;"i'ii' -Voi singur- aqi

i;il"bil;i.l"a"t'i;iir"'-1o'' N.' trebuie decit

sX vi indrep,"ti pu'i"i"" 9i no va. mai rimine ni-

mic care si ofere n;G;i J"f"*"iti' In fine' de vX

""r i''.rii*u"' to*

-

Ti:?f:?#i" J " ;:: :11". ""

r"',1pune caPit tuturcunicul lucru care';t-;;;; i" *ist"tt' ideea cX

n#qi{":-li l':*r :iJ' ;:i'lTli: ::t!ii:.:i.-tt ffitH.ilr;itft"i'iii'ir"' -"oi"i si "riadXusat chia, lucru'i^ p"'-t"t" pe bunX dreotate le

o,rte,i pretui. alt'ii^tlti tt oit" ar mai putea fi'd.-r, d. l"ndi i"""jplttttir"-ai"ire stmeni daci

L*-uli.i-ii*Ji"*'qi neaqteptati. a atitor oa-

;;;i'iGi; in fond, opera Domnului).nu este con-

:ili"HT'i;;;i';;'d'"icX de cea- mai inalti pre^-

il;i;_-b:j:j"'1"1"'l;",11"*;fj*1.,;T":il'j':unur Pacatos - (

;;;b""i; ; intreagX consregaqie?"-. ..Astfel to"t. lut'*tilt ;J a se fi ljmpezit in pri-

vinta lui Suger care'- -_ Ei urlnea'? :" calambur

;;"ii ;;;" ii-po"'" fi iertat chiar' si.urrui sfint -

h$f"T'* ?:" :3tlri:rlk ""44 li:';niil:gu sitorilor. P 9' .

J;tt lry::-,"'l:b,'li'iii."?' offi -iard sugereaz1" loatte drstrnct- ca tn;;il t"";; depi"de de modul in care se va coln-

n.rta Suser' u #?r"- ii" "tmi ajunge la -pXsul

i#':'."t?;i] h*i"""" lui Etienne de Garlande'

seneqal al lui Ludovic Cel Gros' care' imbinind o

163 'ii'Jir" T;"];i i" ;;.'i.t;u o influenqi chiar Ei mai

tIiFI|.

162

pare f1 Curte, repr€zenta o barierX insuportabiliintre Abatele de Clairvaux qi CoroanX.

Nu qtim ce rispuns a dat Suger - mai in vir-st5 cu nouX ani decit St. BernJrd - acestui do-cumenr uluiror; dar din desfiqurarea evenimentelorafl5m cI i-a inleles semnificatia. Cam pe la sfir-gitul aceluiaqi an, It27, Etienne de Garlande acdztt in dizgragie. Degi a redobindit o serie de fa-voruri dupX aceea, nu gi-a mai redobindit puterea.Iar la 10 mai 1128, ,,abatele de Clairvaux s-aaflat pentru prima datX in relalie directl qi ofi-aald, cu regele Frangei": Suger gi St. Bernardajunseser5 la_ un acord. Dindu-qi searna cit riu iqipot face ca duqmani - unul drept consilier al mo-narhului, qi ce1 mai influentX putere polidci dinFranla, iar celilalt mentorul Sf. Scaun si cea maiinfluentl forq5 spiritualX din Europa - au hotXritsa devlrla pl'retenl.

Incepind cu aceasr; datX St. Bernard nu maiare decit cuvinte de laudX penrru Su{er_ (degi

_ap;str-at o oarecare tendinlX de a-l face" raspunza-tor de comporrarea reprobabilS a altora qi^intr-oanume ocazie l-a rugat destul de maligios pe ,,aba-tele bogar" sX-i dsa ajutor ,unuia s5rac';). Ei secomplimentau reciproc recurgind la formule deadresare precu-m ,,,uestrA Swblimitai' , ,,vestra Mag-nitudo"

-sau chiar ,,sanctitas aestrao . Cu pulininainte de m_oar,te, Suger gi-a exprimat dorinia dea vedea,,chipul-angelic'al lui-St. Bernard qi afo.st gsn561rt printr-o scrisoare edificatoare gi ovanifram5 preqioas;; dar mai mult decit orice, fie-care s-a ferit cu griiX sX se amestece in intereseleceluilalt. Suger a rXmas in strictl neutralitate cindSt.- Bernard i-a persecutat pe eretici sau a numitepiscopi qi arhiepl.copi cam unde .i -s.-a nXzXrit qinu a intreprins nimic spre a impiedica cea de adoua CruciadX pe care

-insX a a-rut destulX clar-

viziune sX o dezavueze. La rindul sXu St. Bernards-a ablinut de la alte iegiri fulminante imporrivaMtnistirii Saint-Denis Ei nu si-a m,ai revizuit nici-odatl interpretarea optimistl asupra convertirii Eireformei lui Suger, indiferent de importanla pecare au dobindit-o ele in realitate.

Firi indoiali cX Suger a fost om cu frica luiO"*".r""-i" *i..uqi m"SsurX in care era orice cle-

ric credincios din secolul siu,.9i a mantestat emo-

;iil. ;;;;i;ii. f" ocariile porivite,^,.,icildind in la-

lrir.,i' piutta de pe moimintul Sfiniilor Martirii"i*i. Gii ai" .o*utt la o vreme cind regii se

l-i"*""it in fata unor relicve sacre 9i plingeau

iitl i.ti".te la inmormintiri.oficiale), sau com-

"oiiinait-t. cu ,,evlavie plinX de voie buni Ei voie

[""i'tU* J. "ut*i. la sXrbXtorile luminoase ale

CrXciunului qi Pagtelui". Dar nu s.-ar putea spune

d " it.i"t printr-a convertire similar5- celei a cle-

;;J-;;;d"tt m"t..linu!r 3e. care. St' Bernard

i-"""itt"a" p"ttu" sa Ia Ministirea din Clairvaux'.*rt"a"-f dfir serviciul Arhiepiscopului de Maien-

,, """-..t.i

a propriului frate af sJintului, GtI'#rft;lil* pi.i iubita sa sogie qi cei.doi copi-

i"ri'-EXr; i""doi"l; ci suger a .pus-

cTpdg^Tult-o.r

abateri de la viaga monahali in cadrul Minasttrtt'D;;;"i;lt ca sigur, n-a tnansformat-o intr-uni-".^i"'.*"-,nia-"""t"i. si nu aibi- acces la Lica-;;i D;;;lti", u.,d. osi nu le fie ingXd-uit cu-

iiosilot sX se -apropie

de obiectele sacre"' -unde

;,tx;;;" -ii

t ir'"t"ie perpetui de toati agi,tad.a

laici sX oblige mintea sd medrteze asupra treDurr-

lor cereqti".In piimul rind, reforma MinXstirii.,Saint-Denis

"rt'" 'iort atit rezultatul unei schimbXri nea$tep-

tate in sufletul cilugirilor, ctt a unei re-educiri

"6iL qi bine gindite. Acolo unde St' Berniard vor-

beqte de ,,co"nvertirea unei intregi congrega-tii"'

;;;, i"t;:un chip ce-l caractetiTe-azi', se felicitipe"sine pentru a ii ,,restabilit lelul Ordinei sacre

;; ; ;"i. paqnici, l;.; t;tttttttXri qi frimintiriirintr. citusiii, degi aceqda nu fuseseri obiSnuigi

i,, o tr.*.n"ea disciplinX". in al doilea rind' deqi

reforma punea capii unei risipe 9i dezordini fla-grante' ." .r" departe de a tealiza, sau de a-gi pro-

ion. *ic"r, ..rrl care si semene cu idealul aus-

i.r d. viaqi monahali al lui St' Bernard' Aqa cum

s-a m,ai menlion"t, Saint-Denis a conttnuat sX-i

165 ofere Cezarului ceea ce se cuvenea Cezarului' qi164

!_ll-

I

rI ^:..'is, ti. Y,I:i::ky

Erwin Ponofsky

art&s1sennmificatie

Troducere de

$TEFAN STOENESCU

Cuvint inointe deMIHAI GRAMATOPOL

EPITURA MERIDIANEBUCURE9TI, 1980s'trrile

FO=arlaid:etr'e.