Stopul cardiac este principala cauza de deces, iar in afara spitalului rata de supravietuire este de 1­5 %. Vic­timele unui SCR au nevoie de ma­nevre de resuscitare în cel mai scurt

timp posibil, șansa de supraviețuire scăzând cu 10­15 % cu fiecare minut ce trece fără in­stituirea acestora.

Încă din 1957, cartea lui Safar „ABC of resuscitation” a fost principalul ghid utilizat în medicina de urgență până în 2005 când au apărut noile ghiduri de resuscitare ERC. Con­ceptul de „lanț al supraviețuirii” reprezintă pașii vitali care trebuie urmați pentru reușită (figura 1).

Jurnalul medical de Bucovina, vol. IV, nr. 2, 2018

Pagina asistentului medical

DEFIBRILATORUL EXTERN AUTOMAT.DIFERENȚA DINTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE

Lăcrămioara Popescul

Serviciul de Județean de Ambulanță Suceava

1

* Adresă corespondență autor: Lăcrămioara Popescul, As. Med., Serviciul de Județean de Ambulanță Suceava, E­mail: lacrapopescul@yahoo.com

Rezumat

Acordarea primului ajutor în cazul unui stop cardio­respirator presupune recunoașterea pre­coce și inițierea manevrelor de resuscitare cât mai repede și cât mai corect. În același timp, ac­cesul la un defibrilator extern automat și utilizarea acestuia în cunoștință de cauză, crește semnificativ șansa de supraviețuire a victimei. Statistic vorbind suntem printre codașii Europei la acordarea primului ajutor, iar în multe zone de la apelul la 112 până la sosirea salvatorilor timpul scurs este mai mare de 15 minute. Drept urmare, instruirea populației începând încă din școli este esențială. Basic Life Support este reprezentat de un ansamblu de manevre executate pe un pacient inconștient care nu respiră. Aceste manevre și defibrilarea executate în primele 2­3 minute după instalarea SCR crește rata de supraviețuire cu cel puțin 60%. E important de în­țeles că în situațiile limită inițierea acestora reprezintă o obligație morală și legală iar utiliza­rea fără frică a unui DEA face diferența dintre viață și moarte.Cuvinte­cheie: resuscitare, defibrilator extern automat, BLS.

Summary

First aid in case of cardiac arrest means preliminary recognition and start CPR (cardiopulmo­nary resuscitation) as fast as possible. Chance of survival significantly increases if you have a defibrillator at hand. Statistically speaking Romania is at the bottom of the curve when talking about first aid. Furthermore, in many areas, the time elapsed from the emergency call 112 to the arrival of the ambulance crew is higher than 15 minutes. Consequently, proper training needs to begin from early school days. Basic Life Support is represented by a set of maneuvers made on an unconscious patient that does not breathe. Chance of survival increases by 60% if first aid and defibrillation are given in the first 2­3 minutes. It is important to understand that in case of emergency it is a moral and legal obligation to do so, also the use of a DEA can make the difference between life and death.Key­words: first aid, BLS, DEA.

Prima verigă a acestui lanț o reprezintă re­cunoașterea imediată a urgenței și apelul la 112: victima aflată în stare de inconștiență (nu răspunde la stimuli verbali sau dureroși) și ca­re nu respiră (se verifică respirația 10 secunde prin metoda PAS ­ privim mișcările toracelui, ascultăm zgomotele, simțim fluxul aerului la nivelul obrazului, victima fiind în poziție de decubit dorsal cu capul în hiperextensie) se declară a fi în stop cardiorespirator. Imediat se solicită ajutor și se trece la veriga doi: com­presii toracice +/­ respirații salvatoare (se vor executa 30 de compresii pe mijlocul sternului cu o rata de 100­120/minut urmate de 2 respi­rații). Victimele au nevoie de resuscitare în cel mai scurt timp posibil aceasta asigurând un debit cardiac mic dar esențial către inimă și creier. Compresiile toracice sunt foarte impor­tante mai ales dacă nu există un defibrilator u­tilizabil în următoarele 5 minute.

La adult cel mai frecvent ritm al stopului cardiac este fibrilația ventriculară (FV). Fă­când referință la cazurile din afara spitalului, unde nu există o echipă specializată și nici a­paratura, manevrele de resuscitare instituite cât mai precoce reprezintă o forma de prim a­jutor care poate salva vieți. Leziunile cerebra­le pot apărea în circa șase minute în absența oxigenului iar șansele de supraviețuire sunt aproape nule dacă circulația este întreruptă mai mult de 8 minute. Așadar prin efectuarea compresiilor toracice preluăm funcția de pompă a inimii asigurând un transport de o­xigen minim, dar esențial către organele vi­tale.

Defibrilarea externă automată, a treia veri­gă din lanțul supraviețuirii dă cea mai mare șansă de reușită, mai ales dacă poate fi apli­cată cât mai precoce.

Din 1947, de când a fost folosită pentru prima dată defibrilarea pe un copil de către Claude Beck, profesor de chirurgie cardiacă (SUA) și pâna în zilele noastre, defibrilatorul a suferit transformări menite să­l facă utiliza­

bil în spațiul și timpul necesar intervenției cu randament maxim și mai ales de către per­soane care nu au neapărat studii medicale. Astfel, dispozitivele care utilizau curentul al­ternativ de la prize au devenit transportabile și ușor de amplasat acolo unde se preconizează a fi necesare, putând fi accesate de persoane la­ice care urmează instrucțiunile vocale ale apa­ratului (figura 2).

Pentru a întelege necesitatea utilizării defi­brilatorului și de ce este atât de important ac­cesul cât mai rapid chiar în locuri publice la un aparat, trebuie să știm rolul acestuia. Nu este un aparat care „pornește” inima ci mai degrabă unul care dă „restart”. După cum am spus cel mai frecvent ritm al SCR este FV (figura 3).

În mod normal nodulul sino­atrial descarcă energia electrică care se transmite prin fasci­culul Hiss și rețeaua Purkinje determinând contracțiile atrio­ventriculare și circulația sân­gelui. În SCR, în cazul FV, energia se des­carcă haotic provocând contracții musculare de fibrilație care nu sunt eficiente în pompa­rea sângelui. Aplicarea șocului electric al defi­brilatorului oprește activitatea electrică haoti­că a inimii pentru a da posibilitatea nodului SA să­și reia activitatea corect. Așadar, chiar dacă nu toate ritmurile SCR sunt defibrilabile, este de dorit existenta în cât mai multe și ac­cesibile locuri a unui DEA precum și a per­

2

Jurnalul medical de Bucovina, vol. IV, nr. 2, 2018

Figura 1. Lanțul supraviețuirii.

Figura 2. Defribilator extern automat.

soanelor care au curajul, dacă putem spune a­șa, și o minimă cunoștință, să îl folosească. Se deschide aparatul care va începe să vor­bească indicând pașii de urmat (figura 4). Nici o altă mișcare nu va fi posibilă până nu exe­cutăm corect manevra cerută anterior.

Se atașează patch­urile pe care sunt dese­nate zonele unde trebuie aplicate (figura 5). Aparatul va analiza ritmul. Este setat să recu­noască ritmurile șocabile (fibrilație ventricu­lară/tahicardie ventriculară) și să indice nece­

sitatea administrării șocului, dar nu va elibera energia singur. Deci va trebui apăsat butonul pentru șoc asigurându­se că nimeni nu atinge victima (figura 6).

Imediat după administrare se reiau compre­siile toracice 30/2.

Resuscitarea cardio­pulmonară de bază es­te o obligație morală și legală a tuturor cetățe­nilor. În momentul de față, în marile orașe și nu numai, în aeroporturi, în mall­uri, în gări și cinematografe există defibrilatoare automate,

3

Jurnalul medical de Bucovina, vol. IV, nr. 2, 2018

Figura 3. Fibrilație ventriculară cu unde mici, mari și tahicardie ventriculară.

Figura. 4. Tipul de DEA.

Figura 5. Modul de aplicare al electrozilor.

Figura 6. Pentru șoc nimeni nu atinge victima.

4

Jurnalul medical de Bucovina, vol. IV, nr. 2, 2018

uneori însoțite chiar de protocolul de utilizare.Atunci când se efectuează apel la 112, iar

când apelantul descrie un stop cardiorespira­tor, operatorii sunt instruiți în a da indicații pentru instituirea cât mai rapid a manevrelor de resuscitare pentru a nu se pierde timp până la sosirea ajutorului calificat. Și dacă tot sun­tem în era tehnologiei iar DEA face diferența dintre viață și moarte, în țările dezvoltate au apărut drone defibrilator care pot ajunge lângă pacient în cel mai scurt timp.

Recunoașterea stopului cardio­respirator, începerea manevrelor de resuscitare de bază, accesul la un defibrilator cât mai rapid și fo­losirea acestuia cresc șansele de supraviețuire. Și să nu uităm că victime putem fi chiar noi sau cineva drag nouă și deci să acționăm ca atare.

Bibliografie

1 Protocoale și ghiduri în medicina de urgență, 2015;

2 Resuscitarea Cardiopulmonară de bază și avansată, 2012.

Figura 7. Locul unde este montat sau semnalizat în locuri publice.

Figura 8. Drone defibrilator.

Copyright: © 2018 Jurnalul Medical de Bucovina. Acesta este un articol cu acces liber distribuit de www.jmbucovina.ro cu permisiunea nerestricționată pentru utilizarea, distribuția și reproducerea pe orice mediu, cu condiția ca autorul original și sursa să fie creditate.