PARTIZANII DIN BUCOVINA: VASILE MOTRESCU, GAVRIL VATAMANIUC ȘI CONSTANTIN CENUȘĂ

MOTO:

„Comunismul este o pată rușinoasă pe paginile

aurite și pline de glorie ale Istoriei României”

Conform înțelegerilor dintre învingători, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, România urma să intre în sfera de influiență a Uniunii Sovietice.Mulți români-în special cei care au luptat pe frontul de est, împotriva Uniunii Sovietice-iau calea munților pentru a nu fi deportați în U.R.S.S. la munci foarte grele, de unde mulți nu sau mai întors. Vasile Motrescu s-a născut la 11 octombrie 1920 în comuna Vicovu de jos, județul Suceava, a absolvit șase clase primare, și s-a ocupat cu agricultura. Din primăvara anului 1944 a intrat în componența primei grupe de partizani antisovietici-gruparea Macoveiciuc-iar din toamna, aceluiași an, este nevoit să se ascundă în pădurile din munții Bucovinei.Motrescu revine apoi în Vicovul de jos, se căsătorește și are doi copii.În 1949 află că este urmărit de Securitate și se refugiază în pădurile din zana Rădăuților.A făcut parte apoi din grupul Constantin Cenușă, care luptaseră împotriva sovieticilor;Vasile Motrescu și Constantin Cenușă au fost condamnați la un total de 31 ani de închisoare din cauza „activităților desfășurate în spatele trupelor sovietice în primăvara anului 1944”.Se predă de bunăvoie, în urma promisiunilor Securității, și este lăsat în libertate , în speranță că îl vor putea prinde astfel și pe Constantin Cenușă.Aceasta s-a și întâmplat ulteroir,dar fără să fi fost implicat Motrescu.Constantin Cenușă a stat în închisorile comuniste până în 1964, când au fost eliberați toți deținuții politici.Este găsit spânzurat după câteva zile, foarte probabil de Securitate, deoarece Constantin Cenușă poveste sătenilor prin ce a trecut în închisori.Vaslie Motrescu a fost utilizat, apoi, ca element acoperit în cadrul grupării „Mandea”(creată de Securitate)pentru a depista grupul condus de Ion-Gavrilă-Ogoranu, care acționa în Munții Făgăraș.După cum mărturisește chiar Ion Gavrilă(acesta a supravețuit regimului comunist), Vasile Motrescu a dejucat în ultimul moment planul Securității, avertizându-i pe cei în cauză de iminenta lor capturare1.Este recuperat de organele Securității și folosit în altă operațiune de deconspirare a unui membru al rezistenței-Macoveiciuc Silvestru-în a cărui celulă de la Penitenciarul Botoșani este introdus Vasile Motrescu2.Și în acest caz se desconspiră în fața celui vizat de securiști.Motrescu este judecat și condamnat la 23 de ani și 6 luni pentru tâlhărie, instigare publică repetată și

1 Referitor la acest moment, în 1968, la aniversarea a două decenii de la înființarea Securitătii, a fost trimis Consiliului Securității Statului un raport semnat de locotenent-colonel Gheorghe Alexandru despre acțiuna de prindere a celor doi „bandiți” Vasile Motrescu și Gavril Vatamaniuc, întreprinsă de maiorul Munteanu Constantin:„Motrescu Vasile originar din comuna Vicovu de jos, după ce a trădat misiunea încredințată în prindera bandei Gavrilă din Făgăraș, care a avut ca urmare împușcarea unor informatori infiltrați în această bandă, a devenit fugar, polarizând în jurul lui alte trei elemente:Vatamaniuc Gavril și frații Chiraș(Ion și Gheorghe)originari din comuna Sucevița, Voitinel și Vicovul de jos.Aceștia terorizau muncitorii din pădure, în special membri de partid și efectuau periodic jafuri la stânele din zonă, creând o stare de spirit nefavorabilă”(vezi A.M.I..,fond D.M.R.U.,inv.nr. 7389, dosar nr.34, ff.89-96).2 Adrian Brișcă, Vasile Motrescu(1920-1958) în Dicționar biografic,A.T.,nr.4/1994,pp.217-220.

asociere contra liniștii publice.La 29 Mai 1952, pentru a treia oară, se refugiază în pădure, având asupra sa și o armă Z.B. din timpul războiului.Se alătură lui Gavril Vatamaniuc(fugar din 1948)și fraților Chiraș Ion și Gheorghe3.Vasile Motrescu, a răspândit manifeste și a contribuit la întărirea ideii, în rândurile populației din regiunea Bucovinei, că un nou război este în pregătire și că Occidentul va răsturna regimul nou instalat de către sovietici în complicitate cu comuniștii români.A inițiat mai multe atacuri împotriva unor cabane ale lucrătorilor forestieri-cunoscuți ca activiști comuniști-sau a unor stâne pentru a procura provizii și diverse alte lucruri necesare traiului în munți,lăsând în aceste locuri scrisori de amenințare la adresa regimului.Securitatea răspândește zvonul că Vasile Motrescu este agentul său, cu scopul de a distruge unitatea grupării Vatamaniuc în care era încadrat și Motrescu.Datorită persecuțiilor, familia nu-l mai poate ajuta cu alimente, iar cei mai mulți dintre consăteni refuză să o mai facă de teama represaliilor4.Vasile Motrescu, trimite autoritățior o serie de scrisori în care arată motivele pentru care s-a refugiat în munți, prezentând totodată și starea de nemulțumire existentă în rândul țărănimii din Bucovina, în fața colectivizării forțate5.Descoperit fiind alături de Gavril Vatamaniuc la 18 ianuarie 1955 de soldați ai trupelor de securitate, Vasile Motrescu nu a ezitat să tragă în cei 2 ostași care i-au tăiat orice posibilitate de fugă6.În bordeiul părăsit de partizani s-au găsit, alături de alimente, arme sau muniție și două caiete cu însemnări, precum și un petic de hrtie cu text intitulat „Către călăii Neamului Românesc”, semnat partizan V. Motrescu.Un caiet, de 38 de pagini, cu însemnările și poeziile sale, din anul 1953, este depus la Miliție7.La 30 ianuarie 1956 este condamnat pentru a treia oară-la moarte prin împușcare pentru „crima de acte de teroare”.Trădat de către Toader Șfichi a lui Ilie a Mățului, la mijlocul lunii ianuarie 1958 este arestat de către organele Securității, într-una din nopțile în care se ascundea la una din gazdele sale din anii 1955-1958:Gavril și Valeria Șfichii din Gălănești8.

3 Adrian Brișcă, O zi din viața unui partizan.III, în A.T.,nr4/1994,p.109.4 Ioan Bălan, Regimul concentraționar din România 1945-1964, București, 2000, p.265.5 „Vasile Motrescu era un excelent cunoscător a istoriei României, aprecia, în 1994, Gavril Vatamaniuc, și deseori ne oferea adevărate prelegeri pe care le ascultam cu deosebit interes”(vezi Adrian Brișcă, O zi din viața unui partizan, VI, în A.T.,nr.3?1995,p.103).6 „Motrescu a avut o pușcă Z.B.,a împușcat mortal pe soldații Ion popescu și Gheorghe Dumitrache, iar Vatamaniuc, cu un automat Daimler-Puch, pe soldatul Mihai Vălimăreanu și câinele de vânătoare Afumatu”.(vezi Ion Bălan, op.cit.,p.265)7 Caietul conținea scrisoarea lui Vasile Motrescu adresată D.G.S.S. intitulată „În cinstea zilei de 23 August aștept libertatea”, urmată de 14 poezii compuse de el în timpul cât a fost partizan:„Ascultați versurile mele”, „Răzeșii”, „Haiducii”, „Odă Bucovinei”, „Moartea”, „Traiul meu”, „Primăvara”, „Codrule drag”.(vezi Adrian Brișcă, O zi din viața unui partizan.VI, în A.T.,nr.3/1995,p.102).8 Valeria Sfichi relatează într-un interviu din episodul arestării:„În noaptea de 13/14 ianuarie 1958, pe la orele 10 seara, eram culcați.Câinele a început să latre instinstent.Soțul meu, Gavril, a ieșit afară și a văzut curtea plină de securiști. Casa era înconjurată. Vreo 10-12 inși, în haine civile, au intrat la mine în cameră. După ce am aprins lampa, m-au întrebat:-Vasile e aici?-Da.-E înarmat?-Nu are nici un fel de armă la dânsul.Vasile Motrescu , aflat în camera alăturată, a auzit toată discuția, și-a dat seama ce se întâmplă și a ieșit afară.-Unde-i arma?-Nu am armă la mine, decât un cuțit de tăiat pâine.

Deseori Motescu afirma:Eu,partizanul Vasile Motrescu, sunt executorul testamentului voievodului de la Putna, Ștefan Vodă când a lăsat cu limbă de moarte țării și urmașului său Bogdan aceste cuvinte:„Iar dacă vrăjmașul vostru vor(vă va)strâmtora prin rușinoase închinări, atunci mai bine muriți prin paloșul lui decât să(fiți)privitori împilării și ticăloșirii țării voastre, că Dumnezeul părinților voștri se va îndura de lacrimile slugilor sale și va scula dintre voi pe cineva care va pune pe urmașii voștri în libertate pe puterea de mai înainte.”Aceste cuvinte jur eu, partizanul Vasile Motrescu, că le voi ține până la cea din urmă suflare de viață9.Vasile motrescu scria și poezii, iată una:

Frați români din Bucovina E porunca strămoșească

Care sunteți nespurcați Să scăpăm de comuniști.

Îndreptațivă privirea Este datoria noastră

Spre creastă la Carpați. Să murim în libertate

Frați româniuniți în luptă Glorios neam de eroi

Nicio clipă nu mai stați Să salvăm tot neamul nostru

Singuri să faceți dreptate De cote și de nevoi.

(Partizan Vasile Motrescu, 1952). Acestea sunt fotografile facute de securitate partizanilor Vasile Motrescu(stânga) și Gavril Vatamaniuc(dreapta)după arestare.

I-au făcut percheziție, l-au legat cu o bucată de frânghie, cu mâinile la spate și ne-au luat pe toți trei”.(Adrian Brișcă, O zi din viața unui partizan.III, în A.T.,nr4/1994,pp.111-112).9 Din jurnalul Lui Vasile Motescu, din data de 25 noiembrie 1952