parcare, zonĂ servicii, clĂdire panoramicĂ muntele mic” cs/reglementari... · sistemul de...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul:

Telescaun Vâlsan L=1852 m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă transportoare L=400 m şi

parcare, zonă servicii, clădire panoramică – Muntele Mic

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI PENTRU PROIECTUL:

TELESCAUN VÂLSAN L=1.825M, TELESCAUN ŞI ZONĂ DE

AGREMENT CU BANDĂ TRANSPORTOARE L=400M ŞI

PARCARE, ZONĂ SERVICII, CLĂDIRE PANORAMICĂ –

MUNTELE MIC”

BENEFICIAR: S.C. MUNTELE MIC SUPERSKI, str. Independenţei, nr. 14

IULIE 2010

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului




2

PREZENTUL RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI A FOST ELABORAT PE BAZA DOCUMENTAŢIEI FURNIZATĂ DE

BENEFICIAR ŞI A OBSERVAŢIILOR DIN TEREN REALIZATE DE

ELABORATORUL LUCRĂRII ŞI COLABORATORI.

RAPORTUL LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A

FOST REALIZAT RESPECTÂNDU-SE CERINŢELE HG 445/2009 ŞI ORDIN MAPM

863/2002




3

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului 5

1.2. Autorul atestat al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului

5

1.3. Denumirea proiectului 7

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia 7

1.5. Durata etapei de funcţionare 25

1.6. Informaţii privind resursele folosite 25

1.7. Informaţii despre materiile prime 27

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi

de activitatea propusă

28

1.9. Descrierea principalelor alternative 28

1.10. Informaţii despre documentele existente privind amenajarea teritorială în

zona amplasamentului proiectului

31

2. PROCESE TEHNOLOGICE 31

3. DEŞEURI 32

4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIVE CEL TRANSFRONTALIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTORA

35

4.1. Apa 35

4.2. Aer 39

4.3. Solul 41

4.4. Biodiversitatea 43

4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament 44

4.4.2. Informaţii despre floră, faună, habiatate naturale declarate prin fişa

sitului Natura 2000 – Munţii Ţarcu

44

4.4.3. Specii locale şi specii aclimatizate, specii de plante de importanţă

economic

58




4

4.4.4. Rute de migrare, adăposturi de animale pentru creştere, hrană,

odihnă şi iernat

58

4.4.5. Informaţii despre speciile de ciuperci 58

4.4.6 Sinteza observaţiilor şi determinărilor 58

4.4.7. Impactul prognozat 59

4.4.8. Măsuri de diminuare a impactului 59

4.4.9. Concluzii

4.5. Peisajul 60

4.6. Mediul social şi economic 60

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 61

6. MONITORIZAREA 61

7. SITUAŢII DE RISC 61

8. ANEXE

9 BIBLIGRAFIE 62




5

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1.Titularul proiectului

S.C. MUNTELE MIC SUPERSKI S.R.L.

Timişoara, str. Independenţei, nr. 14

Tel:

Persoană de contact: BUNA HORAŢIU

1.2. Autorul atestat al raportului la studiului de evaluare a impactului:

Dr. chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA - Certificat de înregistrare în

Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, poziţia 42,

pentru RM, RIM, BM, RA, RS. [1]

Timişoara, Liege 5/10, mobil: 0722877728, tel/fax: 0256/426617

1.2.1. Colaborator: Lect.drd. SIMITEAN ADRIAN - biolog




6

Dr. chim-fiz. Harieta Pîrlea

Doctor in inginerie chimică

Specialist protecţia mediului

S.C. IT & MEDIU S.R.L.

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara

Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728

e-mail: [email protected]

mailto:[email protected]




7

1.3. Denumirea proiectului

Telescaun Vâlsan L=1.825m, telescaun şi zonă de agrement cu bandă

transportoare L=400m şi parcare, zonă servicii – Muntele Mic”

1.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Proiectul de faţă urmăreşte realizarea unor unităţi de infrastructură, în vederea unei bune

desfăşurări a sporturilor de iarnă în staţiunea Muntele Mic, judeţul Caransebeş.

Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic, ocupă

regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Înălţimea maximă a Masivului Muntele Mic este

de 1802 m. Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi o importanţă turistică

deosebită deoarece este propice practicării sporturilor de iarnă. Staţiunea este una din puţinele

zone montane din ţară unde stratul de zăpadă persistă aproximativ 6 luni pe an. Precipitaţiile

venite din nord-vest şi temperaturile scăzute, īnregistrate pe timp de iarnă, fac posibilă

practicarea sporturilor de iarnă, din luna noiembrie, pānă īn luna mai. Grosimea medie a stratului

de zăpadă este de 1 metru. Pârtiile de schi sunt variate putând fi practicate atât de schiori

īncepători, cāt şi de cei cu experienţă.

Proiectul se doreşte a fi realizat pe platoul alpin al Muntelui Mic – fig. 1, ca dezvoltare a

infrastructurii existente deja în staţiune. Staţiunea Muntele Mic este atestată din anul 1936 în

manuscrisul editat de Asociaţia Funcţionarilor Municipiului Timişoara „Muntele Mic”(AMIC),

unde deviza staţiunii Muntele Mic era „cea mai īnaltă staţiune bănăţeană de recreaţie şi sporturi

de iarnă”.

/

Fig. 1. Amplasare proiect




8

Lucrările analizate în prezentul studiu de evaluare a impalctului asupra mediului fac parte

dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a staţiunii Muntele Mic – PUZ Zone turistice: Poiana

Mărului Com. Zăvoi, Muntele Mic, realizat de firma SC Markanter THS SRL. Acest PUZ a fost

adoptat prin hotărâri ale Consiliilor Locale din cele două comune pe raza cărora se desfăşoară.

1.4.1. Descrierea proiectului

Proiectul care se doreşte a fi realizat este localizat pe raza comunelor Zăvoi şi Turnu

Ruieni.

Regimul juridic al terenului, aşa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 9/23.02.2010,

emis de Consiliul Judeţean Caraş – Severin, este următorul: teren situat pe teritoriul administrativ

al comunelor Turnu Ruieni şi Zăvoi, în afara intravilanului, proprietatea celor două commune,

domeniu public de interes local şi proprietăţi private. Suprafaţa totală de teren pe care se va

realiza proiectul, este de 30 500 m2 conform aceluiaşi Certificat de Urbanism.

Folosinţa actuală este agricolă/silvică, păşune alpină situată în zona de interes local Muntele Mic,

areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile,

conform Legii 526/2003, zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor

sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în

România.

Proiectul este compus din următoarele unităţi de infrastructură şi agrement:

1.4.1.1.Instalaţie transport pe cablu, telescaun 4 locuri

Telescaunul este situat pe vesrantul SE al masivului Muntele Mic, în valea Vâlsan.

Obiectivul este situatepe teritoriul administrativ al comunelor Zăvoi şi Turnu Ruieni.

Coordonatele GPS ale staţiilor se bază şi vârf sunt prezentate în tabelul nr. 1:

Tabel 1: Coordonatele GPS ale staţiilor de plecare şi sosire telescaun Valsan

Tip staţie Nord Est

Staţie bază 45o21’34,49” 22

o29’19,27”

Staţie vârf 45o22’16,01” 22

o28’29,67”

Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) în valea Vâlsan la cota de 1414

m şi respectiv staţia se vârf (sosire) pe vârful Muntelui Mic, la o altitudine de 1794 m. Diferenţa

de nivel dintre cele două staţii este de 430 m. Lungimea totală a telescaunului este de 1825 m şi

ocupă o suprafaţă de 0,54 ha.

În fig. 2 este prezentată locaţia acestei instalaţii de transport pe cablu.




9

Fig. 2. Localizare telescaun Valsan

Instalaţia de transport pe cablu – telescaun 4 locuri este o instalaţie cu mers unidirecţional

la care vehiculele sunt scaune cu 4 locuri. Aceste sacune sunt transportate de-a lungul liniei cu o

viteză maximă de 6 m/s. Vehiculele se cuplează automat la cablul purtător tractor la ieşirea din

staţii şi se decuplează automat la intrarea în statii. Viteza de transport în staţii este de 0.4 m/s

pentru a facilita îmbarcarea pasagerilor. Antrenarea şi întinderea cablului purtător – tractor se

realizează cu ajutorul unui motor electric şi a unui sistem hidraulic amplasat în staţia de bază.

Staţia de vârf are doar rol de întoarcere a cablului. Pupitrul de comandă a telescaunului şi

sistemul de antrenare se găsesc în staţia de bază. Sistemul de antrenare se compune din: motor

electric, cuplaj, frână, redactor, frâna se siguranţă, motor de rezervă, roată de antrenare.

Accesul la staţia de plecare se realizează de pe pârtie sau din drumul de pe Valea Vâlsan.

Telescaunul este compus din:

staţie de bază (staţia de plecare) – are rol de acţionare, aici se găseşte

echipamentul hidraulic de tensionare şi garajul pentru adăpostirea vehiculelor pe

timp nefavorabil.

16 stălpi de susţinere cu înălţime maximă de 10 m.

Staţia de vârf (sosire) – are rol de întoarcere

Informaţiile tehnice pentru acest tip de instalaţie sunt prezentate în tabelele nr. 2 şi nr. 3:

Tabel 2: Informaţii tehnice ce depind de faza de construcţie

Caracteristică Unitatea de

măsură

Faza iniţială Faza finală

Capacitate de transport Pers./h 2000 3000

Număr de vehicule Buc 70 105

Distanţa dintre vehicule m 54 36

Intervalul de timp dintre vehicule s 10.8 7,2




10

Tabel 3: Infermaţii tehnice generale telescaun Valsan

Nr.crt. Caracteristică Unitate de măsură Valoare

1 Înclinaţia medie a cablului % 22,23

2 Înclinaţia maximă a cablului % 56,83

3 Viteza cablului m/s 5

4 Durata deplasării min. 6,28

5 Diamentrul cablului mm 45

6 Număr role cablu Buc 234

7 Cuplu permanent kNm 285

8 Cuplu la pornire kNm 349

9 Putere motor – permanent kW 502

10 Putere motor – la pornire kW 634

11 Acţionare de avarie kW 112

12 Distanţa dintre linii m 6,1

Instalaţia de transport pe cablu – telescaun Vâlsan, 4 locuri este dotată cu o serie de

echipamente. Echipamentele şi componentele instalaţiei de transport pe cablu precum şi

caracteristicile tehnice ale acestora sunt redate în tabelul nr. 4:

Tabel nr. 4: Echipamentele şi componentele telescaun Vâlsan

Locaţia Tip echipament Caracteristici

Staţia de

acţionare

TIP UNIG

“M”

Maşina de

acţionare,

inclusive

ahgrenajele şi

anamblurile de

frânare

Cadrul maşinii proiectat ca acţionare sus pe punte

Diametrul roţii de acţionare Φ=6100 mm

Support arbore tubular pentru roata de acţionare

Angrenaj tachometric şi mecanism de siguranţă împotriva

mersului înapoi

Răcirea uleiului cu aer

Reductor Doppelmazr – Lochmann GPW 300

Cuplaj arbori între motorul electric şi reductor

Discuri de frânare, console pentru frânele de serviciu

Frână de serviciu comandată hidraulic

Ansamblu hidraulic de frânare

Acţionare de

avarie

Motor Diesel cu cadru pe bază de baterii, eşapament şi comandă

motor, 125 kW

Viteza maximă de deplasare 0,8 m/s, reglabilă

Sistem de reglare hidraulică de la distanţă

Pompă cu piston axial

Rezervor fluid hidraulic

Ulei hidraulic

Structura de

sprijin

Construcţie din oţel

Puncte de cuplare

Şine de alergare/conducătoare, inclusive circulaţia prin staţie

Platforme staţii, scări urcare, material de ancorare




11

Echipament

transportor

Acceleratoare, deceleratoare şi transportoare curbate cu roţi

pneumatice

Mecanisme de împingere

Capote pentru mecanisme de împingere

Controlul

spaţierii între

vehicule

Declanşator la începutul controlului distanţierii

Cuplaj magnetic pentru controlul distanţei

Dispozitive de

siguranţă

Apărători geometrice

Sistem de monitorizare a poziţiei prinderilor şi cablului

Sistem de siguranţă a trecerii

Sistem electronic de testare a forţei de prindere

Sistem hidraulic

de tensionare

Cilindru hidraulic complet, cursa 4,7m

Lagăr pentru cilindrul hidraulic

Sistem de măsurare a sarcinii

Ansamblu hidraulic pentru sistemul de tensionare

Echipament

electric

Echipament de acţionre, inclusiv motor în curent continuu

Acţionare cu tiristoare

Comandă acţionare

Echipament de siguranţă

Avertizare în caz de vânt

Staţie de

deviere

TIP UNIG

S

Mecanismul de

deviere

Roată de întoarcere în buclă, diametru 6100 mm

Lagăre epntru roata de retur în buclă

Cadrul/şasiul maşinii

Structura de

sprijin

Idem staţia de acţionare

Echipament

transportor


Dispozitive de

siguranţă


Acoperiş

staţie

Incintă compact, închisă, în formă de cupolă

Garaj 1 comutator de staţie

Comenzi întrerupătoare

4 comutatoare garaj

Şine garaj, inclusive console de prindere

Şabloane şi inserţii

Poarta de

îmbarcare

Barieră automată de intrare cu 6 aripi cu flapsuri pivotante

Vehicule

de

transport

70 de prinderi, tip Doppelmazr, model DT 108

70 scripeţi de suspensie, cu vibraţii reduse

70 scaune a câte 4 locuri

1 vehicul de întraţinere

Echipame

nt de linie

32 ansambluri de role de cablu ş i234 roţi pe cablul de tractare




12

Structuri

linie traseu

16 stâlpi, 16 jgheaburi, 32 platforme de întreţinere

Cablu de

tractare

Lungime 3710 m, diametru 45 mm

1.4.1.2.Instalaţie transport pe cablu, telescaun 2 locuri

Este situat pe versantul SV al masivului Muntele Mic. Obiectivul este situat pe teritoriul

administrative al comunei Turnu Ruieni. Coordonatele GPS ale staţiilor se bază şi vârf sunt

prezentate în tabelul nr. 5:

Tabel 5: Coordonatele GPS ale staţiilor de bază şi vârf telescaun Valea Soarelui

Tip staţie Nord Est

Staţie bază 45o21’25,54” 22

o27’54,8”

Staţie vârf 45o21’25,9” 22

o28’25,9”

Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) în valea Soarelui la cota de

1560 m şi respectiv staţia se vârf (sosire), la o altitudine de 1675 m. Diferenţa de nivel dintre

cele două staţii este de 115 m. Lungimea totală a telescaunului este de 790 m şi ocupă o

suprafaţă de 0,23 ha.

În fig. 3 este prezentată locaţia acestei instalaţii de transport pe cablu – telescaun Valea

Soarelul (telescaun agreement).

Fig. 3 Locaţie telescaun agrement




13

Instalaţia de transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalaţie cu mers unidirecţional

la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste sacune sunt transportate de-a lungul liniei cu o

viteză maximă de 2 m/s. Vehiculele se cuplează automat la cablul purtător tractor la ieşirea din

staţii şi se decuplează automat la intrarea în statii. Viteza de transport în staţii este de 0.4 m/s

pentru a facilita îmbarcarea pasagerilor. Antrenarea şi întinderea cablului purtător – tractor se

realizează cu ajutorul unui motor electric şi a unui sistem hidraulic amplasate în staţia de bază.

Staţia de vârf are doar rol de întoarcere a cablului. Pupitrul de comandă a telescaunului şi

sistemul de antrenare se găsesc în staţia de bază. Sistemul de antrenare se compune din: motor

electric, cuplaj, frână, redactor, frâna se siguranţă, motor de rezervă, roată de antrenare.

Telescaunul este compus din:

staţie de bază (staţia de plecare) – are rol de acţionare, aici se găseşte

echipamentul hidraulic de tensionare

9 stălpi de susţinere, cu înălţime maximă de 10 m.

staţia de vârf (sosire) – are rol de întoarcere

Caracteristicile tehnice ale acestui tip de instalaţie de transport pe cablu sunt prezentate în

tabelul nr. 6.

Tabel nr. 6: Caracteristici tehnice telescaun Valea Soarelui (telescaun agrement)

Nr. Crt. Caracteristica Unitate de măsură Valoare

1 Înclinaţia medie a cablului % 21,15

2 Înclinaţia maximă a cablului % 52,45

3 Viteza cablului m/s 2

4 Durata deplasării min. 6,6

5 Diamentrul cablului mm 45

6 Număr role cablu Buc 108

7 Cuplu permanent kNm 1555

8 Cuplu la pornire kNm 190

9 Putere motor kW 250

10 Capacitate de transport Pers/h 1280

11 Număr de vehicule Buc 80

12 Distanţa dintre linii m 6,1

13 Distanţa dintre vehicule m 19,7

Această instalaţie de cablu are staţia de bază în vecinătatea zonei de cazare, fiind practic

necesară pentru a putea face legătura cu pârtiile din valea Vâlsanului, de pe versantul SE al

Muntelui Mic. Aceasta se impune pentru a crea o alternativă la pârtiile pe care se schiază în

present şi care au sosirea foarte aproape de zona de construcţii hoteliere, ceea ce determină un

grad ridicat de pericol de accidente.




14

Accesul la staţia de plecare a telescaunului se va realiza pe jos din drumul judeţean 608A.

Instalaţia de transport pe cablu – telescaun agrement, 2 locuri este dotată cu o serie de

echipamente. Echipamentele şi componentele instalaţiei de transport pe cablu precum şi

caracteristicile tehnice ale acestora sunt redate în tabelul nr. 7

Tabel nr. 7: Echipamentele şi componentele telescaun agrement

Locaţia Tip echipament Caracteristici

Staţia de acţionare

TIP UNIG “M”

Maşina de

acţionare, inclusive

ahgrenajele şi

anamblurile de

frânare

Cadrul maşinii proiectat ca acşionare sus pe punte

Diametrul roţii de acţionare Φ=6100 mm

Suport arbore tubular pentru roata de acţionare

Angrenaj tachometric şi mecanism de siguranţă

împotriva mersului înapoi

Răcirea uleiului cu aer

Reductor Doppelmazr – Lochmann GPW 300

Cuplaj arbori între motorul electric şi reductor

Discuri de frânare, console pentru frânele de serviciu

Frână de serviciu comandată hidraulic

Ansamblu hidraulic de frânare

Acţionare de avarie Motor Diesel cu cadru pe bază de baterii.eşapament

şi comandă motor, 125 kW

Viteza maximă de deplasare 0,8 m/s, reglabilă

Sistem de reglare hidraulică de la distanţă

Pompă cu piston axial

Rezervor fluid hidraulic

Ulei hidraulic

Structura de sprijin Construcţie din oţel

Puncte de cuplare

Şine de alergare/conducătoare, inclusive circulaţia

prin staţie

Platforme staţii, scări urcare, material de ancorare

Echipament

transportor

Acceleratoare, deceleratoare şi transportoare curbate

cu roţi pneumatice

Mecanisme de împingere

Capote pentru mecanisme de împingere

Controlul spaţierii

între vehicule

Declanşator la începutul controlului distanţierii

Cuplaj magnetic pentru controlul distanţei

Dispozitive de

siguranţă

Apărători geometrice

Sistem de monitorizare a poziţiei prinderilorşi

cablului

Sistem de siguranţă a trecerii

Sistem electronic de testare a forţei de prindere

Sistem hidraulic de

tensionare

Cilindru hidraulic complet, cursa 4,7m

Lagăr pentru cilindrul hidraulic




15

Sistem de măsurare a sarcinii

Ansamblu hidraulic pentru sistemul de tensionare

Echipament electric Echipament de acţionre, inclusiv motor în curent

continuu

Acţionare cu tiristoare

Comandă acţionare

Echipament de siguranţă

Avertizare în caz de vânt

Staţie de deviere

TIP UNIG S

Mecanismul de

deviere

Roată de întoarcere în buclă, diametru 6100 mm

Lagăre epntru roata de retur în buclă

Cadrul/şasiul maşinii

Structura de sprijin Idem staţia de acţionare

Echipament

transportor


Dispozitive de

siguranţă


Acoperiş staţie Incintă compact, închisă, în formă de cupolă

Garaj 1 comutator de staţie

Comenzi întrerupătoare

4 comutatoare garaj

Şine garaj, inclusive console de prindere

Şabloane şi inserţii

Poarta de

îmbarcare

Barieră automată de intrare cu 6 aripi cu flapsuri

pivotante

Vehicule de

transport

70 de prinderi, tip Doppelmazr, model DT 108

70 scripeţi de suspensie, cu vibraţii reduse

70 scaune a câte 4 locuri

1 vehicul de întraţinere

Echipament de

linie

32 ansambluri de role de cablu ş i234 roţi pe cablul

de tractare

Structuri linie

traseu

16 stâlpi, 16 jgheaburi, 32 platforme de întreţinere

Cablu de tractare Lungime 3710 m, diametru 45 mm

1.4.1.3.Parcare

Conform studiilor făcute, în staţiune nu există suficiente locuri de parcare: există o

parcare la hotel Sebeş, una pentru hotel Nordica şi Felix. Dar aceste parcări sunt insuficiente ca

număr, iar parcarea de la Hotel Sebeş este greu accesibilă iarna datorită stratului mare de zăpadă

care se acumulează, parcarea fiind situată la o mai joasă altitudine, ce favorizează acumularea

zăpezii. Nici la baza muntelui, punctul de plecare al telescaunului din Valea Craiului, nu sunt




16

sufuciente locuri de parcare, în special la sfârşit de săptămână. Din acest motiv în zonă se

impune necesitatea realizării unei parcări mai mari, cu mai multe locuri de parcare şi care să fie

mai accesibilă turiştilor.

Parcarea propusă prin prezentul proiect se va realiza în imediata apropiere a staţiunii, în

partea stângă, pe sensul de mers spre staţiune, a drumului judeţean 608A, care face legătura între

Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic. Va avea o suprafaţă de 10000 m2. Accesul în parcare se va

realiza de pe drumul judeţean 608A. Parcarea va deservi instalaţiile de transport pe cablu, zona

de servicii, precum şi întreaga staţiune. Insuficienţa numărului de locuri de parcare în staţiune

este subliniată şi în Planul Urbanistic Zonal.

Coordonatele GPS ale parcării sunt prezentate în tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8: Coordonate GPS parcare

Număr punct Nord Est

1 45o21’37,6” 22

o27’81,9”

2 45o21’43,3” 22

o27’80,4”

3 45o21’44” 22

o27’87,3”

4 45o21’38,2” 22

o27’88,9”

1.4.1.4.Clădire servicii

Clădirea este destinată servirii mesei în regim de restaurant, precum şi servirii altor

produse alimentare si băuturi. În clădire se va amenaja şi un centru de educare ecologică a tinerei

generaţii. În acest scop se va dota centrul de educare ecologică cu videoproiector şi respectiv

materiale despre situl Natura 2000 – Munţii Ţarcu: dvd-uri cu imagini din zonă, cu principalele

habitate, plante, animale şi păsări, precum şi explicaţii ştiinţifice legate de acestea, pliante

publicitare cu importanţa zonei şi speciile rare din această arie protejată. De asemenea centrul va

fi dotat binocluri pentru observarea păsărilor. Obiectivul va fi amplasat în partea dreaptă a

drumului judeţean 608A, care face legătura între Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic, pe sensul

de mers spre staţiune. Locul de amlpasare este în imediata vecinătate a staţiei de bază a

telescaunului de agrement şi a stâlpului de electricitate nr. 430.

În fig. 4 este prezentată amplasarea parcării şi a clădirii de servicii.




17

Fig. 4 Amplasarea parcării şi a clădirii de servicii.

Clădirea va fi în regim P+1+M şi va cuprinde următoarele:, acces climatizat, hol de

acces, restaurant cu o capacitate de 150 locuri, centru de educare ecologică a tinerei generaţii,

bucătărie şi anexe, spaţii tehnice, grupuri sanitare, spaţii de depozitare. Suprafaţa contruită va fi

de aproximativ 500 m2.

Accesul la clădirea de servicii se va realiza pe jos din drumul judeţean 608A.

1.4.1.5.Zonă de agrement cu bandă transportoare.

Banada transportoare va fi amplasată în vecinătatea instalaţiei de transport pe cablu –

telescaun 2 locuri. Caracteristici tehnice: lungime de 200 m, lăţime de 1 m şi va fi acţionată de

un motor cu putere de 30 kW.

Accesul la zona de agrement cu bandă transportoare se va realiza pe jos din drumul

judeţean 608A.

1.4.1.6. Clădire panoramică

Clădirea va fi amplasată în vecinătatea staţiei de vârf a telescaunului cu 4 locuri –

telescaun Vâlsan – în proximitatea vârfului Muntele Mic. Această clădire va deservi turiştii care

circulă cu acest telescaun iar în viitor şi pe cei care vor circulă cu celelalte telescaune cuprinse în

planul de dezvoltare al staţiunii.

Clădirea va fi în regim P+1+M având o sală mare vitrată cu belvedere pentru panoramă,

spre 3 zone şi anume: Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu, valea bistrei.

Clădirea va avea următoarele funcţiuni:




18

Hol de acces

Centru pentru educaţie ecologică a tinerei generaţii

Restaurant cu o capacitate de 200 locuri

Bucătărie şi anexe

Spaţii tehnice şi grupuri sanitare

Spaţii pentru Salvamont şi Jandarmeria montană

Punct sanitar

Terase exterioare

Spaţii de depozitare

Centrul de educare ecologică a tinerei generaţii se va dota cu videoproiector şi respectiv

materiale despre situl Natura 2000 – Munţii Ţarcu: dvd-uri cu imagini din zonă, cu principalele

habitate, plante, animale şi păsări, precum şi explicaţii ştiinţifice legate de acestea, pliante

publicitare cu importanţa zonei şi speciile rare din această arie protejată. De asemenea centrul va

fi dotat binocluri pentru observarea păsărilor. În viitor, când vor fi finalizate lucrările pentru toate

instalaţiile de transport pe cablu şi restul construcţiilor în contextual larg al dezvoltării zonei

conform PUZ Muntele Mic, se va lua în calcul angajarea unui biolog care să ofere turiştilor

explicaţii referitoare la habitatele, fauna şi flora acestei arii naturale protejate. Pe timp de vară

acesta ar putea însoţii turiştii interesaţi în scurte drumeţii pe platorul alpin pentru a le arăta

acestora unele tipuri de habitate sau plante prezente în această zonă.

În anexa 1 este prezentat Planul de dezvoltare în domeniul schiabil Muntele Mic din care

reiese legătura dintre toate construcţiile prezentate anterior şi PUZ Muntele Mic.

1.4.2.Descrierea etapelor proiectului

Etapele proiectului prezentat anterior sunt: construcţie, funcţionare, dezafectare.

1.4.2.1. Etapa de construcţie

Pentru etapa de construcţie trebuie să se ţină cont de caracteristicile solului din zonă.

Astfel, conform STAS 6054/1977 adâncimea de îngheţ în zona montană este mai mare de 90 cm,

motiv pentru care fundaţiile construcţiilor trebuie să aibă o adâncime mai mare de 1 m.

Studiul geotehnic realizat pentru beneficiarul prezentului proiect de către firma SC

GEOSOFT-PROIECT SRL concluzionează că proiectul se încadrează conform NP 074/2007 în

categoria geotehnică 1, deci un risc geotehnic de tip “redus”.

Pentru descrierea construcţiei obiectivelor propuse prin prezentul proiect se vor delimita

două zone de construcţii:




19

zona 1: zona din imediata vecinătate a zonei construite (unde există hoteluri şi pensiuni)

şi limitrofă drumului judeţean 608A. Această zonă cuprinde: telescaun agrement - 2

locuri, parcare, zonă agrement cu bandă transportoare şi clădirea de servicii.

zona 2: telescaun Vâlsan - 4 locuri şi clădirea panoramică.

Zona 1

Deoarece proiectul se desfăşoară în sit Natura 2000 se va încerca limitarea suprafeţelor

utilizate pentru realizarea construcţiilor. În acest scop organizarea de şantier pentru această zonă

se va face pe o suprafaţă betonată, în imediata vecinătate a drumului judeţean DJ 608A şi la

câţiva metrii de suprafaţa pe care se vor realiza obiectivele propuse. În această zonă va fi parcul

utilajelor folosite şi un spaţiu care va deservi ca şi deposit de materiale de construcţii. Utilajele

necesare pentru realizarea construcţiei sunt:

buldoexcavator: 1 buc – se foloseşte pentru săpături şi manipularea pământului

rezultat în urma acestora

autobasculantă: 1 buc

autobetonieră: 1 buc

6 x 6: 1 buc

macara: 1 buc

În zona în care se începe construcţia se vor amplasa containere pentru deşeuri de

materiale de construcţii şi separat pentru pământul rezultat în urma săpăturilor (amestecat cu rocă

în unele cazuri). Acest pământ va fi folosit pentru nivelarea unor suprafeţe, dacă este cazul, iar

dacă nu va fi transportat la baza muntelui. Deşeurile rezultate în urma construcţiei vor fi

transportate şi eliminate de către constructor.

Circulaţia utilajelor se va limita la suprafaţa obiectivelor propuse prin prezentul proiect

plus o suprafaţă de siguranţă pentru manevrarea utilajelor şi amplasarea containerelor. Este de

preferat ca pentru telescaun şi banda de agrement să se folosească 10 m de fiecare parte a axului

telescaunului, pe toată lungimea acestuia, iar pentru parcare şi clădirea de servicii o suprafaţă

minimă în jurul obiectivelor. De asemena şantierul va fi dotat cu materiale absorbante pentru

eventualele scurgeri de ulei sau produse petroliere.

Telescaun agreement – 2 locuri. Telescaunul este compus din staţie bază, 9 stâlpi metalici de

susţinere şi staţie vârf pentru sosire. Pentru a construi acest telescaun este necesară excavaţia

fundaţiilor pentru părţile componente. Fundaţiile se vor realiza după cum urmează:




20

Staţie bază şi staţie vârf – funaţia va consta din 4 stâlpi cu dimensiuni de L = 2 m, l = 2

m, a = 2 m şi se va realiza din beton. Dimensiunile staţiilor sunt: L = 10 m, l = 10 m.

Staţiile se realizează din beton.

Stâlpi de susţinere – fundaţia are următoarele caracteristici: L = 2,5 m, l = 2,5 m, a = 2 m

şi se va realize din beton.

Betonul necesar realizării fundaţiilor se va prepara şi turna cu ajutorul autobetonierei. În

fundaţiile stâlpilor de susţinere se încastrează nişte buloane cu ajutorul cărora se va face fixarea

stâlpilor pe fundaţie.

Stâlpii sunt metalici şi au o înălţime maximă de 10 m.

Cablul instalaţiei se montează manual: cu un cablu subţire se trage cablul telescaunului

de pe rolă amplasată în staţie.

Parcare - pentru construcţia parcării se va decapa un strat de maxim 30 cm de sol pe toată

suprafaţa ei (1 ha). Dacă este necesar se va face nivelarea terenului utilizându-se pământ de la

excavaţiile realizate pentru celelalte obiective din zonă. Pentru realizarea parcării ar exista două

variante luate în calcul: platformă betonată sau pietriş tip mărgăritar. S-a optat pentru cea de-a

doua variantă deoarece aceste tipuri de materiale se încadrează mai bine într-un mediul natural.

Bordurile se vor realiza cu pat de piatră naturală sau prefabricate din beton.

Clădire servicii – fundaţia clădirii are următoarele caracteristici: L = 15 m, l = 15 m, a = 1,5 m.

Deoarece terenul este în pantă fundaţia se va realiza în trepte. Placajele exterioare se vor realiza

din piatră naturală. Tipul de clădire va fi unul tradiţional cu o structură complactă, în regim

P+1+M. Modul de construcţie, precum şi materialele folosite se vor încadra în prevederile PUZ

Muntele Mic.

Tehnologia folosită va fi zidăria masivă din piatră naturală aparentă la exterior sau

câmpuri de placaje de lemn tratat ignifug şi hidrofug.

Pentru construcţie se vor folosi materiale durabile care asigură confortul termic, au un

grad redus de pericol de incendii şi oferă un grad mare de siguranţă utilizatorilor. Construcţia se

va realiza din beton dar finisajele exterioare vor fi realizate din lemn – scândură sau secţiuni din

buştean fasonat. Lemnul se va trata cu substanţe hidrofuge, ignifuge şi contra dăunătorilor.

Culoarea va fi maro – lemn tratat cu substanţe care îl fac închis la culoare sau natur. Ferestrele se

for realiza din geam termopan cu tâmplărie de lemn, acesta fiind cel mai bun izolant. Tâmplăria

uşilor exterioare vor fi din metal de culoare maro sau din lemn masiv în aceeaşi culoare.

Încăperea unde este restaurantul va avea suprafeţe vitrate de dimensiuni mai mari decât restul

încăperilor. Aceste suprafeţe vitrate mari vor fi protejate cu obloane. Terasele se vor realiza din

lemn masiv. Clădirea se va acoperi cu şarpantă de lemn iar acoperişul se va realiza în 2 ape,

acesta asigurând cel mai bine scurgerea apei şi căderea stratului de zăpadă. Învelitoarea




21

acoperişului va fi din tablă lisă sau ţiglă presată dublu ancorată. Culoarea pentru învelitoare şi

accesoriile necesare scurgerii (burlane, jgheaburi) va fi maro închis sau gri.

Se vor utiliza hidroizolaţii şi termoizolaţii de cea mai bună calitate pentru învelitori şi

elementele verticale iar la susbol se vor realiza hidroizolaţii şi dren perimetral.

Amenajarea interioară se va realiza cu materiale de cea mai bună calitate, conform cu

standardele din domeniul unităţilor de alimentaţie publică.

Zona cu bandă transportoare – nu necesită fundaţie deoarece banda transportoare va fi

amplasată pe sol.

Zona 2

Deoarece proiectul se desfăşoară în sit Natura 2000 se va încerca limitarea suprafeţelor

utilizate pentru realizarea construcţiilor. Zona 2 se delimitează din vârful Muntele Mic până în

Valea Vâlsan, la liziera pădurii, unde se află staţia de bază a telescaunului, având o suprafaţă de

6 ha: lungime 2000 m pe axul telescaunului şi lăţime de 30 m: câte 15 m de fiecare parte a axului

telescaunului. În urma observaţiilor din teren s-a constatat că este necesară împărţirea acestei

zone în 3 subzone. Motivul acestei împărţiri este prezenţa unor habitate şi specii floristice

diferenţiat pe suprafaţa terenului studiat. Descrierea detaliată a acestor habitate şi specii se va

trata la capitolul biodiversitate.

Subzonele 1 şi 3 din punct de vedere al biodiversităţii permit circulaţia utilajelor necesare

realizării construcţiilor dar subzona 2, unde au fost întâlnite habitate citate în literatura de

specialitate sau specii floristice de interes, nu permite circulaţia acestora. Din acest motiv modul

de realizare a construcţiei stâlpilor de susţinere ai telescaunului prezenţi în această zonă se va

trata separat.

În tabelul nr. 9 sunt prezentate coordonatele GPS ale zonei 2.

Tabel nr. 9: Coordonatele GPS ale zonei 2

Tip punct Nord Est

Superior 45o22’3,4” 22

o28’44,1”

Inferior 45o21’48,34” 22

o29’1,38”

Pentru a realiza construcţiile din zona 2 – telescaun 4 locuri şi clădirea panoramică

organizarea de şantier se va face astfel:

Subzona 1

Reprezintă zona de amplasare a clădirii panoramice şi aproximativ 1/3 din traseul

telescaunului (partea superioară a acestuia). Oragnizarea de şantier se va face astfel:




22

accesul la subzona 1 de construcţii se va face din drumul judeţean 608 A, se

coteşte pe drumul existent care face legătura cu staţia GSM de pe vârful Muntele

Mic.

se va delimita o zonă cu o suprafaţă cât mai mică pentru amplasarea utilajelor şi a

containerelor pentru resturile de material de construcţii şi respectiv pentru

pământul excavat. Circulaţia utilajelor se va face pe o suprafaţă limitată la

organizarea de şantier, suprafaţa clădirii panoramice plus suprafaţa de siguranţă

necesară manevrării utilajelor, precum şi pe suprafaţa delimitată de 15 m de o

parte şi de alta a axului telescaunului.

Se vor realiza fundaţiile pentru stâlpii de susţinere a telescaunului şi pentru

clădirea panoramică prin excavare cu buldoexcavatorul. Pământul rezultat se va

depozita în containere, avându-se grijă să nu se amestece cu resturi ale

materialelor de construcţii sau resturi menajere şi va fi transportat la baza

muntelui.

Fixarea stâlpilor în fundaţii se va realiza cu macara.

Pentru realizarea fundaţiilor se prepară şi se toarnă beton cu ajutorul unei

autobetoniere.

Materialele vor fi transportate cu un utilaj 6x6.

Subzona 2

Reprezintă treimea din mijlocul traseului telescaunului. Este zona în care s-au întâlnit

habitate şi specii floristice de interes şi în care organizarea de şantier şi modalitatea de

construcţie va fi diferită:

În această subzonă nu pot circula utilaje motorizate.

Realizarea fundaţiilor se va face prin săpături manual, iar transportul muncitorilor

se va realiza pe jos.

Lângă locul fiecărei fundaţii se va amplasa cu ajutorul elicopterului un container

pentru resturile de pământ ce urmează a fi excavat.

Fundaţia din beton se toarnă cu benă din elicopter, iar buloanele se implantează în

beton.

Stâlpii sunt transportaţi şi fixaţi cu ajutorul elicopterului.

Containerele cu resturi de pământ se transportă în afara subzonei 2 tot cu ajutorul

elicopterului, de aici urmând a fi transportate la baza muntelui, în cazul în care nu

este nevoie de pământ suplimentar pentru realizarea nivelării în zona 1.

Subzna 3

Este zona cuprinsă între punctul terminus al subzonei 2 şi staţia de bază a telescaunului

cu 4 locuri. Ocupă aproximativ o treime din lungimea telescaunului. Organizarea de şantier în

această zonă se va realiza astfel:




23

accesul la subzona 3 de construcţii se va face din drumul judeţean 608 A, se

coteşte pe drumul existent pe Valea Vâlsanului, până la staţia de bază a

telescaunului.

se va delimita o zonă cu o suprafaţă cât mai mică pentru amplasarea utilajelor şi a

containerelor pentru resturile de materiale de construcţii şi respectiv pentru

pământul excavat, avându-se grijă ca acestea să nu se amestece – containere

separate Circulaţia utilajelor se va face pe o suprafaţă limitată la organizarea de

şantier, suprafaţa clădirii staţiei de bază şi a garajului plus suprafaţa de siguranţă

necesară manevrării utilajelor, precum şi pe suprafaţa delimitată de 15 m de o

parte şi de alta a axului telescaunului, pâna la limita subzonei 2.

se vor realiza fundaţiile pentru stâlpii de susţinere a telescaunului şi pentru

clădirea staţiei de bază prin excavare cu buldoexcavatorul. Pământul rezultat se va

depozita în containere, avându-se grijă să nu se amestece cu resturi ale

materialelor de construcţii sau resturi menajere şi va fi transportat la baza

muntelui.

Fixarea stâlpilor în fundaţii se va realiza cu macara.

Pentru realizarea fundaţiilor se prepară şi se toarnă beton cu ajutorul unei

autobetoniere.

Materialele vor fi transportate cu un utilaj 6x6.

Montarea cablului se va face pentru tot telescaunul manual, prin trecerea cablului tractor

peste fiecare stâlp cu ajutorul unui cablu mai subţire. Operaţia se face din stâlp în stâlp şi nu

necesită circulaţia utilajelor.

Pentru subzonele 1 şi 3 şantierul se va dota cu material absorbante pentru a evita

eventualele scurgeri de ulei şi produse petroliere.

Telescaun Vâlsan – 4 locuri. Telescaunul este compus din staţie bază, 16 stâlpi metalici de

susţinere şi staţie vârf pentru sosire. Pentru a construi acest telescaun este necesară excavaţia

fundaţiilor pentru părţile componente. Fundaţiile se vor realize după cum urmează:

Staţie bază şi staţie vârf – funaţia va consta din 4 stâlpi cu dimensiuni de L = 2 m, l = 2

m, a = 2 m şi se va realiza din beton. Dimensiunile staţiilor sunt: L = 10 m, l = 10 m.

Staţiile se realizează din beton. La staţia de bază există şi un garaj în care se depozitează

vehiculele pet imp nefavorabil.

Stâlpi de susţinere – fundaţia are următoarele caracteristici: L = 2,5 m, l = 2,5 m, a = 2 m

şi se va realizeadin beton.

Betonul necesar realizării fundaţiilor se va prepara şi turna cu ajutorul autobetonierei

pentru subzonele 1 şi 3 şi cu ajutorul elicopterului pentru subzone 2.. În fundaţiile stâlpilor de




24

susţinere se încastrează nişte buloane cu ajutorul cărora se va face fixarea stâlpilor pe fundaţie.

Pentru subzonele 1 şi 3 fixarea se poate realize cu ajutorul macaralei, iar pentru subzona 2

obligatoriu cu ajutorul elicopterului.

Stâlpii sunt metalici şi au o înălţime maximă de 10 m.

Cablul instalaţiei se montează manual: cu un cablu subţire se trage cablul telescaunului

de pe rolă amplasată în staţie.

Clădire panoramică – fundaţia clădirii are următoarele caracteristici: L = 20 m, l = 20 m, a =

1,5 m. Placajele exterioare se vor realiza din piatră naturală. Tipul de clădire va fi unul

tradiţional, în regim P+1+M. Modul de construcţie, precum şi materialele folosite se vor încadra

în prevederile PUZ Muntele Mic.

Tehnologia folosită va fi zidăria masivă din piatră natural aparentă la exterior sau

câmpuri de placaje de lemn tratat ignifug şi hidrofug.

Pentru construcţie se vor folosi materiale durabile care asigură confortul termic, au un

grad redus de pericol de incendii şi oferă un grad mare de siguranţă utilizatorilor. Construcţia se

va realiza din beton dar finisajele exterioare vor fi realizate din lemn – scândură sau secţiuni din

buştean fasonat. Lemnul se va trata cu substanţe hidrofuge, ignifuge şi contra dăunătorilor.

Culoarea va fi maro – lemn tratat cu substanţe care îl fac închis la culoare sau natur. Ferestrele se

for realiza din geam termopan cu tâmplărie de lemn, acesta fiind cel mai bun izolant. Tâmplăria

uşilor exterioare va fi din metal de culoare maro sau din lemn masiv în aceeaşi culoare.

Încăperea unde este restaurantul va avea suprafeţe vitrate de dimensiuni mai mari decât restul

încăperilor. Aceste suprafeţe vitrate mari vor fi protejate cu obloane. Fiind clădire panoramică

este permisă tâmplăria tip pereţi cortină pe schelet metalic. Terasele se vor realiza din lemn

masiv. Clădirea se va acoperi cu şarpantă de lemn iar acoperişul se va realiza în 2 ape, acesta

asigurând cel mai bine scurgerea apei şi căderea stratului de zăpadă. Învelitoarea acoperişului va

fi din tablă lisă sau ţiglă presată dublu ancorată. Culoarea pentru învelitoare şi accesoriile

necesare scurgerii (burlane, jgheaburi) va fi maro închis sau gri.

Se vor utiliza hidroizolaţii şi termoizolaţii de cea mai bună calitate pentru învelitori şi

elementele verticale iar la subsol se vor realiza hidroizolaţii şi dren perimetral.

Amenajarea interioară se va realiza cu materiale de cea mai bună calitate, conform cu

standardele din domeniul unităţilor de alimentaţie publică.

1.4.2.2. Etapa de funcţionare

În periada de funcţionare a obiectivelor sunt necesare controale periodice, revizii anuale

şi intervenţii la defecţiunile semnalate la echipamentele din dotare. Daca sunt necesare

intervenţii la stâlpii telescaunului Vâlsan – 4 locuri aflaţi în subzone 2 accesul se va face pe timp

de vară pe jos.




25

1.4.2.3. Etapa de dezafectare

Nu este cazul să se ia în considerare dezafectarea acestor construcţii.

1.5. Durata etapei de funcţionare

Termenul de funcţionare este nelimitat, cu condiţia realizării unei bune întreţineri.

1.6.Informaţii privind resursele folosite

Pentru perioada de realizare a construcţiilor, dar mai ales pe perioada de funcţionare a

acestora este necesară asigurarea utilităţilor.

1.6.1. Alimentarea cu apă

Clădirea de servicii şi clădirea panoramică necesită alimentare cu apă. Pentru clădirea de

servicii situată în imediata apropiere a staţiunii se va realiza branşarea la sistemul de alimentare

cu apă al staţiunii, mai precis la alimentarea cu apă existentă la hotel Sebeş.

Pentru clădirea panoramică soluţia de alimentare cu apă se va decide ulterior, de comun

acord cu Administraţia Apele Române.

Apa potabilă necesară personalului implicat în construcţie se va asigura în recipienţi de

plastic, ce vor fi transportaţi pe amplasament.

Asigurarea apelor de incendiu. În PUZ Muntele Mic se propune formarea unei reţele de

hidranţi de incendiu pe tot platoul Muntelui Mic. Pentru prezentul proiect nu se prevede o

alimentare cu apă necesară stingerii incendiului, aceasta fiind utilizată la nevoie din rezervoarele

ce se vor realiza conform PUZ general de dezvoltare pentru Muntele Mic.

1.6.2. Alimentarea cu energie electrică

Construcţiile se vor racorda la reţeaua electrică de distribuţie din Staţiunea Muntele Mic.

Energia electrică va fi utilizată pentru alimentarea instalaţiilor de transport pe cablu, benzii

transportoare, clădirii panoramice şi clădirii de servicii pentru iluminat şi alimentarea diverselor

echipamente electrice şi electronice. Instalaţiile de transport şi banda transportoare vor funcţiona

5 luni pe an, câte 10 ore/zi, în perioada de iarnă, iar clădirea de servicii şi cea panoramică 10 luni

pe an, câte 12 ore/zi.

În tabelul nr. 10 este prezentat necesarul de energie electrică pentru funcţionarea

obiectivelor.




26

Tabel nr. 10: Necesarul de energie electrică

Consumator Perioada de

funcţionare [h/an]

Putere medie

[kW]

Necesar anual

energie electrică

[MWh]

Telescaun Vâlsan 1500 600 900

Telescaun agrement 1500 250 375

Banda transportoare 1500 30 45

Clădirea restaurant 3600 20 72

Clădirea panoramică 3600 20 72

Total 1464

Pentru zona 1 branşarea la reţeaua de distribuţie a energiei electrice este mai simplă

deoarece există în zonă stâlpi de alimentare energie electrică. Pentru zona 2 soluţia se va stabili

de comun acord cu SC ENEL DISTRIBUTIE SA. Beneficiarul a cerut pentru branşarea

obiectivelor la reţeaua de energie electrică aviz de amplasament şi a obţinut aviz favorabil de la

SC ENEL DISTRIBUTIE SA. Urmează elaborarea proeictului final şi realizarea lucrărilor de

către furnizorul de energie electrică.

1.6.3. Energie termică

În staţiunea Muntele Mic nu există sistem centralizat de alimentare cu energie termică.

Încălzirea spaţiilor din cele două clădiri de va realiza cu ajutorul centralelor termice cu

funcţionare pe lemn. Se va realiza o reţea internă de calorifere legate la centrala termică.

Caracteristicile tehice ale centralelor termice sunt prezentate în tabelul nr. 11.

Tabel nr. 11: Caracteristicile tehice ale centralelor termice

Caracteristica tehnică Unitate de

măsură

Centrală termică

clădire panoramic

Centrală termică

clădire servicii

Putere electrică kW 60 50

Consum lunar de lemne m3 15 12

Consum annual de lemne m3 75-80 60

Înălţime coş de evacuare şi

dispersie a noxelor

m 8 8

Diametru coş de evacuare şi

dispersie a noxelor

mm 200 200

Centralele termice pe lemne funcţionează doar în perioada de iarnă, deci aproximativ 5

luni pe an. Apa caldă menajeră este asigurată cu ajutorul unor boilere electrice.




27

1.6.4. Canalizare

Staţiunea Muntele Mic nu dispune de sistem centralizat de canalizare, din acest motiv

clădirile trebuie dotate cu staţii de preepurare/epurare iar staţia de bază a telescaunului Vâlsan cu

bazin etanş vidanjabil. Deşeurile rezultate în urma vidanjării acestora vor fi transportate la staţia

de epurare a oraşului Caransebeş. Regimul apelor uzate menajere care vor fi epurate se va trata la

capitolul Apă.

1.7. Informaţii despre materiile prime

Materiile prime utilizate la realizarea construcţiilor sunt prezentate în tabelul nr. 12.

Tabel nr. 12: Materiile prime utilizate la realizarea construcţiilor

Tip construcţie Materiale folosite Observaţii

Telescaun Vâlsan –

4 locuri

Beton armat Fundaţie

Staţiile de bază şi vârf

garaj

Metal Piloni de susţinere

Cablu de tractare

Lemn sau vopsea albă Finisajele staţiilor de vârf şi bază şi a

garajului

Vopsea maro Vopsirea stâlpilor pentru încadrarea în

peisaj

Telescaun agrement

– 2 locuri

Idem telescaun vâlsan Idem telescaun vâlsan

Parcare Pietriş tip mărgăritar

Banda transportoare Metal

Clădire servicii Beton armat Fundaţie şi construcţie verticală

Lemn Finisarea faţadelor

Balustrade terase

Şarpantă de lemn

Finisaje interioare

Geam termopan cu

tâmplărie de lemn

Ferestre şi suprafeţe vitrate

Ţigle sau tablă lisă Acoperiş

Gresie Finisaje interioare

Faianţă Finisaje interioare

Podele de lemn Finisaje interioare

Vopsea lavabilă Finisaje interioare

Clădire panoramic Idem clădire servicii Idem clădire servicii




28

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă

În timpul construcţiei obiectivelor principalii factori care pot afecta mediul sunt:

zgomotul produs de utilaje şi eventualele scurgeri de ulei sau produse petroliere de la utilajele

folosite pentru construcţie.

Zgomot – la montarea stâlpilor cu elicopterul este posibil să se depăşească nivelul de zgomot

admis. Aceste depăşiri sunt de scurtă durată şi doar pe perioada construcţiei.

Scurgeri de produse petroliere – în timpul construcţiei este posibil să existe defecţiuni ale

utilajelor. Pentru a evita contaminarea mediului şantierul va fi dotat cu materiale absorbante, iar

acestea după ce au absorbit eventualele pete se vor aduna în container şi se vor elimina la o

instituţie specializată în elininarea deşeurilor periculoase. Se va avea grijă să nu se amestece

aceste materiale absorbante contaminate cu deşeurile existente. Dacă scurgerile sunt masive şi

există risc de contaminare a solului sau apelor din zona proiectului sau adiacente se va apela la o

societate specializată pentru decontaminare.

În timpul perioadei de funcţionare obiectivele construite nu produc poluanţi care să

afecteze mediul.

1.9. Descrierea principalelor alternative

Proiectul pentru care se realizează studiul de evaluare a impactului asupra mediului este

gândit într-un context mai larg de dezvoltare a staţiunii Muntele Mic. Din această cauză

proiectul de faţă este găndit în aşa fel încât cele 6 obiective care urmează să se construiască se

interconectează între ele: turiştii ajung în staţiune şi parchează maşinile în parcarea din

proximitatea DJ 608 A care este aproape de zona construită cu hoteluri şi pensiuni. Când

doreşte să schieze turistul urcă cu telescaunul de agrement până la staţia superioară de unde are

două posibilităţi:

Să schieze pe pârtia spre staţiune, utilizând apoi acelaşi telescaun pentru urcare

Să schieze pe pârtiile de pe versantul SE al masivului Muntele Mic, până în valea

Vâlsanului, la baza telescaunului de 4 locuri. Aceste pârtii pot fi catalogate ca fiind de

medie şi mare dificultate. Din Valea Vâlsanului se urcă cu telescaunul de 4 locuri până

pe vârful Muntele Mic.

Ţinând cont de faptul că în contextul PUZ de dezvoltare a zonei Staţiunea Muntele Mic

pe platoul alpin al muntelui urmează a se realize şi alte proiecte de infrastructură constând în alte

instalaţii de transport pe cablu, pentru proiectul de faţă s-au studiat alternative de construcţie a

telescaunului de 4 locuri pe terenuri situate tot pe versantul SE.

Varianta 1. – cea prezentată în capitolele anterioare

Varianta 2 . O variantă a fost tot înspre Valea Vâlsanului dar pe o culme. Acest teren este tot pe

teritoriul celor două comune Zăvoi şi Turnu Ruieni, având aceeaşi folosinţă ca şi în cazul




29

alternativei prezentate anterior. Acea culme poate fi practicată ca şi pârtie de schi, aducând plus

valoare zonei şi reprezentând o alternativă pentru schiori mai avansaţi. Drept urmare amplasarea

instalaţiei de transport pe cablu pe acest traseu ar duce la pierderea unei pârtii de schi deoarece

este periculos a se schia printre stâlpii telescaunului, iar zona în care s-a decis amplasarea

proiectului este mai joasă şi este improprie schiatului. Pe nici unul dintre trasee nu există zone

naturale protejate de interes naţional sau monumente ale naturii, conform legii 5/2000. De

asemenea, conform aceleiaşi legi, nu există în cele două zone pentru alternative studiate pentru

amplasarea telescaunului Vâlsan – 4 locuri valori de patrimoniu cultural de ineteres naţional. În

tabelul 13 sunt prezentate schematic criteriile avute în vedere pentru alegerea alternativei de

amplasare a acestui telescaun:

Tabel nr. 13: Criteriile pentru alegerea alternativei de amplasare a telescaunului Vâlsan

Criteriu Informaţii Observaţii

Varianta 1 Varianta2 Varianta 1 Varianta2

Amplasare Versant SE masiv

Muntele mic

Versant SE masiv

Muntele mic

Teritoriu Comunele Zăvoi

şi Turnu Ruieni

Comunele Zăvoi şi

Turnu Ruieni

Conform certificat

de urbanism

Utilizare

curentă a

terenului

Agricolă/silvică,

păşune alpină

Agricolă/silvică,

păşune alpină

Conform certificat

de urbanism

Infrastructura

existentă

Drum de acces pe

valea Vâlsan, nu

există nici un fel

de construcţii

Drum de acces pe

valea Vâlsan, nu

există nici un fel de

construcţii

Valori

arheologice

NU NU

Arii naturale

protejate

DA – sit Natura

2000 – Munţii

Ţarcu

DA – sit Natura

2000 – Munţii

Ţarcu

Ordin 1974/2007 Ordin 1974/2007

Valori

naturale

NU NU Conform lege

5/2000

Conform lege

5/2000

Zone de

protecţie

sanitară

NU NU Nu există captări

de apă

Nu există captări

de apă

Construcţii

în zonă

NU NU

Posibilitate

pârtie

NU DA

Cele două alternative se situează pe acealşi versant al Muntelui Mic. Nu s-au luat în

considerare alte variante în altă zonă a platoului alpin deoarece prin PUZ şi pe ceilalţi versanţi ai




30

muntelui urmează a se amplasa instalaţii de cablu. Criteriul care a stat la baza alegerii făcute este

acela al posibilităţii de utilizare a traseului din varianta 2 ca şi pârtie de schi.

Pentru celelalte componente ale proiectului nu s-au luat în calcul alte variante

ţinându-se cont de următoarele motive:

Clădirea panoramică – trebuie realizată pe vârful muntelui, deoarece acolo

este zona cu potenţialul maxim pentru scopul propus: vedere panoramică spre

3 zone şi anume Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Valea Bistrei. De

asemenea, în contextul dezvoltării zonei conform PUZ clădirea este situată la

întâlnirea a trei instalaţii de transport pe cablu.

Parcare – utilitatea parcării este în imediata vecinătate a drumului judeţean

DJ 608A înainte de intrarea în staţiune pentru a nu crea aglomeraţie. Deci nu

se putea alege o altă locaţie.

Telescaun 2 locuri – este un telescaun cu dublă funcţiune: de agrement sau de

infrastructură de legătură cu Valea Vâlsan. Ca zonă de agrement, împreună cu

banda transportoare şi clădirea de servicii era necesar a se amplasa în imediata

vecinătate a staţiunii.

Din punctul de vedere al tipului de instalaţie de transport pe cablu beneficiarul a avut în

vedere două variante în ceea ce priveşte instalaţia de transport pe cablu din Valea Vâlsan:

Varianta 1: telescaun de 4 locuri cu mers unidirecţional. Vehiculele se cuplează la cablul

purtător-tractor la ieşirea din staţii şi de decuplează la intrare. Sistemul hidraulic de

antrenare şi întindere a cablului purtător – tractor este automat şi se găseşte în staţia de

bază. În staţia de vârf se realizează doar întoarcerea cablului. Instalaţia are nevoie de 16

stâlpi de susţinere.

Varianta 2: telegondolă cu 8 locuri. Şi această instalaţie este monocablu cu mers

unidirecţional iar vehiculele sunt cabine închise (gondole) cu o capacitate de 8 locuri.

Viteza maximă de transport este de 6 m/s. Vehiculele se cuplează la cablul purtător-

tractor la ieşirea din staţii şi de decuplează la intrare. Condiţiile de funcţionare sunt

similare instalaţiei de transport pe cablu – telescaun cu 4 locuri. Sistemul de antrenare şi

întindere a cablului se găseşte în staţia de bază iar în staţia de vârf se realizează doar

întoarcerea cablului.

Având în vedere că partea de transport, acţionare şi comandă sunt identice pentru cele

două variante, motivele pentru care s-a ales telescaunul cu 4 locul în detrimentul telegondolei cu

8 locuri au fost:




31

Utilitatea – telescaunul poate fi folosit pentru transport schiori, adică serveşte scopului de

dezvoltare a Staţiunii Muntele Mic

Preţul de cost – care este mai ridicat pentru telegondolă.

În ceea ce priveşte alterlativele de construcţie pentru parcare acestea au fost: parcare

betonată sau parcare realizată din pietriş. Criteriile luate în calcul pentru stabilirea variantei

finale de construcţie a parcării au fost: preţul de cost care este în favoarea parcării cu pietriş şi

posibilitatea de încadrare în areal, ţinându-se cont de specificul zonei – sit Natura 2000. Şi pentru

cel de-al doilea criteriu construcţia cu pietriş este favorabilă deoarece se încadrează mai bine

într-un mediu natural.

1.10. Informaţii despre documentele existente privind amenajarea teritorială în

zona amplasamentului proiectului

Proiectul care se doreşte a fi realizat este localizat pe raza comunelor Zăvoi şi Turnu

Ruieni.

Regimul juridic al terenului, aşa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 9/23.02.2010,

emis de Consiliul Judeţean Caraş – Severin, este următorul: teren situate pe teritoriul

administrativ al comunelor Turnu Ruieni şi Zăvoi, în afara intravilanului, proprietatea celor două

commune, domeniu public de interes local şi proprietăţi private. Suprafaţa totală de teren pe care

se va realiza proiectul, este de 30 500 m2 conform aceluiaşi Certificat de Urbanism.

Folosinţa actuală este agricolă/silvică, păşune alpină situată în zona de interes local Muntele Mic,

areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile,

conform Legii 526/2003, zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor

sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în

România.

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare a zonei fiind integrat în PUZ

Muntele Mic realizat de SC MARKANTER THS SRL, şi aprobat în prin hotărâri de consilii

locale în cele două comune pe teritoriul cărora se desfăşoară. În anexă este prezental planul de

încadrare în zonă.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Sistemul de transport pe cablu are un principiu relativ simplu de funcţionare, cablul

telescaunului fiind pus în mişcare cu ajutorul unui motor electric. Funcţionarea instalaţilor de

transport pe cablu este comandată şi controlată din pupitrul de comandă aflat în staţiile de bază

ale acestora. Buna funcţionare a instalaţiilor de transport pe cablu poate fi alterată şi de factori

naturali: precipitaţii abundente, vânturi puternice, etc.




32

3. DEŞEURI

3.1.Deşeuri rezultate în perioada de construcţie

Principalele deşeuri rezultate în etapa de construcţie a obiectivelor propuse în prezentul

proiect sunt:

Pământ amestecat cu rocă şi resturi de vegetaţie. În tabelul 14 sunt prezentate

cantităţile ce rezultă din excavaţiile realizate pentru fiecare contrucţie.

Tabel nr. 14 Deşeuri de pământ amestecat cu rocă şi resturi vegetale

Construcţie Caracteristici fundaţie [m] Număr stâlpi

[buc]

Volum deşeu

[m3] Lungime Lăţime adâncime

Telescaun 4 locuri

264 Staţie bază 2 2 2 4

Staşie vârf 2 2 2 4

Stălp susţinere 2,5 2,5 2 16

Telescaun 2 locuri

176,5 Staţie bază 2 2 2 4



Parcare 100 100 0,3 3000

Cladire servicii 15 15 1,5 337,5

Clădire

panoramică

20 20 1,5 600

Total 4378

O parte din acest pământ va fi folosit pentru a nivela zona de amplasare a parcării sau a

celor două clădiri: panoramică şi de servicii. Pământul este depozitat temporar în containere şi

apoi cantitatea rămasă în urma procesului de nivelare va fi transportat în localităţile de la baza

muntelui. O atenţie deosebită se va acorda subsonei 2 unde amplasarea şi ridicarea containerelor

necesare pentru depozitarea temporară a pământului se va realiza cu elicopterul. De asemenea în

această zonă săpăturile se vor face doar în dreptul stâlpilor de susţinere a telescaunului, fără a

afecta zone mai mari decât unde este strict necesar.

Resturi de materiale de construcţii. Acestea provin de la construcţia clădirilor şi

finisajele interioare şi exterioare ale acestora. Pentru o bună desfăşurare a procesului de

construcţie, precum şi pentru minimizarea costurilor şi va încerca limitarea producerii de

deşeuri de construcţie. Deşeurile astfel rezultate vor fi depozitate în containere amplasate

doar în zona de organizare a şantierului. Pe măsură ce containerele se vor umple acestea

vor fi transportate în afara sitului Natura 2000 şi eliminate printr-o firmă specializată în




33

acest sens. Principalele deşeuri din această categorie sunt: resturi de piatră, resturi de

beton, lemn, ambalajele provenite de la materialele de finisare interioară, cum ar fi:

recipienţi din plastic cu resturi de vopsele lavabile, amorsă, saci de hârtie proveniţie de la

glet, cutii de carton în care au fost ambalate gresie şi faianţă, etc. Cantitadea de astfel de

deşeuri este funcţie şi de variantele alese pentru finisaje.

Deşeuri menajere – se vor amenaja pubele speciale pentru ca personalul implicat în

construcţie să poată depozita gunoiul menajer. Cantitatea de deşeu astfel produs se va

determina în momentul începerii construcţiei deoarece depinde de numărul de oameni

implicaţi.

În tabelul 15 sunt prezentate principalele tipuri de deşeuri ce pot rezulta în urma

procesului de construcţie şi modul de gestionare al acestora.

Tabel nr. 15: Deşeuri ce rezultă în etapa de construcţie şi modul de gestionare al acestora

Denumire deşeu Cantitate

estimată

Stare

fizică

Cod

deşeu

Cod

privind

principala

proprietate

periculoasă

Cod

clasificar

e

statistică

Managementul

deşeurilor

V E R

Deşeuri menajere 10 m3 S - - - 10 m

3 -

beton 3 t 17 01 01 - - - 3 t -

ţigle şi materiale

ceramice 0,5 t 17 01 03 - - - 0,5 t -

lemn 0,2 t 17 02 01 - - - 0,2 t -

materiale plastice 0,2 t 17 02 03 - - - 0,2 t -

fier şi oţel 0,4 t 17 04 05 - - - 0,4 t -

cabluri, altele decât

cele specificate la 17

04 10

0,05 t 17 04 11 - - - 0,05 t -

pământ şi pietre,

altele decât cele

specificate la 17 05

03

4378 17 05 04 - - - 4378 -

materiale izolante,

altele decât cele


01 şi

17 06 03

0,1 t 17 06 04 - - - 0,1 t -

materiale de

construcţie pe bază de

gips, altele decât cele


01

0,05 t 17 08 02 - - - 0,05 t -

Legendă:

S – solid, SS – semisolid, V – valorificat, E – eliminat, R – rămas în stoc.




34

Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare

Principalele tipuri de deşeuri ce se produc în perioada de funcţionare sunt:

Deşeuri menajere – provin din clădirea de servicii şi clădirea panoramică. La o

încărcare medie de 60 % a celor două se estimează un volum de 15 m3 în lunile de

iarnă şi 3 m3 în lunile de vară, deci un volum anual de aproximativ 120 m

3.

Cenuşă – provenită de la cele două centrale pe lemne care asigură furnizarea

energiei termice în cele două clădiri. Volumul lunar estimat este de 3 m3/lună, deci

15 m3 pe an (centralele funcţionează doar în sezonul rece)

Nămol de la instalaţiile de epurare mecano – biologică. Cantitatea generată este

de 180 Kg/lună.

Nămol de la separatoare de grăsimi – 90 m3/an.

În staţiune nu există un sistem centralizat de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere,

deci gestionarea propriilor deşeuri intră în sarcina beneficiarului. În cele două clădiri de servicii

se vor amenaja spaţii speciale pentru depozitarea deşeurilor şi se vor amplasa câte 5 pubele a câte

240 l fiecare. Transportul deşeurilor se va realiza de către beneficiar cu mijloace auto până la

serviciul de salubritate din Caransebeş, altă localitate mai apropiată sau până la o locaţie stabilită

cu operatorul de salubritate. Beneficiarul va încheia contracte de eliminare a deşeurilor cu firme

de salubritate.

Cenuşa se va depozita temporar în containere, urmând a fi eliminate împreună cu

deşeurile menajere.

Nămolurile din separatoarele de grăsimi şi nămolurile rezultate din instalaţiile de epurare

mecano-biologică se vor colecta separat, în bidoane de câte 60 l. Aceste bidoane se depoziteză

temporar şi apoi se vor elimina cu operatori specializaţi, cu care beneficiarul va încheia contracte

în acest sens.

În tabelul 16 este prezentat sistemul de management al deşeurilor.




35

Tabel nr. 16: Deşeurile din etapa de funcţionare şi modul de gestionare al acestora

Denumire

deşeu

Cantitate

estimată

Stare

fizică

Cod

deşeu

Cod

privind

principala

proprietate

periculoasă

Cod

clasificare

statistică

Managementul

deşeurilor

V E R

Deşeuri

menajere

120

m3/an

S 20 03 01 - - - 120

m3/an

-

Cenuşă 15 m3/an S 10 01 03 - - - 15 m

3/an -

Nămol de

la

separatoare

de grăsimi

90

m3/an

SS 19 08 05 - - - 90 m3/an -

Nămol de

la

instalaţiile

de epurare

mecano –

biologică

54 t/an SS 19 08 05 - - - 54 t/an -

Legendă:

S – solid, SS – semisolid, V – valorificat, E – eliminat, R – rămas în stoc.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA.

4.1.APA

4.1.1. Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului

Majoritatea râurilor din munţii Ţarcu fac parte din bazinul hidrografic al râului Timiş,

excepţie făcând Râul Mare care este afluent al Streiului. Râul Sebeş îşi are izvoarele în masivul

Muntele Mic şi prin afluenţii săi colectează toate cursurile de apă de pe acest masiv muntos.

Reţeaua hidrografică de pe Munetele Mic este bogată, cu debite constante. Acest fapt se

datorează regimului climatic, compoziţia rocilor şi configuraţia geomorfologică a zonei. În zona

Muntelui Mic s-au păstrat urme de căldări glaciare.

Pe platoul muntelui există un număr mare de izvoare din care s-au făcut de-a lungul

timpului diverse captări pentru unităţile din staţiune.

În perimetrul de realizare a proiectului, din observaţiile la faţa locului, s-au determinat ca

fiind următoarele zone cu izvoare sau pârâuri:




36

Zona 1 – nu există

Zona 2 – s-au găsit patru înmlăştiniri şi două pâraie care se unesc apoi într-unul mai mare şi care

coboară în pădure.

Dispoziţia acestor înmlăştiniri şi pâraie este redată în figura 5.

Fig. 5 Dispoziţia înmlăştinirilor şi a pâraielor pe traseul telescaunului Vâlsan

4.1.2. Alimentarea cu apă

Necesitatea de apă potabilă pe perioada construcţiei va fi rezolvată prin transportul de apă

potabilă cu bidoane la locul de organizare a şantierului.

Pentru perioada de funcţionare a obiectivelor este necesară alimentarea cu apă potabilă a

celor două clădiri: panoramică şi de servicii. Pentru alimentarea clădirii de servicii, care se

găseşte în imediata apropiere a staţiunii, se va prelungi reţeaua de apă potabilă care alimentează

staţiunea. Pentru aceasta se va realiza o conductă de apă de la hotelul Sebeş. Pentru alimentarea

cu apă a clădirii panoramice există două variante: amenajarea unui lac de acumulare sau

realizarea unui foraj. Varianta optimă de alimentare a acestei clădiri se va lua împreună cu

Direcţia Apelor Române.

Necesarul de apă potabilă este redat în tabelul 17.




37

Tabel nr. 17: Bilanţul consumului de apă (m3/zi / m

3/an)

Proces tehnologic

Sursa de apă

Consum total de

apă

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată Obs

total Consum

menajer

Consum industrial

Apă

subterană

Apă de

suprafaţă

Pentru compensarea

pierderilor în sistemele

cu circuit închis

Apă de

la

propriul obiectiv

Apă de la

alte

obiective

Apă

subterană

Apă de

suprafaţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Clădire panoramiă

Se va stabili

ultrior

4/1200 4/ 1200

4/ 1200

- - - - - -

Clădire servicii

Hotel Sebeş

3/ 900

3/ 900

3/ 900

- - - - - - -

Total 7/

2100

7/

2100

7/

2100

7/

2100

- - - - - - -

4.1.3. Managementul apelor uzate

În perimetrul de construcţie al telescaunului Vâlsan există pâraie şi înmlăştiniri. Primele

două înmlăştiniri au o suprafaţă mai mică iar următoarele mai mare. Pentru primele două există

riscul de contaminare cu ulei sau produse petroliere provenite de la funcţionarea utilajelor în

subzona 1. Acest risc este minim deoarece utilajele folosite la realizarea construcţiei sunt bine

întreţinute şi li se va face revizia înaintea începerii lucrărilor. Pentru eventualitatea în care totuşi

există scurgeri accidentale şantierul este prevăzut cu materiale absorbante. Acestea, după ce au

absorbit scurgerile vor fi transportate în afara şantierului şi apoi date spre eliminare unei firme

specializate. Dacă scurgerea va fi mai mare se va apela la o firmă specializată de decontaminare.

În perioada de funcţionare a obiectivului vor rezulta ape uzate menajere. Debitele de ape

uzate sunt:

960 m3/an – de la clădirea panoramică

720 m3/an de la clădirea de servicii.

Bilanţul apelor uzate este redat în tabelul nr. 18.

Table nr. 18: Bilanţul apelor uzate Sursa apelor

uzate

Totalul apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/ rcirculare Obs

m3/zi m3/an menajere industriale pluviale În acest obiectiv Către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Clădire

panoramică

3,2 960 3,2 960 - - - - - - - - -

Clădire de

servicii

2,4 720 2,4 720 - - - - - - - - -

Total 5,6 1680 5,6 1680 - - - - - - - - -

În staţiunea Muntele Mic nu există un sistem centralizat de colectare şi epurare a apelor

uzate. Pentru gestionarea apelor uzate s-a optat pentru varianta instalării unor module locale de




38

epurare. Apele uzate provenite de la cele 2 clădiri sunt ape uzate menajere, provenite de la

grupurile sanitare şi de la bucătării. Din acest motiv modulele de epurare vor fi compuse din:

separator de grăsimi cu o capacitate de 2 l/s, volum receptor de nămol 5 m3

staţie de epurare mecano-biologică cu o capacitate de 16 echivalenţi locuitori. Diamentru

rezervorului este de 250 cm, iar înălţimea de 285 cm.

Apele uzate menajere tratate prin epurare în 2 trepte vor trebui să se încadreze în limitele

admise de HG 352/2005 – NTPA 001. După epurare, dacă apa are parametrii specificaţi prin lege

în limite normale, se va putea deversa pe sol în afara sitului Natura 2000. Acest fapt este posibil

doar cu buletine de analize realizate de către laboratoare acreditate Renar care să ateste că

indicatorii stabiliţi de NTPA 001 sunt în limite normale. Pentru siguranţa beneficiarului şi pentru

a evita costuri suplimentare legate de analizele apelor uzate se recomandă evacuarea apelor în

recipienţi şi predarea lor unei societăţi specializate, cu care beneficiarul va realiza în prealabil

contract.

Apele meteorice de pe acoperişurile celor două clădiri sunt evacuate pe versanţi. Aceste

ape nu prezintă risc de contaminare cu substanţe toxice sau periculoase. Apele pluviale nu se

colectează.

4.1.4. Prognozarea impactului

Pe perioada construcţiei există un risc potenţial de contaminare a apelor întâlnite pe

traseul zonei 2. Dacă se respectă toate măsurile prezentate în capitolele anterioare impactul, în

eventualitatea producerii poluării accidentale, va fi minim.

Pe perioada de funcţionare, dacă se respectă toate măsurile impuse şi nu se deversează

ape uzate menajere în sit natura 2000, sau în orice altă zonă fără buletine de analiză ale unor

laboratoare acreditate Renar, impactul asupra apelor este minim. În cazul în care aceste ape uzate

menajere se deversează în mediu fără a avea certitudinea că indicatorii de calitate se încadrează

în parametrii impuşi de NTPA 001 există un potenţial impact asupra apei în care se face

deversarea. Nivelul impactului ar depinde de valorile indicatorilor de calitate a apei.

În nici unul din cazuri: periada de funcţionare sau construcţie nu există risc de afectare a

ecosistemelor acvatice sau folosinţe de apă.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii măsurile ce se impun pentru diminuarea

impactului ipotetic sunt:

Respectarea organizării de şantier prezentată în capitolele anterioare

Dotarea cu materiale absorbante pentru reţinerea scurgerilor de ulei sau produse

petroliere




39

Stabilirea unei firme specializate la care se poate apela în caz de poluare accidentală care

nu se poate rezolva cu materialele absorbante din dotare

În perioada de funcţionare a obiectivelor măsurile ce se impun pentru diminuarea

impactului ipotetic sunt:

Întreţinerea staţiilor de epurare şi a separatoarelor de grăsimi

Apa uzată menajeră epurată va fi predată unor unităţi specializate sau va fi deversată doar

cu condiţia realizării de analize ale indicatorilor de calitate a apei. Aceştia trebuie să se

încadreze în valorile impuse de NTPA 001.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

Muntii Tarcu au un rol de baraj în calea circulaţiei maselor de aer ce pătrund atât din

nord şi nord-vest, cât şi din sud şi sud-est. Temperatura medie anuală a aerului este de 8 Co la

poale, 5,5 Co la Cuntu şi 0 C

o la vf. Ţarcu. În ianuarie, luna cea mai rece, temperatura medie a

aerului are valori cuprinse între 3 - 4 Co la poale şi 8 - 9 C

o la peste 2000m. Luna cea mai caldă,

iulie, cunoaşte temperaturi de 16-18 Co la poale, şi sub 10 C

o la peste 2000m. La Muntele Mic

temperatura medie anuală atinge 7-8 Co.

În cursul anului, luna iunie este cea mai ploioasă, în lunile iunie-septembrie şi aprilie-

august cantităţile de precipitaţii sunt mai mari de 110mm. Lunile cele mai secetoase sunt

octombrie şi noiembrie. Numărul de zile cu îngheţ este de 150 la poale si 200 pe culmile cele

mai inalte.

O mare parte din cantităţile de precipitaţii cad sub forma de zăpadă. Prima ninsoare poate

să cadă chiar la sfărşitul lunii august, dar şi foarte tarziu, prin decembrie. Practic, la peste 1500m,

poate ninge tot timpul anului. Durata stratului de zapada este cuprinsă între 75-100 zile la poalele

muntelui si 200 zile în regiunea alpina şi pe versanţii nordici. Pe Muntele Mic stratul de zăpadă

se poate menţine până la 5 luni pe an.

Un element climatic de mare importanţă pentru turism rezultă din inversiunile termice

care au loc în timpul iernii. În timp ce aerul rece stagnează pe văi şi în regiunile depresionare




40

limitrofe, la adapostul unui plafon compact de nori, la înalţime aerul este mai cald, asigurand o

vreme senină cu vizibilitate surprinzătoare.

Obiectivul ce se doreşte a fi realizat se găseşte la o altitudine mare, în sit Natura 2000

unde activităţile productive sunt interzise cu desăvârşire, deci nu există surse de poluare a

aerului.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

În perioada de construcţie o posibilă sursă de poluare a aerului o constituie gazele de

eşapament de la utilajele angrenate în proces. Având în vedere că numărul acestor utilaje este

redus şi că timpul de funcşionare al acestora nu este mare nu se vor acumula cantităţi importante

de noxe.

În perioada de funcţionare o posibilă sursă de poluare a aerului o constituie gazele

rezultate în urma arderii combustibului lemnos în cele două centrale termice prezentate în

capitolele anterioare. Centralele termice nu sunt de scrară industrială deci noxele emise se vor

încadra în Ordin 492/1993.


Ţinând cont de sursele de poluare a aerului prezentate anterior se consideră că impactul

asupra aerului este nesemnificativ. Se estimează că valorile emisiilor ce se vor înregistra se vor

încadra în limitele impuse de legislaţia în viguare.

Pentru perioada de construcţie trebuie respectate limitele impuse de Ordinul 592/2002 şi

STAS 12574/1987 – Aer în zone protejate. Condiţii de calitate. Conform acestora limitele

maxime admise pentru potenţialii poluanţi sunt prezentate în tabelul nr. 19.

Tabel nr. 19 limitele maxime admise pentru poluanţi în atmosferă

Poluant Unitate de

măsură

Perioada de

mediere

Concentraţia

maximă

admisă

Pulberi în suspensie mg/m3 30 min 0,5

CO mg/m3 8 h 16

SO2 mg/m3 1 h 0,5

NOx mg/m3 1 h 0,3

Concentraţiile maxime admise pentru poluanţi generaţi de surse staţionare, conform

ordinului 462/1993 şi pragurile de alertă ale acestora sunt prezentate în tabelul nr. 20.




41

Tabel nr. 20: Praguri de alertă şi praguri de intervenţie pentru poluanţi din surse staţionare

Poluant Prag de alertă

[mg/m3]

Prag de intervenţie

[mg/m3]

Pulberi 70 100

CO 175 250

SOx 1400 2000

NOx 350 500


Principalele măsuri de care trebuie să se ţină cont pentru a se obţine un impact

nesemnificativ asupra mediului sunt:

Folosirea utilajelor de construcţie doar atât cât este necesar

Respecatarea organizării de şantier

Folosirea de combustibil lemnos netratat

4.3. SOLUL

Masivul Muntele Mic Ţatcu face parte din grupa Carpaţilor Meridionali şi se găseşte în

parte de NV a masivului Retezat – Godeanu. Are o poziţie laterală faţă de culma principală a

munţilor Ţarcu. În pajişti alpine şi subalpine ale Munţilor Ţarcu şi Muntele Mic se găsesc soluri

acide de pajişti.

În munţii Ţarcu predomină şisturile cristaline slab metamorfizate, străpunse de masive

granitice şi formaţiunile vechi, paleozoice şi mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. Datorită

mişcărilor din cretacicul mediu şi superior acest soclu rigid a fost acoperit cu un strat de şisturi

cristaline. În timpul perioadei de eroziune care a urmat, această pânză a fost înlăturată în mare

parte. Au mai rămas petice pe arii restrânse în partea de NV a masivului.

În partea de SE se întâlneşte complexul tufogen-sedimentar alcătuit din roci tufogene slab

metamorfozate. Se disting şisturi albitice cu clorit, şisturi filitoase, cuarţoase şi intercalaţii subţiri

de şisturi grafitoase.

Implementarea proiectului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra

solului. Astfel, va fi modificată categoria de folosinţă a terenurilor pe care se vor amplasa

obiectivele proiectului din păsune în teren cu construcţii.

Conform “Studiului geotehnic privind zona traseelor telscaunelor din Muntele Mic”,

realizat de SC GEOSOFT-PROIECT SRL în anul 2009 pentru beneficiarul prezentului proiect,

excavaţiile pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor vor avea structura următoare:

Sol vegetal, cu grosime 0,3-0,5m

Deluviu de pantă alcătuit din fragmente de rocă alterată prinse într-o masă argiloasă, cu

grosime de 1,5-4 m




42

Rocă de bază alcătuită din şisturi cu clorit, şisturi filitoase, şisturi cuarţoase filitoase şi

intercalaţii subţiri de şisturi grafitoase.

Din concluziile aceluiaşi studiu rezultă că în zona de realizare a proiectului condiţiile

geotehnice sunt favorabile.

4.3.1. Surse de poluare

O sursă de poluare, accidentală însă, o reprezintă scurgerile de ulei şi produse petroliere.

Pentru eliminarea acestui poluant au fost prezentate metodele în capitolele anterioare.


Prin construcţiile care se realizează, modificările aduse reliefului sunt nesemnificative,

deoarece se excavează strict în zonele în care se vor amplasa fundaţiile. Impactul fizic asupra

solului se va manifesta doar în perioada de construcţie.

În urma realizării fundaţiilor pământul amestecat cu rocă şi deşeuri vegetale se va

depozita în containere. O parte a acestuia va fi utilizat pentru nivelarea solului la fundaţiile

aferente celor două clădiri. Restul va fi transportat în afara sitului Natura 2000, cu ajutorul

utilajelor de transport. În tabelul 21 sunt prezentate cantităţile ce rezultă din excavaţiile realizate

pentru fiecare contrucţie.

Tabel nr. 21 Deşeuri de pământ amestecat cu rocă şi resturi vegetale

Construcţie Caracteristici fundaţie [m] Număr stâlpi

[buc]

Volum deşeu

[m3] Lungime Lăţime adâncime

Telescaun 4 locuri

264 Staţie bază 2 2 2 4



Telescaun 2 locuri

176,5 Staţie bază 2 2 2 4



Parcare 100 100 0,3 3000

Cladire servicii 15 15 1,5 337,5

Clădire

panoramică

20 20 1,5 600

Total 4378




43


Principalele măsuri de reducere a impactului asupra solului sunt:

Nivelarea pământului pe zonele circulate de utilaje.

Refacerea solului vegetal pe traseele utilajelor

Respectarea organizării de şantier

4.4.BIODIVERSITATEA

Proiectul ce urmează a fi realizat se află în arie naturală protejată – sit Natura 2000

ROSCI 0126 Munţii Ţarcu. Oordinul 1946/2007, privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România, stabileşte Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar

pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară.

Conform acestui ordin fişa sitului RO SCI 0126 Munţii Ţarcu este următoarea:

Tipuri de habitate:

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;

4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix;

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan

şi alpin;

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi

Galeopsietalia ladani);

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae);

91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Spe c i i d e m a m i f e r e :

1352* - Canis lupus (Lup);

1361 - Lynx lynx (Râs)




44

Spec i i d e a m f i b i e n i ş i r e p t i l e :

1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)

Specii de peşti:

1138 - Barbus meridionalis (Moioagă);

1163 - Cottus gobio (Zglăvoc);

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chişcar);

2485 - Eudontomyzon vladykovi (Chişcar de râu);

1122 - Gobio uranoscopus (Petroc)

Specii de plante:

2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii);

4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului).

Proiectul ce urmează a se realiza este amplasat pe platoul subalpin al Muntelui mic. Pe

amplasamentul descris anterior pentru realizarea proiectului s-au distins două zone de

construcţii:

zona 1: zona din imediata vecinătate a zonei construite (unde există hoteluri şi pensiuni)

şi limitrofă drumului judeţean 608A. Această zonă cuprinde: telescaun agrement - 2

locuri, parcare, zonă agrement cu bandă transportoare şi clădirea de servicii.

zona 2: telescaun Vâlsan - 4 locuri şi clădirea panoramică.

4.4.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament

Prin observaţiile din teren s-a determinat că biotopurile prezente în zona 1 au fost

pajiştile. De remarcat faptul că aceste pajişti au fost intens păşunate. Spre deosebire, în zona 2 s-

au întâlnit mai multe tipuri de biotopuri, cum ar fi:

pajişti cu stânci la vedere

văi montane

înmlăştiniri insulare sau de-a lungul pâraielor

4.4.2. Informaţii despre flora, fauna, habitatele naturale declarate prin fişa sitului

4.4.2.1.Habitate

Metodologia de lucru pentru determinarea habitatelor

În paralel cu determinările floristice, în timpul parcurgerii regiunii aferente studiului au

fost avute în vedere diferitele tipuri de staţiuni caracteristice terenului respectiv (evitându-se




45

benzile de ecoton), pe care au fost apoi alese zone de probă (pătrate cu latura de cinci metri). În

acestea s-au identificat calitativ şi apoi s-au apreciat cantitativ speciile vegetale prezente,

punându-se accent pe acelea care se constituie ca edificatori ai diferitelor tipuri de habitate. De

remarcat că a fost surprins sezonul estival (pentru studiul pajiştilor şi mlaştinilor subalpine).

Pe seama acestor determinări, precum şi potrivit descrierii vegetaţiei din lucrarea Flora

şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, ulterior, în laborator, au fost identificate

habitatele descrise în prezentul studiu.

Aceste habitate au fost observate doar în subzona 2, după cum urmează:

Tipuri de habitate din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, prezente în zona în care se va

desfăşura proiectul:

3220 – Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane.

24.221 – Grupări deschise de plante pioniere erbacee sau sufrutescente, bogate în

specii montane, care colonizează depozite de pietriş ale pâraielor care nu au regim

hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în timpul verii, formate în munţii din

nordul zonei boreale şi în partea inferioară zonei arctice, pe dealuri şi uneori

câmpii, precum şi în etajele alpin şi subalpin ale munţilor mai înalţi din regiunile

situate mai la sud, uneori în staţiuni depresionare la altitudini mai mici.

Plante: chondrilla chondrilloides, calamagrostis pseudophragmites, erucastrum

nasturtiifolium, gypsophila repens, dryas octopetala, aethionemia saxatile,

epilobium dodonae, erigeron acris, euphorbia cyparissias, fumana procumbens,

agrostis gigantea, anthyllis vulneraria supsp. Alpestris, campanula cochleariifolia,

hieracium piloselloides, calamagristis pseudophragmites, conyza canadensis,

prityelago alpina şi plantule de salix elaeagnos, S. purpurea, S. daphnoides şi

miricaria germanica.

4060 – Tufărişuri alpine şi boreale:

Tufărişuri subalpine pitice de afin. Tufărişuri pitice dominate de Vaccinium din

etajul subalpin al munţilor sud-europeni, mai ales în Apeninii centrali şi de nord,

lanţul botanic Munţii zonei Helenice, lanţul Pontic şi munţii Caucaz, cu

Vaccinium mzrtillus, V. uliginosum, V. vitis şi local Empetrum nigrum.

Vaccinium myrtillus are rol dominant, în locul speciilor Vaccinium uliginosum şi

Empetrum nigrum.

Plante: Vaccinium myrtillus, V. uliginosum, V. vitis – idaea.

6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan şi alpin.

Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin,

aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea.

Plante: aconitum lycoctonum, A. napellus, Geranium sylvaticum, trollius

europaeus, adenostyles alliariae, cicerbita alpina, digitalis grandiflora,

calamagrostis arundinacea, cirsium helenoides.




46

Habitate citate în literatura botanică ca fiind prezente în zona de platou subalpin pe

Muntele Mic (Boşcaiu, 1971), caracterizate potrivit lucrării Habitatele din România (Doniţă

et al., 2005)

R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)

Corespondenţe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths

EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths

CORINE: 31.431 Juniperus nana scrub

PAL.HAB: 31.431 Mountain Juniperus nana scrub

EUNIS: F2.231 Mountain Juniperus nana scrub

Asociaţii vegetale: Campanulo abietinae – Juniperetum Simon 1966 (Syn.: Juniperetum nanae

Soó 1928, Juniperetum sibiricae Raţiu 1965 Vaccinio-Juniperetum communis Kovács 1979,

Junipereto-Vaccinietum Puşcaru et al. 1956 n.n.).

Staţiuni: Altitudine: 1650–2000 m. Climă: T = 1,6–0,00C, P = 1250–1400 mm. Relief: versanţi

însoriţi dar şi cu expoziţie nordică, cu înclinaţie medie şi mare. Roci: silicioase, dar şi pe calcare.

Soluri: rankere şi rendzine, pe grohotişuri cu reacţie acidă neutră (pH = 5,5–6,6) dar secundar, pe

prepodzoluri scheletice.

Structura: Fitocenoza este edificată mai ales de specii arcto-alpine şi circumpolare, speciile

carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile.

Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizează asociaţii primare în

etajul subalpin, dar se instalează şi secundar, după defrişarea molidişurilor, în etajul boreal.

Stratul arbustiv are o acoperire de 80–100%, cel al ierburilor şi semiarbuştilor 10–15% şi se

Diferenţiază un strat muscinal de 5–15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica

însoţit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies.

Înălţimea stratului este de 50–60 cm, deasupra căruia se ridică speciile de arbori. În Munţii

Călimani, biomasa stratului arbustiv ajunge la 13,21 t ha s.u. Stratul ierburilor şi semiarbuştilor

este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula

sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se diferenţiază la mică înălţime sub

cel dominant. Stratul muscinal este alcătuit din: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens,

Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Biomasa ajunge, la stratul subarbustiv, la

valori medii de 1,23 t şi se apreciază că ea reprezintă 15% din biomasa jnepenişurilor din zonă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana).

Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Empetrum nigrum ssp.

hermaphroditum,Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium,

Pinus cembra, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria

procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa,




47

Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Orthilia secunda,

Leucanthemum waldsteinii, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,

Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago,

Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa,

Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens,

Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum.

Valoare conservativă: mare, habitatele sunt periclitate antropic şi protejate prin Natura 2000.

Deşi acest habitat este citat în literatura de specialitate ca fiind prezent pe Muntele Mic

(Boşcaiu, 1971), în zona de desfăşurare a proiectului apare doar dominantul Juniperus

sibirica, dar cu densitate redusă, fără a realiza nici pe departe acoperirea precizată, iar

dintre însoţitorii Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies a fost

găsit doar ultimul, însă în altă ambianţă cenotică. Specia endemică citată (Melampyrum

saxosum) nu se găseşte în zona supusă studiului.

R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)

Corespondenţe:

NATURA 2000: 4060 Alpine and Boreal heaths

EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths

CORINE: 31.412 Alpine Vaccinium heaths

PAL.HAB: 31.4122 Carpathian dwarf Vaccinium wind heaths

EUNIS: F2.2122 Carpathian dwarf (Vaccinium) wind heaths

Asociaţii vegetale: Campanulo abietinae – Vaccinietum (Buia et al. 1962) Boşcaiu 1971 (Syn.: Vaccinietum myrtilli Buia et al. 1962, Junceto trifidi – Vaccinietum myrtilli Resmeriţă

1976. Melampyro saxosi –Vaccinietum myrtilli Coldea 1990).

Staţiuni: Altitudine 1650–1900 m. Climă: T = 1,6–0,50C, P = 1250–1400 mm. Relief: versanţi

montani semiînsoriţi, cu înclinare moderată-mare (25–600). Roci: silicioase şi calcaroase –

conglomerate. Soluri: rankere, litosoluri, podzoluri alpine, criptopodzoluri, cu aciditate mare (pH

= 4,6–5,4).

Structura: Fitocenoza este edificată de specii arcto-alpine, circumpolare şi boreale, oligoterme,

oligotrofe, acidofile, cu exigenţe hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundară, dar cu

mare stabilitate cenotică instalându-se în urma defrişării jnepenişurilor sau a molidişurilor. Au

întotdeauna acoperire mare (85–100%). Stratul subarbustiv este dominat de Vaccinium myrtillus

uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioară de altitudine a fitocenozei având un aspect

monoton. În general, mai apar în număr mai mare exemplare de Vaccinium vitis-idaea,




48

Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. Înălţimea stratului

este de 25–30 cm. Stratul ierburilor cu înălţime mijlocie este

dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul

inferior, de 5–10 cm este alcătuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii

de licheni şi muşchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii).

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Specii

caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii

importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata,

Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria

procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis,

Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies, Homogyne alpina,

Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Sorbus aucuparia,

Oxalis acetosella, Melampyrum sylvaticum, Nardus stricta, Festuca supina, Deschampsia

flexuosa, Geum montanum, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium

schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum.

Valoare conservativă: redusă, habitate extinse primar şi secundar.

Habitatul este prezent în zona de desfăşurare a proiectului. Specia Rhododendron

myrtifolium nu se găseşte în zona în care se va desfăşura proiectul. În acest habitat au fost

observate exemplare sporadice ale speciei Narcissus angustifolius.

R3604 - Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata

Corespondenţe:

NATURA 2000: –

EMERALD: –

CORINE: 36.34 Crooked-sedge swards and related communities

PAL.HAB 1999: 36.34322 Eastern Carpathian Festuca airoides grasslands

EUNIS: E4.3432 Carpathian Festuca airoides grasslands

Asociaţii vegetale: Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis Boşcaiu 1971(Syn.:

Festucetum supinae Domin 1933; Potentillo (ternatae) – Festucetum supinae Boşcaiu 1971;

Antennario-Festucetum sudeticae Dihoru 1975; As. Festuca supina-Nardus stricta Şerbănescu

1939; As. Festuca supina Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Deschampsia flexuosa-Vaccinium

myrtillus Puşcaru et al. 1959; Festuca supina-Festuca rubra fallax Puşcaru et al. 1959;

Festucetum supinae Vicol et al. 1971; Festucetum supinae subalpinae Sillinger 1933).




49

Staţiuni: Altitudine: 1550–2500 m. Clima: T = 3,0– -2,50C; P = 800 mm. Relief: locuri plane,

versanţi şi coame moderat înclinate până la repezi, uneori chiar pe grohotişuri fixate. Substrat:

cristalin, mai rar calcaros. Soluri: spodisoluri sau humosiosoluri, puţin profunde până la

superficiale, foarte acide sau slab acide (pH = 4,1–4,5), adeseori bogate în humus, reavene până

la uscate.

Structura: Habitat alpin, prezintă cel mai evoluat stadiu de înţelenire din etajul alpin, fiind

considerat ca un relict glaciar. Stratul ierbos: specia edificatoare Festuca supina (F. airoides)

prezintă o acoperire foarte mare. Prin practicarea păşunatului intensiv, pajiştile edificate de

Festuca supina şi Potentilla ternata (P. aurea ssp. chrysocraspeda), se degradează şi evoluează

către Nardetum strictae alpinum sau subalpinum. Stratul muscinal: Polytrichum

alpinum, Polytrichum juniperinum. Stratul lichenilor: Cetraria islandica, Thamnolia

vermicularis.

Valoare conservativă: mare, habitat endemic, în special unde este prezentă specia Iris aphylla

ssp. hungarica (DH2).

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Potentilla ternata (P. aurea ssp. chrysocraspeda),

Festuca supina (F. airoides). Specii caracteristice: Potentilla ternata, Festuca supina. Alte specii

importante: Iris aphylla ssp. hungarica, Primula minima, Sesleria coerulans, Phyteuma

confusum, Agrostis rupestris, Oreochloa disticha, Campanula alpina, Avenula versicolor, Carex

curvula, Luzula spicata, Juncus trifidus, Poa media, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba,

Minuartia sedoides, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Campanula serrata,

Antennaria dioica, Campanula patula ssp. abietina, Geum montanum, Ligusticum mutellina,

Viola declinata, Nardus stricta, Phleum alpinum, Festuca nigrescens, Poa alpina.

În aria afectată de acest proiect specia Iris aphylla ssp. hungarica nu este prezentă.

R3703 - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi

Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum

Corespondenţe:

NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to

alpine levels

EMERALD: –

CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tall herbs communities

PAL.HAB 1999: 37.814 Carpathian tall herb communities

EUNIS: E5.514 Carpathian tall herb communities

Asociaţii vegetale: Cirsio waldsteinii – Heracleetum transsilvanici Pawl. et Walas 1949 (Syn.:

Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967 Heracleetum palmati auct. rom.).




50

Staţiuni: Altitudine: 900–2000 m. Clima: T = 5,4–0,00C; P = 900–1425 mm. Relief: văi

abrupte, jgheaburi şi hornuri umbrite sau bolovănişurile fixate. Substrat: diferit. Soluri: rendzine

superficiale, scheleto pietroase coluvionate cu humus.

Structura: Stratul arbustiv este redus; menţionăm: Alnus viridis, Salix silesiaca. Stratul ierbos:

speciile caracteristice şi edificatore, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum şi Cirsium

waldstenii, permit diferenţierea acestor grupări de cele din Carpaţii Nordici. Gruparea prezintă

maximum de extindere în etajele montan superior şi subalpin, pe alocuri coborând şi în etajul

montan mijlociu unde se interferează cu Telekio speciosae-Petasitetum albae. Valoare

conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum,

Cirsium waldsteinii. Specii caracteristice: Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Cirsium

waldsteinii. Alte specii: Adenostyles alliariae, Aconitum tauricum, Doronicum austriacum,

Campanula abietina, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festuca pratensis ssp. apennina,

Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio

nemorensis, Polygonatum verticillatum, Myosotis sylvatica, Pulmonaria filarszkyana,

Carduus personata, Stellaria nemorum, Saxifraga heucherifolia, Aconitum toxicum, Geranium

sylvaticum, Athyrium distentifolium, Myosotis sylvatica, Viola biflora, Ranunculus platanifolius,

Cicerbita alpina, Milium effusum, Valeriana sambucifolia.

R5410 - Mlaştini sud-est carpatice, mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum

Corespondenţe:

NATURA 2000: –

EMERALD: 54.4 Acidic fens

CORINE: 54.4 Acidic fens

PAL.HAB 1999: 54.42 Black-white-star sedge fens

EUNIS: D2.22 Carex nigra, Carex canescens, Carex echinata fens

Asociaţii vegetale: Carici echinatae–Sphagnetum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum

stellulatae Csürös et al. 1956; Carici echinatae – Sphagnetum (Balázs 1942) Soó 1955).

Staţiuni: Altitudini: 700–1500 m. Clima: T = 7,0–3,00C; P = 850–1200 mm. Relief: terenuri

plane sau slab înclinate, depresiuni montane. Substrat: acid. Soluri: histosoluri, ph-ul variind de

la foarte acid până la acid (pH = 5–5,2). Conţinutul în materie organică este variabil 35,4–

82,5%).

Structura: Habitat oligo-mezotrof prezent în pâlcuri mici sau pe suprafeţe mai mari din

tinoavele şi mlaştinile de trecere din întreg lanţul carpatic. Din cauza acidităţii ridicate a

mediului, speciile sunt bine reprezentate de elementele oligotrofe tipice, caracteristice ordinului




51

Sphagnetalia fusci, spre a căror grupări evoluează. În stratul ierbos, speciile edificatoare

realizează acoperirea cea mai mare şi în stratul muşchilor, Sphagnum recurvum ajunge la o

acoperire de până la 60%.

Valoare conservativă: foarte mare în habitatele unde este prezentă specia Ligularia

sibirica (DH2).

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Carex echinata, Sphagnum recurvum. Specii

caracteristice: Carex echinata, Carex rostrata, Carex nigra ssp. nigra, Eriophorum scheuchzeri.

Alte specii importante: Drepanocladus exannulatus, Drepanocladus fluitans, Pedicularis

limnogena, Valeriana simplicifolia, Carex canescens, Agrostis canina, Aulacomnium palustre,

Sphagnum warnstorfii, Sphagnum subsecundum, Carex magellanica,

Sphagnum teres, Menyanthes trifoliata, Eriophorum angustifolium, Calliergon stramineum,

Ligularia sibirica, Pedicularis palustris, Dactylorhiza maculata, Pedicularis sceptrum-

carolinum, Drepanocladus revolvens, Drepanocladus vernicosus, Juncus alpinus.

În zona în care se va desfăşura prezentul proiect specia Ligularia sibirica nu este prezentă.

4.4.2.2. Flora

Platoul subalpin al Muntelui Mic este bogat în specii floristice. Nicolae Boşcaiu în cartea

sa “Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei” realizează un amplu inventar al

plantelor vasculare. În ceea ce urmează se prezintă un conspect cu principalee specii floristice

indicate în acest material bibliografic ca fiind potenţial prezente în zona de realizare a

proiectului.

În urma studiilor şi observaţiilor din teren s-a făcut un inventar al speciilor floristice

efectiv întâlnite în perimetrul de construcţie al obiectivelor propuse, ţinându-se cont de lista

acestora rezultată din studiul făcut de Boşcaiu.

Metodologia de lucru pentru determinarea florei

S-au executat deplasări în teren (2 deplasări a câte două zile fiecare) surprinzându-se în

anteză majoritatea plantelor care apar în sezonul estival. La fiecare deplasare s-a parcurs traseul

pe care se va desfăşura viitorul proiect, notându-se de fiecare dată orice specie vegetală întâlnită.

Pentru plantele a căror determinare nu a fost posibilă în teren a fost recoltat câte un exemplar

care s-a determinat ulterior, în laborator (cu ajutorul determinatoarelor seriei Flora R.P.R. –

R.S.R., respectiv Flora ilustrată a României). Rezultatele au fost apoi comparate cu tabelul

floristic obţinut din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, precum şi

utilizate pentru a vedea prezenţa unor taxoni cuprinşi în Cartea Roşie.




52

În tabelul 22 sunt prezentate comparativ speciile floristice inventariate ca fiind posibil

prezente în zona de contrucţie (conspect din studiul făcut de Boşcaiu) şi cele regăsite prin

observaţiile şi determinările făcute în teren.

Tabel 22: Lista cu speciile floristice potenţial prezente în zona de realizare a proiectului

Nr.

Crt.

Denumire specie florisitica

citata in Boscaiu Prezenta in

perimetrul

constructiei

Citata in Cartea

rosie a plantelor

vasculare din

Romania

Zona 1 Zona2

1 Huperzia selago DA

2 Lycopodium clavatum DA

3 Phegopteris connectilis DA

4 Gymnocarpium dryopteris.

5 Blechnum spicant

6 Asplenium septentrionale.

7 Asplenium trichomanes

8 Asplenium viride DA

9 Athyrium filix-femina

10 Athyrium distentifolium

11 Polystichum lonchitis

12 Polysticum aculeatum

13 Dryopteris filix-mas

14 Dryopteris dilatata

15 Polypodium vulgare DA

16 Abies alba

17 Picea abies DA

18 Juniperus communis

19 Juniperus sibirica DA

19 Salix silesianca

20 Salix caprea

21 Populus tremula

22 Betula pendula

23 Fagus sylvatica

24 Ulmus glabra

25 Urtica dioica DA DA

26 Thesium alpinum

27 Rumex acetosella DA DA




53

28 Rumex arifolius

29 Rumex acetosa DA

30 Rumex alpinus

31 Rumex pulcher

32 Atriplex patula

33 Moehringhia trinervia

34 Stellaria nemorum DA

35 Stellaria graminea

36 Sagina procumbens

37 Spergularia rubra

38 Lynchis flos-cuculi DA

39 Silene pusilla DA

40 Silene heuffelii

41 Dianthus trifasciculatus DA

42 Isopyrum thalictroides DA

43 Actaea spicata

44 Aconitum moldavicum

45 Aconitum toxicum

46 Anemone nemorosa

47 Pulsatila alba

48 Ranunculus montanus

49 Rancunulus platanifolius

50 Thalictrum aquilgifolium

51 Cardamine glanduligera DA

52 Cardamine opizii

53 Cardamine impatiens

54 Cardaminopsis arenosa

55 Capsella bursa-pastoris DA

56 Sempervivum montanum

57 Sedum sexangulare DA

58 Saxifraga stellaris

59 Saxifraga heucherifola DA

60

Chrysosplenium

alternifolium

61 Sorbus aucuparia DA

62 Rubus idaeus

63 Rubus hirtus

64 Potentilla micrantha

65 Potential ternata DA




54

66 Alchemilla xanthochlora

67 Geum montanum DA DA

68 Geum rivale DA

69 Geum urbanum

70 Callitriche palustris DA

71 Acer platanoides

72 Acer pseudoplatanus

73 Impatients noli-tangere

74 Hyperycum maculatum DA

75 Viola dacica

76 Viola declinata

77 Daphne mezereum

78 Epilobium nutans

79 Epilobium angustifolium

80 Sanicula europaea

81 Chaerophyllum hirstum

82 Ligusticum muttelina

83 Moneses uniflora

84 Vaccinium myrtillus DA

85 Vaccinium vitis-idaea DA

86 Soldanella major DA

87 Primula elatior

88 Primula culumnae

89 Fraxinus ornus

90 Fraxinus excelsior

91 Myosotios sylvatica DA

92 Pulmonaria rubra

93 Symphytum cordatum

94 Lamium galeobdolon

95 Galeopsis ladanum

96 Stachys sylvatica

97 Thymus balcanus DA

98 Atropa bella-donna

99 Veronica officinalis

100 Veronica latifolia DA

101 Veronica serpyllifolia

102 Plantago major DA

103 Plantago lanceolata DA




55

104 Plantago atrata

105 Gallium odoratum

106 Sambucus racemosa

107 Cephalaria pilosa

108 Knautica dipsacifolia

109 Campanula abietina DA

110 Symphyandra wanneri

111 Adenostyles alliariae

112 Anntenaria dioica DA

113 Gnaphalium sylvaticum

114 Achillea stricta

115 Achillea distans DA

116

Chrysanthemum

rotundifolium

117 Homogyne alpina

118 Doronicum austriacum

119 Carlina acaulis DA

120 Carduus personata

121 Cirsium arvense

122 Cirsium candelabrum

123 Aposeris foefida

124 Hypochoeris uniflora

125 Prenanthes purpurea

126 Hieracium auriculare

127 Hieracium aurantiacum DA

128 Hieracium murarum

129 Phleum alpinum

130 Agrostis rupestris DA DA

131 Calamagrostis arundinacea

132 Deschampsia flexuosa DA

133 Deschampsia caespitosa DA

134 Poa annua DA

135 Poa supina

136 Poa nemoralis

137 Poa trivialis

138 Festuca drymeia DA

139 Festuca gigantea

140 Festuca supina DA DA

141 Carex pallescens




56

142 Juncus tenuis DA

143 Luzula luzuloides

144 Luzula silvatica

145 Luzula spicata

146 Luzula campestris DA DA

147 Luzula multiflora

148 Paris quadriflora

149 Gymnadenia conopea

150 Leucorchis albida DA

151 Orchis coriophora DA

152 Orchis morio

153 Orchis ustulata

154 Dactylorchis cordigera DA

Din totalul speciilor floristice citate de Boşcaiu un număr de 40 au fost regăsite pe

amplasamentul proiectului, în zona 2. Cele mai multe specii floristice au fost observate în

subzona 2. În zona 1 de amplasare a proiectului s-au găsit 11 specii din lista floristică citată mai

sus.

De asemenea în lista prezentată în tabelul 22 există 4 specii care se regăsesc în Cartea

roşie a plantelor vasculare din România, însă acestea nu au fost întâlnite pe traseul construcţiilor

proiectului.

Cele două specii de plante citate în fişa sitului: 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle

popii) şi 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului) nu se regăsesc în lista speciilor de plante din

cartea lui Boşcaiu ca fiind prezente în zona de implementare a proiectului şi nici nu au fost

observate fizic.

Prezenţa habitatelor din “Manualul habiatelor din România” în subzona 2 într-un procent

destul de mare şi respectiv prezenţa a numeroase specii floristice în aceeaşi zonă s-a ajuns la

concluzia că impactul construcţiei ar putea fi ridicat în această subzonă în absenţa unor măsuri

speciale. Prezentarea măsurilor se va face la subcapitolul “Măsuri de diminuare a impactului”.

În figura 6 este prezentată schematic distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru

telescaun Vâlsan – 4 locuri.




57

Fig. 6 distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru telescaun Vâlsan – 4 locuri

4.4.2.3.Faună

În platoul subalpin al Muntelui Mic pot fi întâlnite animale vertebrate mari în episod

pasager, deoarece nici o specie din din acestea nu are habitat în această zonă şi implicit în zona

de implementare a proiectului. Conform Ocolului Silvic experimental Caransebeş speciile de

vânat, cum ar fi: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis Lupus), râsul (Lynx lynx), mistreţul (Sus

scrofa), cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus epreolus) habitează în fondul

forestier, în pajiştea subalpină fiind doar în tranzit. Dintre mamiferele mari specii citate în

“Cartea roşie a vertebratelor” sunt: lupul şi râsul, care sunt şi mamiferele citate în fişa sitului. În

aceeaşi carte este citat şi amfibianul Bombina variegata. În timpul observaţiilor din teren aceasta

nu a fost identificată.

In cele ce urmează se prezintă scurte informaţii despre cele trei specii:

Lupul - specie vulnerabilă, biotop: pădurile compacte din zonele de munte, se

împerechează în februarie-martie.

Râsul – specie vulnerabilă, biotop: păduri în special cele de la înălţime unde există şi

Cervus elaphus. Se împerechează în martie aprilie.

Buhaiul de baltă cu burta galbenă (bombina variegata) – specie aproape ameninţată,

biotop: băltiri, înmlăştiniri, suportă şi habitate antropizate. Perioada de reproducere din

martie – aprilie până în august.




58

În platoul subalpin ar putea avea habitat alte mamifere (micromamifere).

De semenea dacă ne raportăm la lista vertebratelor din OUG 57/2007 ar fi posibil ca în

zona de interes a proiectului să se regăsească Podarcis Muralis (şopârla de zid) în zona stăncărie

(grohotiş) din subzona 2 şi triton cu creastă (Triturus cristatus) în zonele înmlăştinite. În timpul

observaţiilor pe teren aceste specii nu au fost întâlnite.

Ţinând cont de faptul că situl este SCI şi că majoritatea speciilor de animale nu au habitat

în zona proiectului, precum şi faptul că acestea au posibilitatea de a se deplasa, se consideră că

impactul asupra faunei este redus.

4.4.3 Specii locale de plante cu importanţă economică

Dintre speciile cu importanţă economică, din observaţiile în teren a rezultat că în zona de

interes a proiectului, s-au regăsit afinul, localizat în subzona 2 şi unele graminee de pajişte

(edificatori ai pajuştilor).

4.4.4. Rute de migrare

În zona Muntele Mic nu se cunoaşte a fi rute de migrare a păsărilor. În eventualitatea în

care există totuşi specii care migrează în acest perimetru trebuie subliniat faptul că înălţimea

stâlpilor de telescaun nu afectează acest proces. Pentru o mai bună siguranţă stâlpii vor fi vopsiţi

în culoare maro realizându-se astfel vizibilitatea acestora pentru păsări şi totodată încadrarea în

peisaj.

4.4.5. Informaţii despre speciile locale de ciuperci

Platoul subalpin de pe Muntele Mic nu reprezintă o zonă în care se găsesc specii

valoroase de ciuperci, ce ar putea fi recoltate în mod curent (tradiţional consumate).

4.4.6. Sinteza observaţiilor şi determinărilor efectuate

În concluzie în zona 1 a proiectului nu au fost observate tipuri de habitate din fişa sitului

ROSCI0126 Munţii Ţarcu, habitate citate în literatura de specialitate, specii floristice sau

faunistice cuprinse în Cartea roşie a plamntelor vasculare din România şi respectiv Cartea roşie a

vertebratelor, specii de ciuperci sau rute de migrare.

În zona 2 de realizare a proiectului, de fapt în subzona 2, au fost observate următoarele:

Tipuri de habitate din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu: – 3220 - Vegetaţie herbacee

de pe malurile râurilor montane, 4060 – Tufărişuri alpine şi boreale şi 6430 – Comunităţi

de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin.

habitate citate în literatura de specialitate: R3108 - Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr

pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium




59

myrtillus), R3604 - Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla

ternata, R3703 - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium

waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. Transilvanicum, R5410 - Mlaştini sud-est

carpatice, mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum.

Specii de plante din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu: - NU

Specii floristice din literatura de specialitate: 40 în zona 2 (cu precădere în subzona 2) şi

11 în zona 1.

Specii de mamifere din fişa sitului: în zonă acestea trec doar în pasaj

Specii de mamifere din literatura de specialitate: în zonă acestea trec doar în pasaj

Specii de amfibieni şi reptile din fişa sitului: NU, dar mediu este un potenţial habitat

pentru acestea

Specii de peşti din fişa sitului: nu face obiectul

Specii de vertebrate din literatura de specialitate: în această zonă ar avea un posibil

habitat două specii: podarcis muralis şi triturus cristatus.

4.4.7 Impactul prognozat

În timpul realizării proiectului şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu se aduc

modificări ale suprafeţelor păduri, mlaştini sau zone umede. Deşi în subzona 2 au fost

identificare pârâuri şi înmlăştiniri nu se aduc modificări ale acestora deoarece pentru această

zoză au fost luate măsuri speciale de contrucţie.

Subzona 2 este singura din tot perimetrul de realizare a proiectului în care se găsesc

habitate, specii floristice şi faunistice, aşa cum a fost prezentat la capitolele dedicate acestora.

Impactul pe care l-ar avea construcţiile în această zonă ar putea fi mare dacă nu ar fi luate măsuri

de realizare a construcţiilor în condiţii de siguranţă.


Subzona 2 reprezintă treimea din mijlocul traseului telescaunului. Este zona în care s-au

întâlnit habitate şi specii floristice cuprinse în fişa sitului, în lista speciilor floristice a lui Boşcaiu

şi respectiv în “Manualul habitatelor din România”. Au fost identificate posibile habitate şi

pentru specii cuprinse în Cartea roşie a vertebratelor din România – bombina variegata. Din

aceste motive ca principală măsură de reducere a impactului va consta în organizarea de şantier

şi modalitatea de construcţie conform indicaţiilor de mai jos:

În această subzonă nu pot circula utilaje motorizate.

Realizarea fundaţiilor se va face prin săpături manual, iar transportul muncitorilor

se va realiza pe jos.




60

Lângă locul fiecărei fundaţii se va amplasa cu ajutorul elicopterului un container

pentru resturile de pământ ce urmează a fi excavat.

Fundaţia din beton se toarnă cu benă din elicopter, iar buloanele se implantează în

beton.

Stâlpii sunt transportaţi şi fixaţi cu ajutorul elicopterului.

Containerele cu resturi de pământ se transportă în afara subzonei 2 tot cu ajutorul

elicopterului, de aici urmând a fi transportate la baza muntelui, în cazul în care nu

este nevoie de pământ suplimentar pentru realizarea nivelării în zona 1.

O altă modalitate de reducere a impactului asupra speciilor şi habitatelor din această zonă

este aceea ca pe perioada funcţionării obiectivului turiştii care viziteză staţiunea vara să fie

informaţi asupra importanţei acestei subzone şi conştientizaţi să o păstreze intactă.

Cum majoritatea activităţilor pentru care Muntele Mic este o staţiune atractivă din punct

de vedere turistic, se desfăşoară în perioada de iarnă nu există pericolul ca în perioada de

funcţionare subzona 2 să fie alterată.

4.4.9. Concluzii

În condiţiile respectării măsurilor prezentate în prezentul studiu de evaluare, impactul

prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în perioada de funcţionare şi construcţie,

este minim.

4.5. Peisajul

Prin realizarea proiectului nu se aduc modificări asupra fondului forestier.

Instalaţiile de telescaun nu vor deranja mai mult privirea decât stâlpii de înaltă

tensiune care există pe tot teritoriul României. Prin implementarea proiectului de faţă nu se aduc

modificări substanţiale peisajului, din contră se poate afirma că acestea sunt minore. Prin

măsurile propuse pe întreg cuprinsul proiectului construcţia şi finisajele construcţiilor vor face ca

acestea să se integreze în mediul natural şi respectiv în peisaj.

4.6. Mediul social şi economic

D.p.d.v. economic zona studiată este axată pe turism. În zonă se mai practică şi păşunatul

pe perioada verii. Pentru locuitorii din comunele şi satele limitrofe activitatea de turism rămâne

singura alternativă valabilă de existenţă în condiţiile în care rata şomajului a crescut alarmant.

Deci implementarea proiectului ar avea un impact economic pozitiv. Din acest motiv practicarea

turismului în zonă este vital. Deoarece zona Staţiunea Muntele Mic este o zonă cu un bun

potenţial turistic, care poate aduce venituri locuitorilor din zonă, ar trebui luată în considerare

cuprinderea ei, de către administrţia sitului Natura 2000, ca zonă de dezvoltare durabilă în Planul

de Management al ariei naturale protejate.




61

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Analiza principalelor alternative avute în vedere, referitoare la locaţia amplasării

proiectului, precum şi la variantele de construcţie au fost tratate la capitolele respective

indicându-se motivele pentru care s-a ales varianta descrisă pe larg în prezentul studiu.

Deoarece motivele alegerii locaţiei au fost elocvente nu s-a realizat un studiu referitor la

prezenţa sau absenţa habitatelor, a speciilor floristice şi faunistice si pentru cealaltă alternativă.

Ţinând cont de apropierea fizică dintre cele două trasee posibilitatea ca diferenţa să fie

semnificativă este mică. Ceea ce ar fi putut fi diferit ar fi fost repartiţia teritorială a acestora,

impunându-se probabil alte măsuri de realizare a şantierului şi lucrărilor de construcţie.

Din fericire, pentru traseul studiat, deci conţine specii floristice şi habitate variate, acestea

au fost relativ grupate şi s-a putut alege o variantă de evitare a impactului negativ asupra lor.

6. Monitorizarea

În perioada de funcţionare nu este necesară monitorizarea mediului majoritatea

activităţilor se desfăşoară în perioada de iarnă iar d.p.d.v. al biodiversităţii în această perioadă

nu sunt afectate componentele ei – cu precădere speciile floristice şi habitatele, ele fiind

acoperite de stratul de zăpadă care le protejeajă.

D.p.d.v al celorlalţi poluanţi aceştia nu au un impact asupra mediului.

7. Situaţii de risc

Ţinând cont de specificul locaţiei singurii factori de risc care ar putea fi luaţi în

considerare ar fi cei naturali. Zona de staţiune Muntele Mic nu este cunoscută ca fiind zonă cu

riscuri naturale.

8. Documente anexe

Plan de încadrare în zonă

Planşă distribuţia habitatelor şi a speciilor floristice pentru telescaun Vâlsan – 4

locuri

Adresă ocolul Silvic experimental Caransebeş

Concluzia finală este aceea că în condiţile respectării măsurilor prezentate în prezentul

studiu de evaluare, impactul prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în

perioada de funcţionare şi construcţie, este minim.




62

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/REGISTRU-

NATIONAL.pdf

2 http://www.caransebes.ro/turism/muntelemic/istoric.htm

3 Certificat de urbanism nr. 9/23.02.2010

4 Stas 6054/4997 – stas zonă de îngheţ

5 Studiu geotehnic, realizat de SC GEOSOFT-PROIECT SRL

6 OUG 57/2007

7 Ordin 1964/2007

8 Lege 5/2000

9 STAS 12574/1987 – Aer în zone protejate

10 Ordin 462/1993

11 Ordin 592/2005

12 http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/tarcu_muntele_mic-48

13 Petre Coteţ, Geomorfologia României, 1973

14 Vasile Mutihac, Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, 1990

15 Colectiv, Geografia României, Editura Academiei, 1987

16 Gafta, D., Mountford, O., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România, Risoprint, Cluj-Napoca.

17 Boşcaiu, N., 1971 – Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Edit. Academiei

R.S.R., Bucureşti.

18 Victor Ciochia, Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984

19 Gheorghe Dihoru, Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Editura academiei,

2009

20 Cartea roşie a vertebratelor din România

21 Doniţă, Manualul habitatelor din România

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/REGISTRU-NATIONAL.pdf

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/REGISTRU-NATIONAL.pdf

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/tarcu_muntele_mic-48

parcare, zonĂ servicii, clĂdire panoramicĂ muntele mic” cs/reglementari... · sistemul de...

Documents