· participarea curii de conturi a romÂniei gt 1) din planul strategic eurosai pentru perioada...

BucureştiISSN

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2247 – 5214ISSN-L = 2247 – 5214©

Telefon: 00

Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, sector 1, cod 011948Bucureşti, ROMÂNIA

( 4) 021 3078 811Fax: 00( 4) 021 3078 875

www.curteadeconturi.ro

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Colectivul de redac :ţie

Elena Doina Dascălu

Carmen Stănescu

Doina Drăniceanu

- vicepre edinte-

- şeful Departamentului X- consilier de conturi, şeful Departamentului XI

- Pregătire profesională

ș Curtea de Conturivicepreședinte Curtea de Conturi

consilier de conturi,

- director, Departamentul VIIIșef serviciu , Departamentul I

- consilier juridic, Departamentul VII

Vasile Cosmin NiculaAttila Dezsi

Silvia Toma

Irina Ciobanu

BucharestISSN

ROMANIAN COURTOFACCOUNTS

2247–5214ISSN-L= 2247–5214©

22-24Street districteAcharest

Phone:+

LevTolstoi,1, cod 011948ROMNIA

(4) 021 3078 811

Bu

Fax:+(4)0213078875

www.curteadeconturi.ro

ROMANIAN COURTOFACCOUNTS

Elena Doina Dascălu

Carmen Stănescu

Doina Drăniceanu

-icepreof the Court ofAccounts-icepreof the Court ofAccounts

-, Head of Department X-, Head of Department XI

-

V-sidentV-sident

-

-

Vasile Cosmin NiculaAttila Dezsi

Silvia Toma

Irina Ciobanu

Counsellor of accountsCounsellor of accounts

Director, Department VIIIHead of, Department

Legal adviserTraining UnitI

, Department VII

Editorial Staff:

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 112016

CUPRINS

Pagina

3

21

CUVÂNT ÎNAINTE

5

24

33

37

54

15

9

29

AC�IUNILE CE REVIN CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI, REZULTATE DINPROCESUL DE REFORMĂ ÎN DOMENIUL ACHIZI�IILOR PUBLICE

IMPLEMENTAREA DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI A STRATEGIEINA�IONALE ANTICORUP�IE ÎN PERIOADA 2012-2015

LA A VIII-A REUNIUNE A ECHIPEIOBIECTIVULUI 1 – CONSOLIDARE INSTITU�IONALĂ (GOAL TEAM 1 -

o

CERTIFICATELE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, POTEN�IALĂ FORMĂALTERNATIVĂ DE FINAN�ARE A SILVICULTURII (AUDIT AL PERFORMAN�EIDESFĂȘURAT )

ASPECTE PRIVIND OBLIGATIVITATEA INVENTARIERII BUNURILOR CARE ALCĂTUIESCDOMENIUL PUBLIC AL STATULUI SAU AL UNITĂ ILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE,REFLECTATE ÎN JURISPRUDEN A INSTAN ELOR JUDECĂTORE TI DE SOLU IONAREA LITIGIILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA CUR

EVALUAREA RISCULUI DE FRAUDĂ ÎN AUDITAREA FONDURILOR STRUCTURAL ȘIDE INVESTI�II ACORDATE DE CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ

EȘANTIONAREA PE BAZĂ DE UNITĂ�I MONETARE UTILIZÂND IDEA - MUS (MONETARYUNIT SAMPLING)

SINTEZA INTOSAI, E

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEIGT 1) DIN

PLANUL STRATEGIC EUROSAI PENTRU PERIOADA 2011-2017Budapesta, Ungaria, 29-30 ctombrie 2015

GHIDUL NOULUI ANGAJAT PENTRU AUDITORII PUBLICI EXTERNI

DE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

�� Ș �

�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

E

REVISTEI DI�IA IANUARIE 2016

Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturiţia de control al achiziţiilor publice, elaborare a metodologiei în acest

domeniu şi pregătire profesională a personalului de specialitate

Şeful Departamentului XDoina DRĂNICEANU ef Serviciu Pregătire Profesională

Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

Gheorghe DRĂGAN

Camera de Conturi Buzău

Liliana MUSTA Ă, Serviciul Rela ii Externe C

Cristina BREDEN, Direc, Director

Verginia VEDINAȘ, Șeful Departamentului VII, Consilier de conturiCorneliu CORNEA, Departamentul I, Auditor public extern

Attila DEZSI, , Consilier de conturi, Departamentul I, Ș

Andreea ROTARU, Cabinet vicepreședinte, Consilier

, Departamentul IX, Director

Marius CÎMPAN, Camera de Conturi Cluj, DirectorOana Carolina MOLDOVAN, Camera de Conturi Cluj, Consilier juridic

Raluca Mariana ALECU, Autoritatea de Audit, Auditor public extern

Dorin ROȘCULETE, , Auditor public extern

Dragoș BUDULAC, Serviciul Relaii Externe și Protocol, Șef serviciu� și Protocol, onsilier

CUVÂNT ÎNAINTE

Revista Cur�ii de Conturi a Românieide a valorifica expertiza și experien�a

personalului de specialitate al institu�iei noastrede articole pe teme de interes și actualitate în

paginile sale.Astfel, sunt prezentate a � �

� e, din perspectiva obiectivului general alStrategiei onale în domeniul achizi�iilor publice constituitde � �

�� ș

� �

� ticorup�ie de �2012-2015, în contextul angajamentului

�

� � articiparea Cur�ii deConturi a României la a VIII-a Reuniune a Echipei Obiectivului 1 – �

șBudapesta, Ungaria, în perioada 29-30 octombrie 2015.

Buna pract

jat pentru auditoriipublici externi,

itatea în auditul public extern. �n alt articol.

� �� ș Conturi a României este expus

� �

Un articol referitor la aspecte privind� �

� ș � �

Autoritatea de Audit �ș �

� � �ș instrumentului informatic

�� ș � a revistei organiza�iei

profesionale interna�iona � � �

Având ș � esul cititorilor,adresez tuturor celor interesa�i din cadrul Cur�ii de Conturi invita�ia de a contribui cu noi articole laviitoarele numere ale publica�iei.

continuă să reflectepreocuparea

prinregăsirea

c iunile ce revin Cur ii de Conturia României, rezultate din procesul de reformă în domeniulachizi iilor public

naţiîmbunătă irea sistemului de achizi ii publice din România,

prin transpunerea noilor directive europene în legisla iana ională, reformarea cadrului institu ional i asigurareafunc ionalită ii sistemului.

De asemenea, este reflectat procesul implementăriiStrategiei Na ionale An către institu ia noastră înperioada său ferm decontinuare a eforturilor pentru implementarea de măsurianticorup ie, în vederea asigurării unui control performantasupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şiale sectorului public.

Din perspectiva calită ii sale de membră a EUROSAI, este supusă aten iei pConsolidare institu ională

(Goal Team 1 - GT 1) din Planul Strategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017, desfă urată la

ică în domeniul resurselor umane, pentru integrarea noilor angajaţi în activitateaspecifică noului loc de muncă şi pentru a oferi acestora un mediu prietenos şi confortabil a fostcontextul elaborării de către Curtea de Conturi a unui Ghid al noului anga

care conţine paşii de urmat şi informaţii utile pentru persoanele care îşi începactiv De natură a facilita integrarea noilor angaja i, acest pas înaintebinevenit este semnalat printr-u

Pe linia armonizării cu aten ia acordată la nivel interna ional problemelor de mediu, un audital performan ei desfă urat de Curtea de într-un articol dedicatcertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, poten ială formă alternativă de finan are asilviculturii.

obligativitatea inventarierii bunurilor care alcătuiescdomeniul public al statului sau al unită ilor administrativ-teritoriale, reflectate în jurispruden ainstan elor judecătore ti de solu ionare a litigiilor rezultate din activitatea Cur ii de Conturi aRomâniei este elaborat de către Camera de Conturi Cluj.

supune aten iei un material pe tema evaluării riscului de fraudă înauditarea fondurilor structurale i de investi ii acordate de către Uniunea Europeană.

În condi iile în care entită ile auditate dispun de sisteme informatice moderne ce sus inrealizarea sarcinilor i obiectivelor acestora, este prezentată utilizareaIDEA de către auditorii publici externi în activitatea de audit.

În vederea armonizării cu evenimentele din cadrul comunită ii INTOSAI, prin grija ServiciuluiRela ii Externe i Protocol este prezentată o sinteză a edi iei din ianuarie 2016

le men ionate, din perspectiva calită ii Cur ii de Conturi a României demembră a acesteia.

convingerea că i această edi ie a revistei noastre va satisface inter

NICOLAE VĂCĂROIU

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

03

Prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2014)5515 din 6 august 2014 a fost aprobat

și

.În acest context, Guvernul României a aprobat,vineri, 23.10.2015,

rei scop estecrearea unui c

a fost constituit unComitet interministerial pentru achizi�ii publice,sprijinit de un grup de lucru la nivel tehnic, care ainclus toate institu�iile implicate în domeniulachizi�iilor publice. În procesul de elaborare a

a existat un dialog permanent cureprezentan�ii Comisiei Europene –

și, care au avut un rol

important în definitivarea acestui document.Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit au avutcalitatea de invita�i permanen�i la ședin�ele

Comitetului interministerial, fiind reprezentate-

de Audit. La ședin�ele grupului delucru au participat, începând cu luna mai 2015,doamna Cristina Breden – director și

– director, din partea Cur�ii deConturi, respectiv

deAudit.

are în vedere o reașezare a sistemului,pornind de la func�iile ese

rii, elaborarea depolitici publice, monitorizare și supervizare,sprijin opera�io

profesionalizpersonalul din domeniul achizi�iilor publice, faptcare, pe termen mediu și lung, se dorește acontribui la cheltuirea efic

terea calitterea capacit ii administrative.

ce.

n vizeazn perioa

2014-2020.

, respectiv:

Acordul deParteneriat al României pentru perioada deprogramare 2014-2020,

Strategiei na�ionale îndomeniul achizi�iilor publice

Strategiei na�ionale în domeniul achizi�iilorpublice

Strategia

Strategia

Strategie

document care asigurăbaza strategică pentru utilizarea FondurilorEuropene Structurale şi de Investiţii prin careRomânia şi-a asumat un plan de acţiune pentruîndeplinirea condiţionalităţii orizontale ex-anteprivind domeniul achiziţiilor publice

, al căadru stabil în acest domeniu, pentru

a ob�ine eficien�ă și economii (value for money),în condi�ii de integritate și responsabilitate.În vederea elaborării

Direc�iaGenerală Pia�ă Internă, Industrie, Antreprenoriatși IMM-uri Direc�ia Generală PoliticăRegională și Urbană

de doamna Elena Doina Dascălu – vicepreședinte al Cur�ii de Conturi, respectiv dedomnul Gheorghe Oană – vicepreședinte alAutorită�ii

domnulGheorghe Drăgan

domnul Daniel Drăgan șefserviciu, din parteaAutorită�ii

n�iale pentru o mai bunăfunc�ionare: asigurarea legiferă

nal și help-desk, control și remediiși căile de atac. De asemenea, măsurile incluse înacest document au scopul de a a

ientă a banului public,prin creș ă�ii procesului de achizi�ii,implicit prin creș ă�

aduce o nouă abordare în domeniulachizi�iilor publice, mutând accentul de laprocedură la proces, de la valoarea contractuluipropriu-zis la „value for money“ și la costulîntregului ciclu de via�ă al unei achizi�ii, de lasuprareglementare la o legisla�ie suplă, dublatăde ghiduri coerente, actualizate, consolidate șivalidate de Agen�ia Na�ională pentru Achizi�iiPubli

Măsurile incluse î ă realizareaunui set de ac�iuni î da 2015-2016, cuefecte pentru întreaga perioadă de programarebugetară

implică, deasemenea, într-o manieră integrată, toateinstituţiile de nivel central cu responsabilităţi îndomeniul achiziţiilor publice

Strategia na�ională îndomeniul achizi�iilor publice

naţionale

Strategiei naţionale

–

Obiectivul general al

Implementarea

Strategiei îndomeniul achizi�iilor publice este îmbunătă�ireasistemului de achizi�ii publice din România,prin transpunerea noilor directive europene înlegisla�ia na�ională, reformarea cadruluiinstitu�ional și asigurarea func�ionalită�iisistemului.

AC�IUNILE CE REVIN CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI, REZULTATE DINPROCESUL DE REFORMĂ ÎN DOMENIULACHIZI�IILOR PUBLICE

Cristina BREDENDirecţia de control al achiziţiilor publice,elaborare a metodologiei în acest domeniuşi pregătire profesională a personalului de specialitateDirector

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

05

1.

Cancelaria Prim-Ministru (CPM)4.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE)9.10. Secretariatul General al Guvernului (SGG)

13.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Legi de transpunere a directivelor 2014/23/UE,2014/24/UE ;

- Revizuirea printr-un act normativ separat atranspunerii Directivei 2007/66/CE;

-

Legea-

- Lege privind instituirea unui mecanism deprevenire a conflictului de in

Modificare HG nr. 28/2008

- Adoptarea cadrului legal pentru a pe

-

Cadrul legal privind

Adoptarea condi�iilor contractuale FIDIC înlegisla�ia na�iona

-

Din con�inutul

Capitolul 3 al

:

ul discu�iilordin cadrul grupului tehnic de lucru pe achizi�iipublice,

A doua sec�iune a Capitolului 3

În ceea ce privește controlul ex-post, însunt men�ionate e „deficien�e :

Mai multe institu�ii sunt implicate încontrolul ex-post/audit: Curtea de Conturi aRomâniei, Autoritatea de Audit, ANRMAP

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice(ANAP)2. Agenţia pentru Agenda Digitală a României(AADR)3. lui

Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor (CNSC)5. Ministerul Dezvoltării Regionale şiAdministraţiei Publice (MDRAP)6. Ministerul Economiei, Comerţului şiTurismului (MECT)7. Ministerul Finanţelor Publice (MFP)8.

Ministerul Justiţiei (MJ)

Consiliul Concurenţei (CC)14. Agenţia Naţională de Integritate (ANI)15.

-şi 2014/25/UE

Hotărâri ale Guvernului privind normelemetodologice pentru aplicarea legilor detranspunere menţionate mai sus;

- Ordonan�ă de urgenţă a Guvernului pentruabrogarea prevederilor contrare Directivelor UE înmaterie de achizi�ii publice vizând următoarele actenormative: OUG nr. 34/2006; nr. 346/2004privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; Legea nr. 51/2006 aserviciilor comunitare de utilită�i publice;

- Lege de abrogare cu modificări a OUG nr.51/2014 privind garanţia de bună conduită;

terese în procesul deachiziţie publică (sistem Prevent);

- privind aprobareaconţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şia structurii şi metodologiei de elaborare a devizuluigeneral pentru obiective de investiţii şi lucrări deintervenţii;

- Hotărâri ale Guvernului privind înfiin�areaUnităţilor Centralizate deAchiziţii.

rmiteorganismului de control ex-ante să aplice măsuricorective;

- Act normativ privind obligativitatea cartografierii utilităţilor;

- consorţiile de autorităţicontractante;

-lă;

- Cadrul legal privind instituirea unei func�iigenerale pentru personalul cu atribu�ii în domeniulachizi�iilor publice şi a unei func�ii specifice pentrupersonalul ANAP, inclusiv schemă de recompensare a personalului responsabil de achiziţii publice.

rezultă următoarele:

evidenţiazămăsurile de întreprins pentru a îmbunătă�i calitateaşi regularitatea procesului de achizi�ii publice.Acesta este structurat în două sec�iuni distincte șicomplementare, care vizează(i) simplificarea procesului de achiziţie publică înbaza solu�iilor convenite de comun acord laproblemele practice identificate în curs

(ii) remodelarea dinamicii procedurilor de controlîn scopul de a aduce mai multă eficien�ă șiresponsabilitate în acest proces.

se concentreazăasupra metodelor, institu�iilor și mijloacelornecesare pentru asigurarea unui sistem de achizi�iipublice de bună calitate şi care să funcţioneze curespectarea prevederilor legale.

următoarel “

11. Curtea de Conturi a României (CCR)12. Autoritatea deAudit (AA)

Alte prevederi:

În vederea implementării Strategiei vor fielaborate/sunt în curs de elaborare următoareleacte normative:

Strategiei na�ionale în domeniulachizi�iilor publice

Strategiei Regularitatea și calitateaprocesului de achizi�ii publice

Strategie

––

�

06

Ac�iunile ce revin Cur�ii de Conturi a României, rezultate din procesul de reformă în domeniul achizi�iilor publice

(actuala

institu�ii (

a legisla�iei.

obiective specifice), cuconcluzii diferite.

controlulex-post al achizi�iilor publice finan�ate dinfondurile na�ionale și cel al achizi�iilor publicefinan�ate din fondurile Uniunii Europene.

Cle

-timp insuficie

nu fac obiectul procesului de verificare

E

rii și unmediu de control intern mai robust. C

Abor

:-

al Strategiei și princontroale interne mai eficiente pentru a detecta și apreveni deficien�ele;

:

de achizi�ii publice,

Obiectivul general al celei de a dou

În ac

A. Dezvoltarea controlului intern,B. Eficientizarea controlului ex-ante extern,

D. Eficientizarea controlului ex-post și auditului.

urtea de Conturi a R

,rioada de execu�ie a bugetului și nu este un

control opera�ional. De asemenea, înac�iunile de verificare ale Cur�ii de

Conturiol intern.

ANAP), autorită�ile de management.Acest fapt conduce la suprapuneri întreactivită�ile acestor inevitabile în cazulinstituţiilor implicate în managementul şicontrolul fondurilor europene), precum și ladiferen�e de interpretare

Controlul ex-post se poate suprapune cucontrolul ex-ante (adică efectuarea de noiverificări pe aceleași

Există diferen�e semnificative între

ontroalele se rezumă la problemele deregularitate, în timp ce practicile din achizi�iipublice care pot reduce intensitatea competiţieiși descuraja ofertan�ii serioşi (calitatea scăzutăa documenta�iei de atribuire, cerin�e sauresponsabilită�i nerezonabile sau dispropor�ionate, nt pentru pregătirea ofertelor)

decât înmică parte, cu toate că pot prejudicia calitateaproiectului și raportul calitate-pre�.

xistă o percep�ie generalizată că neregulilese datorează, în primul rând, persoanelorimplicate în derularea procedurilor, care artrebui sanc�ionate ca indivizi, în loc să fieidentificate, penalizate și remediate deficien�elesistemului, de exemplu printr-o mai bunăîndrumare, o îmbunătă�ire a instrui

onsecin�elesunt în detrimentul ob�inerii unui bun raportcalitate-pre� și al utilizării reale a achizi�iilorpublice în promovarea unor politici publice cumar fi inova�ia sau sustenabilitatea mediului.

darea revizuită are drept scop modificareaparadigmei ini�iale, ţinându-se cont de următoarele

1. responsabilitate sporită a autorită�ilor contractante, prin creșterea capacită�ii acestora prin setul deac�iuni detaliate în Capitolul 4

2. eliminarea treptată a controlului ex-antesistematic, în paralel cu introducerea unor verificăriprin sondaj, în vederea creșterii în continuare aresponsabilită�ii lor; ritmul acestei eliminăritreptate va ţine cont de creşterea fiabilităţiiautorită�ilor contractante, atestată prin evaluări.

reflectă două grupuriprincipale de ac�iuni

acţiuni care vizează remedierea deficien�elorîn procesul

acţiuni care vizează asigurarea unui niveladecvat de control asupra acestui proces.

a secţiuni este dea asigura ca

.Aceasta implică un mediu de control de asemeneanatură încât, dincolo de respectarea strictă a legilorși regulilor în vigoare, să fie aplicate și bunelepractici, spre a ob�ine, prin transparen�ă șiconcuren�ă, cel mai bun raport calitate-pre�. estscop au fost identificate următoarele măsuri:

C. Îmbunătă�irea și extinderea sistemelor pentru apreveni conflictele de interese,

men�ionează că acest audit este dejaefectuat de C omâniei, conformfunc�iei sale de bază, definită prin lege și prinreglementările aplicabile în domeniu are loc dupăpe

semen�ionează că

integrează și o evaluare a func�ionării realea sistemului de contr

�

�

�

�

�

�

principii

D

e

Pentru a remedia suprapunerile existente întrediferite institu�ii,

controlul ex-post derulat în prezent de Agen�iaN Achizi�ii Publice

urtea de Conturi aRomâniei (Autoritatea de Audit în cazulproiectelor finan�ate de UE).

Având în vedere schimb

, se impuneconsolidarea rolului Cur�ii de Conturi încontrolul achizi�iilor publice prin

r ac�iuni:

irecţiile de acţiune

procesul de achizi�ii publice sărespecte cadrul legal și să fie de bună calitat

activită�ile desfășurate de

a�ională pentru va fi înlocuitde auditul efectuat de către C

ările majore care se vorproduce în legisla�ia na�ională ca urmare aimplementării prevederilor

realizareaurmătoarelo

Strategia

Strategie

Strategiei na�ionaleîn domeniul achizi�iilor publice

07


întărirea capacită ii

sigurarea i a altor instrumente specificeacestei activită i (ghiduri privind modul derealizare a controlului achizi iilor publice);

audituluiachizi iilor publice, pentru a se asigura deplinaconsecven ă a abordărilor i interpretărilor;

itu iile guvernamentale, precumAgen ia Na ională pentru Achizi ii Publice,Agen ia Na ională pentru Integritate i ConsiliulConcuren ei, la elaborarea metodologiei Cur iide Conturi a României, utilizată pentru stabilireadomeniilor de risc relevante i c

men ionăm că pentru primele două ac iuni

ând în vedere următoarele argumente:

de

de

omâniei a aprobat prinHotărârea nr. 2/14.01.2016 înfiin area

De asemenea, Agen ia Na ională pentru Achizi iiPublice, Ministerul Fondurilor Europene,Ministerul Finan elor Publice, Consiliul Na ionalpentru Solu ionarea Contesta iilor, Curtea deConturi a României i Autoritatea de Audit(ulti

cu modificările icompletările ulterioare, pentru definirea mai clară a„ “ care pot determinaaplicarea de către o autoritate contractantă a

izi ionării unor lucrări sau servicii suplimentare/adi ionale, care nu au fost incluse în contractulini ial,

, cu modificările i completăr

Agen ia Na ională pentru Achizi ii Publicee va con ine

exemple din practică, identificate de institu iilepublice semnatare ale ,după ce va fi aprobat de semnatarii Protoc

� Cur�ii de Conturi încontrolul achizi�iilor publice;

asigurarea de resurse umane adecvate, inclusivprin înfiin�area unei structuri organizatorice noiîn cadrul Cur�ii de Conturi;

pregătirea personalului de specialitate;a ș

��

armonizarea procedurilor și metodelorutilizate de Curtea de Conturi a României și deAutoritatea de Audit în efectuarea

�� ș

stabilirea unui mecanism de coordonare întreCurtea de Conturi șiAutoritatea deAudit;

luarea în considerare și a factorilor de riscindica�i de inst �

� � �� ș

� �

ș are, prin urmare,contribuie la elaborarea programului anual deactivitate și a planului de audit.

Referitor la ,� �

men�ionate mai sus termenul de realizare este lunaianuarie 2016.Av- faptul că prin intrarea în vigoare a

suntasigurate creditele bugetare necesare finan�ării unuinumăr 1.734 posturi, fa�ă de numărul maxim deposturi aprobat pentru anul 2015, respectiv de 1.595

posturi,- faptul că din cele 139 de posturi cu care semajorează numărul maxim de posturi al Cur�ii deConturi, 89 de posturi sunt pentru Autoritatea deAudit și 50 de posturi pentru Curtea de Conturi,Plenul Cur�ii de Conturi a R

� începând cudata de 1.02.2016 a unei

, în subordineapreședintelui Cur�ii de Conturi, direc�ie despecialitate ce va avea 2 servicii de specialitate:

structură despecialitate având atribu�ii de control al achizi�iilorpublice și de colaborare cu celelalte structuri despecialitate.Plenul Cur�ii de Conturi a numit-o pe doamna

Breden Cristina director al direc�iei de specialitatenou înfiin�ate.

� � �

� ��

șmele 2 institu�ii publice având calitatea de

observatori) au încheiat un

.În data de 21 ianuarie 2016 a avut loc primaîntâlnire a constituitconform acestui

:

ș

, în vedereaach �

��

(conform Listelor prezentate la art. 188 dinOUG nr. 34/2006 ș ileulterioare).

� � � vaelabora proiectul instruc�iunii, car �

�, document care

olului, vafi transmis spre avizare Comisiei Europene.

termenele men�ionate în

1) Serviciul metodologie,ș sinteze,2) Serviciul sesizări, peti�ii

ș �ccesul procesului de consolidare

a rolului Cur�ii de Conturi în controlulachizi�iilor publice

șîncepând cu

anul 2016.

n uc�iunicu privire la- modul de interpretare și aplicare a prevederilorart. 122 lit. i din

� �revederilor legisla�iei în

domeniul achizi�iilor publice;- a

Strategie

Direc�ii de control al�

ș apersonalului de specialitate

Protocol de colaborarenr. 3517/2512/10817/10902/8971/62051/2015

� � ș� între institu�ii cu

atribu�ii specifice în domeniul achizi�iilor publice

� �

deconcesiune de servicii

circumstan�elor imprevizibile

nun� de participare

e �

Legii nr.339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016

Grupului de lucru tehnicprotocol,

,

Protocolului

achizi iilor publice, elaborare a metodologiei înacest domeniu i de pregătire profesională

încadrul mecanismului de coordonare inter-institu ională menit să asigure coeren a iconsecven a interpretărilor

Ordonan a de urgen ă aGuvernului nr. 34/2006 privind atribuireacontractelor de achiziţie publică, a contractelor deconcesiune de lucrări publice şi a contractelor

procedurii de negociere fără publicare prealabilăa unui a

xperien asimilară

pregătire profesionalăi

Rezultă, a adar, că ne aflăm în fa a unei mariprovocări, iar su

depinde în egală măsură atâtde implicarea tuturor auditorilor publici externiîn acest demers, cât i de resursele financiare decare dispune Curtea de Conturi

ecesitatea elaborării unor instr

raportat la aspecte legate de modificărilesubstan iale/nesubstan iale ale prevederilorcontractuale, conform p

specte legate de criteriile de calificare, privindcapacitatea tehnică, respectiv

–

în cadrul căreia s-astabilit

08


Prin Hotărârea Gu

Strategia adoptată de Guvern asigură implementarea recomandărilor formulate deComisia Europeană (CE), încorporând totodatărecomandările specifice formulate în Evaluareaindependentă privind implementarea SNA

SNA privind Sectoarele Vulnerabile șiAdministra�ia Publică Locală pe

Scopul SNA este reducerea șiprevenirea fenomenului corup�iei prin aplicareariguroasă a cadrului normativ și institu�ional învederea maximizării impactului măsuriloranticorup�ie. De asemenea, strategia răspunde șirecomandărilor privind consolidarea mecanismului de cooperare și monitorizare a măsuriloranticorup�ie.

mă de audit și-a exprimatde la început angajamentul ferm de continuare aeforturilor pentru implementarea de măsurianticorup�ie, în vederea asigurării unui controlperformant asupra modului de formare, deadministrare şi de întrebuinţare a resurselorfinanciare ale statului şi ale sectorului public.La nivelul institu�iei au fost elaborate și aprobatede către Plenul Cur�ii de Conturi:

(publicatăpe portalul extern al website-ului institu�iei

(care cuprinde obiectiveleși măsurile din cadrul Planului naţional deacţiune pentru implementarea SNAși care au fostasumate de către Curtea de Conturi)Curtea de Conturi a dat curs convocărilor laședin�ele Platformei de cooperare a autorită�ilorindependente și a institu�iilor anticorup�ie SNA2012-2015 și a participat la toate ac�i

indicatorilor de evaluare a măsurilor luate pentruîndeplinirea obiectivelor incluse în SNA;

re a autorită�ilorindependente și a institu�iilor anticorup�ie încadrul SNA2012-2015;

de către exper�iiSNA, prin participarea la mecanismul demonitorizare a implementării SNA.

prezen�a la activită�ile derulate prin SNA aavut un impact important pentru Curtea deConturi, institu�ia utilizând datele și informa�iile dobândite pentru îmbunătă�irea eticii șiintegrită�ii atât la nivelul Cur�ii de Conturi, câtși al personalului deÎn luna ianuarie 2016, ministrul justi�iei aadresat Cur�ii de Conturi rugămintea de aprezenta o sinteză care să cuprindă

vernului nr. 215/2012 ,au fost aprobate

, precum și

.-

2005-2007 și a

perioada 2008-2010 în România.

-

Prin intermediul

, respectiv Anexa nr. 2 la HGnr. 215/2012 privind SNA,

.

, în calitatea sade institu�ie supre ,

) și

–unile

întreprinse pentru aplicarea și implementareaSNA:

a

participarea la dezbaterile din ședin�elePlatformei de coopera

Aderarea la documentele programatice ale SNAși

-

specialitate.

1

Anexa nr. 1 „StrategiaNa�ională Anticorup�ie pe

perioada 2012-2015“, Anexa nr. 2 „Inventarulmăsurilor preventive anticorup�ie, indicatoriide evaluare“ „

“

inventarului măsurilorpreventive anticorup�ie și indicatorii deevaluar

se urmărește realizarea la nivelul fiecărei institu�ii/autorită�ipublice a unei autoevaluări periodice(semestriale) privind nivelul de utilizare șieficien�ă a măsurilor anticorup�ie

semestrială

ele mai

(SNA)

Anexa nr. 3 PlanulNa�ional de Ac�iune pentru implementareaSNA

e asocia�i-

Curtea de Conturi a României

autoevaluarea și raportarea

evaluarea la fa�a locului

c

- Declaraţia de aderare la valorilefundamentale, principiile, obiectivele şimecanismul de monitorizare a SNA

.

- Planul sectorial de ac�iune pentruimplementarea SNA

�

�

�

IMPLEMENTAREA DE CĂTRE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI ASTRATEGIEI NA�IONALE ANTICORUP�IE ÎN PERIOADA 2012-2015

Verginia VEDINAȘȘeful Departamentului VIIConsilier de conturi

Corneliu CORNEADepartamentul IAuditor public extern

1 Publicată în Monitorul Oficial nr. 202 din 27 martie 2012

09

importante aspecteale implementăriiSNA de către Curtead e C o n t u r i î nperioada 2012 2015

nominalizată ca direct responsabilă pentruimplementarea

egii privind finanţarea partidelorpolitice şi a campaniilor electorale

„“

„Inventarul măsurilorpreventive anticorupţie şi indicatorii de evaluareasociaţi, din anexa la SNA“

b)

„Declaraţiede independenţă”

7.500 dedeclara�ii de independen�ă, aferente celor cca2.500 ac�iuni de verificare realizate de cătreCurtea de Contur

înlocuirea auditorului public externdin ac�iune cu alt auditor public extern, fie

-

cele trei dimensiuni:prevenire, educa�ie

și combaterea corup�iei.

1.

Rolul Cur�ii de Conturi

acordarea în anul2012, a unui aviz favorabil proiectului demodificare a L

în anul2015 avizul favorabil

Planului sectorialde ac�iune pentru implementarea SNA

a)

a fost revizuit în anii 2013 și2014

c)

:

Anual se depun între 6.500-

dei.

fie

( b u n e p r a c t i c i ,a

Aceste date sunt

În ceea ce privește contribu�ia Cur�ii de Conturi laimplementarea unor obiective SNA de

, institu�ia a fost

,area cadrului legislativ

(formularea de observa�ii/puncte de vedere) și

, iara fost emis nr. 6119 din

17.07.2015 la

,observa�iile preze

În ceea ce privește, institu�ia a evaluat și raportat în

perioada 2012-2015, pe bazași a

indicatorilor cuprinși în

e în acestdomeniu.Astfel, în cadrul Cur�ii de Conturi:

în luna noiembrie 2008

, care con�ine prevederisemnificative în ceea ce privește etica șiintegritatea. Codul

, ca urmare și a nevoii de a se implementaunele dintre cerin�ele/aspectele cuprinse în:

din cadrul Codului controlului intern managerial;

,,

precum și -

sunt implementate, pe baza prevederilor dinCodul etic,

, cum sunt de exemplu:,

a prevederilor Codului,

ui ,auditorii

În condi�iile în care înla unul

sau mai multe puncte din con�inutul acesteia, șefiiierarhici ai auditorul

ctivită�i relevanteetc.), structurate pe

prezentate în continuare, după cum urmează:

(de laObiectivul general nr. 1 al SNA) împreună cuAutoritatea Electorală Permanentă, Guvern/Parlament șiANAF.

în implementarea Măsurii1.4.1 a constat în participarea alături de alteinstitu�ii, la complet

de către Curtea de Conturi,

ntate de Curtea de Conturi fiindimplementate de către ini�iatorul actului normativ.

, modul în care aimplementat SNA în cadrul institu�iei, precum șibuna practică și evolu�iile pozitiv

a fost adoptat de Plen,într-o formă mai cuprinzătoare și mai apropiată decerin�ele standardelor etice INTOSAI,

(aspecteidentificate prin planul sectorial și inventarulmăsurilor anticorup�ie);

(care aufost adoptate de către Congresul EUROSAI),identificate ca urmare a participării reprezentan�ilorCur�ii de Conturi la grupul de lucru.

începând cu anul 2010, func�ionează însubordinea Plenului o structură de lucru denumită

prin care este asiguratăconsilierea etică pentru auditorii publici externi

promovarea în mod activ a comportamentului etic în cadrul institu�iei, creștereagradului de conștientizare de către auditorii publiciexterni a principiilor și valorilor etice și a integrită�iiși prevenirea apariţiei oricăror situaţii de încălcare aCodului și a altor reglementări cu semnifica�ie eticăși de integritate.

eîntocmită de către directori,

e ale Comitetului de etică.

Potrivit prevederilor Codul de conduită eticăpublici externi, inclusiv directorii din

structurile centrale de specialitate și directorii/directorii adjunc�i de la camerele de conturi, auobligaţia ca la declanşarea acţiunilor de verificarepentru care au fost propuşi să participe sau să lecoordoneze, după caz, să întocmească

, conform modelului prevăzut înanexa la Cod.

declara�ia de independen�ăau fost consemnate diverse aspecte deosebite

ui public extern sunt obliga�i sădispună

prevenire acorup�iei la nivel na�ional

prevenirea corup�iei în cadrulCur�ii de Conturi

Măsurii 1.4.1: ”Completareacadrului legislativ privind finanţarea partidelorpolitice şi a campaniilor electorale, înconcordanţă cu Recomandările GRECO”

proiectul Hotărârii Guvernuluiprivind aprobarea Normelor metodologice deaplicare a Legii nr.

Strategia Na�ională Anticorup�ie

”

de independen�ă334/2006 privind finan�area

partidelor politice și a campaniilor electorale

Standardul nr. 1 privind etica și integritatea

documentele elaborate de Grupul de lucruoperativ EUROSAI privind auditul și etica

„

Declara�ia

2

3

Codul deconduită etică și profesională a personalului

Cur�ii d

tică

integrită�ii

e Conturi

Comitetul de e

instrumente de control al eticii și

�

�

�

DInformarea pe probleme etic

D

rapoartele trimestrial

eclara�ia deindependen�ă

eclara�ia de luare lacunoștin�ă și respectare

�

�

�

2 Aprobat de Guvern ca HG nr. 10/2016 privind aprobarea Normelormetodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finan�areapartidelor politice și a campaniilor electorale.

3 Aprobat de Plen prin HP nr. 24/19 noiembrie 2008.

Implementarea de către Curtea de Conturi a României a Strategiei Na�ionale Anticorup�ie în perioada 2012-2015

10

participarea la ac�iune și prin luarea de măsuripentru diminuarea sau eliminarea situa�iilor

-

au obligaţia să transmitălunar

Declaraţiilor de independenţă

cunoștin�ă și derespectare a prevederilor Codului

d)

-

Procedurile pentru activită�ilespecifice ale Cur�ii de Conturi (audit deconformitate control, audit financiar și audit alperforman�ei), precum procedurile opera�ionale pentru activită�ile non-audit

truimplementarea mecanismului de efectuare aevaluărilor periodice asupra modului defunc�ionare a sistemului de control intern/managerial

e)

care pot afecta independen�a și

În , la niveauditori publici

externi/directori, iar dintre acestea, în

, șefii ierarhici au dispus înlocuireaauditorilor publici externi din ac�iuni.

Potrivit prevederilor din Cod,

, în format el

:Potrivit prevederilor art. 81 din Cod, atât la intrareaîn vigoare, cât și la modificarea și completareaacestuia, auditorii publici externi au obliga�ia de asemna o

, pe perioadacât sunt angaja�i ai institu�iei.

în-tocmite lunar

.

în cadrul Cur�ii de Conturi.

, în acest scop Plenul șiconducerea ex

și au aprobat

numeroase documente elaborate deComisie și au fost derulate

de control intern;- s-a aprobat

;- s-au aprobat

- au fost elaborate

la niveluldepartamentelor și camerelor de conturi;- s-au aprobat

- s-au aprobat Normele metodologice de evaluare aperforman�elor profesionale individuale aleauditorilor publici e

anual,

nr. 176/2010privind in

ganizarea și func�ionareaA.N.I.

Pii de Conturi

s-a instituit

.

alizarea ac�iunilor de verificare. Prini

obiectivitateaauditorului public extern în exercitarea atribu�iilorde serviciu, prin restructurarea activită�ilor deverificare ce urmează a fi îndeplinite de către fiecaremembru al echipei de control/audit, după caz.

lul Cur�ii deConturi și Autorită�ii de Audit,

au consemnat aspecte deosebite îndeclara�iile de independen�ă

din cadruldepartamentelor de specialitate şi directoriicamerelor de conturi

Comitetului de etică oectronic, prin e-mail, în

cel mult 5 zile lucrătoare de la încheierea luniisupuse raportării. Aceasta con�ine, de regulă,informaţii privind respectarea prevederilor Coduluide către auditorii publici externi din subordine,precum şi cazurile deosebite semnalate de cătreauditorii publici externi, prin completarea

şi modul în care aufost soluţionate aceste situaţii.

Pe baza aspectelor și datelor prezentate de cătredirectori în informările pe probleme etice

, precum și a situa�iilor deosebite caresunt identificate de către Comitetul de etică în urmaanalizei declara�iilor de independen�ă aleauditorilor publici externi, Comitetul are obligaţiasă întocmească

au fost desfășurate activită�i pentru

În ultimii doi ani au fost intensificate în cadrulCur�ii de Conturi activită�ile pentru

ecutivă, preocupate de reformasistemului de control intern, au decis constituirea

În perioada men�ionată au fost supuse aprobăriiPlenului

mai multe activită�idintre care pot fi amintite, în principal, următoarele:- s-a realizat analiza detaliată a celor 25 destandarde

aComisiei pentru elaborarea Codului general alcontrolului intern/managerial privind activitateaspecifică de audit/control;

,

;

xterni și Manualul de identitatevizuală etc.

Comitetul de etică a elaborat și înaintatPlenului, spre informare,

depuse de cătreauditorii publici externi în baza Legii

tegritatea în exercitarea func�iilor șidemnită�ilor publice, pentru modificarea șicompletarea Legii nr. 144/2007 privind înfiin�area,or

rin Regulamentul privind aplicarea Sistemuluide indicatori de performan�ă ai Cur�

Pentru reflectarea acestui indicator s-a prevăzutprin Regulament modelul de șiadresa de înaintare, care se transmit, în formatelectronic, pe adresa de e-mail a entită�ilor,după finntroducerea chestionarului aferent acestui

indicator de performan�ă, Curtea de Conturi a căutat

perioada 2012 2015210

67 de cazuri

:directorii

informare peprobleme etice

declara�ie de luare la

rapoarte trimestriale, care sedepun la Plen, spre informare

implementarea sistemelor de control intern, potrivitStandardelor INTOSAI

Lista func�iilor sensibile și a risculuiasociat acestora în cadrul Cur�ii de Conturi

Rapoarte periodice de activitate

--

Normele interne pen

f)

chestionar

Informarea pe probleme etice

Declara�ia de luare la cunoștin�ă și respectare aprevederilor Codului/Statutului

Rapoartele trimestriale ale Comitetului de etică:

Indicatorul de performan�ă „Opiniaconducerii entită�ilor verificate cu privire lacalitatea auditului efectuat de către Curtea deConturi și a impactului acestuia asupra entită�ilorverificate, precum și la respectarea principiilor șivalorilor etice de către auditorii publici externi“

implementarea standardelor sistemului de controlintern/managerial

rapoarte cu privirela analiza declara�iilor de interese

Comisiei pentru elaborarea Codului general alcontrolului intern/managerial privind activitatea

specifică de audit/controlonare a Comisiei pentru

elaborarea Codului general al controluluiintern/managerial privind activitatea specifică aCur�ii de Conturi și a Programului de activitate.

Regulamen-tul de organizare și func�i

11


să asigure implementarea unei prevederi dinCodul etic INTOSAI - ISSAI 30 și alte standardeprofesionale, prin care se recomandă institu�iilorsupreme de audit să ob�ină un feedback cu privirela percep�ia păr�ilor interesate asupra independen�ei și impar�ialită�ii, precum și a integrită�iiauditorilor publici externi manifestată pe parcursulac�iunilor de control/audit. Potrivit Regulamentului,Comitetul de etică este structura implicată întransmiterea, primirea, prelucrarea/centralizareadatelor din chestionare și întocmirea raportuluisemestrial destinat Plenului. Activitatea respectivăa demarat în anul 2014, până în prezent fiindtransmise la entită�ile verificate, anual, cca 2.500 dechestionare, rata de răspuns din partea acestorafiind cuprinsă între 40-50%. Acest feedback primitde Curtea de Conturi este îmbucurător atât princantitate, cât și prin calitate, având în vedere cănivelul de apreciere al colaborării dintre entită�ileverificate și echipele de control/audit a fost apreciatcu calificativele „bune” și „foarte bune” în peste91% din chestionarele completate, iar comentariileși aspectele critice prezentate de entită�ile verificateau fost apreciate de un real folos în îmbunătă�ireacolaborării și calită�ii actelor Cur

Ca urmare a participării Cur�ii de Conturi laSNA, s-a impus ca în Statutul auditorului publicextern și în noul Cod de conduită etică șiprofesională a personalului Cur�ii de Conturi(intrate în vigoare începând cu data de 1 iulie 2014)să fie introduse prevederi mai consistente în ceea ceprivește

prevede că a

să beneficieze de protec�ie, în condi�iile legii. Deasemenea, Codul de conduită etică și profesională apersonalului Cur�ii de Conturi are inclusă Anexanr. 4 denumită „Regulamentul privind avertizărileîn interes public asupra activităţii auditorilorpublici externi ai Cur�ii de Conturi”,

nstituie reglementări privindavertizările asupra abaterilor sau poten�ialelorabateri săvârșite de auditorii publici externi înactivitatea desfășurată la Curtea de Conturi și îentită�

onducerea executivă și Plenul au decis ca înProgramul anual de pregătire profesională să fieincluse

ecătre un membru al Comitetului de etică, în calitatede lector. Sesiunile respective au cuprins, în mod

obligatoriu, prezentarea celor două reglementăricare con�in norme de conduită etică, respectivStatutul și Codul, fiind avute în vedere, încompletare, buna practică și cazuistica relevantă dinactivitatea auditorilor publici externi, referitoare laconflictul de interese, incompatibilită�i, consiliereaetică, reglementările privind avertizorii în interespublic etc.

ale auditorilor publici externi, atât încentrele teritoriale, cât și în București, în cadrulacestor sesiuni fiind incluse și module de pregătireprofesională pe tematica „Etică și integrita

-de

Periodic, în cadrul instruirilor pe probleme eticeorganizate în zilele de sediu, directorii camerelor deconturi și cei din departamentele de specialitate audezbătut recomandările din rapoartele Comitetuluiși au discutat pe marginea cazuisticii pe aspecteetice de la nivelul structurilor de specialitate pe carele conduc. La unele structuri de specialitate au fostutilizate chestionare de evaluare a gradului decunoaștere a normelor de etică și integritate.Ac�iunea de transmitere a acestor date cătreComitet a continuat pe parcursul fiecărui an, odatăcu transmiterea informărilor pe probleme eticeaferente fiecărei luni.

prin măsuriadministrative și penale”, Curtea de Conturi araportat în perioada de referin�ă modul în care aimplementat măsurile asumate prin planul sectoria

-

,

tre

�ii de Conturi.

, art. 31 lit.f)din Statut uditorii publici externi careau calitatea de avertizori în interes public au dreptul

,

care con�inenorme în conformitate cu legisla�ia în domeniu,prin care se i

nile verificate.

,c

, acestea fiind sus�inute d

Astfel, spre exemplu, în , au fostorganizate

te”. Laaceste cursuri/sesiuni au participat

(dintre care nou angaja�i), dintr-untotal de peste 900 auditori publici externi aiCur�ii de Conturi,

.

În ceea ce privește Obiectivul general nr. 3 dincadrul SNA – „

l(specifice Cur�ii de Conturi).

g)

2. În ceea ce privește

ac�iuni/cursuri de instruire privind„Etica și integritatea”

ultimii doi ani

334 auditoripublici externi cu func�ii de conducere și deexecu�ie 75

0% din total

3.

avertizorii în interes public

18 cursuri de perfec�ionare pro-fesională

de

ceea ce reprezintă o pondere decca 3

educa�ia anticorup�ie

Combaterea corup�iei


12

3.1„

în primul rând, pentruntrol intern/audit intern în

cadrul institu�iei

un nou mecanism decontrol

49 misiunide evaluare

în al doilea rând, pentruaudit intern în

cadrul întregului sistem institu�ional românesc

3.2

neaduce

în perioada 2012-

42 desolu�ii dispuse de organele de cercetare și

. măsurii

”

îmbunătă�ireainstrumentelor de co

de

îmbunătă�ireainstrumentelor de control intern/

. măsurii

a formulat către organele decercetare/urmărire penală sesizări

fapte care prezintă indicii de natură penală

rea la îndeplinire a măsurilordispuse în temeiul

2015 341 de sesizări

urmărire penală

În ceea ce privește implementarea

,:

.

Curtea de Conturi a implementat,începând cu anul 2012,

în in

, având învedere buna

Astfel, înperioada 2012-2015 au fost realizate

la nivelul structurilor teritoriale(camere de conturi) și la nivelul structurilorcentrale (departamente) din Curtea de Conturi. Lanivelul Autorit

Referitor la implementarea

Curtea de Conturiavând ca

obiect:

în temeiul dispozi�iilor

, coroboratecu normele de la

;

.Curtea de Conturi a formulat

șicercetare

l

În perioada 2012-2015 au fost comunicate

rileformulate în perioada 2005-2015, respectiv:26 solu�ii de clasare, 8 solu�ii d

2 s6 de

organ

-

�ilor publice înexercitarea atribu�iilor de serviciu.

Consolidarea autonomiei operaţionale astructurilor de control intern şi audit şiconştientizarea factorilor de decizie de la nivelulinstituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelorde control intern/managerial

Serviciuluievaluarea activită�ii de audit și control

Intensificarea cooperării cu organele judiciareprin valorificarea rezultatelor activităţilor deaudit şi control intern”

„

s-a ac�ionat pedouă planuri

Pe lângă consolidarea structurilor de control internși audit, în conformitate cu standardele profesionaleINTOSAI,

teriorul institu�iei, prin structurareamai clară a activită�ii și atribu�iilor

practică existentă la nivelulinstitu�iilor supreme de audit cu activitate relevantăîn cadrul comunită�ii EUROSAI.

ă�ii de Audit, în perioada raportatăau fost realizate 2 misiuni de evaluare, una lanivelul unei structuri teritoriale și una care a incluso structură teritorială și una centrală.

,prin competen�ele clar definite de legisla�ie pe liniaevaluării calită�ii controlului intern și audituluiintern, în institu�iile publice din România.

, Curtea de Conturisesizează, potrivit procedurilor stabilite prinregulamentul propriu, organele în drept atunci cândconstată existenţa unor fapte pentru care există

indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penalesau în situa�ia în care entită�ile verificate nu s-auconformat măsurilor dispuse în termenul stabilitprin decizia

către organele de urmărirepenală, prejudiciul total rezultat din

acestea a fost de 1.340,91 milioane euro; dintreacestea, 88 de sesizări au o valoare a prejudiciuluide peste 500 mii euro, rezultând o valoare cumulatăde 1.321,25 milioane euro, iar pentru 253 desesizări transmise organelor de urmărire penală,prejudiciu constatat a fost sub 500 mii euro,rezultând o valoare cumulată de 19,55 milioaneeuro.

în ceea ce privește sesiză

de e neîncepere aurmăririi penale, olu�ii de trimitere în judecată și

amendă administrativă.Totodată, pentru o bună colaborare și cooperarecu ele judiciare și pentru valorificarearezultatelor activităţilor de audit şi control, înperioada 2012 2015 s-a răspuns cu promptitudinesolicitărilor de comunicare a actelor de control/audit venite din partea acestora.Solicitările organelor de urmărire penală au avutca scop completarea probatoriului, în cadrulcercetărilor penale, care se desfășurau ca urmare asesizărilor formulate de diferite persoane fizice șijuridice, având ca obiect săvârșirea unor fapte denatură penală de către angaja�ii entită

�

�

�

�

emisă.

art. 33 alin. (4) din Legea nr.94/1992 privind organizarea și func�ionarea Cur�iide Conturi a României, republicată, cumodificările și completările ulterioare

pct. 171 lit. b2 și pct. 243 dinRegulamentul privind organizarea şi desfăşurareaactivităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şivalorificarea actelor rezultate din aceste activităţi

art. 64 din Legea nr. 94/1992,republicată, cu modificările și completărileulterioare

4

4 Aprobat prin Hotărârea Plenului nr.155/2014.

13


În perioada respectivă au fost emisede către Departamentul Juridic din cadrul

Cur�ii de Conturi, în baza cărora

.O altă formă de colaborare între Curtea de Conturi șiorganele de urmărire penală o reprezintădeclanșarea

trol la anumiteentită�i publice pentru care există informa�ii cuprivire la suspiciuni de săvârșire a unor fapte denatură penală.În ceea ce privește activitatea desfășurată de

,

, care are ca obiect stabilirea domeniilor și aprocedurii de colaborare interinstitu�ională, pentrua facilita derularea unor activită�i specifice în cadrulîndeplinirii func�iilor și atribu�iilor specificefiecărei institu�ii, îndeosebi în domeniul protec�ieiintereselor financiare ale Uniunii Europene înRomânia.

– în cadrul a 61 de spe�e au fostidentificate indicii de fraudă ce aduc atingereintereselor financiare ale UE în România.Ca urmare a sesizărilor formulate,

se prezintă astfel:u confirmat indiciile de fraudă, pentru o spe�ă

semnalată u confirmat indiciile de fraudă,

de e�e semnalate nu s-a primit încărăspuns.

măsura

sesizăricu privire la posibile încălcări ale

reglementărilor interne de către 5 auditori publiciexterni și directori și care au necesitat constituireade inară prealabile.În toate aceste cazuri comisiile de cercetaredisciplinară au constatat că se confirmă încălcareade către auditorii publici externi a unor prevederi alereglementărilor interne ale Cur�ii de Conturi

În vederea monitorizării modului de implementarea SNA,

, cu ajutorul acestuia fiindrealizate evaluări independente de către echipe deexper�i ai SNA.

desfășurată pe data de 18 februarie2014 la sed

În luna octombrie 2014, o echipă de exper�i, înso�ităde reprezentan�ii Secretariatului tehnic al StrategieiNa�ionale Anticorup�ie (SNA 2012-2015), adesfășurat misiunea de evaluare a implementăriiSNA în cadrul Cur�ii de Conturi, după care a

proiect de raport de evaluare, în care areflectat buna practică și rezultatele deosebiteob�inute de institu�ie în domeniul eticii și integrită�ii.

ostaprobate de către Plen în ședin�ele din zilele de 6și 13 august 2015. Pentru clarificarea principaleloraspecte la care au fost formulate observa�ii dinpartea Cur�ii de Conturis-a organizat o ședin�ă de concilie

, forma finală a raportului de evaluarefiind în curs de definitivare.

După cum se poate constata, Curtea de Conturi și-aîndeplinit toate atribu�iile și îndatoririle care îi revinîn calitate de autoritate publică direct implicată înc la nivel na�ional,prin raportare la obiectivele specifice de activitate.Rezultatele ob�inute până în prezent

ă viitor această activitateîntr-un mod care să realizarea

plenară a tuturor obiectivelora�ională Anticorup�ie și asumate cu responsabilitate

de institu�ie în calitate de institu�ie supremă decontrol asupra modului de

s-a dat curssolicitărilor venite din partea organelor decercetare/urmărire penală

Autoritatea de Audit pentru intensificareacooperării cu organele judiciare prin va-lorificarea rezultatelor activităţilor de audit şicontrol intern

situa�iarăspunsurilor primite de către Autoritatea deAudit

.

a fost selectată pe baza tragerii la sor�i,alături de alte 4 entită�i publice, să facă obiectulevaluării în anul 2014, fiind avute în vedere 3teme:

890 deacorduri

3.3

ALTEASPECTE ȘI CONCLUZIIprivind participarea Cur�ii de Conturi laimplementarea SNA2012-2015

și cercetare, la sesizarea Departamentului Na�ional

Anticorup�ie (DNA) și cu aprobarea Plenului Cur�iide Conturi, a unor ac�iuni de con

în anul 2012 a fost încheiat un

În baza acestui protocol, pe parcursul perioadei2012-2015, Autoritatea de Audit a formulat

pentru 4 spe�e semnalate nus-a

s-a 23dintre spe�ele semnalate sunt în investigare, iarpentru 33 sp

Referitor la

, în perioada 2012-2015 aufost formulate 3 ale președintelui Cur�ii deConturi

Comisii de cercetare discipl,

.

În cadrul

,iul Ministerului Justi�iei,

.

întocmit un

Curtea de Conturi a elaborat unele propuneri șiobserva�ii la proiectul de raport, care au f

, în data de 1 octombrie 2015re cu grupul de

exper�i ai SNA

ombaterea fenomenului corup�iei

constituie totatâtea argumente c și în vacontinua determine

înscrise în StrategiaN

,formare, de administrare

și de întrebuin�are a resurselor financiare ale statuluiși ale sectorului public.

Protocol de cooperare între Autoritatea de Auditși DLAF

„

Curtea deConturi

61 desesizări către DLAF

,

Reuniunii platformei decooperare a autorită�ilor independente și agen�iiloranticorup�ie

Aplicarea de sancţiunidisciplinare cu caracter disuasiv pentruîncălcarea standardelor etice şi de conduităanticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şidemnităţilor publice”

codul etic, regimul incompatibilită�ilor șitransparen�a decizională

începând cu anul 2013 la nivelulSecretariatului tehnic al SNA s-a creat uninstrument suplimentar de evaluare a progreselorinstitu�iilor publice


14

EUROSAI Plan Strategic2011-2017

(SAI) membreprim plan strategic

4 obiectivestrategice -

i

Lisabona,Portugalia mai 2011

4 obiective strategice

Standarde profesionale

Implementarea Planului strategic EUROSAIsuccesul strategiei INTOSAI în

Europa

rolul activ al tuturormembrilor EUROSAI în implementareaplanului strategic

a elaborat unpentru perioada

.Acest

.

Planul strategic a fost

, în .

Cele

: în v

:

strategic.

vacontribui la

în regiune. Se impune

.

, menitsă constituie cadrul general pentru

desfășurarea eficientă și eficace a activită�iiinstitu�iilor supreme de audit

a fost conceput înspiritul transparenţei, în consultare cu toţimembrii EUROSAI, bazându-se pe

care reflectă

desfăşurat la

se referă la:

: consolidareacapacităţii instituţionale reprezintă dezvoltareaabilităţilor, cunoştinţelor şi modalităţilor delucru prin care o organizaţie devine maieficientă pornind de la punctele forte existenteşi înlăturând discrepanţele şi deficienţele.EUROSAI îşi propune facilitarea dezvoltăriiunor instituţii supreme de audit puternice,independente şi cu un înalt grad de pro-fesionalism.

: în vedereaîndeplinirii în mod competent şi profesional asarcinilor ce le revin, instituţiile supreme deaudit necesită un cadru general de standardeprofesionale internaţionale actualizat, relevantpentru sarcinile şi necesităţile lor. Acestestandarde sunt dezvoltate de către INTOSAI,EUROSAI concentrându-se asupra pro-movării şi facilitării implementării lor de cătremembrii săi.

edereaconsolidării auditării, responsabilităţii, buneiguvernanţe şi transparenţei sectorului public,EUROSAI promovează îmbunătăţirea schimbu-lui de cunoştinţe, informaţii şi experienţe întremembrii săi şi cu parteneri externi.

pentru a-şiîndeplini misiunea în mod eficient şi pentru a-şicreşte capacitatea de a răspunde solicitărilormembrilor săi, EUROSAI trebuie să fie binecondus. Modelul actual a fost conceput înconcordanţă cu principiile bunei guvernanţe şicomunicării eficiente, reflectând obiectivelestrategice şi încurajând cea mai largă implicareposibilă a instituţiilor supreme de audit membreîn activitatea organizaţiei. Sunt construitelegături puternice între toate organismeleEUROSAI implicate în implementarea planului

, cu respectarea valorilor esenţiale aleINTOSAI şi cu maximizarea utilizării eficiente ainiţiativelor şi rezultatelor INTOSAI,

necesităţile şi priorităţile organizaţie

aprobat la al VIII-leaCongres EUROSAI

Consolidare instituţională

Împărtăşirea cunoştinţelor

Guvernanţă şi comunicare

în vedereacontinuării dezvoltării auditării sectoruluipublic

�

�

�

�

PARTICIPAREA CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

GT 1) DIN PLANUL STRATEGIC EUROSAI PENTRUPERIOADA 2011-2017Budapesta, Ungaria, 29-30 ctombrie 2015

LA A VIII-AREUNIUNE A ECHIPEI OBIECTIVULUI 1 – CONSOLIDARE INSTITU�IONALĂ(GOAL TEAM 1 -

o

Attila DEZSIŞeful Departamentului XConsilier de conturi

Doina DRĂNICEANUDepartamentul IȘef Serviciu Pregătire Profesională

15

În acest scop, au fostformulate astfel:

: „

: –promovarea

(”

: „

parteneri externi”: „ –

conducerea EUROSAI în

eficiente”

În vederea implemen

, :

::::

, la care au participatdomnul

și doamna ,șeful erviciului de dincadrul , s-a t laBudapesta, Ungaria, în perioada 29-30 octombrie2015.În

aspecteleprincipale asupra

membrilorsunt

.

În deschiderea celei de-a VIII-a euniuni a GT 1cuvântul de bun-venit re domnulLaszlo Domokos, președinteleOficiul Auditului de Stat

Afost .

Un punct important de pe agenda celei de-a VIII

în calitate de observator dinpartea Comitetului pentru Construc�ie

(Task Group on INTOSAI Auditor Certification -TGIAC).

cele 4 obiective strategice

Obiectivul 1

Obiectivul 2 Standarde profesionale

Obiectivul 3

Obiectivul 4

4 echipe de obiectiv (GoalTeams - GT)

Echipa 1 (GT 1)Echipa 2 (GT 2) Standarde profesionaleEchipa 3 (GT 3)Echipa 4 (GT 4) Guvernan

A VIII-a euniune a GT 1Dezsi Attila, consilier de conturi, șeful

Departamentului X Dr Doina

Departamentului I

EUROSAI

�ionale

agenda euniunii

prezentarea

certificareaauditorilor din sectorul public din întreaga lume

�

�

�

�

�

�

�

�


Împărtăşirea cunoştinţelor

Guvernanţă şi comunicare


Împărtăşirea cunoştinţelorţă şi comunicare

R

ăniceanu

contextul implementării strategiilor dindomeniul consolidării institu�ionale

perfec�ionarea pregătirii profesionale,îmbunătă�irea organizării institu�iilor supremede audit și a dezvoltării lor institu

R

Căr�ii Albe a INTOSAIprivind dezvoltarea profesională

–facilitarea dezvoltării şi întăririi capacităţiiinstituţionale a membrilor EUROSAI”;

„şi facilitarea implementării stan-

dardelor internaţionale ale instituţiilor supreme deaudit ISSAI) şi contribuţia la continuareadezvoltării lor ;

–încurajarea cooperării şi schimbului de experienţăîntre membrii EUROSAI, în cadrul INTOSAI şi cu

;

concordanţă cuprincipiile bunei guvernanţe şi comunicării

.

tării celor 4 obiectivestrategice ale EUROSAI, al VIII-lea CongresEUROSAI a decis în baza art. 9.5 al StatutuluiEUROSAI crearea a

după cum urmează

S Pregătire profesionalădesfășura

,cărora GT 1 se concentrează în

vederea facilitării dezvoltării și consolidăriicapacită�ii institu�ionale a

R ,a fost rostit de căt

– de�inător aladoptată

-aReuniuni a fost constituit de către decătre

Institu�ională(CBC) al INTOSAI, a

(INTOSAIWhite Paper on Professional Development).Aceasta a fost elaborată de către Grupul opera�ionalde lucru al INTOSAI privind

SAI Ungariapreședin�iei

GT 1

SAI Brazilia

–

.

GOAL TEAM 1: CAPACITY BUILDING

16

Participarea Cur�ii de Conturi a României GT 1)la a VIII-a Reuniune a Echipei Obiectivului 1 – Consolidare institu�ională (Goal Team 1 -

Recomandările

acceptabile la nivel interna�ional, aliniatstrategic cu Cartea Albă a INTOSAI privinddezvoltarea profesională

conceptului unui cadru al competen�elor de bazăunice pentru dezvoltarea profesională aauditorilor din sectorul public din întreagalume

Cadrul de competen�e de bază unice pentrudezvoltarea profesională a auditorilor dinsectorul public din întreaga lume prevăzute înCartea Albă a INTOSAI privind dezvoltareaprofesională prezintă importan�ă deosebită

set de întrebări

a Căr�ii Albe

con�inute în aceasta au fostaprobate de către Consiliul de Conducere alINTOSAI la cea de-a 66-a Reuniune a acestuia,desfășurată în noiembrie 2014. În aceastăproblematică,

Comitetul INTOSAI pentru construc�ia capacită�iiinstitu�ionale (Capacity Building Committee –CBC) și-a propus ca în parteneriat cu Ini�iativa deDezvoltare a INTOSAI (INTOSAI DevelopmentInitiative – IDI), sub auspiciile INTOSAI, săcerceteze, analizeze, conceptualizeze, ghideze șisă fundamenteze un

. Pentru aceasta, Ini�iativade Dezvoltare a INTOSAI și Comitetul INTOSAIpentru construc�ie a capacită�ii institu�ionale audesfășurat un seminar la Oslo, Norvegia, în perioa-da 17-19 iunie 2015, destinat fundamentării

. Cartea Albă a INTOSAI privind dezvoltareaprofesională a auditorilor publici a fost prezentată decătre domnul Jan van Schalkwyk (SAI Africa deSud), la euniunea Comitetului INTOSAI pentruconstruc�ia capacită�ii institu�ionale, desfășurată laLima, Peru, în perioada 09-11 septembrie

baterilor pe margineaprevederilor Căr�ii Albe anterior men�ionate,

,solicitând ca răspunsurile la acestea să fie avute învedere la ,în sensul regăsirii lor în formularea viitoare acon�inutului acesteia.

Acestea sunt următoarele:

1. Astabilit INTOSAI anumite condi�ii concrete deacces al auditorilor publici externi la certificarea înconformitate cu Cartea Albă? Indica�i care suntacestea (ex.: specialitatea studiilor superioareabsolvite, vechime în specialitate, alte abilită�iprofesionale etc.).

în vedere ca pe viitor certificareaINTOSAI să dobândească aplicabilitate unitară(identică) pentru toate

în vedere dobândirea voluntarăa certificării INTOSAI ca urmare a solicităriiindividuale de către unii auditori publici externidintr-un SAI sau la solicitarea voluntară a unui SAIna�ional?

ea Albă ar urma să prevadă asigurareacertificării profesionale pe nivele diferite și, dacăda, care ar fi criteriile de diferen�iere a acestornivele?5. Inten�ionează INTOSAI să elimine caracteruldiscriminatoriu al sus�inerii concursului de acces

tificare numai în cele 4 limbi (engleză, arabă,franceză, spaniolă)? Precizarea devine necesarăîntrucât cunoașterea uneia dintre limbile străinemen�ionate nu constituie condi�ie de eligibilitatepentru a candida la ocuparea unui post de auditorîntr-un S6. Testările de acces la certificarea INTOSAIurmează să fie efectuate nemijlocit de către unorganism specializat al INTOSAI sau va reveniinstitu�iilor supreme de audit na�ionale?

c extern avantajele dobândirii certificăriiprofesionale INTOSAI? e

Întrebărilen�iei INTOSAI, în vederea discutării

viitoarei variante a Căr� R

,

independen�a financiară a SAI ponderea SAI,ale căror bugete sunt aprobate de către Parlamentelena�ionale; ponderea tipurilor de audit exercitate decătre SAI membre EUROSAI (audit financiar,audit de performan�ă, control); domenii decooperare pentru perioada 2015-2018 (priorită�iglobale

ia SAI cu păr�ileinteresate, combaterea corup�iei, sprijin pentrudezvoltarea capacită�ii institu�ionale, creștereacapacită�ii de formare profesională în sisteme-learning etc.După prezentarea de către reprezentantul Olandei aunor chestiuni curente în contextul de�ineriipreședin�iei EUROSAI de către această �ară,

, care asigură Secretariatul EUROSAI,

În privin�a website-ului EUROSAI au fost eviden�iate traficul,sec�iunile cele mai accesate, bazele de dateEUROSAI etc. Îmbunătă�irea și promovarea

cadru de competen�e

.

delega�ia Cur�ii de Conturi a României

elaborarea formei finale

Congresul INTOSAI noiembrie 2016

rezultatele studiului efectuat de IDI la nivelglobal

website-ul,revista și bugetul EUROSAI

R

2014.

În acest context, în cadrul dez

a supusaten�iei tuturor celor prezen�i un

2. INTOSAI are

institu�iile supreme de auditmembre INTOSAI?

3. INTOSAI are

4. Cart

lacer

AI na�ional.

7. În ce ar consta la nivelul individual al auditoruluipubli

( x.: ob�inerea unui statutprofesional superior etc.)

au fost primite cu interes și re�inute sprea fi supuse ate

ii Albe la euniuneaComitetului de conducere al INTOSAI, la

din .În continuarea agendei au fost prezentate

, care a vizat aspecte precum: ponderea SAIdin EUROSAI care au elaborate strategii dedezvoltare; prezentarea rapoartelor de audit în timputil; :

): strategii de SAI, raportare, sprijin pentruimplementarea ISSAI, rela�

asupus aten�iei aspecte referitoare la

.

SAISpania

17


revistei constituind unul dintre principalele proiecteale G

colectarea de sugestii de îmbunătă�ire,urmând ca rezultatele finale să fie prezentate laurmătoarea Reuniune a Comitetului de conducereal EUROSAI, din anul 2016. Tema centrală a celuide-al 21-lea număr al revistei va fi „Contribu�iaEUROSAI la buna guvernan�ă și auditarea demnăde încredere a sectorului public de către institu�iilesupreme de audit moderne” și va avea o sec�iunespecială dedicată celei de-a 25-a aniversări aEUROSAI, înfiin�ată la Madrid în anul 1990.

înfiin�at în anul2002 la Congresul al V-lea al EUROSAI, desfășuratla Moscova, grup de lucru a cărui președin�ie a fostpreluată de către SAI Polonia la CongresulEUROSAI desfășurat la Haga în anul 2014. ITWGare 36 de institu�ii supreme de audit membre, dintrecare 35 de institu�ii supreme de audit na�ionale șiCurtea Europeană de Conturi. Domeniile deactivitate ale ITWG sunt: construc�ia institu�iona-lă, standardele profesionale și împărtășireacunoștin�elor. Principalele obiective ale ITWGsunt: stimularea dezvoltării viziunii, sprijin pentruISSAI, facilitarea ien�ă șiexpertiză, promovarea cooperării în proiectareaauditurilor IT, promovarea auditurilor comune sau

iasupra necesită�ii utilizării datelor deschise înanaliza riscurilor în vederea planificării adecvate aauditului, precum și asupra auditării acestui tip dedate.

și, implicit, a construc�iei capacită�iiinstitu�ionale în cadrul EUROSAI. Rezultateleactivită�ii GT 1 vor fi incluse în raportul final al

GT 1, la încheierea planului strategic actual alEUROSAI. Participan�ii s-au constituit în 3subgrupuri de lucru. Rezultatele discu�iilordesfășurate în acest cadru pot fi sintetizate astfel:

: Asupra căror domenii ar trebui să seconcentreze construc�ia institu�ională în cadrulEUROSAI ?

păr�ilor interesate de la nivelinterna�ional în construc�ia institu�ională (atât dincadrul, cât și din afara comunită�ii SAI) șiconexarea eforturilor lor;

-

embrilor, nu peteorie și ascultarea de prezentări;- asigurarea legăturii construc�iei institu�ionalecu grupurile de lucru regionale, în vedereaidentificării bunelor practici;- identificarea necesită�ilor de construc�ieinstitu�ională;

alită�i mai eficiente decomunicare a cunoștin�elor și bunelor practici întremembrii EUROSAI.

: Care ar fi cea mai eficientăstructură de implementare a Strategiei EUROSAI2017-2023? (bazată pe 4 obiective, echipe deproiect, altele…)

zent există suprapuneri între echipele deobiectiv

ă�ii înlocuirii echipelor deobiectiv permanente cu echipe de proiect.

: Cum ar putea fi utilizată în cel maieficient mod contribu�ia voluntară a membrilorEUROSAI?- GT 1 sau orice altă formă (proiect, grup de lucru)de construc�ie institu�ională ar trebui să fie un„centru logistic“ care să asigure întâlnirea cererilorcu ofertele institu�iilor supreme d

la activită�ile de care suntinteresate, la

uăGT 1; continuarea sintetizării ideilor reieșite dinfiecare reuniune GT 1 se va desfășura până laCongresul EUROSAI din anul 2017.În continuare au fost trecute în revistă

curent, decătre în calitate de de�inător alpreședin�iei GT 1 și de către SAI responsabile.

1, aceasta fiind actualizată de două

T 4, au fost prezentate studiul privind gradulde satisfac�ie referitor la aceasta al membrilorEUROSAI și

Reprezentantul a prezentatîn abordarea

Grupului de Lucru IT ,

schimbului de exper

coordonate, creșterea poten�ialului IT al institu�iilorsupreme de audit. Au fost enumerate principaleleproiecte ale ITWG. S-au formulat considera�i

În continuare s-a procedat la o

- identificarea

- focalizarea construc�iei institu�ionale a institu�iilor supreme de audit asupra profesiei de audit,cu accent pe practica și activitatea m

- utilizarea de mod

- în pre(GT) și alte grupuri de lucru ale

EUROSAI, care ar trebui gestionate;- examinarea posibilit

e audit. SAImembre vor participa

care rezultatul așteptat are efectpozitiv asupra SAI.S-au convenit: elaborarea unui rezumat alconsidera�iilor formulate și distribuirea lui;colaborarea dintre membri între do reuniuni ale

Astfel, în privin�a informa�iilor și rezultatelordisponibile, a postat baza de date pewebsite-ul GT

SAI Polonia

SAI Ungaria

SAI Letonia

problematica datelor deschise(ITWG)

Întrebarea 1

Întrebarea 2

Întrebarea 3

evolu�iile

evaluare aperioadei de 6 ani de desfășurare a activită�ii decătre GT 1

activită�ilor din planul opera�ional

18


ori pe an. continuă să asigure legăturapermanentă cu Ini�iativa de Dezvoltare a INTOSAI(IDI) și INTOSAI, precum și sprijinirea propunerilorde finan�are. con-tinuă promovarea cunoașterii instrumentelor IDI.

încurajează continuarea încărcăriiexemplelor de bună practică în baza de dateconstituită. a prezentat problematicadezvoltării evaluării performan�elor SAI. SAIUngaria a prezentat importan�a cooperării cu IDI și

ală alINTOSAI (CBC).

Ca echipă de obiectiv

al ultimilorani, care oferă pentru dezvoltareacapacită�ii institu�ion

a devenit parte integrantă amarii majorită�i a programelor

ce poate fi utilizată decătre regiunile INTOSAI și institu�iile supreme deaudit.

,arătând că

aceasta este

completată cu noi pozi�ii. stabilit ca în etapaurmătoare reprezentanta SAI România să facă oanaliză a modulelor de e-learning care ar puteaprezenta interes pentru mai multe institu�ii supremede audit și, ulterior, să transmită un mesaj e-mailinstitu�iilor supreme de audit prin care să le soliciteacestora să indice dacă respectivele module potfi accesate și de către alte institu�ii supreme deaudit.

,asigurării preluării

de către

, sarcină cu caracterpermanent ,institu�iile supreme de audit responsabile men-�ionate au arătat că vor continua încărcarea

În privin�aidentificării necesită�ilor și inova�iilor,

,, că

privind tematica împărtășiriibunelor practici la nivelul institu�iilor supreme deaudit membre EUROSAI în vederea îmbunătă�iriiactivită�ii

, va continuacu volumul IV, care urmează a fi realizat în cursulanului 2016. uprinse în aceste broșurivizează: desfășurarea eficientă a activită�ii,modalită�i noi de desfășurare a auditurilor, noiforme de colaborare cu păr�ile interesate, rela�iacu cetă�enii și mass-media, utilizarea noilortehnologii, îmbunătă�iri organizatori

a prezentat informa�ii referitoare laseminarul privind auditul autorită�ilor locale înorganizarea sa și desfășurat în octombrie 2015 înPolonia. S-a arătat că următorul seminar pe aceastătemă se va desfășura în a doua parte a anului 201

RÎn a doua zi a celei de-a VIII-a Reuniuni a GT 1 afost abordată problematica

arătând că își îndeplinește

cu Comitetul pentru construc�ie institu�ion

poate beneficia de

ale și în condi�ii dedin punct de vedere al costurilor. În acest

context,Ini�iativei de

Dezvoltare a INTOSAI (IDI) folosite cu.

a supusaten�iei GT 1

și anume, a

și accentuând

afost S-a

În privin�a unei alte sarcini ce revine cucaracter permanent SAI România potrivit planuluiopera�ional al GT 1 și anume

s-astabilit continuarea de astfelde sugestii de la to�i membrii GT 1

.Referitor la

ce revine

depe website.

reprezentantaa precizat referitor la

seria

, publicate pe

Inova�iile c

ce.

6,mai multe informa�ii referitoare la acesta urmând afi oferite la a IX-a euniune a GT 1.

în acestsens. , care de�ine președin�ia GT 3, nua putut lua parte la reuniune. , carear fi avut de prezentat aspecte privind

SAI Spania

Curtea de Conturi a Fran�ei

SAI Ungaria

SAI Portugalia

SAI Ungaria și SAI Spania

SAI Marea Britanie

SAI Lituania

SAI Portugalia

SAI CehiaSAI Slovacia

dedicată consolidăriicapacită�ii institu�ionale, GT 1 abordeazăproblematica utilizării noilor tehnologii îndezvoltarea capacită�ii institu�ionale a ins-titu�iilor supreme de audit. Componentădecisivă a consolidării capacită�ii institu�ionale,asigurarea perfec�ionării pregătirii profesionale

noi oportunită�i

eficien�ă-ul

jini institu�iilesupreme de audit în adoptarea pregătiriiprofesionale în sistem e-learning, Ini�iativa deDezvoltare a INTOSAI (IDI) lansează oplatformă de e-learning

identificării modulelor dee-learning la nivelul EUROSAI,

necesitatea completării

Listapublicată în acest sens

gestiide îmbunătă�ire a website-ului EUROSAI

încărcarea informa�iilor privindGT 1 pe website-ul EU

sarcinace-i revine în privin�a inovării în EUROSAI

dezvoltării strategiilor,

sarcina urmăririi permanente a necesită�ilorși evenimentelor de pregătire profesională lanivelul EUROSAI, conlucrând cu GT 3

Ghidul

a auditorilor institu�iilor supreme de auditprogresul tehnic

eficace

e-learning

succesconsiderabil Pentru a spri

Reprezentanta SAI Româniastadiul îndeplinirii sarcinii ce-i

revine

în curs de derulareei cu concursul tuturor

institu�iilor supreme de audit membre EUROSAIși al Ini�iativei de Dezvoltare a INTOSAI (IDI)

potrivit planului opera�ional al GT 1.pe website-ul EUROSAI

formularea de su

SAI România în calitate de coordonator

ROSAI

documente relevante

broșurilor

http://www.eurosai.org/en/strategic-plan/capacity-building/

19


pentru desfășurarea evaluării institu�ionale tip„peer review“ Subcomitetul INTOSAI pentruconstruc�ie institu�ională (CBC)

Sarcina livrării mesa ătre institu�iilesupreme de audit

împărtășirii bunei practici șiexperien�e în cadrul EUROSAI

implicarea constructivă a participan�ilor îndezbateri

continuării conlucrării între membrii GT 1următoarea reuniune

problematicaindependen�ei institu�iilor supreme de audit

dateledeschise

jului de c

planul opera�ional alGT 1 ușor modificat

importan�ei

dezbaterile

a GT 1,

și, nu a putut

participa la reuniune.au vizat

alte instrumente deautoevaluare din punct de vedere etic și bazate peintegritate. Oportu

.

antrena implica�ii asupramodific

e:

pentru acești 3 pași succesivi

sunt , .Reprezentantul SAI Turcia a supus aten�ieiparticipan�ilor aspecte privind

Astfel,

Membrii GT 1 au aprobat

rate în cursul reuniunii.

A VIII-a reuniune a GT 1 s-a încheiat cu reiterarea

și exprimareasatisfac�iei pentru

.S-a convenit asupra men�inerii

prin2016.

Materialele supuse aten�ieiGT 1 de către

,context în care s-a făcut referire la Cadrul demăsurare a performan�ei institu�iilor supreme deaudit (SAI PMF) și la

nită�ile și consecin�ele pentruinstitu�iile supreme de audit referitoare la

au fost prezentate de către reprezentantulS-a subliniat necesitatea asigurării

transparen�ei de către institu�iile supreme de audit,în condi�iile în care utilizarea datelor deschiseoferă noi posibilită�i de evaluare a performan�eiguvernării și pentru creșterea transparen�eisectorului public și a responsabilită�ii. S-a arătat căinstitu�iile supreme de audit pot utiliza dateledeschise în audit, pot stimula organiza�iile publicesă ofere date deschise și pot ele însele furniza datedeschise. În acest context, utilizarea datelordeschise este de natură a

ării rolului institu�iilor supreme de audit.

a fost o temă divizată în 3 păr�iinterdependent ce presupune livrarea mesajului,cui se adresează mesajele și cum pot fi acestealivrate păr�ilor interesate? Institu�iile supreme deaudit responsabile de

urmat în vederea dezvoltării capacită�ii institu�iilorsupreme de audit de a livra în mod eficient mesajul

definirea livrăriimesajului. a arătat că transmiterea cătrereceptor a inten�iilor SAI în mod corect, persuasivși eficient constituie un instrument fundamentalpentru institu�ia supremă de audit, comunicareaconstituind un concept de înaltă semnifica�ie pentruaceasta. Conceptul livrării mesajului este situat încentrul politicilor și strategiilor de comunicare învederea promovării guvernan�ei, transparen�ei șiresponsabilită�ii în sectorul public și la nivelulîntregii societă�i.

potrivit dezbaterilordesfășu

desfășurate și

legăturii și

e-mail, până ladin aprilie

SAI Portugalia

SAI Olanda

SAI Turcia SAI Ungaria și SAI Letonia

20


Buna practică în domeniul resurselor umane,pentru integrarea noilor angajaţi în activitateaspecifică noului loc de muncă şi pentru a oferiacestora un mediu prietenos şi confortabil, a fost

elaborării de către Curtea de Conturi a

care conţine paşii de urmat şiinformaţii utile pentru persoanele care îşi începactivitatea în auditul public extern.

şi dsăi

şi experienţei altorinstitu�ii supreme de auditcapacităţii instituţionale

prin actualizareași diseminarea periodică a broșurii

În cele trei volume publicate până în prezent,se înscrie cu două apariţii:

(şi Vol. III,

2015

ia(NAOL) face o prezentare detaliată

mii paşişi de a răspunsuri

rapide la o serie de nelămuriri sau întrebări cheie.

Pentru sus�inerea necesită�ii elaborării de cătrenoului angajat,

prezentăm în continuare

tudini necesare asumării cusucces a rolului lor în organiza�ie. Acest procesare ca scop noilor angaja�i sădepășească stresul privind contactul cu nouaorganiza�ie în care vor lucra. Socializareadurează cel pu�in trei luni și se realizează în maimulte etape. Instruirea iniţială este o etapă desocializare având ca scop de a transmite filozofiași func�ionalitatea principiilor NAOL și de a ajuta

contextulunui

Pentru elaborarea acestui Ghid s-au avut învedere exemple de regionale în

iseminarea acestora tuturormembrilor pentru utilizarea datelordisponibile, procedurilor

angajate în dezvoltarea.

Un exemplu de diseminare a experien�ei și abunelor practici este constituit de

.

Vol. I, 2013

.

În cel de al doilea volum EUROSAIINNOVATIONS

, SAI Lituana modului de

.

a fost elaborat cude a îndruma pri ai noului angajat

în cadrul institu�iei noastre oferi-

Curtea de Conturi a unui ghid al

.În (National Audit Office ofLithuania, NAOL), socializarea noilor angaja�ieste un proces în care nou-veni�ii dobândesccunoștin�e și apti

sprijinirea

Ghid al noului angajat pentru auditoriipublici externi

bune practici

promovareai EUROSAI

EUROSAIINNOVATIONS – Sharing good practicesamong SupremeAudit Institutions

Curtea de Conturi

integrare a noilor angaja�i

Ghidul noului angajat pentru auditorii publiciexterni ai Cur�ii de Conturiscopul

din RomâniaSAI Lituania

,

Sharing good practices amongSupreme Audit Institutions

construirea capacităţii instituţionale în cadrulEUROSAI

novării în cadrul

în mediul de lucruîn care îşi vor desfăşura activitatea

Ghidul pune la dispozi�ie un cadru general deorientare și de integrare eficientă pentrufamiliarizare, în cel mai scurt timp posibil, cuspecificul, cu atribuţiile și responsabilităţilepostului ocupat, cu colectivul de muncă, dar şicu mediul de lucru intern ori extern al Curţiide Conturi.

buna practică a unorinstitu�ii din străinătate și

1

2

3

–

–

New tools in promoting ethical

conduct, independence and integrity

Using Information Technology better )

GHIDUL NOULUI ANGAJAT PENTRU AUDITORII PUBLICI EXTERNI

Andreea ROTARUCabinet vicepreședinteConsilier

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

1 INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici între SAI-uriNoi instrum2

3

ente în promovarea conduitei etice, independenţei şiintegrităţii

Utilizarea mai bună a tehnologiei informaţiei 21

noul angajat să afle mai multe despre NAOL și săprezinte activită�ile și func�iile tuturor divizi

Auditorii noi beneficiază separat de training pentru îmbunătă�ireacompeten�elor lor tehnice. Instruirea iniţială estecompletată cu un eveniment tradi�ional cunoscutsub numele de . În timpul acesteizile noii angaja�i sunt împăr�i�i în echipe diferite, lise trasează sarcini legate de institu�ie

alizare setermină după trei luniprintr-o ședin�ă sau întâlnirela care participă un angajat,managerul sau șeful ierarhicsuperior și mentorul. Întimpul acestei ședin�e, n

ăuindividuală.

Agen�ia Na�ională

roiectul Creșterea capacită�ii func�ionarilorpublici din Ministerul Apărării Na�ionale șiAgen�iei Na�ionale a Func�ionarilor Publ ci de agestiona procesele de management strategicinstitu�ional și de proiect, în contextul dezvoltării șiîntăririi rolul

ă care nu necesită o aten�iedeosebită și aceasta pentru că se consideră că noiiangaja�i fie au experi n�ă necesară pentru a face faţăcerinţelor postului, fie trebuie să aibă abilitatea de a

informaţiiEste important să în�elegem însă că

Procesul de integrare în organiza�ie reprezintăîncheierea procesului de selec�ie a personalului nouangajat. Durata desfășurării poate fi mai mică, maimare sau egală cu perioada de probă prevăzută înCodul muncii.

detaliază valorile șiprincipiile etice pe care trebuie să le cuno scă și să lerespecte auditorul public extern, prevă

iturmătoarele: independen�ă, neutralitate politică,integritate, competen�ă profesională, confiden�ialitate, conduită profesională, ,incompatibilită�iPe lângă acestea,

g activitatea interna�ională aCur�ii de Conturi, organismele interna�ionaledin care face parte aceasta,centrele de perfec�ionareprofesională,

g

Ghidul con�ine în partea introductivă date șiinforma�ii generale despre Curtea de Conturi,respectiv: misiunea, viziunea și valorile, obiectiveleacesteia, cadrul legal general, organizarea șiconducerea, amplasarea geografică a institu�iei peharta Bucureștiului,

istoricul institu�iei, însemnelede identitate vizuală.

Într-o altă sec�iune sunt prezentate serviciile șifacilită�ile oferite de institu�ie, cum ar fi: bancomatîn incinta institu�iei, tele

, acces labibliotecă, asisten�ă medicală.

ilorNAOL. Un training identic este oferit șipersonalului administrativ. -

,, implicându-i

și pe angaja�ii vechi. La finalul evenimentului, noiiangaja�i primesc daruri simbolice.

Procesul de soci

oulangajat primește feed-backși seturi de subiecte pentruplanul s de formare

, ghidul privind integrarea nouluiangajat a fost elaborat de institu�ii precum:Ministerul muncii, familiei, protec�iei sociale șipersoanelor vârstnice, aFunc�ionarilor Publici și alte institu�ii publice, prinp

i

ui func�iei publice.

De cele mai multe ori, integrarea noilor angaja�i esteconsiderat un proces

e

dobândi utile de la angaja�ii mai vechi.

azute în

, în mod deoseb

-precum și interdic�iile

le, conflictul de interese.sunt

prezentate în hid -

-

informa�iidespre revista Cur�ii deConturi.La elaborarea hidului s-au avut în vederepropunerile auditorilor publici externi nou-angaja�iîn vara anului 2015 și acesta a fost definitivat pebaza observa�iilor și propunerilor structurilor despecialitate ale Cur�ii de Conturi.

deplasarea la serviciu cutransportul public,

Ghidul cuprinde principalele reguli utilizate înCurtea de Conturi precum: programul de lucru,codul vestimentar, accesul în institu�ie, com-portamentul în incinta institu�iei.

fon mobil de serviciupentru personalul cu func�ii de conducere

ziua noului angajat

În România

integrareaunui nou angajat repre

Ghidul noului angajat pentru auditorii publiciexterni ai Cur�ii de Conturi

zintă un proces deasimilare a acestuia în mediul profesional,de adaptare la cerin�ele de muncă și decomportament ale colectivului în cadrul căruiava lucra și de adecvare a personalită�ii sale la ceaa grupului.

Codulde conduită etică şi profesională a personaluluiCurţii de Conturi a României

22

Ghidul noului angajat pentru auditorii publici externi

O sec�iune specialădedicată principiilor

Curtea de Conturi fiindmembră a INTOSAI șiEUROSAI, -

auditorii publiciexterni nou angaja�i săcunoască și activitateainterna�ionalăa in titu�iei.

O sec�iune distinctă dedicată platformeiinformatice, aplica�iile informaticede specialitate, semnătura electronică.

tapele şi primii paşi de urmat înactivitate, care prezintă: ocumentele necesarepentru constituirea dosarului profesional lamomentul angajării tractul individual de muncăși completarea

ă familiarizarea cu aspectele debază: cultura organizaţională, misiunea, valorile,obiectivele instituţiei, programul de lucru,informaţiil utile, uzanţele în privinţa concediilormedicale sau a celor de odihnă, regulile desecuritate în muncă, conduita agreată şi aspecte

muncă.Succesul primelor zile la noul loc de muncă nu estedeterminat totdeauna numai de acomodarea cusarcinile de serviciu. nouşi stabilirea unor relaţii interpersonale de calitate cucolegii sunt în egală măsură importante.

În general, există două percepţii diferite pe carenoul angajat le poate avea în primele sale zile deserviciu. Fie i se pare că este primit cu indiferenţăsau chiar ostilitate de către colegi, fie are impresiacă toată atenţia este aţintită asupra lui, că toatemişcările îi sunt evaluate permanent de colegii săi.Dar toate acestea reprezintă o parte normală aintegrării

3. Agen�ia Na�ională a func�ionarilor publici

este

și valorilor etice fun-damentale.

este necesar ca

-

estefiind prezentate

Pentru a facilita integrarea în activitate a auditorilorpublici externi nou-angaja�i, ghidul cuprinde osec�iune privind e

d

, condeclara�iilor de avere și de interese,

eliberarea legitima�iei de serviciu, accesul ladocumentele clasificate, plata drepturilor salariale.

asigur

surseleor

privind disciplina la locul de

Integrarea într-un colectiv

,

într-un colectiv nou.

Ghidul a fost aprobat prin HPnr. 104/31.03.2016.

Referin�e bibliografice:

1. EUROSAI INNOVATIONS

;2. Ministerul muncii, familiei, protec�iei sociale șipersoanelor vârstnice ;

.

s

Ghidul

facilita integrareanoilor angaja�i în institu

i ajute în adaptarea șidezvoltarea

iîndrume pe noii angaja�i în valorificareaopor

Ghidul reprezintă o noutate de interes, un pasînainte binevenit, care poate

�ia noastră, descriindprincipiile și bunele practici de gestiune acarierei care să î

personală la noul loc de muncă; deasemenea con�ine exemple practice care să î

tunită�ilor oferite.

Sharing good

practices among Supreme Audit Institutions –

–

–

www.eurosai.org

www.mmuncii.ro

www.anfp.ro

Ghidul noului angajat pentru auditorii publici externi

23

După

,pădurile sunt percepute ca un bun al umanităţii,cu funcţii economice, ecologice şi sociale, statelefiind invitate să-şi asume obligaţia adoptăriiprincipiilor gestionării lor durabile în beneficiulgeneraţiilor prezente şi viitoare. Primul din celeşase criterii

durabilă, se referă la

. Prinfotosinteză, pădurile absorb dioxidul de carbon,sechestrând carbonul în masa lemnoasă şi în sol,eliminând oxigen pur şi ladispariţia din atmosferă a unui gaz cu efect deseră. În acest fel, pădurile au un rol esenţial înscopul urmărit de obiectivul privind „

“, prevăzut în

Acţiunea intitulată „

“ s-a desfăşuratîn semestrul

(nouă instituţii, organizate teritorial).La acţiune au participat patru auditori publiciexterni din structura centrală a Curţii de Conturişi 80 de la camerelejudeţene de c 0 de judeţe).

( ),

Conferinţa Naţiunilor Unite

Conferinţa ministerialăpentru protecţia pădurilor din Europa,

isariatele de regim silvic şi cinegetic

Standardele Internaţionale ale InstituţiilorSupreme de Audit

de laRio de Janeiro din 1992

- Ministerul Mediului şi SchimbărilorClimatice, Departamentul pentru Ape, Păduri şiPiscicultură;- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA(RNP),- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;- Administraţia Fondului pentru Mediu;- Garda Naţională de Mediu;- Com

Standardul ISSAI 300

, care aimpus

stabilite lade la

Lisabona – 1998, care definesc modul degestionare

ducând, astfel,

.

I 2014 la:

inclusiv la direcţiile sale judeţene;

de auditori publici externionturi (din 4

Analizând contextul specific al temei de audit,auditorii publici externi au ales, în conformitatecu

conceptul dezvoltării durabile

menţinerea şicreşterea resurselor forestiere şi a contribuţieilor la ciclurile globale ale carbonului

reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin20% faţă de nivelurile din 1990

Auditul performanţeimodului de administrare a fondului forestiernaţional în perioada 2010-2013

Strategia Europa 2020

Date despre acţiunea de audit, entităţileauditate şi scopul urmărit

CERTIFICATELE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, POTEN�IALĂFORMĂ ALTERNATIVĂ DE FINAN�ARE A SILVICULTURII (AUDIT ALPERFORMAN�EI DESFĂȘURAT )DE CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Gheorghe DRĂGANDepartamentul IXDirector

24

abordarea pe bază de probleme a activităţii auditat

posibilitatea utilizăriisumelor obţinute din comercializarea

opotenţială formă de finanţare

Prima abordare internaţională a combaterii emisieide

tificată de România prin. Cele 194 de ţări semnatare ale

să acţioneze petermen lung, în vederea stabilizării concentraţiei deGES din atmosferă, la un nivel care să împiediceinfluenţa periculoasă asupr

, ca urmarea negocierii a 160 de state, a fost elaborat un acordinternaţional privind mediul, intitulat

Protocolul a intrat în vigoare în octombrie2004, după semnarea sa de către 127 de state, careproduceau peste 55% din emisiile globale de GES.Statele semnatare s-au obligat la reducerea cantităţiide GES din atmosferă cu 5,2% în 2012 faţă de anulde referinţă 1989. UE şi România s-au angajat caaceastă reducere să fie de 8%, fapt pentru careRomâniei i-au fost alocate, sub formă de certificate,

de unităţi ale cantităţii atribuite,materializate în

reprezintă titlul careconferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă dedioxid de carbon echivalent, într-o perioadădefinită.

mercializarea internaţională a emisiilorInternational Emissions Trading (IET);

a

Mecanismul de dezvoltare curată CleanDevelopment Mechanism (CDM).

.

efectele preconizate ale schimbărilor climatice înacest secol vor fi de o gravitate mare pentrueconomiile şi societăţile Statelor Membre,

şi,în acest sens, a pr

, prin carese stabilesc instrumente şi măsuri concrete vizândatingerea acestui obiectiv.

( )cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990 sau cu30%, dacă există condiţii favorabile.Indicatorul stabilit la nivelul UE, care reflectăimplementarea acestui obiectiv, este „

”, a cărui valoare-ţintă pentru anul 2020, în raport cu anul de referinţă1990 (a cărui indice de emisii GES este 100),trebuie să se încadreze în maximul de 80, ceea ce arcorespunde unei

.

din cauza

e.În cadrul

s-a prezentat

ca fiind

a avut loc în anul, prin semnarea

, ra

au decis de comun acord

a sistemului climatic.În decembrie 1997, la

.

Un

Protocolul de la Kyoto a prevăzut ca statelesemnatare să-şi îndeplinească obligaţiile dereducere a GES prin utilizarea a trei mecanismespecifice:

Co –

Implementare în comun – Joint Implementation(JI);

Conform IET,

Întrucât, potrivit unui raport întocmit de

omovat în anul 2009 pachetullegislativ

În Strategia Europa 2020 a fost inclus ca obiectiv„reducerea emisiilor de

l

După anul 1990, prăbuşirii industriei, înRomânias-a redus foarte mult. În perioada 2001-2009,evoluţia acestui indicator este reflectată înurmătorul tabel:

analizei modului de

Legea nr. 24/1994

(EU ETS). EU ETSindicele emisiilor de gaze cu efect de seră

finanţare a sectoruluiforestier,

certificatelorde emisii de gaze cu efect de seră

.

Convenţiei

certificate de emisii de gaze cu efectde seră

ComitetulInterguvernamental privind Schimbările Climatice,

Schimbări Climatice - Energie

ISTORIC – reducer

Administrarea în România

ea emisiilor de gaze cu efectde seră

gaze cu efect de seră (GES)Convenţiei-

cadru a Naţiunilor Unite asupra SchimbărilorClimatice (UNFCCC)

Uniunea Europeană

ă

Indiceleemisiilor de gaze cu efect de seră

1992 la Rio de Janeiro

Kyoto în Japonia

1.279.835.099

1.

2.

3. –

statele semnatare puteaucomercia

înanul 2007 a adoptatangajamentul de a reduce emisiile de GES lanivelul anului 2020 cu un procent de 20%comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990

Protocolul dela Kyoto

gaze cu efect de ser GES

liza surplusul de unităţi din cantitateaatribuită prin Protocol

reduceri de 20% faţă de anul debază

”

EU ETS

Indicele GES(excluzândLULUCF )1

78,00100,0 58,22 60,76 83,50 64,23 61,76 63,68 63,05 60,27

1990 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 LULUCF – utilizarea terenurilor, .schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură

25

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, poten�ială formă alternativă de finan�are a silviculturii

Prin

.

(), obiectivul stabilit la nivel european pentru

România fiind de 21% în anul 2020, comparativ cunivelul ipotetic al emisiilor din anul 2005.Referitor la gestionarea alocate Românieiprin , cu ocazia unui controlefectuat în anul 2012 la

, auditorii

, certificatele de emisie GES au f

Conform

,

, rezul

)

, oscila CO2.

darunele state semnatare ale

, potrivit

emise în baza

România a încheiat10 cu guverneleEl

, ce au

Hotărârea Guvernului nr. 529/2013Strategia naţională a României privind

schimbările climatice, 2013-2020,

Agenţia Naţională pentruProtecţia Mediului Curţii de Conturi

Raportului de revizuire a InventaruluiNaţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră(INEGES) 2010

privindvalorificarea surplusului de unităţi ale cantităţiiatribuite Români

Conferinţa Naţiunilor Unite asupra SchimbărilorClimatice,

Memorandumuri de Înţelegere

a fostaprobată

care ţine contde politica în domeniulschimbărilor climatice şi de documentele relevanteelaborate la nivel european şi menţionate anterior,precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite încadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri dinstrăinătate şi instituţii internaţionale de prestigiuPolitica naţională de reducere a emisiilor GESurmăreşte abordarea europeană, respectiv, pe de oparte, asigurarea ca o parte din operatorii economicisă participe la aplicarea schemei de comercializare a

şi, pe de altă parte, adoptarea unor politici şimăsuri la nivel sectorial, în aşa fel încât la nivelnaţional emisiile GES aferente acestor sectoare sărespecte traiectoria liniară a limitelor de emisie,stabilite prin aplicarea .La nivel naţional, limitarea şi reducerea emisiilorse vor realiza prin aplicarea

auconstatat că, deşi reprezintă drepturitranzacţionabile ale României, acestea nu aveauconferită o valoare nominală, nu erau înregistrate şiprezentate în cadrul situaţiilor financiare întocmitede entitate. Ca urmare a măsurii dispuse de

ostevaluate şi înregistrate în situaţiile financiare.

România deţinea un surplus deaferente unei cantităţi de

tat al diferenţei dintre cantitatea atribuită( ) şi rezerva perioadei deangajament ( .Acest surplus

putea fi comercializat la un preţ care, în aceaperioadă în jurul valorii de 6 euro/tonă

Însă nu exista un cadru legal intern care săoperaţionalizeze mecanismul de comercializare şisă stabilească destinaţia sumelor încasate. S-a emis,cu o evidentă întârziere,

scoseseră lacomercializare surplusul din anii 2009 şi 2010,efectul fiind scăderea accentuată a preţurilorcertificatelor de carbon pe piaţa internaţională. Înplus, la data de

întocmit de experţii revizuitori aiSecretariatului UNFCCC,

, caurmare a lipsei valorilor unor parametri cureprezentativitate naţională. Astfel, au eşuatnegocierile de comercializare purtate cu firme dinJaponia, Marea Britanie, Germania şi Austria, iarRomânia a pierdut şansa încasării unor sumeconsistente din valorificarea certificatelor de emisiiGES, sume care puteau fi utilizate pentru investiţiide mediu.Ca urmare a măsurilor întreprinse, în iulie 2013României i s-a ridicat interdicţia comercializării, darla

desfăşurată în perioada 7-8/12/2009 laCopenhaga, s-a stabilit că drepturile de emisie însurplus, aferente perioadei de angajament 2008-2012, nu mai pot fi comercializate pe parcursulperioadei de angajament 2013-2020, ele putând fifolosite la finele acestei perioade pentru conformare,în cazul în care nu se ating ţintele asumate dereducere a emisiilor.Totuşi, trebuie menţionat că

veţiei, Olandei, Norvegiei, Austriei, Danemarcei,Suediei, Franţei, Finlandei şi Italiei, în baza căroraau fost derulate, în perioada de angajament 2008-2012, un număr de

Uniunii Europene

EU ETS

Deciziei nr. 406/2009/CE

Schemei deComercializare a Certificatelor de Emisii GES EUETS

EU ETSProtocolul de la Kyoto

EU ETS

Curteade Conturi

EUETS

OUG nr. 29/2010

ei prin Protocolul de la Kyoto,Protocolului

Deciziei finale aComitetului de conformare al Protocolului de laKyoto, Raportului de revizuire aINEGES 2010

515.080.892 toneCO21.279.835.099 tone CO2

764.754.207 tone CO2

27.08.2011

16 proiecte de tip JI

României i-a fostsuspendat, pe o perioadă nedeterminată, dreptulcomercializării internaţionale a EU ETS

26


generat

: „

”.Începând cu anul 2012,

u fost încasa peste, echivalentul a cca .

La art. 3.3 din Protocolul de la Kyoto

0,7 tone de oxigen.

Dar, referitor la utilizarea sumelor provenitedin co

A

În ceea ce

a)

;b)

c) ;d) a dioxidului

de carbone) încurajarea trecerii la forme de

f în;

637.500 certificate de

peste 1,9 mil euro

132,8 mileuro 590 mil lei

1)

2)

în domeniu

dezvoltarea tehnologiilor curate

transportpublic

)

de emisii de gaze cuefect de seră (EU ETS)

ioane

ioaneioane

Dată fiind contribuţia considerabilă a vegetaţieiforestiere la absorbţia şi sechestrarea GES dinatmosferă, este firesc ca sectorul silvic săbeneficieze de resurse financiare provenite dincomercializarea certificatelor de carbon,potrivit mecanismelor stabilite prin Protocolulde la Kyoto.

finanţarea cercetării şi dezvoltăriil

reducerilor emisiilor şi al adaptării la efecteleschimbărilor climatice

sechestrarea forestierăcaptarea şi stocarea geologică

domeniuleficienţei energetice şi al tehnologiilor curate

creşterea eficienţei energetice

, care au fost scoase lalicitaţie în cursul lunii aprilie 2013, fiind încasatăsuma de . Întrucât legislaţiainternă nu prevedea care este destinaţia sumelorobţinute prin licitarea obţinute ca urmare aderulării proiectelor de tip JI, printr-o reglementarelegislativă ulterioară s-a stabilit

României i-au fost alocatede către certificate aferentefazei trei a schemei de comercializare, pentru a fiscoase la licitaţie. Din licitaţiile desfăşurate în anii2012 şi 2013 a ţi

se prevede căschimbările nete în emisiile GES se evaluează ca

Prin urmare, reducerea cantităţii de GES dinatmosferă este rezultanta reducerii emisiilor, pe de oparte, şi a majorării absorbţiei şi sechestrării lor, pede altă parte. Eforturile de reducere a emisiilor pot fizădărnicite de ignorarea sistemelor care realizeazăabsorbţia şi sechestrarea carbonului din atmosferă.Un arbore de dimensiuni obişnuite absoarbe prinfotosinteză, în medie, echivalentul unei tone dedioxid de carbon la fiecare m

Pădurile României, la o creştere medie anuală de5,6 m 5-6 tone de dioxidde carbon la hectar, ceea ce, la nivelul fonduluiforestier naţional înseamnă o sechestrare de carboncuprinsă între 32-39 milioane tone de dioxid decarbon numai prin creşterea anuală a arborilor, fărăa lua în considerare sechestrarea carbonului însolurile forestiere, care este cu cel puţin 50% maimare decât în solurile agricole.Carbonul nu se eliberează în atmosferă prinexploatarea masei lemnoase, ci rămâne stocat înprodusele din lemn pe durata întregului lor ciclu deviaţă, eliberarea făcându-se prin ardere sau prindescompunere.

mercializarea EU ETS, s-au constataturmătoarele:

şa cum am arătat, ca urmare a lipsei deprofesionalism şi de angajament politic, Româniaa pierdut şansa de a încasa sume consistentedin valorificarea certificatelor de carbon prinmecanismul IET.

priveşte sumele obţinute din cele 16proiecte de tip JI, în legislaţia română s-a prevăzutcă ele pot fi folosite pentru

, precumşi a proiectelor demonstrative

şidezvoltarea altor tehnologii care contribuie latranziţia către o economie cu emisii scăzute dedioxid de carbon şi pentru a creşte eficienţaenergetică;

în condiţii de siguranţă pentru mediu;

cu emisii reduse de gaze cu efect de seră;finanţarea cercetării şi dezvoltării

g) măsuri privindşi cele privind izolarea termică a locuinţelor sausprijinul financiar acordat pentru soluţionareaaspectelor sociale în ceea ce priveşte gospodăriilecu venituri mici şi mijlocii;

EU ETS

.

contravaloareaîn lei a sumei obţinute

, a certificatelor de emisii rămaseneutilizate din rezerva pent

se constituie venit al Fondului pentrumediu şi se utilizează de Administraţia Fondulu

„diferenţa dintre emisie şi reţinere ca urmare aactivităţilor umane legate de schimbareafolosinţei terenurilor şi de exploatările forestierelimitate în împăduriri, reîmpăduriri şidespădur “

în urma scoaterii la licitaţie,în condiţiile legi

pentru România dinperioada 2008-2012 din cadrul schemei decomercializare a certificatelor de emisii de gaze cuefect de seră

Comisia Europeană

finanţarea următoarelorgenuri de proiecte:

ru proiectele de tipimplementare în comun

ipentru Mediu

iri, începând cu anul 1990

Consideraţii privind necesitatea utilizăriisumelor obţinute din valorificarea certificatelorde emisii GES pentru finanţarea sectoruluiforestier

³ de creştere, eliberândîn acelaşi timp

³/ha, absorb din atmosferă

2

2 Sechestrarea forestieră: captarea dioxidului de carbon de cătresuprafeţele împădurite.

27


h) acoperirea cheltuielilor administrative legatede gestionarea schemei de comercializare acertificatelor de e

Cu privire la suma de ,lor aferente

fazei trei a schemei de comercializare

unor proiecte, ca de exemplu:

).

”,mecani

trare acarbonului;

De fapt, ignorarea

în cadrul

(prin –) aferente LULUCF, aplicabile în perioada a

doua de angajament a Protocolului de la Kyoto.

Prin urmare, gradul de contabil

,

ar fi reflectat m ar

i în soluri.

.Sinteza Raportului de ei,cuprinzând

fost transmis

mediu,

misii de gaze cu efect de seră.Însă, întrucât

încasată din comercializarea certificatea EU ETS, s-a

constatat că aceasta a fost folosită pentru finanţareacu impact de mediu dar şi pentru alte

destinaţii- dotarea unor unităţi administrativ-teritoriale cumicrobuze şcolare în vederea transportului elevilordin mediul rural la unităţile de învăţământ pre-universitar (76 milioane lei);- finanţarea construirii unei magistrale ametroului (114 milioane leiDeşi în actele normative interne se prevede ca odestinaţie de finanţare „

smul instituit implică arbitrariul decizieiadministrative, care s-a dovedit a nu fi interesat însusţinerea sectorului forestier.Auditorii publici externi au arătat că pentru sectorulforestier ar fi mult mai benefic dacă:- proprietarii instalaţiilor care emit GES şi carenu se încadrează în plafoanele stabilite ar aveaposibilitatea să convertească cumpărarea obli-gatorie de EU ETS în investiţii în împăduriri.Aceasta ar însemna convertirea directă a cumpărăriidrepturilor de emisie în unităţi de seches

- ar fi adaptată schema comercializării EU ETS(care se referă numai la agenţii ce emit GES,excluzând agenţii care sechestrează GES), prinintroducerea în sistem a vânzării de certificate decarbon de către proprietarii de pădure caresechestrează prin absorbţie carbonul emis înatmosferă.Integrarea sectorului forestier în schemele definanţare prin comercializarea certificatelor decarbon este condiţionată de realizarea unor estimăricredibile pentru sectorul „

şi cuprinderea acestuia în INEGES.Autoritatea centrală pentru mediu a ignorat acestsector (una din cauzele cuprinse în Raportul deRevizuire care a condus la anularea dreptului decomercializare a certificatelor de carbon pentruRomânia), dar nu a ezitat în a considera pădurea caun mare poluator instituind plata unor taxe demediu.

ca o prioritate s-amanifestat şi la nivelul UE şi chiar la nivel global.Abia în anul 2011,

s-aajuns la un acord internaţional privind

În temeiul actualelor norme de contabilitate,contabilizarea este voluntară pentru majoritateaactivităţilor LULUCF, în special pentru gestionareapădurilor (care reprezintă aproximativ 70% dinsector) şi administrarea terenurilor agricole şi apăşunilor (17%). Obligativitatea se aplică numaipentru unele activităţi care implică schimbareautilizării terenurilor (împădurirea, reîmpădurirea şidefrişarea).

izare în statelemembre este în prezent variabil. Prin extindereacontabilizării obligatorii pentru a includegestionarea pădurilor şi administrarea terenuriloragricole şi a păşunilor, s-ar îmbunătăţi vizibilitateaacţiunilor întreprinse de fermieri, silvicultori şiindustriile conexe silviculturii şi s-ar pune bazelepentru elaborarea de stimulente de politică pentruintensificarea acţiunilor lor de atenuare. Dacăaceste eforturi sunt luate în considerare, impactullor global asupra GES ai corect şicreşte rentabilitatea atingerii obiectivelor dereducere a emisiilor.Sectorul LULUCF are o contribuţie negativă laemisia globală de GES, datorită capacităţii sale de aabsorbi carbonul din atmosferă şi de a-l sechestraîn masă lemnoasă ş

audit al performanţşi constatările şi propunerile prezentate

aici, a ă autorităţilor care aucompetenţa să urmărească luarea măsurilornecesare, conforme cu recomandările transmise,respectiv Parlamentului, Guvernului, autorităţiicentrale pentru

Administraţia

sechestrarea forestieră

Fondului pentruMediu nu a elaborat procedurile de accesare, nuau fost depuse proiecte a căror finanţare să serealizeze din această sursă.

ioane

normele decontabilizare a emisiilor şi sechestrărilor decarbon

care are cea mai marecontribuţie în sechestrarea carbonului dinLULUCF este în drept să beneficieze de resursefinanciare p

3) 590 mil lei

Cu alte cuvinte,sectorul forestier,

rovenite din comercializarea deEU ETS

Folosinţa Terenurilor,Sch nţei Terenurilor şi Silvicultură

Conferinţei Naţiunilor

Unite pentru Schimbări Climatice de la Durban

unităţi de reţinere şi sechestrareRMU

Administraţiei Fonduluipentru Mediu.

imbarea Folosi ”(LULUCF)

LULUCF

28


I. Considera�ii generale privind domeniulpublic al statului și al unită�ilor administrativ-teritoriale

proprietatea publică

unităţileadministrativ-teritoriale

ietateapublică și regimul juridic al acesteia

voinţa suverană şi discreţionară

rezultă că legiuitorul rolul decisiv îndelimitarea domeniului public în funcţie detitularii dreptului de proprietate

Constituţia a adus importantetransformări în sfera proprietăţii şi a dreptului deproprietate, consacrând

un regim juridic distinct de proprietateaprivată.Constituţia consacră, ca titulari ai dreptuluide proprietate publică,

, soluţie prevăzută şiîn

anteriorintrării în vigoare a Legii nr. 71/2011

că „

“

itularii dreptului de proprietate publicăsunt statul, judeţ oraşul

asupra bunurilortoate atributele dreptului de proprietate publică.Existenţa mai multor titulari ai dreptului deproprietate publică a impus declanşarea unui lungproces de delimitare a bunurilor aparţinânddomeniului public olul esenţi

,coroborată cu

că posibilitatea prevăzutăla art. (3) şi (4) din Legea 213/1998, caîn componenţa domeniului public să intre bunuricare au fost declarate ca atare printr-o hotărâre aConsiliului judeţean sau a Consiliului local, nuare semnificaţia de a considera un astfel de act

României din 1991

,cu

și

.

,, prevedea

la

Ca atare, tul, (municipiul) sau

comuna, aceștia exercitând

. R al în acestproces de demarca�ie l-a jucat , maiexact

.Din analiza anexei la Legea nr. 213/1998

prevederile legale mai sus citate,a avut

.Se impune precizarea ,

3 alin. nr.

1

2

3

4

5

statul

art. 858 din noul Cod civilLegea nr. 213/1998 privind propr

art. 2

criteriul legala

legiuitorului

statul sau

.

unităţile administra-tiv-teritoriale exercită posesia, folosinţa şidispoziţia asupra bunurilor care alcătuiescdomeniul public în limitele şi în condiţiilelegii

6

7

ASPECTE PRIVIND OBLIGATIVITATEA INVENTARIERII BUNURILORCARE ALCĂTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI SAU AL UNITĂ ILORADMINISTRATIV-TERITORIALE, REFLECTATE ÎN JURISPRUDEN AINSTAN ELOR JUDECĂTORE TI DE SOLU IONARE A LITIGIILORREZULTATE DINACTIVITATEACUR

��

� Ș ��II DE CONTURIAROMÂNIEI

Marius CÎMPAN

Oana Carolina MOLDOVAN

Camera de Conturi Cluj


Director

Consilier juridic

1 Constitu�ia din 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I,nr. 233/1991 și a fost revizuită prin Legea , publicată înMonitorul Oficial, Partea I, nr. 758/2003.

ublicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.

Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009privind Codul civil a fost publicată î

art. 89 (Secţiunea a 3-a din Capitolul

Legea privind bunurileproprietate publică”

nr. 429/2003

Articolul 136 alin. (2) din Constituţia României, republicată,prevede că

.Legea nr. 213/1998 a fost p

448 din 24 noiembrie 1998.

n Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011.

Prin pct. 2 al V) din Legea nr.71/2011 s-a abrogat art. 2 din Legea nr. 213/1998. De asemenea,titlul Legii nr. 213/1998 a fost modificat în „

(pct. 1 al art. 89 din Legea nr. 71/2011).

2

3

4

5

proprietatea publică aparţine statului sau unităţiloradministrative teritoriale-

6 Conform dispozi�iilor art. 3 din Legea nr. 213/1998juridic al acesteia, „(1)

. (2)

(3)

(4)

As oarele categorii: a)

, b) bunurile care sunt obiect al dreptuluide

c)

privindproprietatea publică și regimul

. ()

.tfel, se pot clasifica în următ bunurile care

sunt obiectul dreptului de proprietate al statului şi fac parte dindomeniul public al statului

proprietate publică al judeţului şi fac parte din domeniul public aljudeţului, bunurile care sunt obiect al dreptului de proprietatepublică şi fac parte din domeniul public local al comunelor, oraşelorşi municipiilor.

Domeniulpublic este alcătuit din bunurile prevăzute la art.135 alin. (4) dinConstituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă dinprezenta lege şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prinnatura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de statsau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute delege Domeniul public al statului este alcătuit din bunurileprevăzute la art. 135 alin 4) din Constituţie ( rt.136alin. (3) din Constituţia României, republicată cele prevăzute la pct.I din anexă, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes publicnaţional, declarate ca atare prin lege. Domeniul public aljudeţelor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. II din anexă şi dinalte bunuri de uz sau de interes public judeţean, declarate ca atareprin hotărâre a consiliului judeţean, dacă nu sunt declarate prin legebunuri de uz sau de interes public naţional.omunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile

prevăzute la pct. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interespublic local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacănu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţionalori judeţean

n.n. actualul a

Domeniul public alc

”7

29

administrativ ca titlu valabil de trecere înproprietatea publică a unor bunuri care fiaparţinut anterior unor persoane fizice sau juridice.Cu alte cuvinte,

, dupăcaz, de ministere, de celelalte organe de specialitateale administraţiei publice centrale, precum şi deautorităţile publice centrale care au în administrareasemenea bunuri.

, în forma actualăcă

perarea modificărilor în inventarul centralizat albunurilor din domeniul public al statului se facede către instituţiile mai sus men�ionate,

securizat al MinisteruluiFinanţelor Publice

în vigoare a actelor normative prevăzute la

operarea modificărilor în inventarul centralizat albunurilor din domeniul public al statului pentrubunurile aflate în administrarea autorităţiloradministraţiei publice locale se face de cătreacestea, în termen de 90 de zile de la intrarea învigoare a actelor normative prevăzute

omeniul public alstatului se face prin personalul de specialitate,agreat în acest sens de către Ministerul FinanţelorPublice;

, instituţiileprevăzute vor supune spre adoptare actelenormative de modificare a inventarului centralizatal bunurilor din domeniul public al statului, bunuriaflate în patrimoniul acestora sau al instituţiilorpublice aflate în subordinea, sub coordonarea sausub autoritatea lor, precum şi pentru bunurile dindomeniul public al statului administrareaautorităţilor administraţiei publice locale, ca urmarea constatării unor diferenţe cu ocazia inventarieriloranuale efectuate.

pe baza Normelortehnice pentru întocmirea inventarului bunurilorcare alcătuiesc domeniul public al comunelor,oraşelor, municipiilor şi judeţelor, aprobate prin HGnr.

tă că bunurilor carealcătuiesc domeniul public al unităţiloradministrativ-teritoriale i, totodată,o responsabilitate special constituite,conduse de preşedinţii consiliilor judeţene,respectiv de către primarul general al municipiuluiBucureşti sau de către primari, după cazAstfel, inventarele întocmite se însuşesc, după caz,de consiliile judeţene, de Consiliul General alMunicipiului Bucureşti sau de consiliile locale ,

, acestea tralizeazăde consiliul judeţean, respectiv de Consiliul Generalal Municipiului Bucureşti şi se trimit Guvernului,pentru ca, prin hotărâre, să se ateste apartenenţabunurilor la domeniul public judeţean sau de intereslocal.Începând cu sfârşitul anului 2001 şi în cursulprimelor nouă luni ale anului 2002, Guvernul aadoptat hotărârile prin care a atestat apartenenţabunurilor proprietate publică la domeniul public aljudeţelor, precum şi al municipiilor, oraşelor şicomunelor din fiecare judeţ

,ar

sau a

.

În ceea ce privește, potrivit

, inventarul acestora se întocmește

Astfel, prin HG nr. 1705/2006 a fost aprobatinventarul centralizat al bunurilor din domeniulpublic al statului, care , la art. 2alin. (1) prevede

(înprezent,MinisterulAfacerilor Interne– )O

prinintermediul sistemului

, în termen de 90 de zile de laintrareaart. 2 alin. (1) din HG nr. 1750/2006, astfel:

la art. 2 alin.(1) din HG nr. 1750/2006;

accesarea sistemului informatic privind inventarulcentralizat al bunurilor din d

, aflate în

În ceea ce privește

, acestea s-au realizat

548/1999 .Din analiza dispozi�iilor din

rezul inventarierea

este o atribu�ie șa comisiilor

.

, iarulterior acestei proceduri se cen

.

existenţa unei astfel de hotărâri aConsiliului judeţean Consiliului local nuexonerează unitatea administrativ-teritorialărespectivă de obligaţia de a proba că un bun aintrat în proprietatea sa în mod legal

statului sau alunită�ilor

anual, până la data de 15 martie

bunurilor dindomeniul public al unită�ilor administrativ-teritoriale

8

II. Reglementarea inventarierii bunuriloraflate în domeniul public al

administrativ-teritoriale

bunurile aflate în domeniulpublic al statului art. 20 din Legea nr.213/1998 inventarele

art. 21 Legea nr.213/1998

9

10

11

12

„

subl.ns. ”.

-

-

-

modificările intervenite îninventarul centralizat al bunurilor din domeniulpublic al statului se aprobă în condiţiile legii, prinacte normative adoptate în acest sens, iniţiate decătre ministere sau de alte organe de specialitate aleautorităţilor publice centrale, aflate în subordineaGuvernului, precum şi de autorităţi administrativeautonome şi de autorităţile administraţiei publicelocale, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor

8

9

10

Emanuel Albu, ParteaII, Editura p. 51 și urm.

pentru aprobarea inventaruluicentralizat al bunurilor din domeniul public al statului a fost

orul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 21 decembrie2006.

Art. 2 nr. 1705/2006 a fost modificat depct. 1 al art. I din nr. 76 2011

âniei, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2011.

Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei,Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2006,

Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006publicată

în Monit

din Hotărârea GuvernuluiHotărârea Guvernului / , publicată în

Monitorul Oficial al Rom

11

12

Hotărârea Guvernului nr. 548/1999 privind aprobarea Normelortehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiescdomeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor a fostpublicată

Exemplificăm cu Hotărârea Guvernului nr. 1349/2001 privindatestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi almunicipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi blicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 26 august 2002,precum şi cu Hotărârea Guvernului nr. 978/2002 privind atestareadomeniului public al judeţului Sibiu, precum şi al municipiilor, oraşelorşi comunelor din judeţul Sibiu tă în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I,

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 15 iulie1999.

, pu

, publicanr. 689 din 19 septembrie 2002.

30

Aspecte privind obligativitatea inventarierii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului sau al unită ilor administrativ-teritoria� le

III. Câteva considera�ii privind atribu�iile înmaterie ale Cur�ii de Conturi a României

IV. Aspecte relevante din activitatea Cur�ii deConturi, reflectate


pe o suprafa�

Constitu�ia României din 1991, prin fostul art. 139,re, art. 140, re

de aexercita controlul asupra modului de formare, deadministrare și de întrebuin�are a resurselorfinanciare ale statului și ale sectorului public.Din cuprinsul Legii nr. 94/1992

, specifice aleCur�ii de Conturi sunt cele de control și de audit

rmare alegiuitorul i-a conferit Cur�ii de

Conturi prerogativa de a dispune ur

lui

bateri grave cu caracter financiar .

.Aceste act

În cadrul atribu�iilor de control și audit, inventarele

cunoașterea titularilorbunurilor din domeniul public,

i dispunerea

s-a confruntat, înmisiunile de audit,

n unelecazuri, au fost contestate în fa�a instan�elor decontencios administrativ.Dintre litigiile solu�ionate

în care instan�a de fond, respectivTribunalul Cluj, a admis ac�iunea reclamantei, iar înrecurs, Curtea de Apel Cluj a admis recursulform

s-a cons

, pentru prestarea unor servicii dederatizare

.În motivarea sentin�ei civile, Tribunalul Cluj are� „(…)

devenit, după republica glementează,la nivel principial, Curtea de Conturi, ca autoritatepublică autonomă, care nu se află în subordineaniciunei alte autorită�i de stat. Totodată, Legeafundamentală îi definește rolul, respectiv acela

, care a suferit oserie de modificări și completări de-a lungultimpului, ultima sa formă fiind republicată în anul2014 rezultă că principalele atribu�ii

public extern, în cele două forme, respectiv auditfinanciar și audit al performan�ei.Ca u constatărilor cuprinse în actele decontrol sau de audit,

mătoarelemăsuri: comunicarea către conducerea entită�iiverificate a existen�ei unor abateri de la legalitate șiregularitate, care au determinat producerea unorprejudicii și dispunerea către aceasta să stabileascăîntinderea prejudiciului și recuperarea ,sesizarea organelor de urmărire penală când suntindicii ale unor fapte săvârșite cu încălcarea legiipenale , suspendarea din func�ie, în condi�iile legii,a persoanelor acuzate de săvârșirea de faptecauzatoare de prejudicii importante sau a unoraÎn situa�ia consemnării unor nereguli contabile, seaplică art. 43 din lege, care prevede competen�aCur�ii de a dispune măsuri care au ca scop

corectarea neregulilor de ordin financiar-contabilsau fiscal

ivită�i sunt desfășurate prin departamente-le de specialitate ale Cur�ii de Conturi, iar, înunităţile administrativ-teritoriale, funcţiile sale suntexercitate prin camerele de conturi judeţene şi amunicipiului Bucureşti, acestea fiind structuri fărăpersonalitate juridică.

bunurilor din domeniul public al statului saual unită�ilor administrativ-teritoriale reprezintăinstrumente eficiente pentru

în vedereafundamentării constatărilor ș unormăsuri corecte și legale.

cu constatări al căror obiect viza

,dispunând măsuri în consecin�ă, care, î

vom prezenta în cele ceurmează o spe�ă

ulat de către Curtea de Conturi, constatândlegalitatea măsurilor dispuse.Cu ocazia ac�iunii de verificare desfășurate la ounitate administrativ-teritorială tatat faptulcă au fost efectuate plă�i nelegale către o societatecomercială

inut că:

13

14

15

16

17

18

în jurispruden�a instan�elorjudecătorești

inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniulpublic al unităţilor administrativ-teritoriale

ă de teren care nuapar�inea domeniului public al entită�ii

din toate documentele existente ladosarul cauzei nu reiese că această suprafa�ă a fost

13

14

15

17

Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 224/1992.

organizarea ifunc ionarea Cur ii de Conturi, cu modificările i completărileulterioare,

L ă

L ă

Republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238/2014.Potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind ș

� � ș

Potrivit art. 33 alin. (4) din egea organic ,

Potrivit prevederilor art. 45 din egea organic ,

„(3) În situaţiile în care se constată existenţa unor abateride la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unorprejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate aceastăstare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilorpentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţiiauditate.”

ţă ţ ă

ă ă ş ă ăă

ă ă ş ă ă

ă

ăă

16 „(4) În situa iile în care înrapoartele de audit se constat existen a unor fapte pentru care existindicii c au fost s vâr ite cu înc lcarea legii penale, conduc toruldepartamentului sesizeaz organele în drept pentru asigurareavalorific rii constat rii i informeaz entitatea auditat .”

„Curtea de Conturicere celor în drept suspendarea din func�ie, în condi�iile legii, apersoanelor acuzate de s vârșirea de fapte cauzatoare de prejudiciiimportante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatateîn urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pân la solu�ionareadefinitiv a cauzelor în care sunt implicate.”

18 Art. 43 din egea organică stipulează următoarele: „

�

șș � � ș

�� icate în

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 547/2014.

L

Men ionăm că măsurile dispuse de către Curtea de Conturi pentruvalorificarea constatărilor din actele întocmite cu ocazia controluluisunt detaliate la pct. 171-173 din Regulamentul privind organizarea idesfă urarea activită ilor specifice Cur ii de Conturi, precum ivalorificarea actelor rezultate din aceste activită i, aprobat prinHotărârea Plenului Cur ii de Conturi nr. 155/2014, ambele publ

În bazaconstatărilor sale, Curtea de Conturi stabileşte:a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilorlegale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constatăutilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilăsau fiscală controlată.”


31

efectiv retrocedată în 2010 de către aceastăinstitu�ie ipoteza invocată de Curtea deConturi fiind astfel neîntemeiată

(…),.

În cadrul recursului promovat de Curtea deConturi a României au fost analizate documentele

ui local, din care rezulta.p. teren

i proprietari, iar printr-oh a consiliului local din 2010 a

nexei nr. 4 „

motiv

,rezul

.

uii competente informa�ii referitoare

la aceste aspecte, iar aceasta,

.În aceste condi�ii a rezultat

.

,

iscu�ie sesuprapune par�ial peste alte numere topografice,

.cest document a dovedit

culpa reclamantei,

Ca atare, prin Decizia c ,

v și Fiscal, a

.

cu privire

,

–

,

.De altfel,

.

”către

aflate la baza constatărilor, respectiv: hotărârileconsiliul cu claritate faptulcă o parte din suprafa�a de 52.308 m a fostrevendicată de foștiotărâre fost aprobată

modificarea A”, în sensul diminuării

suprafe�ei înregistrate ini�ial, cu suprafa�a de20.692 m.p.Reclamanta a recunoscut faptul că suprafa�a de20.692 de m.p. nu mai apar�inea patrimoniului său,

pentru care nici plata lucrărilor de deratizareprestate pe această suprafa�ă nu mai revenea însarcina acesteia.În condi�iile existen�ei unui act administrativ,respectiv hotărârea consiliului local, prin care s-adispus scoaterea din eviden�a patrimoniuluireclamantei, la data efectuării misiunii de audit

ta neechivoc că

Pentru clarificarea situa�iei dreptului de proprietateasupra terenului în suprafa�ă de 20.692 de mp, s-asolicitat entită�

a confirmat Cur�ii deConturi – Camera de Conturi Cluj, printr-o adresăfaptul că

că

Documentul depus de reclamantă la dosarul deinstan�ă, respectiv adresa Serviciului eviden�apatrimoniului din cadrul institu�iei reclamanteicătre subcomisia de inventariere, prin care secomunică faptul că amplasamentul în d

Dimpotrivă, a faptul căreclamanta

, fapt care poate să favorizeze șialte erori în decontarea unor prestări de servicii denatura celor identificate cu ocazia verificărilorefectuate.În această situa�ie, a rezultat fărăechivoc

, nerespectând dispozi�iile

imperative ale art. 18, art. 19, art. 21 și ale art. 22 dinLegea nr. 213/1998 privind bunurile proprietatepublică, cu modificările și completările ulterioare,care fixează un termen de nouă luni de la intrarea saîn vigoare pentru ca unită�ile administrativ-teritoriale să întocmească un inventar al bunurilordin domeniul său public.

ivilă nr. 3365/2014rămasă definitivă, Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-aCivilă, de Contencios Administrati

Având în vedere faptul că există o

iar dinac�iunile de verificare desfășurate de către Curteade Conturi Camera de Conturi Cluj s-a constatatcă, uneori,

apreciem căaceste nereguli

bunurilorapar�inând, după caz, statului sau unită�iloradministrativ-teritoriale. Acest lucru

Inventarul domeniuluipublic al reclamantei

terenul în cauză nu maiapar�inea reclamantei

respectiva suprafa�ă de teren nu esteproprietatea sa

au fost decontate înmod nelegal de reclamantă către societateacomercială

t de către instan�a derecurs,

nu are o eviden�ă clară a pa-trimoniului său

ă stabilească oeviden�ă clară a bunurilor imobile aflate înpatrimoniul său

admis recursul declarat de Curtea de Conturia României împotriva Sentin�ei civile nr.16554/13.12.2013 pronun�ate de TribunalulCluj

reglementareclară inventarieriibunurilor care alcătuiesc domeniul public alunităţilor administrativ-teritoriale

nu este îndeplinită conformdispozi�iilor Legii

ocheltuire nelegală a banilor

la nivelul întregii �ări s-au constatatcaren�e în ceea ce privește inventarul

a determinatși determină în continuare

ctivele specifice desfășurate de structurileCur�ii de Conturi a unor tematici de control caresă vizeze patrimoniul statului sau pe cel alunită�ilor administrativ-terito

serviciile dederatizare efectuate

nua fost considerat relevan

în sprijinirea preten�iilor reclamantei

aceasta omi�ând s

V. Concluzii

la obligativitatea

aceastanr. 213/1998

pot favoriza și alte erori care, larândul lor, pot genera pagube semnificative înpatrimoniul institu�iilor publice și, implicit,

publici

, includerea întreobie

riale

32


Introducere

frau

Cadrul legal pentru perioada de programare2014-2020

Rolul institu�iilor responsabile cu combatereafraudelor

Oficiul EuropeaOLAF

Statutul func�ionarilorUniunii Europene

„denun�area neregulilor”România

DLAF

Planul na�ional de ac�iunepentru implementarea Strategiei na�ionaleanticorup�ie 2012-2015

Joseph Wells, în cartea sa din 2004, TheCorporate Fraud H

și a agen�iilorguvernamentale.”În activitatea de audit, termenul de

andbook: Prevention andDetection (Manual de fraudă corporativă:prevenire și detectare), un sondaj efectuat pe30000 de membri ai Asocia�iei inspectorilor defraudă autoriza�i (Association of Certified FraudExaminers) se întreba „câtă fraudă și câte eroripot fi reduse prin controale interne mai bune?Chiar și o reducere mică ar putea avea un impactdramatic asupra performan�ei financiare atât aentită�ilor economice publice, cât

sereferă la o ac�iune deliberată întreprinsă de unasau mai multe persoane din rândul conducerii,angaja�ilor sau ter�ilor, care are drept efect oprezentare eronată a situa�iilor financiare.Probabilitatea de a detecta o eroare este maimare decât de a detecta o fraudă, având în vederecă frauda este, de obicei, înso�ită de ac�iunispecifice, menite să-i ascundă existen�a.

vine cu o noutate fa�ă de perioadaanterioară și obligă Statele Membre sădezvolte mai multe măsuri antifraudă pentruimplementarea opera�iunilor finan�ate dinfonduri de la Uniunea Europeană (UE)(art. 125(4c) din Regulamentul general (EU)nr. 1303/2013).

România, ca stat democraticeuropean, promovează o politică publicăintegrată în materia consolidării integrită�iiinstitu�ionale, bazată pe o atitudine proactivăorientată spre reducerea costurilor corup�iei,

dă

n de Luptă Antifraudă

Strategia Na�ională Anticorup�ie peperioada 2012-2015, Inventarul măsurilorpreventive anticorup�ie și indicatorii deevaluare

(cunoscut drept

ea combate fraudele comise în detrimentulfondurilor europene în toate institu�iile și de acoordona organele responsabile din statelemembre.În temeiul Regulamentelor (CE) nr. 1073/1999 și1074/1999 privind investiga�iile efectuate deOLAF, Parlamentul European

a�iilor OLAF. O parte dintre acestenorme, acum incluse în

.În , D

) este institu�ia de contact cu OLAF.DLAF, în conformitate cu prevederile art. 325 dinTratatul privind func�ionarea Uniunii Euro

, precum și

.

) a fost înfiin�at în 1999(Decizia Comisiei 1999/352). OLAF arecompeten�a de a efectua investiga�ii independentde Comisie. Rolul său este de a proteja intereselefinanciare ale Uniunii, având responsabilitatea d

, Consiliul șiComisia au semnat la 25 mai 1999 Acordulinterinstitu�ional privind investiga�iile interne.Acordul stipulează faptul că fiecare institu�ietrebuie să stabilească norme interne comune,menite să asigure o bună desfășurare ainvestig

, obligă personalul săcoopereze cu OLAF și prevăd o anumită protec�iea membrilor personalului care divulgă informa�iicu privire la posibile cazuri de fraudă saucorup�ie. Acest sistem este cunoscut și ca

epartamentul de luptă antifraudă(

pene,asigură, sprijină și coordonează îndeplinireaobliga�iilor ce revin României privind protec�iaintereselor financiare ale Uniunii Europene.Prin Hotărârea de Guvern nr. 215/2012 a fostaprobată

În strategie semen�ionează: ”

EVALUAREA RISCULUI DE FRAUDĂ ÎN AUDITAREA FONDURILORSTRUCTURAL ȘI DE INVESTI�II ACORDATE DE CĂTRE UNIUNEAEUROPEANĂ

E

Raluca Mariana ALECUAutoritatea de AuditAuditor public extern

33

dezvoltarea mediului de afaceri bazat peconcuren�ă

ie și administra�ie, precum și implicareasocietă�ii civile în procesele decizionale”

, creșterea încrederii publicului înjusti�

.

P -anagement vor avea proceduri

pentru instituirea unor

dinRegulamentul general (EU) nr. 1303/2013,

R

- utilizarea sau prezentarea de declara�ii false,inexacte sau incomplete sau documente, care au caefect ob�

- nedivulgarea e

- deturnarea de astfel de fonduri în alte scopuridecât cele pentru care au fost acordate ini�ial.

,în primul rând, în sarcina managementului și a celorresponsabili cu guve

,

a

,Anexa IV, tabelul 1 din Regulamentul delega

evaluarea

-

-

Cerin�a cheie nr. 7

:1. Eval

Rolul

-

-

D ,

Standardele interna�ionale de audit

auditorii au un rol important înlupta împotriva fraudei

-

--

criterii

Autorită�ii de Audit privind combatereafraudelor pentru noua perioadă de programare2014 2020

măsuri eficace și propor�ionale de combatere a fraudelor

efini�ia fraudei dată în Tratatul UniuniiEuropene privind protejarea intereselorfinanciare ale Comunită�ii Europene

responsabilitatea prevenirii și detectării fraudei

listă decerin�e cheie pentru sistemul de management șicontrol instituit pentru perioada de programare2014 2020cerin�ă cheie implementării eficace aunor măsuri antifraudă adecvate

„Implementarea efectivă aunor măsuri adecvate antifraudă“

lor

entru noua perioadă de programare 2014 2020,autorită�ile de m

. Auditoriivor trebui să evalueze dacă și cum autorită�ilede management și organismele intermediarerespectă această cerin�ă. Conform art. 124(2)

pentrudesemnarea autorită�ilor de management,autoritatea de audit va emite un raport și o opiniecare vor oglindi evaluarea desemnării prin prismacriteriilor stabilite în anexa XIII a egulamentului.

(art. K3),este următoarea:

„

inerea sau re�inerea necuvenită de fonduride la bugetul general al Comunită�ii Europene saudin bugetele gestionate de sau în numeleComunită�ii Europene;

de informa�ii prin încălcarea un iobliga�ii specifice, cu același efect;

“

prevăd

rnarea din cadrul entită�ilor. Cutoate acestea și

și trebuie să ajute StatulMembru în prevenirea, detectarea și corectareaneregulilor și fraudelor.Luând în considerare activitatea desfășurată, unauditor îndeplinește două roluri în prevenirea șidetectarea fraudei: cel de auditor, care dă o asigurarecu privire la regularitatea și legalitatea opera�iunilor

și conturilor autorită�ilor auditate, asupra func�ionăriiadecvate a sistemelor instituite în linie cu cerin�elespecifice dar și un rol consultativ, când poate darecomandări prin intermediul rapoartelor de auditpentru îmbunătă�irea sau corectarea punctelor slabesau greșelilor care apar în opera�iuni, conturi sausistem (inclusiv poate duce la propuneri demodificări legislative). Auditorul trebuie să aibămereu în vedere în această situa�ie că nu poate luaparte în procesul de decizie privind documentelecare, ulterior vor fi evaluate de auditor.

t alComisiei (EU) nr. 480/2014 prezintă o

. Pentru prima oară a fost introdusă ca și”

” (cerin�a-cheienr. 7). În articolul 30.2 din același Regulament semen�ionează că nu este suficientă găsirea uneideficien�e la cerin�a cheie nr. 7 pentru a stabili căsistemul nu func�ionează, dar dacă este dovedit căaceasta are impact asupra îndeplinirii corecte a uneialte cerin�e cheie, se poate trage concluzia căsistemul nu func�ionează corect.

este evaluatăprin urmărirea

uarea riscului de fraudă (efectuată deAutoritatea de Management);2. Măsurile antifraudă structurate �inând cont decele patru elemente ale ciclului antifraudă:prevenire, detectare, corectare și pedeapsă;3. Măsurile adecvate pregătite pentru indicatorii defraudă („red flags“);4. Măsurile adecvate pregătite pentru cazul în careeste detectat un caz de fraudă;5. Procedurile adecvate pentru urmărirea eventuale-lor recuperări de sume din fonduri UE folositefraudulos;6. Proceduri de urmărire adecvate pentrurevizuirea oricăror procese, proceduri și controalelegate de posibile fraude sau fraude deja existente.

34

Evaluarea riscului de fraudă în auditarea fondurilor structural și de investi�ii acordate de către Uniunea Europeanăe

Autorită�ile de audit din Statele Membre

contribu�ie diferită în prevenireași detectarea fraudelor

rdonan�a de urgen�ă

rgen�ă nr. 66

Comisia Europeană Gdei și măsuri antifraudă

adecvate și eficace recomandări

i expuse la riscul defraudă

indicii de fraudă

indicii de fraudă

desfășoară în principal două

,

Auditul de sistem are ca obiectiv general ob�inereaunei asigurări rezonabile că sistemele demanagement și control func�ionează eficient șiefectiv, astfel încât ă poată fi prevenite erorile sauneregulile (inclusiv frauda) și că sistemul estecapabil să le detecteze și să le corecteze.Auditorul trebuie să detecteze punctele slabe alesistemului și să atragă aten�ia entită�ii auditatepentru ca aceasta să le corecteze, astfel putândpreveni eventuale fraude. În cazul în care auditoruldescoperă că a avut loc o fraudă, el trebuie săraporteze acest lucru organelor abilitate, astfelajutând la detectarea fraudelor.

la art. 23următoarele

Pentru planificarea auditului de sistem, auditoriitrebuie să efectueze o evaluare a riscului mediului încare operează entitatea auditată. Auditorul trebuiesă în�eleagă activită�ile autorită�ii auditate și mediulîn care își desfășoară activită�ile, să urmăreascămodul de îndeplinire a recomandărilor dinmisiunile anterioare și să evalueze sistemul demanagement și control intern și să identifice șievalueze riscurile, inclusiv riscul de fraudă.

„“

a art. 125(4) dinRegulamentul general, atât pentru autorită�ile demanagement, cât și pentru autoritatea de audit.Anexa 4 la acest Ghid include o listă de verificare

menită să ajute auditorii în identificarea riscului defraudă în cadrul misiunilor de audit de sistem.

vizează trei

:

ar fi: lipsa de formare a personalului dinautorită�ile de management privind identificareaindiciilor de fraudă sau lipsa controalelor specificedin care să rezulte dacă cineva care este implicat înredactarea termenilor de referin�ă are un interespersonal sau economic pentru licita�ia în cauză.

Articolul 148 (4) din Regulamentul generalstipulează că în cazul în care Autoritatea de Auditare dovezi de deficien�e serioase privindfunc�ionarea eficientă a sistemului de managementși control al programului opera�ional, rezultatedintr-un risc specific de neregulă sau fraudă, atuncipoate desfășura un audit de opera�iuni.

ob�inerea asigurării rezonabile cu privire la

. Aceste audituri se desfășoară pe bază deeșantion.Contribu�ia auditorului în preven�ia fraudei este maimică în cazul auditului de opera�iuni. Cu toateacestea, auditorul poate identifica anumite puncteslabe ce rezultă din modele de fraudă recurente. Înacest caz deși se află în audit de opera�iuni,auditorul poate da recomandări pentru îm-bunătă�irea sistemului.

iuni poate duce la detectarea unorposibile indicii de fraudă pentru cazuri individuale.

: stimulări/recompense/scheme deprime pentru angaja�ii contractorilor sau pentruconsilieri sau numă

tipuri de audit auditde sistem audit de opera�iuni

obiective specifice

O nr. 66/2011 defineștefrauda

modul de valorificare a aspectelorsuspectate ca fiind posibile fraude Ordonan�ade U /2011

obliga�ii pentru organul de control

hidEvaluare a frau

aplicare

Ghidul procese importantecel ma

auditde sistem

Auditul de opera�iuni obiectiv general

legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarateComisiei

auditde opera�iuni

:și . Fiecare dintre

aceste tipuri de audit are șidrept urmare o

.

s

indicii

, laart. 2 pct. b ca fiind

Referitor la,

stabilește:

”

”.

a elaborat un de

, care includepentru punerea în

considerate ca fiind

- selec�ia aplica�iilor;- implementarea și verificarea opera�iunilor;- certificarea și plata.

Exemple de în cazul unui

are ca

,

Auditul de opera�

Exemple de în cazul unui

rul mare de plângeri.

: ”

”.

verificare și întocmire a procesului-verbal deconstatare a neregulilor și de stabilire a crean�elorbugetare, precum și de recuperare a crean�elorbugetare conform prevederilo

infrac�iunea săvârșităîn legătură cu ob�inerea ori utilizarea fonduriloreuropene și/sau a fondurilor publice na�ionaleaferente acestora, incriminată de Codul penal oride alte legi speciale

În cazul constatării unor nereguli care prezintăindicii privind posibile fraude, structurile decontrol prevăzute la art. 20 au obliga�ia să sesizezede îndată DLAF și să continue activitatea de

r prezentei ordonan�ede urgen�ă, independent de desfășurarea cercetăriipenale

35


Trebuie pus accentul pespecifice stabilite

prin regulamente, între

.În

(ECA), cap. 4.6

ze inten�ionat existen�a ei ( x. în�elegeriîntre angaja� ,

sunt flagrante. sau nupoate fi stabilit în final doar de o

.

în procesulde în

trebuie

a acestor cazuri, precum și, în general.

- În�elegerea de parteneriat cu România2014RO16M8PA001.1.2;-

i maritime și de abrogare aRegulamentului (CE) nr.1083/2006 al Consiliului;- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 alParlamentului European și al Consiliului privindFondul social european;- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 alParlamentului European și al Consiliului privindFondul de coeziune;

;-

- Tratatul privind func�ionarea Uniunii Europene;

;

derilor OUG nr. 66/2011;nr. 215/2012 privind

aprobarea Strategiei Na�ionale

icatorilor deevaluare, precum și a Planului na�ional de ac�iunepentru implementarea Strategiei na�ionaleanticorup�ie 2012-2015;

;- site-ul OLAF,

- site-ul DLAF,- site-ul Comisiei Europene,- site-ul ECA,

.

necesitatea cooperării înîndeplinirea responsabilită�ilor

autorită�il de ma-nagement, autoritatea de audit și autorită�ilecompetente să investigheze fraudele la niv

instan�ăjudecătorească

implementareafondurilor acordate de către Uniunea Europeană

măsuri

e

elulStatului Membru

Manualul de audit financiar și audit deconformitate al Cur�ii de Conturi Europene

Caracterul fraudulos

Examinarea fraudelor și a neregulilorevaluare a riscurilor

justi�ieprotejarea intereselor

financiare ale Uniunii Europene

Bibliografie

, se pune accentul pe faptul că fraudapresupune prezen�a unor elemente menite sădisimule e :

i, conducere sau ter�e păr�i falsificăride documente). În aceste condi�ii nu ar trebui săne așteptăm ca auditorii să identifice eventualeledocumente falsificate decât dacă aceste falsificări

să aibă ca rezultat adoptarea unormenite să prevină și să asigure urmărirea în

Regulamentul (UE) nr.1303/2013 alParlamentului European și al Consiliului destabilire a unor dispozi�ii comune privind Fonduleuropean de dezvoltare regională, Fondul social

european, Fondul de coeziune, Fondul europeanagricol pentru dezvoltare rurală și Fondul europeanpentru pescuit și afaceri maritime, precum și destabilire a unor dispozi�ii generale privind Fonduleuropean de dezvoltare regională, Fondul socialeuropean, Fondul de coeziune și Fondul europeanpentru pescuit și afacer

- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 alParlamentului European și al Consiliului privindFondul european de dezvoltare regională șidispozi�iile specifice aplicabile obiectivuluireferitor la investi�iile pentru creșterea economicăși locuri de muncă

COCOF 09/0003/00/18.02.2009 – Notăinformativă privind indicatorii de fraudă pentruFEDER, FSE și FC;

- Ordonan�a de urgen�ă nr. 66 din 29 iunie 2011privind prevenirea, constatarea și sanc�ionareaneregulilor apărute în ob�inerea și utilizareafondurilor europene și/sau a fondurilor publicena�ionale aferente acestora- Hotărârea de Guvern nr. 875/2011 pentruaprobarea Normelor metodologice de aplicare apreve- Hotărârea de Guvern

Anticorup�ie peperioada 2012-2015, a Inventarului măsurilorpreventive anticorup�ie și a ind

- Joseph Wells, în cartea sa din 2004, TheCorporate Fraud Handbook: Prevention andDetection (Manual de fraudă corporativă: prevenireși detectare)

;

Considerente legate de suspiciunide fraudă

;;

http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_en.htm

http://www.antifrauda.gov.ro/http://ec.europa.eu/

http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/ecadefault.aspx

36


Potrivit Standardelor de audit ale Cur�iide Conturi a României, edi�ia 2011, moderne ce sus�in realizarea

sarcinilor și obiectivelor acestora, iar auditoriipublici externi dispun de IDEA , soft ce sus�ineactivitatea de audit, eșantionarea în scop

utilizând IDEA sunt prezentate în tabelul de maijos:

În condi�iile în care entită�ile auditate dispun desisteme informatice

ulderulării testelor de audit poate fi efectuată cuajutorul acestui instrument informatic.Metodele de eşantionare ce pot fi folosite

procedurile şi tehnicile de audit pot fiaplicate asupra tuturor elementelor dincategoria de operaţiuni economice (în literaturade specialitate se foloseşte şi noţiunea depopulaţie) verificată, asupra unor elementespecifice sau asupra unor eşantioane extrase dinpopulaţia totală, în funcţie de raţionamentulprofesional al auditorului şi de circumstanţeleprocesului de audit.

©

©

EȘANTIONAREA PE BAZĂ DE UNITĂ�I MONETARE UTILIZÂNDIDEA – MUS (MONETARY UNIT SAMPLING)

Dorin ROȘCULETECamera de Conturi BuzăuAuditor public extern

Atributivă

IDEA permite și generarea unei serii de numerealeatoare pentru anumite scopuri de audit.

©

Metoda de eşantionare Descriere

�

�

�

�

�

�

-a înregistrare

di

(de 1 leu,1 EUR, 1 $ etc.)

ntion

Selectarea fiecărei a „n“

Numărul de înregistrări este ales pur şi simplu la întâmplare.

Un număr specificat de înregistrări este selectat aleator ntr-o bazăde date stratificată.

De exemplu: selectarea fiecărei a „n“-a unităţi monetare

Se poate utiliza pentru a „prezice“ eroarea totală din cadrulpopulaţiei, pe baza erorilor găsite în eşa .

Permite determinarea numărului de înregistrări necesare (în faza deevaluare) pentru extrapolarea în întreaga populaţie a erorilor găsiteîn eşantioane.

Sistematică

Random (aleatorie)

Random stratificată

Unităţi Monetare (MUS)

Clasică

În IDEA© se face distincţie între MUS (monetaryunit sampling) şi eşantionarea atributivă. În timpce MUS este orientată pe valori monetare,eşantionarea atributivă se bazează pe cantităţi.Caracteristic pentru acest tip de observaţie estefaptul că se poate face o evaluare cantitativă aproprietăţilor elementelor investigate.

Un eşantion statistic poate fi definit de observareaunui număr limitat de elemente ale unei populaţiicu scopul de a obţine informaţii asupra uneia saumai multor caracteristici ale acesteia. Pentruutilizarea eficientă şi eficace a unui eşantionstatistic trebuie luate în considerare următoarelecriterii:

Populaţia să fie suficient de mare;Populaţia să fie omogenă;Elementele populaţiei să aibă şanse egale de afi selectate în eşantion.

Generalităţi

�

�

�

37

Încredere şi acurateţe

deviaţia standard

procentul deeroare maxim tolerabilă

Scopul investigaţiei

Definiţia erorii şi a riscului de eşantionare

definiţia erorii

riscul deeşantionare

riscul de eşantionare

tolerabilă

„Greutatea“ concluziei rezultate în urma analizeiunui eşantion este determinată de „încrederea“utilizată pentru planificarea eşantionului, aşa-numitul risc de eşantionare, iar acurateţeaeşantionului este dată de limitele (toleranţa) analizei(materialitatea).

se poate defini ca „nivelul de probabilitateca judecata asupra eşantionului să fie corectă“. Înstatistică această probabilitate este exprimată de

, adicăvariaţia în jurul mediei eşantionului.De exemplu, să considerăm că într-un fişier dedeclaraţii apare o eroare de 2% din totalul valoriisumelor. Din elementele selectate în eşantion

2%. Pemăsură ce vom mări dimensiunea eşantionului,procentul de eroare va varia din ce în ce mai puţin şi,drept consecinţă, „încrederea“ în eşantion va creşte.

ă micşorarea nivelului de încredere pentru uneşantion, cu alte cuvinte analizarea unui eşantionmai mic. De exemplu, stratificarea populaţiei înseturi de date separate pentru analiza detaliată aelementelor critice şi analiza pe bază de eşantionstatisti

înţelegem limitele analizei. Deexemplu, cu un nivel de încredere de 50%,temperatura în Bucureşti pe 1 mai, la prânz, va ficuprinsă între 10°C şi 20°C. Nivelul de încrederepoate fi mărit prin mărirea limitelor, astfel căafirmaţia că temperatura într-un anumit loc, la oanumită dată, se va situa între -10°C şi 35°C poatefi făcută cu un nivel de încredere de 99%. Totuşi,dacă limitele sunt prea largi, s-ar putea ca o anumităafirmaţie să nu mai aibă prea mult sens. În viaţareală, acurateţea este determinată de

De exemplu, într-un fişier de declaraţii pentru anul2014, eroarea maxim tolerabilă poate fi stabilităla 5%, luând în considerare un nivel de încrederede 95%.

te baze poate fi calculată dimensiuneaeşantionului. Nivelul de încredere, acurateţea şidimensiunea eşantionului sunt legate între ele.Astfel, un nivel de încredere şi acurateţe scăzute vorconduce la o micşorare a dimensiunii eşantionului, întimp ce un nivel de încredere mai mare, cu unanumit nivel de toleranţă (acurateţe) corespunzător,vor conduce la un eşantion mai mare.

O populaţie este omogenă dacă elementele salereprezintă valori de acelaşi fel. De exemplu, toatevalorile monetare sunt exprimate în lei (euro) şi nuîn valute diferite.

În cazul metodei de eşantionare pentru teste deconformitate, populaţia este omogenă dacă toateelementele sale fac obiectul aceloraşi proceduriinterne sau măsurători.

Eşantionul poate fi destinat unor obiective generalede control (încrederea în populaţie), dar şi unorobiective specifice cum ar fi: originea, acurateţea,prelucrarea în timp. Eşantionarea pentru teste defond nu este recomandată, în principiu, pentru amăsura integralitatea înregistrărilor primare,deoarece trebuie să se facă apel la controaleleinterne.Aceasta se poate face utilizând eşantionareapentru teste de conformitate.

Este important să se stabilească pe baza cărorstandarde sunt făcute verificările şi când seconsideră că există eroare. În cazul eşantionăriipentru teste de fond, derivă dinscopul pentru care se face eşantionul. De exemplu,codificarea incorectă a unui document de vânzărinu are influenţă asupra volumului total al vânzărilorşi nu va fi considerat ca eroare în ceea ce priveşteexistenţa înregistrării vânzării. Totuşi, dacă e-şantionul este destinat verificării corectitudiniiîntocmirii şi înregistrării documentelor de vânzare,

În cazul unui eşantion pentru teste de fondeste legat de riscul ca populaţia să fie

incorect respinsă în totalitate sau incorect acceptatăîn totalitate, în timp ce în cazul eşantioanelor pentrut constăîn funcţionăriireale a controalelor interne.

este eroarea maximă admisă pecare o poate conţine populaţia înainte de a fidepăşită limita de toleranţă pentru populaţie.Dacă ne aşteptăm să nu găsim erori în cadrulpopulaţiei, va fi suficient un eşantion de dimensiunimici. Această estimare se bazează, printre altele, penatura şi dimensiunile erorilor apărute în auditurileanterioare, pe influenţa unor posibile alterări alecontroalelor şi procedurilor interne şi, de asemenea,pe informaţiile de audit obţinute din alte activităţi.

parcurgerea următoare-lor etape

Verificarea şi analiza fiecărei erori descoperite;erorilor găsite în totalul populaţiei;

Reconsiderarea riscului de eşantionare estimat.

trebuie mai întâianalizate pentru a se stabili dacă sunt reale. Ele vor ficorelate cu erorile probabile luate în considerare laproiectarea eşantionului. A doua problemă este să

Încrederea

(standard deviation)

nu varezulta un procent de eroare exact de 2%, ci unprocent de eroare care va varia în jurul a

Prin utilizarea unor tehnici mixte de audit esteposibil

c a celorlalte elemente.Prin

.

Pe aces

atunci avem de a face cu o eroare.

estele de conformitatesau

Evaluarea erorii presupune:

Extrapolarea

Erorile descoperite cu IDEA

acurateţe

Omogenitatea

Eroarea

Evaluarea erorii

subestimarea supraestimarea

�

�

�

©

38

Eșantionarea pe bază de unită�i monetare utilizând IDEA – MUS (Monetary Unit Sampling)

vedem dacă este posibil să se compenseze erorile cualte activităţi. De asemenea, trebuie analizatănatura, originea şi efectul posibil asupra altor fazeale auditului. Trebuie, totodată, făcută distincţiadintre şi

şi cele

a apărut ca o întâmplare şis-a produs o singură dată. De exemplu, a fostidentificată o factură nejustificabilă, dar încondiţiile existenţei unei p

înseamnă că mai multe eroriau acelaşi caracter.Dacă se identifică o astfel de eroare, este posibil caauditorul să dorească gruparea tuturor elementelorcare prezintă acest tip de eroare într-o bază de dateseparată, pentru a efectuaDiferenţa dintre erorile neintenţionate şi celeintenţionate este evidentă, auditorul având obligaţiasă investigheze situaţiile care pot conduce la eroriintenţionate.

în cadrulpopulaţiei din care a fost extras eşantionul şi vor filuate în considerare şi aspectele privind natura,originea şi efectul erorilor asupra altor înregistrări.

extrapolează erorile înfuncţie de eroarea tolerabilă, dar ţine cont şi de alteinformaţii obţinute în cadrul auditului. Dacă eroareaproiectată depăşeşte eroarea tolerabilă, auditorulva reevalua riscul de eşantionare, iar în situaţia încare proporţiile sunt inacceptabile, va analizaposibilitatea măririi eşantionului sau efectuarea şi aaltor de audit pentru a reduce riscul la un nivelacceptabil. Rezultatul poate fi că populaţia nu areatâtea erori câte au fost estimate iniţial sau că eroriledepăşesc nivelul acceptabil. Dacă în primul caz nu

mai trebuie făcuţi alţi paşi, în cel de-al doileaeroarea trebuie înregistrată alături de evaluareagenerală a neregulilor în raportul

este exprimată înprocente prin relaţia dintre eroarea găsită şi valoareaînregistrată în contabilitate.Înregistrările eşantionate vor fi împărţite înînregistrări de valori mari ( ) şi alteînregistrări. În IDEA , înregistrările de valori mari( ) sunt acele înregistrări ale căror valoriînregistrate sunt mai mari sau egale cu intervalul deeşantionare. Aceste înregistrări vor fi salvateautomat într-un fişier separat.Punctul de pornire pentru a determina un eşantionreprezentativ pentru întreaga valoare anuală estedeterminarea erori

). Formula de calcul pentru aceasta este:MLE = Denaturarea totală * intervalul deeşantionare.Scopul determinării erorii maxime admise (UEL)este de a analiza dacă eşantionul este reprezentativpentru întreaga valoare anuală, iar eroarea găsită învaloarea anuală să fie posibil mai mare decât MLE.

Eşantionarea pe bază de unităţi monetare este ceamai utilizată metodă de eşantionare statistică pentrutestarea detaliilor soldurilor conturilor. Numeleacestei metode de eşantionare derivă din unitatea deeşantionare utilizată, care este unitatea monetară,respectiv un leu, un euro, un dolar etc. (MUS –Monetary Unit Sampling).

erorile sistematice cele accidentale,dintre erorile .

roceduri interne foartebune pentru controlul facturilor.

O

teste detaliate.

Erorile descoperite vor fi extrapolate

Ca ultim pas, auditorul

teste

de audit.

i probabile brute (

intenţionate neintenţionate

Eroarea accidentală

eroare sistematică

Eroarea parţială (denaturarea)

High Value

High Value

gross mostlikely error

:

©

Caracteristici MUS

Exemplu: Pentru o mai bună înţelegere vomexemplifica pe baza populaţiei de 7.376 lei, cu unnumăr de 12 articole, ilustrată mai jos

Elementul dinpopulaţie (unităţi

fizice)

Valoareaînregistrată (lei)

Total cumulat(unităţi monetare)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

357

1.281

60

573

691

143

1.425

278

942

826

404

396

357

1.638

1.698

2.271

2.962

3.105

4.530

4.808

5.750

6.576

6.980

7.376 39


Planificarea şi extragerea unui eşantion pentru teste de fond folosind IDEAPlanificarea eşantionului

©

Din meniul IDEAse alege Sampling – Monetary Unit - Plan

și se va ob�ine ecranul de mai jos:

40


�

�

�

�

�

�

�

aceastafizice

onetare.

O altă caracteristică a acestei metode deeşantionare este că aceasta nu permite evaluareaprobabilităţii existenţei de elemente neînregistrateîn populaţia supusă eşantionării.

Caracteristica cea mai importantă şi careindividualizează MUS şi o ridică, după părereanoastră, la rangul de estereprezentată de faptul că în loculdeterminate pentru fiecare cont sau categorie deoperaţiuni, se foloseşte valoarea preliminară a

( ). Celelaltetehnici de eșantionare implementate în IDEAobligă auditorul public extern să determineeroarea tolerabilă pentru fiecare cont şi/saucategorie de operaţiuni prin repartizarea praguluide semnificaţie (materialităţii) stabilit în faza deplanificare. Această repartizare nu mai estenecesară în cazul utilizării MUS.

Selectarea eşantionului utilizând MUS seface pe baza

Elementele acestoreşantioane sunt formate din unităţi monetareindividuale ale populaţiei. Totuşi auditorul nu vaputea audita unităţi monetare individuale şi prinurmare pentru efectuarea testelor de audit,auditorul trebuie să identifice unitatea fizicăaferentă unităţilor monetare incluse în eşantion.

Metodele statistice folosite pentru evaluareaeşantioanelor de unităţi monetare permitincluderea multiplă a unei unităţi fizice îneşantion.

Una din problemele utilizării eşantionăriipe baza MUS este că elementele populaţiei cu unsold nul (zero) nu au nicio şansă să fie incluse îneşantion, chiar dacă ele ar putea conţine erori. nmod similar soldurile mici au o probabilitatemică de a fi incluse în eşantion deşi ar putea fisemnificativ subevaluate. Aceste probleme arputea fi depăşite prin efectuarea de teste de auditspecifice pentru elementele cu sold nul sau mic,în cazul în care acestea îl preocupă pe auditorulpublic extern.

pe baza MUS este ori

rilor cu valori mici esteredus.

O altă problemă ridicată de MUS esteimposibilitatea includerii în eşantion a soldurilornegative. n eşantionarea MUS utilizând IDEA ,soldurile negative pot fi tratate ca fiind pozitiveşi pot fi incluse în numărul total de unităţimonetare de testat, dar această metodă complicăpuţin procesul de evaluare a eşantionării MUS.

Prima caracteristică în tratarea populaţiei estefaptul că nu se consideră ca o populaţieformată din 12 elemente , ci se consideră opopulaţieformatădin7.376deelemente m

tre

Î,

,

Eşantionul obţinut entatîn primul rând către depistarea valorilor declarate/înregistrate ca fiind mai mari. Atunci când seconstată un număr semnificativ de valori declarateca fiind mai mici, se recomandă utilizarea statisticiiîn vederea evaluării. În general, eşantionarea pebaza unităţilor monetare este adecvată în situaţiileîn care există un număr redus de valori declarateca fiind mai mici. Cu alte cuvinte, eşantionareamonetară are utilitatea cea mai mare în contextul încare numărul înregistră

Î

Exemplu

Exemplu

Exemplu

Exemplu

:

:

:

:

Dacă MUS este folosită pentru a evaluadacă stocurile sunt fidel prezentate, MUS nu poatefi utilizată pentru a evalua dacă anumite articole destoc există, dar nu au fost inventariate.

regină a eşantionăriierorii tolerabile

pragului de semnificaţie materialitatea

probabilităţii proporţionale cudimensiunea (PPD).

Din

respund acestor

Pornind de la exemplul precedent,en

fost

©

©

Să presupunem că auditorul adeterminat în etapa de planificare un prag desemnificaţie de 60.000 lei pentru ansamblulsituaţiilor financiare anuale. Acest prag desemnificaţie va fi folosit ca eroare tolerabilă întoate procesele de determinare a eşantioanelorutilizând MUS pentru stocuri, creanţe, datorii etc.

populaţia de mai sus prin folosireaMUS se va extrage un eşantion din elementelepopulaţiei cu numere de la 1 la 7.736 de unităţimonetare individuale. Pentru efectuarea testelor şiprocedurilor de audit este necesar să se identificeelementele populaţiei cu numere între 1 şi 12 unităţifizice. Astfel, dacă IDEA va selecta în eşantionurmătoarele elemente monetare: 6.586, 1.756, 850şi 6.499, unităţile fizice care co

unităţi monetare sunt: 11 (conţinând unităţimonetare din intervalul 6.577-6.980), 4 (conţinândunităţi monetare din intervalul 1.699-2.271), 2(conţinând unităţi monetare din intervalul 358-1.638) şi 10 (conţinând unităţi monetare dinintervalul 5.751-6.576). Aceste elemente vor fiauditate, iar rezultatele obţinute pentru fiecareunitate fizică vor fi aplicate unităţilor monetarecare o formează.

dacăelem tele monetare selectate în eşantion ar fi fost6.586, 1.756, 856 şi 6.599, atunci elementele fiziceale eşantionului ar fi 11, 4, 2 şi iar 11. Elementulcu numărul 11 ar fi auditat o singură dată, dartratat din punct de vedere statistic ca reprezentânddouă elemente din eşantion, iar totalul eşantionuluiva fi constituit din 4 elemente, deoarece au fostextrase 4 unităţi monetare.

©

41


Vom detalia și analiza în detaliu acest ecran deosebitde important în ob�inerea unui eșantionreprezentativ.

este nivelul de încredere și potrivitstandardelor interna�ionale de audit acest nivel estestabilit la

(

întreaga

sau este eroarea

eroarea

(BPP) sau

acelei ri. Aceastacorespunde cu

îneșantionare, în cazul nostru SUMA,

nd pebutonul .

Confidence level

Eroarea

Expected error

Basic precision pricing

Estimate

,,

95% atunci când în urma auditului efectuatse așteaptă un grad înalt al nivelului de încredere înopinia auditorului sau 90% atunci când acest gradeste mai redus.

) este eroareamaximă admisă pe care o poate conţine populaţia,înainte de a fi depăşită limita de toleranţă pentru

populaţie.

pe care auditorul se așteaptă să o găsească îneșantionul testat și ea poate fi maxim jumătate din

tolerabilă (

cejumătate? Pentru că se așteaptă erori atât cu plus, câtși cu minus.

înseamnă că se porneşte de la premisa că o eroaredeterminată în cadrul unei înregistrări nu poatedepăşi valoarea înregistră

o denaturare de 100%. Dimensiuneaeşantionului este direct proporţională cu BPP. Dinacest motiv, modificarea acestei opţiuni trebuiefăcută motivat, deoarece poate avea efecte asupradimensiunii eşantionului.După ce alegem coloana din tabela bazei de dateanterior importată în IDEA care ne interesează

putem face oestimarea a intervalului de eşantionare apăsâ

tolerabilă tolerable error

tolerable error).

de

precizia

eroarea așteptată

Pe bună

dreptate ar trebui să ne punem întrebarea

42


Vom observa că upă alegerea coloanei din tabelădin care dorim

să extragem eșantionul (

valoare care dacă nu a fost reconciliată imediatdupă im ar trebuireconciliată

Există apoi op�iunile de a alege valorile. Cum noi vom

exemplifica pe o tabelă care con�ine înregistrăriledin Registrul-jurnal anual, unde

,Odată ce am ales valorile

absolute, valoarea popula�iei se va schimba în160.038.162,45 lei, ca urmare a adăugării lavalorile pozitive a înregistră

Vom alege un nivel de încredere de 95% și vomavea astfel o eroare tolerabilă în popula�ie de 5%,cu un nivel al erorilor

cu

Î î al erorilora teptate de 2,5%, cât reprezintă jumătate dineroare tolerabilă,

ă utilizarea MUS este ineficientăt de mare i este

recomandabilă utilizarea metodelor clasice dee antionare din IDEA. Dacă alegem să continuăm,vom ob ine datele dorite, dar credibilitatea metodeiar fi discutabilă

dse va actualiza valoarea popula�iei

), în cazul nostru 158.269.457,48 lei,

portul fișierului în IDEA,în acest moment cu un document

component al situa�iilor financiare sau chiar cusoldul unui cont din balan�a de verificare, înainte dea extrage eșantionul.

: ,sau

valorile dinpopula�ie sunt atât pozitive cât și negative, vomalege .

rilor efectuate în roșu.

de eșantionare așteptate de2,4% și o precizie de 100%.

n situa�ia n care am folosi un nivelș

a vom ob�ine un ecran IDEA deavertizare c pentruun nivel de eroare atâ ș

ș�

.

Value of the sampledpopulation

pozitivenegative valoarea absolută

Absolute value

43


Folosind un nivel al erorilor de eșantionareașteptate de 2,4%, dEstimate vom ob�ine dimensiuneaș

ș� încredere) de 95% pentru

un nivel al erorilor maxime admise de 4,992%.upă ce am apăsat pe butonul

, aproximativă ae antionului de 208 elemente. Vom putea accepta

dimensiunea acestui e antion din testarea căruiavom ob inea o asigurare (

Extragerea eşantionului

Extragerea unui eşantion MUS poate fi făcută atâtpe bază de interval fix, cât şi pe bază

funcţionează în modul următor:

Extragerea pe bază de

De exemplu, dacă intervalul de eşantionare esteşi punctul de pornire aleator este la

atunci înregistrările selectate vor fi cele de maijos:

Elementul 1 din eşantion – ;

Elementul 2 din eşantion ;

Elementul 3 din eşantion .

de celuleselectate.

Populaţia este împărţită în celule care conţin fiecareun număr de unităţi monetare egal cu intervalul deeşantionare. Din fiecare celulă se va selecta laîntâmplare o unitate monetară.

:

Selectarea înregistrărilor se face pe baza unui punctde pornire aleator şi apoi fiecare al “n”-lea elementdin populaţie.

10.000 lei 909lei,

909 lei

10.909 lei

20.909 lei

Selectarea celulei

interval fix

–

–

44


În practică se utilizează ambele metode, amândouăconducând la rezultate valide. Metoda de extragerepe bază de interval fix e mai puţin utilă însă în cazul încare baza de date conţine multe valori egale cuintervalul mediu de eşantionare.

Alegem . Select “

”, op�iune ce va determina ca toateelementele cu valori mai mari decât interv

ș“ ” (numele poate fi schimbat).

m câmpul numericElementele eșantionate vor fi extrase într-un fișierseparat cu numele “ (numelepoate fi schimbat).

Extragerea eşantionului bazată pe interval fix

SUMA

opţiunea ăm

alul mediude eşantionare să fie extrase într-un fi ier separat cunumeleSelectă pentru eşantionare.

Fixed interval High

values in file

High Values

Monetary Sample”

A butonul53 de

101 , întotal 154 elemente în eșantion.

păsăm pentru a extrage eşantionul.Rezultatul este un fişier cu înregistrări devalori mari (toate mai mari decât intervalul mediu

de eşantionare) şi un fişier cu înregistrăride

OK

45


Dacă în loc de op�iunea “ ” vom alege op�iunea “ ”, fișierulcu elementele eșantionate va cuprinde exact cele 208 elemente stabilite în faza de planificare.

High values in file High values in sample as aggregate

46


În fişierul eşantion au fost adăugate câteva câmpuri,şi anume:

(valoare contabilănouă

să aibă

verificătrebuie să ăm

trebuie săînlocui aloareacontabilă reală

Trebuie să introduceauditată

itată)

,adăugat pentru înregistrarea valorii detectate. Î

p se va trece valoarea stabilită de

auditorul public extern după

(înregistrările selectate)

Număru al elementuluiselectat în eşantion. Dacă se utilizează un fişierindexat, acest număr va deveni număr logic deînregistrare.

Valoarea absolută a tuturor valorilor selectate.ată

Valoarea absolută totală a tuturor unităţilorvalutare din populaţie, până la unitatea selectată("hitpoint") inclusiv.

(hitpoint pentru înregistrareaselectată)

selectat) al înregistrării corespunzătoare.

(depăşiri selectate)

Valoarea monetară rămasă a înregistrăriiselectate de la hitpoint

�

�

�

�

�

�

NEW_BOOK_VALUE

AUDIT_AMT

MUS_RECNO

MUS_TOTAL

MUS_HIT

MUS_REC_HIT

MUS_EXCED

)

Acesta este un câmp virtual numeric editabilsetat aceeași valoare cu câmpul original.Acest câmp este important atunci când se includelemente de mare valoare ca agregate în fișieruleșantion. Aceste elemente de mare valoare nusunt cele pe care le m, de fapt, dinmoment ce subeșantion elementelede mare valoare pentru teste detaliate. Pentru aefectua corect evaluarea erorilor,

m suma cu valoare mare cu vpentru elementele pe care le-am

selectat în fișierul cu elemente de mare valoare.m, de asemenea, valoarea

a elementelor efectiv verificate încâmpulAUDIT_AMT.

(valoarea aud

Acesta este un câmp virtual numeric editabiln

acest câm

testarea elementelordin eșantion.

l fizic de înregistrare

(totalul selectat)

Aceasta este o valoare cumul .

(hitpoint selectat)

Hitpoint (leu -

.

�

47


Exemplu:

Intervalul = 769.414,24

Random Seed = 413.399,80

Primul hitpoint= 413.399,80

Al 2 lea hitpoint = 1.182.814,04

(413.399,80 + 769.414,24)

-

48


Recno

82

86

234

255

255

255

255

1

2

3

...

...

83

84

85

...

...

SUMA

754.559,00

2.655,00

336.000,00

287.546,20

3.040.404,00

3.040.404,00

3.040.404,00

3.040.404,00

318,12

247,00

71,12

26.228,00

59.143,00

MUS_TOTAL

1.015.292,89

1.439.318,89

1.986.115,96

5.708.715,32

5.708.715,32

5.708.715,32

5.708.715,32

318,12

565,12

636,24

1.017.947,89

1.044.175,89

1.103.318,89

MUS_EXCESS

601.893,09

256.504,85

33.887,68

2.987.072,80

2.217.658,56

1.448.244,32

678.830,08

HITPOINT

413.399,80

1.182.814,04

1.952.228,28

2.721.642,52

3.491.056,76

4.260.471,00

5.029.885,24

MUS_REC_HIT

152.665,91

79.495,15

253.658,52

53.331,20

822.745,44

1.592.159,68

2.361.573,92

Evaluarea eşantionului pentru teste de fondIDEA foloseşte evaluarea pe bază de celulemonetare pentru calculul valorilor declarate/înregistrate ca fiind mai mari (în situaţia în care seignoră cele declarate/înregistrate ca fiind mai mici)şi invers. Ambele rezultate vor fi înregistrate (prinJOIN) într-un fişier general, în vederea evaluăriieşantionului.

carea unor sume mari.În ciuda faptului că se utilizează

, tehnica de evaluare poate fi folosită atâtpentru selectarea pe bază de interval fix cât şi decelule selectate.

ș:

Eşantionul obţinut prin MUS este orientat în primulrând către depistarea valorilor declarate/înregistrateca fiind mai mari. Atunci când se constată un numărsemnificativ de valori declarate ca fiind mai mici, serecomandă utilizarea statisticii în vederea evaluării.

În general, eşantionarea pe baza unităţilor monetareeste adecvată în situaţiile în care există un numărredus de valori declarate ca fiind mai mici. Cu altecuvinte, eşantionarea monetară are utilitatea ceamai mare în contextul în care se doreşteidentifi

,

Să presupunem că după verificarea/testareasumelor e antionate, următoarele înregistrăriprezintă diferenţe

evaluarea pe bazăde celule

Înregistrările cu numărul sunt selectate pentru eşantion pe baza intervalului fix.

-Înregistrarea cu numărul 255 este selectată de mai multe ori pentru fişierul cu valori mari, deoarece con ineun element mai mare decât intervalul de eşantionare.

82, 86, 234 etc.pentru înregistrarea 86 = 1.182.814,04 - 1.103.318,89 = 79.495,15

pentru înregistrarea 86 = 336.000,00 79.495,15 = 256.504,85�

MUS_REC_HITMUS_EX ESSC

Înregistrările din fișier:

49


MUS_RECNO SUMA AUDIT_AMT

1029

5429

5996

146.000,00

890.604,96

90.579,00

246.000,00

899.604,96

90.570,00

�

�

Valorile reale stabilite în urma verificării/testării le vom opera în fiș.

Execută

ierul eșantion în câmpul editabilAUDIT_AMT

m apoi evaluarea ca în ecranul de mai jos cu “ ”.Evaluate - Single Sample

� Selectă , deoarece am descoperit mai puţin de 20 de erori în eşantion (în caz contrarv utiliza opţiunea .

m metodaom )

Low error rateHigh error rate

50


Din ecranul anterior se pot stabili următoarele:Pe baza acestui eşantion,

în cadrul populaţiei este

În urma evaluării rezultatelor se poate conchide cuun nivel de încredere de 95%, că totalul valorilordeclarate mai mari în populaţie nu depăşeşte

şi că totalul valorilor declarate maimici în populaţie nu depăşeşte

sunt înregistrări

.

.

: eşantionul poate fi acceptat.

Este o altă metodă de selectare a elementelor pentrueşantion oferită de IDEA funcţionează în modulurmător:Populaţia va fi împărţită în “n” celule, iar fiecarecelulă va conţine un număr de unităţi monetare egalcu intervalul de eşantionare. În mod aleator, va fiselectată o unitate monetară din fiecare celulă.Astfel, aşa-numitul hitpoint nu mai este calculabil,precum în metoda bazată pe interval fix.

Execută eşantionarea MUS pentru fişierul, respectând opţiunile de mai jos.

totalul probabil alvalorilor declarate/înregistrate mai mari

Gross upper error limit

Gross upper error limit

Concluzie

(mostlikely total overstatement)534.771,36.

,

2.288.514,442.823.209,36.

În eșantion cu valori mai mari decât769.414,24, ca urmare a deciziei luate anterior de ainclude valorile mari în același eșantion și nu într-uneșantion separat (

).

- pentru valorile declaratemai mari <= Materialitatea2.288.514,44 <= 8.001.908,12Concluzie: acceptabil

- pentru valorile declaratemai mici <= Materialitatea2.823.209,36 <= 8.001.908,12Concluzie: acceptabil

, ce

m luatexemplu

High values in sample asaggregate

Analiză:

Extragerea eşantionuluipebazaselec�iei celulelor

�

51


Am ales de această dată ca valorile mari să fieextrase într-un fișier separat denumit „ “Acceptă estimările și execută extragerea bazatăpe selectarea celulelor

„ “ osibilsă generăm Cell selection hitpoint Report .

Această analiză se poate utiliza şi atunci cândevaluarea eşantionului are loc în alt pachetsoftware decât IDEA.Evaluă eşantionul obţinut prin metoda deselectare a celulelor

Valori mari .m m

.Pentru a determina hitpoint -urile este p

“ ”

mpe baza rezultatelor testelor

de audit:�

�

MUS_RECNO SUMA AUDIT_AMT

1190

2179

5191

5939

6023

257.000

900

421.000

726.365

336.00

275.000

9000

421.900

726.635

33.600

Vom ob�ine ecranul de mai jos, în care vom alege fișierul în care am stocat valorile mari, denumit Valori mari .„ “

Alegem câmpul SUMA pentru și apoi OK.Book value field

52


În tabelul de evaluare IDEA vom avea:

Pe baza acestui eşantion,(most

likely total overstatement) în cadrul populaţiei este1.384.836,77 şi

În urma evaluării rezultatelor se poate conchide cuun nivel de încredere de 95%, că totalul valorilordeclarate mai mari în populaţie nu depăşeşte

şi că totalul valorilor declarate maimici în populaţie nu depăşeşte

: în eşantion au fost găsite una sau maimulte denaturări care depăşesc 100%. Serecomandă consultarea unui expert statisti

.

.

: eşantionul nu poate fi acceptat

totalul probabil alvalorilor declarate/înregistrate mai mari

totalul probabil al valorilordeclarate/înregistrate mai mici

ATENŢIEConcluzie

(the most likelytotal understatements) este 7.245.474,76.

,

21.823.215,7232.566.103,84.

cian.: BPP a fost schimbat automat de la

100,0000 la 900,0000, deoarece a fost găsită odenaturare mai mare decât 100,0000.

Analiză:- Gross upper error limit pentru valorile declaratemai mari <= Materialitatea21.823.215,72 > 8.001.908,12

Concluzie: inacceptabil

- Gross upper error limit pentru valorile declaratemai mici <= Materialitatea32.566.103,84 > 8.001.908,12

Concluzie: inacceptabil

.

ATENŢIE

------------Nota autorului: Exemplific pe un fișier con�inând Registrul-j �

u.area a fost făcută urnal pentru anul 2013 al Direc iei

de Sănătate Publică Buză

BibliografieStandardele de audit, edi�ia 2011, Curtea de Conturi, uz internUtilizarea IDEAv.8.5 – Suport de curs, Curtea de ConturiManualul IDEA2004 – No�iuni d , Curtea de Conturi, uz interne bază

53


Editorialul intitulat

ditorulGeneral din Samoa,d-l Fuimaono CamilloAfele, tratează tema cuprivire la progresul SAISamoa inspirat atât de

de la Lima șiMexico City, cât și dePrincipiile de Independen�ă ale INTOSAI.Realizările în

de conducere al Comunită�iiDonatorilor INTOSAI s-au datorat și respectăriidevizei INTOSAI:

aza desfășurării activită�ii de audit. Înacest program s-a urmărit atingere următoarelorobiective:1. Revizia generală și implementarea Oficiului

Capabilită�ii deAudit Financiar;

4. Înfiin�area unei Func�ii de Audit dePerforman�ă;5. Revizuirea și actualizarea Cadrului legislativcare reglementează Oficiul deAudit;

tructuraOrganiza�ională;

păr�ileinteresate etc. Pentru auditul performan�ei au fostelaborate două manuale care cuprind lucrărileefectuate în acest do

Reformele majore și realizările SAI Samoacontinuă în cadrul Planului Strategic de

sunt prezentate evenimentele importante dedată recentă, care au avut loc în activitateainstitu�iilor supreme de audit.

a sărbătorit ce

tru a marca ambele aniversări BNAO aorganizat o Conferin�ă privind rolul audituluiextern pentru gestionarea eficientă a managementului sectorului public.La eveniment au participat personalită�i aleinstitu�i

p

getar înParlamentul European; Manfred Kraff, directoradjunct general al DG Buget, Comisia Europeanăși Diana Yordanova, președinte Subcomisia deResponsabilitat

publicat de Au

Declara�iile

registrate în parteneriat cuComitetul

În perioada 2006-2011, SAI Samoa a derulat unprogram de revizuire și modificare a proiectuluide management și a componentelor tehnice carestau la b

a

pentru Managementul în Audit și Sisteme deGuvernare;2. Reconstruc�ia/Consolidarea

3. Înfiin�area unei Func�ii deAudit IT;

6. Consolidarea Resurselor Umane/S

7. Implementarea unei re�ele informatice șiînfiin�area unei structuri IT ale Oficiului deAudit;8. Proiect de Management.

Pentru atingerea acestor obiective SAI Samoa astabilit sarcini care au fost incluse în manuale deproceduri pentru fiecare opera�iune în parte,pentru: dezvoltarea re�elelor IT, auditul financiar,dezvoltarea planului de comunicare cu

meniu:și

.

10 ani2014-2024, aliniat la Planul Strategic de 10 ani alPASAI.

La rubrica

a de-a 135-aaniversare de la înfiin�are și 20 de ani de lareînfiin�area controlului bugetar.Pen

-

ilor din domeniul auditului cum sunt:Arno Visser – președinte EUROSAI și al SAIOlanda,Victor Caldeira – reședinte al Cur�ii deConturi Europene; Iliana Ivanova membru ECAdin partea Bulgariei; Igor Šoltes, vicepreședinteal Comitetului pentru control bu

e pentru Sectorul Public dinParlament.

Experien�a

manualul deinvestigare a Fraudelor

comună, beneficătuturor.

Manual de Auditprivind Măsurile de Performan�ă

**

Știri despre SAI-urile din întreagalume

SAI Bulgaria

SINTEZA REVISTEI INTOSAI, EDI�IA IANUARIE 2016

Dragoș BUDULACServiciul Rela�ii Externe și Protocol

�Serviciul Rela�ii Externe și Protocol

Șef serviciu

Consilier

Liliana MUSTA Ă

54

„Consolidareainstitu�ională”

ONU:

SAI KuweitSAI Turcia

De la data de 1 iulie 2016 d l Kay Scheler,președintele SAI Germania va fi membru înComitetul de conducere alAuditorilor ONU.

a gIDI:

- -

a Organiza�iilor deAudit”.- În perioada 3-4 noiembrie 2015 a participatla prima Reuniune a Subcomitetului pentruStandardele Interna�ionale ISO cu privire la„Colectarea Datelor deAudit”.

- În perioada 15-26 noiembrie 2015 a

a organizat,ca președinte, în perioada 20-21 ctombrie 2015,Seminarul Grupului de Lucru EUROSAI privindAuditul Fondurilor alocate Dezastrelor șiCatastrofelor. Tema Seminarului a fost „Experien�aSAI-urilor pentru dezvoltarea și posibilitatea depunere în aplicare a ISSA 5500 – Linii directoareprivind auditul ajutoarelor în caz de catastrofe".La Seminar au mai participat reprezentan�i aiSAI-urilor din Albania, Letonia, Moldova, Polonia,România și Serbia.

-

ăzduit o serie de grupuri de lucru încooperare cu

În perioada 27 28 octombrie 2015 SAIKuweit a organizat Forumul știin�ific„Planificarea Strategică

găzduitdouă grupuri de lucru cu privire la „iCATReview” și „Facilită�ile Aplicării StandardelordeAudit”, în cooperare cu IDI.

împreună cu SAI Ucraina,o

***

La pagina 12 din Jurnal, d-na Paula Hebling Dutrade la SAI Brazilia,

laRio+20 și e în aplicare

Acest obiectiv va aveapublică articolul cu titlul

Noile obiective de dezvoltare durabilă au fostnegociate ca urmare a unei abordări globale

urmează să fie pus începânddin 2016 până în 2030.prioritate peAgenda de dezvoltare post 2015.

„Cadrul Rezultatelor Auditului Obiectivelor deDezvoltare Durabilă”.

Sinteza revistei INTOSAI, edi�ia ianuarie 2016

55

Aceste obiective vor constitui o serie de provocăripentru strategiile na�ionale de dezvoltare a tuturor�ărilor, cu implica�ii importante pentru politicileinterne pentru o gamă largă de domenii.

u a fost aplicat la trei audituri efectuatede către SAI Brazilia un Raport ca o „dovadăa conceptului”

uri, esteîn prezent în curs de planificare și ar trebui să fiefin

Odată cu răspândirea tehnologiei informa�iei (IT) înactivită�ile guvernamentale și institu�iile supreme deaudit au fost determinate să ia în considerare punereaîn aplicare

Pe lângă acest sistemfunc�ionează și Sistemele Informa

descrie și analiza în mod eficient dateși informa�ii de imagine. În prezent multeadministra�ii centrale și locale utilizează informa�iilegeospa�iale pentru a desfășura o activitate maieficientă. Guvernul coreean a investit aproximativ1,3 miliarde de

Acest articol prezintă o trecere în revistă a moduluiîn care GIS, folosind date geospa�iale, asistăauditarea prin de ocupare fără

clădiri aflate în proprietatepublică în Coreea.

La pagina 20 se află rubricacare cuprinde următoarele articole:

Principala schimbare în compara�ie cu versiuneaactuală a Codului de etică INTOSAI este nouaformulare a valorilor fundamentale care stau la bazacomportamentului etic:

să ac�ioneze în mod onest, înmod fiabil, cu bună-credin�ă și în interesulpublic,

să ac�ioneze,

pentru a-și men�ine cunoștin�eleși competen�e adecvate pentru rol, și să

,să ac�ioneze

în conformitate cu legile, reglementările șiconven�iile aplicabile,

„

niunii s-a luat act de faptul că au existato serie de întrebări rea cetă�enilor.Participan�ii au ajuns la concluzia că existănecesitatea de a avansa această discu�ie în jurul adouă întrebări-cheie: ce înseamnă, mai exact,implicarea cetă�enilor și care sunt implica�iileacestora. O altă problemă care s-a ridicat a fost ceacu privire la asigurarea calită�ii activită�ii de auditprin definirea cadrului legal, institu�ional șiorganizatoric al SAI-urilor și dezvoltarea unuilimbaj comun pentru to�i participan�ii la audit.Cea de-a doua temă importantă discutată în c

Utilizarearesurselor IT prezintă multe avantaje cum sunt:opt

Acest cadr, iar

cu aplicabilitate în continuare acadrului în auditurile efectuate de alte SAI-

alizat pentru INCOSAI XXI.

, este un materialpublicat de Sangwon Lee și Institutul de Inspec�ieși Cercetare – Consiliul de Audit și de Inspec�ieCoreea.

a diferitor Tehnici de Audit asistate decomputer (CAAT).

tice Geografice(GIS) care pot

dolari SUA pentru a dezvolta șimen�ine Sisteme informatice na�ionale geospa�iale(GIS) în perioada de dezvoltare 2008-2012.

detectarea graduluipermisiune, a unor

Pentru detalii se poate consulta Jurnalul INTOSAI,pagina 15.

impar�ial

ac�ionezeîn conformitate cu standardele aplicabile

protejarea informa�iilorîn mod adecvat.

La 23 noiembrie 2015 a avut loc a 25 a ReuniuneOLACEFS cu tema

În cadrul reuprivind implica

adruldezbaterilor acestui eveniment a fost cea cu privirela Consolidarea Tehnologiei Informa�ionale șiSecuritatea Informa�iilor și Utilizarea Bazelor deDate pentru Eficientizarea Auditului.

imizarea resurselor, reducerea costurilor,coroborarea și integrarea diferitor seturi de date.

****

***

**

Folosirea Sistemelor Informatice Geografice:Tehnici de audit pentru detectarea structurilorneautorizate din terenurile

În interiorul INTOSAI

na�ionale și a celoraflate în proprietatea publică

Revizui

OLACEFS

-

rea ISSAI 30 privind Codul de EticăINTOSAI

-

-

-

-

-

Integritatea

Independen�a și obiectivitatea

Competen�a

Comportamentul profesional

Confiden�ialitatea

- ,

bazelor de date în audit”.

–

–

–

–

–

Participarea cetă�enilor laactivitatea SAI urilor; consolidarea IT securitateacomunica�iilor, precum și utilizarea eficientă a

56


Comitetul de Standarde Profesionale

La reuniunea care a avut loc în anul 2014 la Viena,Consiliul de conducere a stabilit obiectiveledirectoare pentru Comitetu

e astandardelor în INTOSAI.l de Standarde

Profesionale (PSC), Comitetul pentru ConsolidareaCapacită�ilor (CBC) și Comitetul pentru Schimbul

de Cunoștin�e (KSC) ca responsabilitate comunăpentru înfiin�area unui forum comun de exper�itehnici care să analizeze problemele de stabilir

Pentru o listă a membrilor forumului comun, sepoate vizita: .www.psc-intosai.org

WGEA

Actualizarea Ini�iativei de Dezvoltare INTOSAI(IDI)

Evenimente INTOSAI pentru anul 2016

În perioada 6 8 octombrie 2015 a avut loc, în Malta,cea de-a XIII a

uniunii a fost cea privind problemele de auditreferitoare la deșeurile industriale și cele chimice.Informa�ii suplimentare despre

web EUROSAI WGEA

Consiliul de conducere al IDI s-a reunit la Oslo, ladata 3 noiembrie 2015, pentru cea de-a douareuniune a anului. La acest eveniment Consiliul aaprobat Planul opera�ional IDI pentru 2016-2018 șiBugetul pentru 2016-2018.

ea

Corup�iei: SAI,

,

Documentele Consiliului de Conducere IDI se potconsulta la .Pentru contactarea IDI: tel : +47 21 54 08 10

i,Comitetul de Coordonare a

.

Jurnalul INTOSAI se încheie cu rubrica

--a Reuniune anuală WGEA

EUROSAI. Principala temă discutată în cadrulre

acest eveniment segăsesc la adresa

.

Această rubrică are rolul de a informa cititorii cuprivire la evolu�ia lucrărilor și a programelorIni�iativei de Dezvoltare INTOSAI (IDI).

În noul PlanOpera�ional au fost aprobate opt noi programe.Printre acestea se numără Independen�a SAI-urilor;3i Faza a II-a; Strategia SAI; Raportarea șiMăsurarea Performan�ei; SAI în Combater

Implicarea Păr�ilor interesate;Consolidarea capacită�ii de învă�are electronică;SAI Lideri tineri; auditul obiectivelor deDezvoltare Sustenabilă.

.

După cinci ani de la semnarea Memorandumuluiîncheiat între INTOSAI și comunitatea donatorilor,și înfiin�area Cooperării INTOSAI – Donator

dispus o evaluare externăa rezultatelor Cooperării din perspectiva principiilorMemorandumului de În�elegere. Cooperarea a lucratpentru consolidarea capacită�ilor de dezvoltare,eforturi care privesc direct SAI-urile. Rezultateleevaluării vor fi utilizate pentru întărirea Cooperării,în viitor pentru a aduce o contribu�ie mai puternicăla capacitatea de dezvoltare a Institu�iilor SupremedeAudit

în carepublică și agenda după care se vor desfășuraacestea.

****

**

****

*****

Actualizarea Cooperării INTOSAI – Donatori

–

http://www.eurosaiwgea.org/meetings/Pages/13th-Annual-meet-ing.aspx

www.idi.no


57

· participarea curii de conturi a romÂniei gt 1) din planul strategic eurosai pentru perioada...

Documents