Tanarifal\-l l\--lll\-

textMARIANA PASCARU

fotografiiFLORIN ANDREESCU

5 H UTTERSTOCK

ha4iALEXANDRU STANESCU

@2019 Ad LibriIe Jfax: A21 212.35.67 ,021 21A.aA.64,tr' : A21 61A31 .921

e mal:ad bri@adlibri.ro

www.adllbri.ro

lrww.calator-pe-mapamond.ro

Toatedreprurile as!pra prezentel ucrariapa4in ed turiiAd Libri

Rep.odLrcerea integral; s.u pa4ial; a texteorsau lunraJiilor

este po5 bil; numalc! acod! preaabilscrlsa ediluiiAd L bi.

Edit! ra lncea rd $ ofere cititori or $i informalii comp ete tladuse a z.sLrntem tot!9 coniiienlicd inlre momentu publicirli

acestli g h d ti ce al c! mp;rdrll lui pot apirea d v€rse modific;r

dle datelor prezentate Ne cerem sclzepentru eventlaeeinadvertenle !ile guntem recLrnosc;tor t]rtlrror ce orcare nil€

vors€mnala Or ce alte obs€rvalii 5i nlormaliinoicu priv r€ la

sublect! ghidu !l de fali vor li cofsld€rate bine venite.

&< erea crP a s ibriokii Naliona le '

nomtnieiT.ne'itu / texr Mr aia PaQtur folo Fror o aidrcefl, shure6ro.l.

htJ:AreEndrusdnes.u Bu.urc$ AdLi$,l0rq

.trnetu,Ad.idtu karogr)

LEGENDA SIMBOLURILOR

Eadresa / loca izarea

fl numirul de telefon

B proqramul de functionare

@tax6 de invare

Qlmijoace de transport

> trimitere la pagina cu prezentarea deta iati

Cu prins

I Sudulinsulei

I lnsula La Gomera

I Recomandiri

I lnformalii utile

I lndex

I

T

Patoisodelsol 5lntroducere 6

Rep-"re istorice B

Cele rnaifrumoase I0 locuri din Tenerife 10

Cele mai interesante 10 experienle dln Tenerife l5

Santa Cruz deTenerife 23

La Laguna, MasivulAnaga gi nord-estul insulei 41

Valle de la Orotava ti Parque Nacional delTeide 59

85

109

117

129

136

ru

ffiHI

I

3-20milioane de aniin urmiFormarea arhipelagului canarez inurma maimultor eru ptii vulcan ice.

Secolele IFla.Chr.Sosesc lgwonciyen, primii locuitori aiinsulei, pe care spaniolii ii vor numiGuonchei. Originea lor a r;mas pan;azi lnviluiu in mister, deti istoriciitind s; creadd d erau de originenord africani, dup; cum indicd !inumele berber.

1312Navigatorul genovez Lanzarotto/Lancelotto Malocello redescoperiinsula Lanzarote, pe care o boteaz;dupb numele 5;u.

1340Navele spaniole ti portughezetrimise sd investigheze insulelecanareze rapoteaz; c; sunt locuitede un popor de pistori - 6udr.heJ,care duc un trai primitiU depafte deorice contact cu lumea civilizat6.

1402Nobilul Jean de B6thencourtdebarcepe Lanzarote, de unde va incepecucerirea spaniol; a arhipelaguluicanarez.

1492Cristofor Columb trece pe lenq;insula Tenerife in timpul primeiexpedilii spre America ,i asis$ la oeruplie a vulcanului Teide potrivitmdrturiilor sale.

1494-1496Alonso Fernendez de Lugo debarcipe coast; in zona capitalei de azisanta Cruz ji invadead insula

Tenerife in numele Regatu lui Castiliei(Reino de Castillo). Pe 31 mai 1494este invins de Grdra,,res la Acentejo(La Matanza), dar pe 25 decembrie1495 i;i ia revanta 9i ii cucere$tedefinitiv. Tenerife este astfel ultimainsulA din arhipelagul canarezcuceritd de spanioli.lnsula intrd subcontrolul Coroanei Castiliene dinfebruarie t496

Alonso Fernendez de Lugo esteconsiderat fondatorul omselor 5anCrist6bal de La Laguna,5anta CruzdeTenerife giSanta Cruz de La Palma.

Se(olele XVI-XVllSub stepanirea spaniolilor, care faccomert cu sclavi, insula se dezvoltadin ce in ce maimult.

1657Flota Reqal;,subcomanda amiraluluiRobert Bla ke, ii zdrobette pespanioliin Mtblia de la Santa CruzdeTenerife;confl,ctul face parte din R;zboiulAng lo-Spaniol d in 1654-1660.

1701-1714Fondarea lJ n iversit;tii din La Laquna.

Fofo: Cu.entea tpanialA, ilunnft de piduile murcte din ctAdnea patlamentutDi Canoretot din 5onta Ctuz

R"p"r"ir,ori." I

1706lJortul Garachico (>96) de pe( oasta vestice a fost distrus aproape{ompletin urma catastrofalei eruplii,l vulcanului Montana Negra, in lunarnaia anului1706.

1797lrr fruntea puternicei flote engleze,,lniralul Horatio Nelson incearc; s;( (cereasd Santa Cruz de Tenerife.Atacul seu este respins de generalulAntonio Guti6rrez de Otero y\,rntayana in cursul noptiide 25 iuliel7'97. Soldafii enqlezi capturati aulost crulali prin generozitatea cava-['reasci a guvernatorului spaniol,(,rre i-a eliberat, diruindu-i fiec;ruia{;rte o sticle de vin local ti o felie de

l)liine. Amiralul Nelson a platitins; un

t)refqreuin aceasti b;t;lie, o salvb detun smulqAndu-i un brat.

1852llr urma unei hotarari a reginei1\abella a lla, lnsulele Canare cap;te\rdtutulde zon6 de comert liber.

r 8s0-1900\,ir;cia ii determind pe mullilocalnici,,,i emigreze in America, in ciutareaUruitrai mai bun.

1890IrLroducerea de cdtre britanici a

i ulturii bananelor, pentru a inlocuiindustda trestiei de zah;r, carerkrminase pdnd atunci exporturile,ifs; intrasein declin.

1913( arstiltirca Cobildo lnsular -{J!vernulinsulei.

1927lnsuieleCanaresuntimpirliteindou;

lxovincii: una de vest (cuprinzendlcnerife, La Gomera, La Palma 9i El

llierro), cu capitala la Santa Cruz delcnerife, ti una de est (cuprinzend(;rirn Canaria, Fuerteventura $i

Lanzarote), cu capitala la Las Palmas

de G.an Canaria.

1936Generalul Franco, numit comandantmilitar al insulelor Canare, initiaz;din Tenerife lovitura de stat care vaduce la izbucnirea Rdzboiului CivilSpaniol (1936'1939).

1959Primele zboruri charter aterizeaza inTenerife. Valuri de turitti invadeaze

in deceniile urmatoare insula, caredevjne una dintre cele maj popularedestinaliide vacanld.

r982lnsulele Canare devin regiunea utonomd lc o m u n i d a d a u t 6 n o n a) incadrulSpaniei.

1995Dupd intrarea Spaniei in UniuneaEuropeanS, in 1986, pentru lnsuleleCanare va fi negociat un statutspecial, pentru ca 9 ani mait6rziu sifie integrate de asemenea in UE, cupdstrarea unor importante privilegiiin privinla taxelor, motiv din care Si

azi prelurile la bduturile alcoolice $i

lig;ri sunt mult mai mici dec6t pe

continent.

2002Adoptarea monedei euro de cetrelnsulele Canare.

2006Crefterea num;rului de imigranliilegalidin Africa.

2007,2012lncendii de anploare afecteazdpbdurile de pe coasta vestici, apoipe cele din provincia Santa cruz.

2019Alegeri pentru desemnarea celuide-al zecelea Parlament al Comu-nit;tii Autonome a lnsulelor Canare.

{

I

Rt;

tu*&

\

(

Tenerife

Santa Cruz deTenerife > 23

in Santa Cruz - el corczdn de Teneife(in ima insulei Tenerife), totul vorbettede bogata moqtenire coloniaE l;satide spanioli. Aici domnegte o cu totulalti atmosfer; decat in sudul insu

lei, preponderent turistic. Capitala,

cu piele elegante, strdzi pietonale

inlesate cu pub uri, cafenele ti ma-

gazine de top ti parcuri cu vegetalie

exotic6 subtropica le, ad;postegte cele

mai importante instituiii, monumente

ti muzee de pe insule. lMuseo de la

Naturaleza y el Hombre, cu o interesan

$ secflune dedicat; cultutii Guanche,

unde puteli vedea mumiile primilor

locuitori ai insulei, ti TEA (Tenerife

Espacio de las Artes), un centru cultu-ral care ii aduce un cuvenit omagiu lui

oscar Dominquez, unul dintrecei mai

importanli artigti suprarealiSti spani-

oli, sunt doud dintre atracliile de top.Din 2003 in zona coastei, la doi pati

de port, ti a fecut aparilia o realizare

a arhitecturii moderne - Auditoriode lenerife,,Aden l\4artin'j creaJia lui

Santiago Calatrava, azi una dintre

emblemele insulei. Santa Cruz este

asociate cu cel mai renumit Carnaval

din lume dupb celde Ia Rio deJaneiro,care aduce in capital; timp de aproa-

pe doue $ptemani, in luna februarie,

o explozie deculoare giveseiie.

San Crist6balde La Laguna > 47

San Crist6bal de La Laguna, prima

capitale a insulei, de la intemeiereaei pan; in 1723, este ti primul

exemplu de orag nefortificat, al

cirui plan urbanistic a constituitmodelul pentru aiezSrile fondate deco lon iJtii span ioli in Americi (Habana

Vieja/Havana Veche, din Cuba, Lima,

din Peru, cartagena de lndias,

din Columbia, ori San Juan, dinPuerto Rico). lnclu$ in PatrimoniulMondial UNESCO din 1999, La

Laquna prezintd un interesantprofil arhitectural, caracterizat prin

imbinarea elementelor gotice,

Mudd]'dr, renascentiste, neoclasice,

baroce 9i moderniste. catedrala

Fo]ot Mu\ea Lle ]a Naturalezav elHantbft.santa CtuzdeTenetifc t t l.l'\8!t.ane5 Laa ota\o

Cele mai frumoase 10 locuri din Tenerife

ldapostette mormantul fondato-r!lui insulei, Alonso Fern;ndez deIugo, in cl;direa Primiriei (Ayunta-rniento) este p;strat steagul pe care(onchistadorul l-a infipt in p;mentulrou cucerit, iar in biserica Nuestnscnora de la Concepci6n, una dintre( ele mai vechi de pe insul6, au fostl)oteza!i, intr-o cristeln i!e de secol XVI

,rdus; din Sevilla, ptimii Guanches,(lLrpe ce au fost cucerili. Casa Lercarg,) splendide retedin!5 coloniald de,,rcol XVl, g;zduiette un fascinantrrruzeu dedicat istoriei insulei. La

,rquna este si singurul centruu n iversita r din Tenerife, drept urmareviita culturale tivia.ta de noapte suntr1(,opotrivi de bogate Jianimate.

Loro Parque, Puerto de la Cruz

o atractie indr;giu deopotrive der1' mici !i cei marj, Loro Parque, !le unul dintre cele mai colorate

l) rrcurizoologice din lume. Pe langi,ii 4.000 de papagali, complexulIiclude un impresionant Pinguinariu(lt,nguin Planet), unde au fost,\onstituite condiliile de mediu,lir zona antarctic;, precum ti un,l{ lfinariu, un centru marin, o pester;

cu lilieci, o colonie de qorile etc.Cadrul vegetal este gi el spectaculos:exist; o zond cu 8.000 de palmieri,o minUunglS, un parc cu arboridragon, o gr6din; de cactuti 9i ogddin; de orhidee. Reclama acerb;\Laro Parque, EI "mus( de Canorios)pe care ti o face in toate collurileinsulei la tnnsformat intr-unadintre cele mai populare atracliiin dndul familiilor cu copii, dar nuuita,ticA nu este sing u ru I obiectiv dinselecta statiune Puenode la Cruz, pecare vi recomandem s o explonlipe indelete. Plimbarea ve va oferi omullime de surprize, de la privelittide vis asupra Atlanticului la gr;dinitropicale de poveste (sitjo Litre,Taoro, Ri5co Bello), de la un cartierpesc6resc colorat la un lido modernproiectat de Cdsar l\,,lanrique Ji de la

un port care ascunde un muzeu dear$ modern; la un centru vechipur

ti simplu incantdtor.

La Orotava > 69in acest origel fermec;tor, totul stisub semnul tradiliei, inserau catse poate de firesc in viata de zi cuzi. Cea mai admirate dintre casele

tradi(ionale in stilcanarez din secolul

,l

It\

(

!

Tenerife

al Xvlllea este casa de los Balcones,

ale c6rci balcoane din lemn dincurtea interioard sunt adeverate

bijuterii; clidirea adSpostefte la etaj

un muzeu, iar la parter - un magazin

9i un centru mettetugiresc. De la

casa del Turista (sau Casa lvlolina)

ti Ca5a Lercaro Gau Casa Ponte

Fonte) puteli cump;ra obiecte deartizanat de calitate, pe cand l4useo

de Artesania lbe.oamericana deTenerife (l\4AlT) oferd o incursiunefascinantd in universul mestequ-gurilor, atat canareze, cat ii americane.

Cea mai frumoasd tradilie a oratuluieste cea a covoarelor din floriji nisipvu lca n ic in diverse nua nle (d/fombrds),

agternute pe str;zi cu prilejul

*rb;torii Corpur chtisti (>71), la

60 de zile du$ Pa9ti. Acestei tradiliiii este dedicat un muzeu special -l\4useode Las Alfombras, pe CallesanFrancisco.

Garachico > 96

ingropatsub un strat de lavi in urmadevastatoarei eruplii vulcanice din1706, Garachico a reugit s; renascidin propria cenute, fiind reconstruitpe mica peninsuld formata de valulde lavi solidifcatd. Si-a pierdutstatutulde principalul port al insulei,

ins; a devenit una dintre cele maifermecetoare localit;Ii din Tenerife,

ceci a mizat pe reconstituirea fideld

a arhitecturii originale ii p6stmrea

autenticitalii, in timp ce restul

oragelor s-au l;sat prinsein t;v;lugulmodernizirii. Ca un memento al

erup-tiei au remas bazinele naturale(piscinas naturolesJ lotmare pe fabzede limbile de lav6: azi sunt foartepopulare in rendul celor care vor sd

facS o baie in Atlantic la ad;post decurenli. Un traseu circular (PR TF 43)

cu lungimea depeste 17 km tiduratadeccaTorev6 poarteinimprejurimileoragului, pen; Ia craterul vulcanuluichinyero, de-a lungul unor peisaje

peiolite pres;rate cu /dpll/i (pietrit

vulcanic). Evenimentul care a marcat

a$tragic istoriaoraSuluiestereadusla viaF in cadrul unui festival cu

multe artificii, organizat o dati la

5 ani, in prima $pt;man; din lunaaugust; urm;toarea edilie va avea

loc in anul2020.

Candelaria > 103

Centrul spiritual al insulei, Cande-laria, un oretel aflat Ia mai pulin de20 km de capitala Santa Cruz, este

asociat cu sculptura Sl Fecioare

Maria, descoperit; de Guanches

'ttrt,' \ t to l\llilendtio, l.ad de Lo\ Vinat Dt eaptat Stotutle t eglat Guanchet aondelaia

Cele maifrumoase 10 locuri din Tenerite

Uilr o pettere de pe plajb in 1392,,r 100 de an' inainte de venirea{{nrchistadorilor 5panioli. BAttinatii,i(l confundat o cu zeila SolariI lr,rxiraxi, iau dedicat un sanctuar

ir ,r! inceput 5; i se inchine: aceast;lilimplare a stat la baza legende;

l[, care au raspandit-o mai apoi,l),rniolii, potrivit c;reia guantii,lll fost creltinali inc; dinajnte,l| venirea lor. Din 1599 Nuestrc\ toro de lo Candelaia este sfenta

t,,rlroane a insuiei (51 a intregului,irhipelag), iar pe data de 15 august1ll i de rinelfelios vin in pelerinai la( Ddelaria. Pe latura dinspre oceanr l)laza de la Patrona de Canarias,

|,rl(r din fala catedralei inchinate',1. Fecioare, vegheazi melancolic.l,nuile din bronz ale celor nou;rrrt,r.eyes (regi guanti> 7).

l)raqo Milenario din lcod de LosVinos > 99( , l mai betren arbore-dragon (Drd

tr1\\o draco) din arhjpelagul cana-r,,,, Drago Milenario este vedeta,,r,rlelului lcod de Los Vinos, de peL'r\ta estice, asaltat in fiecare an derri d€ turigti care bat drumul pen;.r, idoarca sAvadd cu propriilorochi.i,,\lst; minune a naturii. 5e spune

despre acest copac cu in6llimeade 22 m ji diametrul de 10 mce are 1.000 de ani(ba chiar3.000 deani, dup; al,tii), ins; precizdm cd nuexista vreo analiz; oficiald care sE

confirme asta.ln general, un arboredin aceasta specie atinge versta demaximum 800 de ani. Dragonierul5e remarcd prin coroana in formdde umbreli ti prin conglomeratulde trunchiuri care incep 5; se

ramifice abia cend arborele a.iungela maturitate, dupa 10 15 ani. O altaparticularitate a acestui copac esteseva dtinoase de culoare purpurie,numit;,,sangele dragonuluil desprecate veahii GudnaheJ credeau a; areputeri tA mdd u itoa re.

SatulMas<a > 95Frumuse,tea 5;lbatic; a c;tunuluiMasca, cocoJat pe un pinten stancosdin mUlocul MunteluiTeno, in vestulinsulei, a devenit mai accesibil; decand a fost construit drumul ingustcare terpuiette in curbe stdnsede'a lungul a 5 km, lncepend dinSantiago delTeide. Legendele spunci situcul risiplt printre culmi, careaziare 100 de locultori, a fostc6ndvao ascundtoare a piralilor. Undevajos sclipesc valurile Atlantic!lui.

R

TI

''1

il

I

mffiSanta Cruz de Tenerife

Zona nordicb concentreaz; mottenirea istoricd ti cultural; atet a guantilor, cat gi

a coloniitilor spanioli, asadar este de neocolit dac; dori,ti si inlelege.ti adev;ralul

spirit al insulei. Aici se g;segte Santa Cruz, care este nu doar capitala insulei, ci a

intregului arhipelag canarez, alaturide Las Palmas de Gran Canaria, rolconfirmat de

faptul c; ad;posteste sediul Parlamentului lnsulelor Canare.

Situatd la altitudinea maxim; de 750 m, intre un golf de pe coasta Atlanticului 5i

inverzitul l\4asiv Anaga (> 44), Santa Cruz este legat; prjn insutinumeleseu\Sfdnto

Cruce) de conchistadorii spanioli, care, avandu I in frunte pe Alonso Ferndndez de

Lugo (1456 1525), au debarcat pe coasti i^n anul 1494, i au alungat pe Guanches

ti au instalat un crucifix pe teritoriul nou cucerit. Crucea respectivd este p;strat;

aziin biserica Nuestra Seiora de la Concepci6n (> 29), iar steagul spaniol infipt

in pdmAntul insulei poate fi vdzut in cledirea Ptirr]atiei (Ayuntaniento) din oratul

La Laguna (> 47), care a fost prirna capitala a insulei. Santa Cruz, care a cdp;tat

statutuldecapital6abiadinlT23,areinprezentopopulaliede222.643delocuitori.

5e remarci prin atmosfera relaxat;, cu multe parcuri cu vegetalie subtropicald ti

strazi comerciale animate, cu restaurante de top. Oferta cultural; este la in6llimei

veligAsiaicicea mai mare concentrare de muzee dinTenerife, ca s; nu mai pomenim

de Auditorio,,Ad6n l\4artin';deja prestigios la scari mondialS.

Santa Cruzestetotodat, portul principaldinTenerife,asigurand leg;tura cu celelalte

insule ale arhipelagulului, precum ti cu Peninsula lberic;.

'ANTA (RUZ

I)E TEN ERI FE

I'LAZA DE ESPANAV i ,rflatiin cea mai intinsA pia!; (5.000 m'?)

, iri,rrhipelagul canarez.Situatdin imediatart,ropiere a portului (probabil zona cea

lranzitat; din Santa Cruz), Plaza de| '. r,rna asiguri conexiunea intre acesta, !rizie pietonale din centrul oratului.

^ (a element definitoriu un imens lac

l.ialcu o fentini arteziandin miloc-,lrLrllat in 2008 ca pafte a indrazneluluirii,ct conceput de firma elveliana de

rr{rcture Herzog & de Meuron pentru\/ l,rlizarea zonei.

Piata a fost amenajat6 in 1929 pe

locul Castillo de San Crist6bal {1577),principalul bastion din sistemul defensival oratului, menit sd apere GoJfll SantaCruz de atacurile piratilor. Din fortificatiilede odinioare s au p;strat doar fundafile,expuse intr un tunel de sub piale. Spaliularatd ca un mic muzeu (gLuni, l\4ier-Vin:

1018, Samb DLrm: 11 19 G) Gratuit);nu ratali a5a numitul El Tigre, micul tuna cdrui salv; de foc i-a smuls amiraluluiHoratio Nelson bralul drept, in c!rs!l uneiambuscade de pe insul6 (> 9), din anul

Ten6rife

\(

I

1797; firette, este maidegrabi o legende,pentru c; nu existe dovezi istorjce c;tocmai acest tun a provocat respectjvulaccjdent, deti nici unul dintre localnicinu pare si 5e indojasci de autentjcitateafaptului. Numele fortului este p;strat deCalle Castillo, principala stnd6 pietonalicare se desprinde din pia_ti, anjma€ tifremdtdtoare la orice or;, pentru cd estem;rginit; de maqazine Sicafenele.

Monunento a los Coidos este un omagiuadus eroilor locali cazuli in RSzboiul CivilSpaniol (1936-1939). Are forma unuiturn in form; de cruce, cu un punct debelvedere (mirddor) in varfi baza esteacoperiti de basoreliefuri, sub ea se afl;o cript; qoal;, pe o lature puteti vedeaalegoria Patriei suslinend un erou tifiguraVictoriei, ca aluzie la succesul expediliilormaritime, iarin fal6 stau deveqhe doieroisprljinili in spad;, ca simboluri ale valorilorcivice$imilitare.

Pia.ta este dominatb de sobrul Palaciolnsular de Tenerife, sediul autori$jjiadministrative a insulei (Cabildo lnsularde Tenerife). Falada clidirii ridicate in stilArt Deco intre 1935 ti 1940 se remarciprin turnulcu ceat cu inillimea de 50 m,

adrugat in anii 1950, care a devenit intretimp unul dintre punctele de reper aleoratului. Perejjj Sal6n Noble, cea maiimportantd sa16 a cledirii, sunt acoperilide picturi semnate de Jos6 Aguiar {1895'1976), cate a reprezentat diverse scenemitologice sau din istoria insulei (Zeilo cufructe, Na,terea insulelor, Apotilio Fecioorei

de Candelaria, Crcttinarca indigenilot etc,).

AstSzi, aceste picturi cu suprafata de200 m'z fac pane din "endul Bienes dehtuft s Cu It u rcl (BIC) - patrimoniul protejatalinsulei.

Jost l\4onurnenta a lat Cdidas

tJna dintre principalele distraclii ale(,k)r caretrec prin pia!;, turiStiti localnici(ft\)potriv;, este d se fotoqrafieze lAnqd

im(,nse e litere cu in;llimea de 1,4 m tillllqimea de 11,1 m, alc;tuind numele0r,rtuiui SANTA CRUZ, care se promoveaz;tn d coqz6n de Teneife (,,irima insuleil,r)crife").

PLAZA DE LA CANDELARIAV|nind imediat in prelungirea Plaza delrt)Jna, aceastd piati, cunoscut; inilialr,r l)lrza Real sau Plaza de la Pila, a fostr,{l{rnumi6 dupd ce aici a fost instalat inl//8 rnonumentul Triunfo de la Cande-hda un obelisc din marmur; albi de( ,rrr,rra inchinat Fecioarei Candelaria(> 103), patroana insulei. A fost d;ruitrn,riului de neguldtorul ti navigatorul donll,rtolomd Antonio Mdndez Nlontai65(lol el ridicase aici, in 1759, Cruz de[,,l,lnnol). srrejuit la bad de statuilen patru Gudnches, biltinatii insulei,0lxliscul sculptat de Pasquale Bocciardor,\t('incununat de o sculptur; a Fecioarei

M,ria, !inandu-lpeun bral pe Prunc, iarcur r',r .rlta man; in;tend o l!menare.

I ste mai mult decAt un loc de tranzit,r\lr, un loc de dbave, c;ci in perimetrulr,l vr,li gb si ba ruri ti cafenele, ba chiartiunIr,r{lazin de artizanat (artesonia), in cate

I r(Ji 5cotoci dupS suveniruri.Palacio de la Calta, ridicat intre 1721

, l/52 ca retedinF a cipitanului l\4atias

ll{xlriguez Carta, combini intr-un mod,lr Ilonios elemente arhitecturale neoclasicer lr (ce baroce de tip canarez. 5e remarcd

ln I fafada din piatr; - un element singularlr rirndul cl;dirilor de 5ecol XVlll de pe

Ir,r]l;. in interior, ies in evidenF cele doui[ll(.fse potios tipic canareze, mdrginite de(t,rloii, pentru care s-a folosit din beltug['r[]ul. Aceasta a fost prima cledire din orai|,,( risi pe Lista Monumentelor lstorice,

ir 1947. A addpostit de-a lungul timpuluill,rnco Espaiol de Cr6dito, capitania{i'neral de Canarias 5i Gobierno Civil.

tl| curand, Prim;ria a anunlat ce va fir,',rbilitat, urmand s; ad;posteascd biroulr l irformare turistic; al oratului, la primulriivr, iar la etaj, Muzeulde lstorie.

Comavol de sontd Ctuz de leneifewww.carnavaldetenerife.comin fi ecare an, in luna februarie, inainteaintrdrii in postul Pattelui, Santa Cruz

de Tenerife g;zduiette un carnaval

flamboaiant considerat al doileaca amploare din lume, dupa cel dela Rjo de Janeko. Timp de aproapedou; septemani, capitala se umple deculoare ti ritmurifrenelice ti peste unmilion de oameni se ingr;midesc s;ia parte la aceast; explozie de bucurieFestivitAlile debuteazi miercurea,

cand este aleas; Regina Carnavalului,

in cadtul Galo Reind; candidateledefileazA pe o scen; imensd cu

suplafala de 1.200 m'?, purtand costu-malii care de care mai fanteziste timai extravagante, pregatite inci de lafi nalul Carnavalului precedent, intr-atatsunt de laborioase. De fapt pare cimai mult sunt Premiate costumeledecat purtdtoarele care abia de se mai

zeresc sub avalanta de pene, mdrgele,

mdtesu ri ti alte zorzoane. Urmeaz6 apoiintrecerea intre nuga' ttupele catesuslin spectacole de teatru popular pe

muzid, in timpul Carnavalului; acest

concurs are loc in centrul expozilionalal ora5ului, unde intrarea se face pe

bazi de bilet. in noaptea de vinerise organizeaz; o parad; fastuoa$,umaH de o fiesfd pe ritmuri de salsa

care se prelungette penS la primele

ore ale dimine,tii. l\4ai muhe comparsas(orchestre care canti muzicd congc)

asigurd fundalul sonor pe parcursul

intregului Carnaval. Petrecerile se,tinlan! in urmitoarele zile, cu numeroasespectacole de strad;, concerte cu

texte satirice (inclusiv pe teme sociale

ti politice), concefte ti numere dejmprovizalie. Climaxul festividtilor este

atinsln Ma4ea AlH, cend seljneoaltdparad; extravaganti - e/ CoJo. A douazi, de lvliercurea Cenutii, carnavalul se

terminS oficial cu ceremonia Entieto de

lo sadina,,)nq oparca satdineiiSardina,sim bolizand spiritului Ca rnavalulu i, estepurta$ in convoifunerar prin orat apoieste arsd, in tanguirile,,bocitoarelor':