Referat ecoturism

Student: Hudac-Petrusan Andreia

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului

Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii.

Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejata administrata in special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria IIa, conform IUCN. Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Se vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati educationale, de cercetare stiintifica si recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activitati traditionale cu acordul APNC.

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in calitate de autoritate responsabila cu buna administrare a retelei nationale de arii naturale protejate, a incredintat administrarea Parcului National Calimani, Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 - pentru o perioada de 10 ani.

Administratia este constituita din:Director parc;Responsabil cu constientizarea publica si relatii cu comunitatile;Economist;Informatician;Biolog;Responsabil cu activitatea de paza a parcului: 9 agenti de teren.Fondurile necesare functionarii Administratiei Parcului National Calimani sunt asigurate de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin Directia Silvica Suceava.

Parcul National Calimani are o suprafata totala de 24.041 ha si cuprinde urmatoarele zone:Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra, categoria Ia I.U.C.N. in suprafata de 384,2 ha;Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 322 ha;Rezervatia geologica 12 Apostoli categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 200 ha.

Trasee turistice

1. Sat Gura Haitii - Pietrele Rosii - Sat DornisoaraMarcaj: cruce albastraDurata: 7-8 oreGrad de dificultate: mediuSezonalitate: inchis iarnaNivel de echipare: nimim

2. Sat Gura Haitii - Poiana Izvoarele - Vf. Pietrosul Calimani - Vf. Retitis - Vf. Iezerul Calimani - Pasul PaltinisMarcaj: cruce rosieDurata: 15-16 oreGrad de dificultate: mediuSezonalitate: inchis iarnaNivel de echipare: de campare

3. Sat Dornisoara - Izvoarele DorneiMarcaj: punct galbenDurata: 4 oreGrad de dificultate: mediuSezonalitate: inchis iarnaNivel de echipare: minim

4. Sat Neagra Sarului - Vf. 12 Apostoli - Poiana Izvoarele - Vf. Retitis - Vf. Iezerul Calimani - Sat Neagra SaruluiMarcaj: punct rosuDurata: 18-21 oreGrad de dificultate: mediuSezonalitate: inchis iarnaNivel de echipare: de campare

5. Vatra Dornei - Poiana Spanzului - Poiana Snopului - Apa Rece - Com. Saru DorneiMarcaj: triunghi albastruDurata: 9-10 oreGrad de dificultate: mediuSezonalitate: tot timpul anuluiNivel de echipare: minim

6. Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli - Sat Gura Haitii - Vf. Calimanul Cerbului - Sat CovercaMarcaj: punct albastruDurata: 8-9 oreGrad de dificultate: mediu

Sezonalitate: inchis iarnaNivel de echipare: de campare

Atractii turistice

Rezervatia naturala 12 ApostoliPeisaj de poveste strajuit de forme ciudate precum Moaul, Mareaalul, Godzila,

Guaterul, Ramses, Dragonii, daltuite cu truda ai migala de natura.... sau poate un stravechi sanctuar de cult menit sa adune sufletele celor vii a mosilor ai stramosilor nostri la Ospatul nemuririi. Cascada Tihu

Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit.

Rezervatia Iezerul Calimanului

Rezervatia Lacul Iezer din Călimani este o arie protejată de interes national inclusă în Parcul National Călimani, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturală de tip mixt), situată în judetul Harghita, pe teritoriul administrativ al orasului Toplita.Rezervatia naturală aflată în Muntii Călimani, la poalele Vârfului Răchitis are o suprafată de 322 ha, si reprezintă un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Călimanilor) si zona limitrofă, cu o� � vegetatie de arbusti de jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (din genul Juniperus sibirica); cu specii floristice rare, printre care si bujorul de munte (Rhododendron) cunoscut si sub numele de smârdar, precum si specii faunistice de mamifere, păsări, insecte, reptile si batracieni, specifice Carpatilor Orientali. Negoiul Unguresc - Pietrosul

O creasta cu relief alpin total deosebita in comparatie cu restul lantului vulcanic, reprezinta partea cea mai inalta si spectaculoasa a Calimanului(Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc 2081 m).

Flora

Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.

Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai. Degetarut (Soldanella major)Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare. In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca numar de specii, in favoarea plantelor ierboase. Poroinic (Traunsteinera globosa)Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.

Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica;Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius Hepatica

transsilvanica.

Fauna

Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.), jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti (Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care natura ni-l ofera.

Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun (Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte (Sorex alpinus Schinz). In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun (Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt citate in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar in anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in anexa IV a aceleiasi directive.

Acvila de munte (Aquila chrisaetos)Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel, datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.

In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fAsa de munte (Anthus spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.). In sezonul cald urca pAna in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.), codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.).

In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea (Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul ( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). Ăn zbor, la inaltime, au fost� observate unele rapitoare de zi: eretele vAnat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).

Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta. Vipera comuna (Vipera berus)Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi, atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucAt este o specie foarte benefica pentru ecosistemul in care traieste. Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati adecvat, iar in cazul in care s-a produs vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie anuntata imediat administratia parcului sau serviciul Salvamont (vezi adrese utile).

O alta specie de sarpe, Coronella austriaca Laur. (sarpele de alun), a fost citata de literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.

Dintre sopArle, pot fi observate Lacerta agilis L. (sopArla cenusie), Lacerta vivipara Jacq. (sopArla de munte) si Anguis fragilis L.(napArca).

Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesita o protectie stricta. Broasca rosie de padure (Rana temporaria)Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T. vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar si broscutele fara coada (Bombina bombina L., Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.

Dintre anure, doua sunt citate in anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina, Bombina variegata), specii de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea de zone speciale de protectie. De asemenea, aceste specii figureaza si in anexa IV, specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta. Croitorul alpin (Rosalia alpina)Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), intAlnit in habitate de paduri de amestec de fag si brad din zona sudica a parcului.