ttrraaddiittiiee ssii aaccttuuaalliittaattee

C M Y K

CCoorrbbii,, ,,

TOAMNA NUMĂRĂMBOBOCII...în şcoli şi grădiniţe!

Drum şi podreabilitate

dupăinundaţii

pag. 2

Gânduri la început de an şcolar

Începutul unui nou an şcolar, dincolo de momentulfestiv şi al bucuriei, că o noua generaţie de şcolaripăşeste pentru prima dată pragul şcolii, ne reaminteştecă a sosit momentul să urcăm înca o treaptă sprematuritate, spre cunoaştere. Învaţătura este mijloculprin care putem atinge cunoaşterea şi pentru a realizaacest lucru trebuie depuse eforturi deopotrivă de elevişi profesori, dar cu sprijinul părinţilor şi a întregiisocietăţi.

Mihai UngurenuşPrimarul comunei Corbi

Citiţi în pag. 5.

�� Anul I �� Nr. 5 �� August 2011

pag. 4

Zile de Poezie la CorbiZile de Poezie la Corbi

pag. 5-6

august 2011

Administraţia publică din perspectivaConstituţiei din 1991 şi a Legii nr. 69/1991

Constituţia României (art. 119) statueazâprincipiile de bază privind modul de constituireşi funcţionare a administraţiei publice locale:“Administraţia publică locală din unitaţileadministrativ-teritoriale se întemeiază peprincipiul autonomiei locale şi pe cel aldescentralizării serviciilor publice“. În aceeaşiordine de idei, art. 20 din Constituţie stabileştecă “Autorităţile administraţiei publice localesunt consiliile locale alese şi primarii aleşiconform legii”. Ele “funcţioneaza ca autorităţiadministrative, autonome şi rezolvă treburilepublice din comune şi oraşe”.

În vederea realizării serviciilor publice deinteres judeţean, coordonarea consiliilorcomunale şi orăşeneşti se face în conformitatecu art. 121 din Constituţie prin “Consiliuljudeţean”, care este de asemenea un organ ales.Serviciile publice de interes orăşenesc şijudeţean coordonate de consiliile orăşeneşti sirespectiv judeţene sunt: serviciile de transportorăşenesc şi judeţean, salubritatea, alimentareacu apă şi căldura, precum şi diferitele serviciiprestate către cetăţeni şi persoane juridice caurmare a solicitarii individuale ale acestora.Aceste servicii sunt cu totul altele decat celecoordonate de prefect, ca reprezentant alGuvernului în plan local. Prefectul, potrivit art.122 din Constituţie, coordonează în principalserviciile publice descentralizate aleministerelor şi ale celorlalte organe centrale dinunităţile administrativ-teritoriale.

În baza principiului separaţiei puterilor înstat, puterea executivă se regăseşte în plan localîn persoana prefectului, ca reprezentant alGuvernului în activitatea autoritaţiloradministraţiei publice alese în unităţileadministrativ-teritoriale (consiliile judeţene,consiliile locale şi primării), precum şiserviciile de specialitate ale ministerelor sau alealtor autorităţi centrale organizate în unitaţile

administrativ teritoriale; aceste “ serviciipublice de specialitate” sunt organizate înjudeţe şi se află în subordinea directă aministerului de resort. Ele sunt conduse depersoane numite în funcţii de către ministrul deresort, cu avizul prefectului.

Cum se constituieadministraţia publicălocală

Legea administraţiei publice locale, Legeanr. 69/1991, reprezintă pentru colectivităţilelocale legea de bază, “Constituţia” acestora.Potrivit acestei legi, prin “colectivitate locală”se înţelege totalitatea cetăţenilor din unitateaadministrativ-teritorială respectivă: comunele,oraşele şi judeţele sunt persoane juridice.

Trei sunt principiile constituţtionale care staula baza constituirii şi funcţionarii administraţieipublice locale: eligibilitatea autorităţilor,autonomia locală şi descentralizarea serviciilorpublice.

Autorităţile administraţiei publice localesunt: consiliile locale (pentru comune şi oraşe)şi consiliile judeţene; ambele categorii deconsilii sunt autorităţi deliberative. Primariisunt autorităţi executive.

Consiliile locale sau autorităţile deliberativesunt compuse din consilieri aleşi prin votuniversal, egal, secret şi liber exprimat, încondiţiile stabilite de Legea privind alegerilelocale. Numărul membrilor fiecărui consiliulocal sau judeţean se stabileşte prin ordin alprefectului, în funcţie de numărul de locuitori aicomunei, oraşului sau judeţului. Constituireaconsiliilor locale şi judeţene se face în termende 20 de zile de la data alegerilor, ca urmare aconvocării făcute de prefect.

Spre exemplu, constituirea autorităţiideliberative la nivelul Consiliului Local alComunei Corbi urmează procedurile stabilite înRegulamentul de funcţionare al ConsiliuluiLocal, conceput în spiritul Legii privindadministraţia publică locală; prefectul convoacăConsiliul Local al comunei Corbi şi Primarulales într-o şedinţă de constituire în termen de 20de zile de la data alegerilor.

În şedinţa de constituire, secretarul comuneiprezintă celui mai în vârstă consilier dosareletuturor consilierilor, inclusiv cele alesupleanţilor de pe liste, primite de la comisiaelectorală. Pentru validarea mandatelor deconsilier se alege o comisie de validare, formatădin trei membri, care va reflecta configuraţiaconsiliului local. Această comisie de validareeste aleasă pe intreaga durată a mandatuluiconsiliului local şi se întruneşte ori de câte orieste necesar. Consiliul local este legal constituitdacă s-au validat mandatele a cel puţin douătreimi din numărul membrilor. În acestecondiţii, Consiliul Local este legal constituit şiîşi alege un preşedinte de şedinţă care preiaconducerea lucrărilor. După ce aceste proceduriau fost îndeplinite, preşedintele de şedintăinvită Primarul comunei sa depună jurământulîn faţa consiliului. Urmează alegereaviceprimarului din rândul consilierilor locali, înbaza propunerilor acestora. Viceprimarul sealege prin vot secret dintre candidaţii care auobţinut cel puţin jumătate plus unu din numărulde voturi al consilierilor în funcţie prezenţi. Întoate Consiliile se aleg comisii de specialitate şili se organizează activitatea.

În cadrul Consiliului Local Corbifuncţionează urmatoarele comisii:

1. Comisia economică, buget – finanţe,urbanism, lucrări publice şi amenajareateritoriului, protecţia mediului, servicii sicomerţ;

2. Comisia pentru cultură, învăţământ,sănătate, protecţie socială, sport, mass-media şiculte;

3. Comisia juridică şi pentru administraţiepublică locală.

Comisiile de specialitate îşi aleg din rândulmembrilor lor câte un preşedinte şi un secretar.Preşedintele asigură reprezentarea acestuia înraporturile cu consiliul şi cu celelalte comisii.

Potrivit art. 59 din Legea nr. 69/1991 carestipulează că: “Primarul, viceprimarul,secretarul localităţii, împreună cu aparatulpropriu al consiliului constituie primărialocalităţii respective; instituţie publică cuactivitate permanentă care duce la îndeplinirehotarârile consiliului şi soluţioneazăproblemele curente ale colectivităţii locale încare functionează.”

Autorităţile administraţiei publice locale sealeg pentru o perioadă de patru ani.

Va urma

jr. Mihail MOISESCU

Scurt istoric al administraţieipublice în România (partea a doua)

În data de 4 august a fost depusă la Oficiul Judeţeande Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(O.J.P.D.R.P.) Argeş, cererea de finanţare pentruobiectul de investiţie „Refacere şi modernizare ainfrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010,în Comuna Corbi”. “Ploile abundente, căzute în 2010 auafectat drumul comunal 270 Corbi-Brăduleţ, pe o

lungime de 1 km şi podul peste râulDoamnei pe DC 270C sat Corbi – cătunPiuă. În acest cătun se găsesc aproximativ70 de familii”, a declarat primarul MihaiUngurenuş.

Grădiniţe şi şcoli în proces de modernizare

În această vară au fost finalizate lucrările dereabilitare la grădiniţa din satul Jgheaburi şisunt în curs de execuţie lucrarile de reabilitarea grădiniţei din satul Corbi, unde va fi montatăşi o centrală termică. Astfel, sistemul deîncălzire al grădiniţei va fi independent de celal şcolii. “De asemenea, au fost achiziţionate şiparţial montate, leagăne, tobogane şi alteasemenea obiecte pentru joaca în aer liber, latoate grădiniţele din comuna noastră. Au fost realizatelucrările de igienizare a tuturor şcolilor şi, nu în ultimul rând,a fost făcută aprovizionarea unităţilor de învăţământ cu

lemne; acestea au fost deja depozitate pentru a fi folosite laîncălzire în perioda rece a anului”, a mai spus primarulUngurenuş.

Drum şi pod reabilitate după inundaţii

Sfatul medicului

Giardioza Una dintre cele mai frecvente

probleme de sănătate cu care neconfruntăm în sezonul cald oreprezinta parazitozele intestinale.Întrucât calea de contaminare estefecal-orală, cel mai adesea suntafectaţi copii.

Giardioza, având ca şi agentetiologic parazitul Giardiaintestinalis, ocupă un loc fruntaş înrândul parazitozelor intestinale.

Ca simptome clinice, pacientulpoate prezenta: inapetenţă,iritabilitate, dureri abdominaledifuze, manifestări digestive de tipsindrom diareic acut, cu diareeapoasă sau diareea poate devenicronică, cu pierderea în greutate. Deasemenea, copii pot avea opredispoziţie alimentară pentrulactate şi dulcuri.

Perioada în care boala estetransmisibilă este perioada în caregazda, reprezentată de omul infectatsau animale ca: pisici, câini, castoriexcretă chisturi de giardia. Deci,mâinile murdare, alimentelenespălate, consumul de apă dinfântâni şi izvoare netestatebacteriologic şi parazitologic,reprezinta modalităţile de infestare.

Deoarece eliminarea chisturilor înscaun este episodică, diagnosticuleste mai dificil de realizat, necesitândcel puţin 3 eşantioane de materiifecale.

Tratamentul este medicamentospentru diagnosticul pozitiv, darpentru prevenirea recăderilor, foarteimportante sunt măsurile deprevenţie, ce includ spălarea mâinilorcât mai des, evitarea consumului defructe şi legume nespălate şi evitareaconsumului de apă din izvoarele carenu sunt controlate periodic.

Daniela DEACONU Medic specialist Medicina de

FamilieDispensar Comuna Corbi

august 2011

- Continuare din numărul 4 -

Reforma agrarăÎntre 14 şi 26 august 1864 a fost decretată

Legea Rurală pentru Împroprietărireaclăcaşilor. Prin proclamaţia sa „către săteniiclăcaşi”, Al. I. Cuza anunţa: „claca estedesfiinţată pentru de-a-pururea şi de astăzi voisunteţi proprietari liberi pe locurile supusestăpânirii voastre, de-acum ogoarele suntaverea voastră şi moşia copiiilor voştri, siliţi-văa îmbunătăţi şi înfrumuseţa vetrele satelorvoastre, faceţi-vă case bune şi îndestulătoare,înconjuraţi-le cu grădini şi pomi roditori,înzestraţi-vă satele cu aşezăminte folositoarevouă şi urmaşilor voştri”.

Legea rurală elibera pe ţărani de clacă, dijmaşi podvezi, desfiinţa monopolurile feudale de lasate şi hotăra plata unei despăgubiri anualecatre proprietari timp de cinsprezece ani, întrecincizeci şi unu lei şi treizeci şi şase parale şi osută treizeci şi trei lei, în funcţie de categoria încare se încadrau ţăranii împroprietăriţi. Legeaaloca pământ în raport de numărul vitelor demuncă. Văduve fară de copii şi săteni ce nuerau clăcaşi primeau numai loc de casă şigradină.

Pentru fiecare sat s-au format două comisiice urmau să împartă pământurile:

a) Proces verbal al Comisiei de Plasă denumărul şi categoria locuitorilor din comunaStăneşti, cu drept de a se împroprietări:

- Categoria I pentru patruzeci şi doi locuitori,cu câte patru boi a opt pogoane, şaptesprezeceprăjini, treizeci şi cinci stânjeni;

- Categoria II pentru şaptezeci şi nouălocuitori cu câte doi boi a cinci pogoane,şaptesprezece prăjini, cinci stânjeni.

- Categoria III pentru treizeci şi şaptelocuitori cu braţele a trei pogoane, nouă părăjinişi douazeci stânjeni.

- Pentru nouă caminaţi a cinci prăjini şi doistânjeni.

- Pentru două biserici treizeci şi patru depogoane.

Delegaţi I. Constantinescu, P.C. Zamfirescu,Nicolae Popa.

b) Proces verbal al inginerului delimitator alproprietatii satului din judeţului Muscel, venitîn comuna Stăneşti, operând cu comisia

ad-hoc, la alegerea locurilor locuitoreşti deacelea ale proprietăţii, a delimitat în felulurmător:

I. În vatra satului:1) Pentru 177 locuitori a treisute nouăzeci şi

opt stânjeni egal 54 pogoane, 8 prăjini, 30stânjeni.

2) Pentru şcoală, două biserici şi primărieegal un pogon, 3 prăjini, 42 stânjeni.

3) Locuri rezervate egal un pogon, 9 prăjini,42 stânjeni.

Total în vatra satului egal 56 pogoane, 22prăjini, 6 stânjeni.

II. Pământ de aratură, fâneaţă şi islaz.1) Pentru 42 locuitori cu patru boi egal 338

pogoane, 17 prăjini şi 17 stânjeni.2) Pentru 79 locuitori cu doi boi egal 451 de

pogoane, 7 prăjini şi 22 de stânjeni. 3) Pentru 37 locuitori cu braţele egal 125

pogoane, 11 prăjini şi 25 stânjeni. 4) Pentru două biserici egal 34 pogoane.

Prund 155 pogoane, 11 prăjini, 24 stânjeni.Locuri improductive egal 82 pogoane, 13

prăjini, 48 stânjeni.Total 1244 pogoane, 11 prăjini şi 34 stânjeni. Căpitan Niculcea.Potrivit hârtiilor întocmite, locurile ce s-au

atribuit sătenilor în proporţie de 2/3 dinîntinderea moşiei cuprindea: vatra satuluiStăneşti-Pârâieşti cu grădinile din dimprejurulcaselor, terenurile din Luncă, Cărbune, LivadaBălii, Pârloagele, cu partea de jos a Godeanuluipână la Fântâna lui Sâmpietru, Vlezea, Ciocul,partea de jos din Valea Lupului, denumită „ÎnIslaz”, precum şi locurile de cultură din zăvoiulRâului Doamnei. Buldurile, Valea Lupului,Coasta Morii şi Godeanu rămâneau caproprietate a statului, 1/3 din moşie. Urianu nua intrat în împroprietărire, aparţinea lui MihailRucăreanu, ca zestre a soţiei sale Elena, născutăBaldovin Postelnicul. Bănica Urianu despre

care s-a vorbit mai înainte a avut doua fiice,dintre care una, Ana, s-a căsătorit cu GheorgheBaldovin, proprietar în Pietroşani. Acestia auavut pe Elena, căsătorită cu Mihail Rucăreanudin Câmpulung, care primeăte ca zestre dinpartea soţiei sale trupul de moşie denumitUrianu din Stăneşti, precum şi un fiu GheorgheBaldovin, stăpân în Pietroşani. Acesta n-a fostcăsătorit. A adoptat o fată numită Zoe,căsătorită cu Octav Caleia, care devinemoştenitorul moşiei Pietroşani şi care eracunoscută de locuitori drept Caleoaia, una dincele mai straşnice zgripţuroaice de pe ValeaRâului Doamnei.

Legea Agrară prevedea că cei nemulţumiţiputeau face contestaţii la comitetul judeţean. La14 mai 1865 numiţii Moise Stuparu, NiţăBlană, Gheorghe Brezoianu, Mira Ion şiNicolae Bănica de pe proprietatea Urianu adomnului Mihail Rucăreanu au protestat laComitetul permanent fiindcă n-au fost trecuţipe lista de împroprietărire de către comisia deplasă. Au protestat pentru că unii clăcaşi auprimit loturi puţin productive în Vlezea, Cioc,Islaz,Valea Lupului.

Legea Rurală din 1864 a avut un caracterprogresist. C.C. Giurăscu o apreciaza astfel:„Legea rurală din1864 a însemnat un mare pasînainte, pe drumul ridicării ţărănimii, aşa cumceruseră revoluţionarii de la 1848 în programullor. De aceea, aceasta ţărănime a păstrat oamintire recunoscătoare lui Cuza, cel maipopuar dintre toţi domnii noştri de la Ştefan celMare încoace.”

Coaliţia marii burghezii cu moşierimea, prinreprezentanţii ei din familia Brătienilor,Rosettilor, Catargiilor, încearcă să stăvileascălupta maselor populare şi menţinerea mariiproprietăţi funciare cu rămaşiţele ei feudale.Plata despăgubirii, deşi eşalonată pe o perioadăde cinsprezece ani, a apăsat greu asupraţărănimii din Stăneşti. Mulţi locuitori cupământ puţin, lipsiţi de păşuni, se adresauarendaşului moşiei statului pentru pământ şipăşune.

Între anii 1870-1885 e cunoscut ca arendaş almoşiei Stăneşti, proprietate a statului,Constantin Popovici, venit de prin părţileSibiului.

G.G. U. / M.G.U.

Satul Stăneşti după 1864

2 august S-au împlinit 120 de de la naşterea

compozitorului Mihail JORA (1891-1971).Este creatorul baletului românesc contemporanmembru al Academiei Române (1955);

S-a născut Marcel IUREŞ, actor, fondatorulprimului teatru independent din România după1989 (născut în 1951);

3 august Au trecurt 50 de ani de la moartea

muzicologului şi folcloristului GeorgeBREAZUL, unul dintre întemeietoriiistoriografiei muzicale româneşti (1887-1961);

6 august S-a născut Cezar IVĂNESCU, poet,

director al editurii Junimea (născut în 1941);

7 august S-au împlinit 90 de ani de la moartea

poetului simbolist rus Alexandr BLOCK(1880-1921);

9 august S-au împlinit 140 de ani de la naşterea

prozatorului şi dramaturgului expresionist rusLeonid ANDREEV (1871-1919);

S-au împlinit 380 de ani de la naştereascriitorului John DRYDEN, consideratpărintele criticii literare engleze (1631-1700);

10 august S-au împlinit 90 de ani de la naşterea

criticului şi istoricului literar IonNEGOIŢESCU (1921-1993);

11 august 50 de ani de la moartea poetului şi

matematicianului Ion BARBU (Dan Barbilian)(1895-1961);

12 august Ziua Internaţională a Tineretului S-au împlinit 145 de ani de la naşterea

dramaturgului spaniol Jacinto BENAVENTE,(1866-1954), laureat al Premiului Nobel pentruLiteratură în anul 1922;

13 august Au trecut 55 de ani de la moartea lui Victor

PAPILIAN (1888-1956), medic, scriitor şiprofesor universitar român.

14 augustAu trecut 55 de ani de la moartea poetului şi

dramaturgului german Bertolt BRECHT,iniţiator al teatrului politic (1898-1956)

15 august Ziua Marinei Române S-au implinit 240 de ani de la naşterea

scriitorului romantic scoţian [Sir] WalterSCOTT, creatorul romanului istoric (1771-1832)

17 august Ştefan RUHA, violonist şi dirijor clujean -

80 de ani (17.08.1931)

18 august 80 de ani de la naşterea dramaturgului,

publicistului, prozatorului şi eseistului PaulANGHEL (18.08.1931-19.05.1995). A debutatla Cluj cu drama istorică „Săptămânapatimilor”.

19 august 130 de ani de la naşterea compozitorului,

violonistului, pianistului şi dirijorului GeorgeENESCU. Academician (1881-1955)

75 de ani de la moartea poetului spaniolFederico GARCÍA LORCA (1898-1936)

23 august Ziua Europeană de Comemorare a

Victimelor Stalinismului şi Nazismului 55 de ani de când începe să funcţioneze

Biblioteca Centrală de Stat (23.08.1956), astăziBiblioteca Naţională a României

27 augustZiua Naţională a Republicii Moldova 140 de ani de la naşterea scriitorului

american Theodore DREISER. (1871-1945)

30 august 200 de ani de la naşterea prozatorului

francez Théophile GAUTIER (1811-1872),pionier al şcolii naturaliste, cunoscut pentrumodul în care trata realitatea vieţii în operelesale.

Bibliotecar: prof. DanielaSTURZEANU

Calendar cultural. August

România are o cultură unică, fiind produsulgeografiei şi evoluţiei sale istorice distincte. Este

fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a treiregiuni: Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud-Est. Identitatea românească a fost formată pe un substratdin amestecul elementelor dacice şi romane, cu multe alteinfluenţe.

Sub raportul cunoaşterii, cultura nu se caracterizează laînceput prin diferenţierea de mai târziu a modurilor de apercepe lumea, ci prin unitatea lor sincretică. Constituireapatrimoniului valoric al culturii s-a făcut însă chiar petreptele sale primitive printr-un proces continuu dediferenţiere treptată în care discernământul critic alinteligenţei, în noianul de date ale experienţei nemijlocitea avut un rol hotărâtor în selecţia şi combinarea din ce înce mai complexă a reprezentărilor, impresiilor, percepţiilorîn funcţie de utilitatea, iar mai târziu şi de calităţile saleestetice. Cunoaşterea lumii şi cristalizarea acestorcunoaşteri în valori culturale presupune maturizareafacultăţilor de analiză şi a discernământului critic. Prinorganizarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre lume,prin confruntarea observaţiilor acumulate, prin stabilireanaturii raporturilor dintre lucruri s-a ajuns treptat laformarea unor noţiuni mai generale.

În dicţionarul enciclopedic român, cultura este definităca “ansamblul valorilor materiale şi spirituale create desocietatea omenească de-a lungul istoriei sale”. În altedefiniţii ale culturii predomină unghiul de vederesociologic.

Cultura modernă română a apărut şi s-a dezvoltat înultimii 250 de ani sub o puternică influenţă din partea

culturilor din Vestul Europei, în special cultura franceză şigermană. În plus, sub influenţa tradiţiei bizantine şislavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creştinortodox dintre popoarele latine.

Noţiunea de contemporaneitate implică o continuitatede idei, de aspiraţii şi idealuri umane care, aduce parţialtrecutul în prezent şi proiectează prezentul în viitor,cimentând legătura între generaţii. Căci dincolo detonalitatea specifică culturii, gândirii şi în esenţăspiritualităţii unei epoci legată de un anumit momentistoric si determinată de stadiul relaţiilor materiale îndezvoltarea societăţii unei epoci, legată de un anumitmoment istoric şi determinată de stadiul relaţiilormateriale în dezvoltarea societăţii “contemporaneitatea”are puternice aderenţe la patrimoniul general al cuceririlorde veacuri ale omenirii ce marchează procesul ei constantşi sigur.

Spiritul contemporaneităţii nu presupune numaicomunitatea spirituală cu precursorii noştrii de geniu.Există fără îndoială, astăzi, un specific propriu al culturii,caracterizat prin variate şi complexe planuri de acţiune.Sensul contemporaneităţii nu este nici limitativ, niciabstras realităţii în plină desfăşurare socială. În cadrulsocietăţii actuale, se pun bazele lumii viitoare şi, sub acestraport, procesul revoluţionar se dezvoltă.

O elementară datorie de conştiinţă este, în prezent,încordarea energiilor de pretutindeni, mobilizarea forţeloruriaşe pentru salvarea vieţii şi libertăţii popoarelor, pentru

asigurarea condiţiilor de existenţă civilizată, demnă şicreatoare de bunuri materiale şi de valori spirituale,preconizată în documentele de partid şi în iniţiativelepoliticii externe a ţării noastre. În această orientare,prezentul se întâlneşte cu viitorul, împlinirea obiectiveloretico-sociale ale contemporaneităţii reprezentând nunumai o investigare, dar şi o proiectare a voinţei actuale peecranul contururilor clare ale lumii de mâine. Asistămastăzi la o imensă desfăşurare de energii creatoare. În senslarg, conceptul de “cultură” include totalitatea elementelorde cunoştere şi valoare prezente într-o epocă şi într-uncadru social organizat, având o anumită stabilitate,asigurând continuitatea progresului societăţii şi fiindconcretizate în instituţii, gândirea ştiinţifică şi limbaj.

Este adevărat că “personalitatea” afirmată în societateamodernă, se caracterizează în primul rând prin ideea devaloare-fruct al culturii înaintate. Aşadar definind culturaca totalitatea valorilor materiale şi spirituale, care exprimăînsăşi procesul cunoaşterii, trebuie să constatăm că ea e o“categorie” sociologică ce oglindeşte un ansamblu defenomene sociale.

Prima jumătate a secolului al XX-lea este considerată cafiind epoca de aur a culturii româneşti şi este perioada cândaceasta a atins nivelul său maxim de afirmareinternaţională în armonie cu tendinţele culturale europene.

Pagină realizată de referent culturalClaudia ROTARU

august 2011

C M Y K

Şi anul acesta oameni de litere de pe diferitemeridiane culturale şi-au dat din nou întâlnire laCurtea de Argeş. Poeţii au fost încântaţi dejudeţul Argeş, care deţine un bogat patrimoniucultural şi uman.

Oamenii trebuie sǎ fie mereu aproape deculturǎ, dincolo de sǎrǎcie şi greutǎţile zilnice,deoarece fǎrǎ culturǎ popoarele ar putea pierii. Îndata de 10 iulie comuna Corbi a avut prilejul de agǎzdui poeţi din 30 de ţǎri, care au vizitatlocalitatea noastrǎ .

Au fost plǎcut impresionaţi de primirea fǎcută,într-o zona mirificǎ „Mănăstirea Corbii dePiatră”. Acolo, poeţii au fost întâmpinaţi de ungrup de fluieraşi ai Cǎminului Cultural Corbi carei-au încântat cu cântece şi portul popular local.Într-un peisaj superb şi timpul favorabil ce a ţinutcu musafirii localitǎţii noastre, aceştia au ascultatlegenda muzeului istoric rostită de domnulprimar Mihai Ungurenuş, au vizitat Mănǎstirea

rǎmânând profund impresionaţi de sculptura înpiatrǎ. La ieşirea din Mănǎstire copii cu fluiereleîn mînǎ au încîntat din nou grupul de poeţi. Aurmat vizitarea bibliotecii locale, a muzeului şi asǎlii de expoziţie unde poeţii şi-au povestitimpresiile despre poezia şi peisajele din zonaArgeşului.

Impresiile au fost pozitive, toţi oaspeţii fǎrǎexcepţie, lǎudând organizarea, ospitalitatea,poezia, bogǎţia locurilor şi oamenii .

Festivalul internaţional „Nopţi de Poezie” dela Curtea de Argeş se numǎrǎ printremanifestǎrile de gen, cu recunoaştere mondialǎ.Ca şi în anii precedenţi, manifestarea de la Corbia cuprins un frumos program artistic şi câtevaproiecte culturale .

Aşteptǎm cu drag şi anii urmǎtori ca poeţii dintoate ţǎrile sǎ ne viziteze frumoasa noastrǎlocalitate şi sǎ admire bogǎţia şi frumuseţea zoneinoastre argeşene.

Zile de Poezie la Corbi

Cultura în România

august 2011

C M Y K

Când vara e pe sfârşite, gândul seîndreaptă automat spre... clopoţelul careanunţă începerea şcolii. Grijile şi emoţiileprind contur, iar despre vacantă începe să sevorbească la timpul trecut. Dacă pentru eleviimai mari debutul unui nou an şcolar eperceput deja ca parte componentă firească,necesară a existenţei lor, pentru copiii mici,care abia îşi fac intrarea în rândul şcolii,experienţa necunoscută legată de prima zi deşcoală şi, apoi, de integrarea într-un regimdiferit de viaţă faţă de cel cu care era obişnuitînainte este un moment special. Pentru copii,începerea şcolii înseamnă intrarea într-unmediu complet nou pentru el, cu reguli fixe,menite să-i formeze personalitatea, să-1 facăsă gândească şi să-1 înzestreze cu o serie decunoştinţe ce vor constitui temelia tuturorachiziţiilor intelectuale, înregistrate de el peparcursul vieţii. În mod firesc, impactul cuaceastă nouă etapă are asupra sa răsunet nudoar psihologic, ci şi afectiv, şcoalapresupunând o oarecare separare de mediulfamilial şi necesitatea integrării într-o nouăcolectivitate.

Prima zi de gradinită este deosebit deimportantă pentru copil dar şi pentru relaţiace se stabileşte între copil, părinţi-grădiniţă.

Această zi trebuie să fie un momentînălţător în sufletul fiecăruia: copil, părinte,educatoare. Aranjarea clasei într-un anumitmod, primirea copiilor, scurtă discuţie cupărinţii în prezenţa copiilor va însemnapentru cei mici o răscruce a vieţii lor; se vorgândi că ceva s-a schimbat - clasa sobră darşi prietenoasa autoritatea plină de înţelegere aeducatoarei, vin să accentueze trăirile lor.

Acum e momentul ca părintele să profitede această zi, organizând corect muncacopilului. Părintele este acela care îşi vauşura sau îngreuna munca, după cum va ştisă-l îndrume pe cel mic; el este primul carecontribuie la formarea atitudinii corecte aacestuia faţă de învăţătură şi disciplină.

A iubi copilul nu înseamnă numai a-lmângâia, a-i da să mănânce, a-1 îngriji uneoripână la răsfăţ. Iubirea înseamnă a iubiadevărul, a judeca faptele copilului culuciditate, a cere copilului cât poate, nici maimult, nici mai puţin.

Este bine ca părintele să ştie să organizezeprogramul zilnic al copilului, să-i organizezecamera sau “colţul lui” să-i arate că şi el areun rol în familie, să-i îmbine activitatea deînvăţare cu cea educativă din timpul liber, sănu-1 pedepsească lipsindu-1 de jocul pe care-1desfăşoară în voie, să-1 încurajezepermanent.

Copilul trebuie cunoscut apoicomparându-1 cu ceilalţi copii ai grupei.Serbările şcolare sunt o ocazie bună de a nevedea copiii, de a-i compara şi de a încercasă-i sfătuim pentru îndreptarea lor dacă estecazul.

educatoare Maria UNGURENUŞ

PRIMA ZI DE GRĂDINIŢĂ

La fiecare nou început de an şcolar, fiecare dintre noi,indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau profesorisperăm ca acesta să fie mai bun decăt precedenţii. Fileleîntoarse din calendarul ajuns în luna septembrie ne fac sărememorăm primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintrenoi, cu emoţiile, sfiala şi optimismul pe care cu toţii le-amtrăit an de an în acest anotimp.

Începutul unui nou an şcolar, dincolo de momentul festivşi al bucuriei, că o noua generaţie de şcolari păşeste pentruprima dată pragul şcolii, ne reaminteşte că a sosit momentulsă urcăm înca o treaptă spre maturitate, spre cunoaştere.Învaţătura este mijlocul prin care putem atinge cunoaşterea şipentru a realiza acest lucru trebuie depuse eforturi deopotrivăde elevi şi profesori, dar cu sprijinul părinţilor şi a întregiisocietăţi. Aceste eforturi vor fi încununate de succes datoritănoii generaţii de tineri, formată şi pregătită pentru noileexamene ale vieţii. Întreaga perioadă de formare şi modelare

începe în familie, de unde copiii trebuie să înţeleagă şi să seobisnuiască cu dimensiunea educaţiei, care se consolideazăulterior în mod organizat în şcoală şi se continuă toată viaţaîn relaţiile interumane.

Pentru aceste motive, cu toţii, de la copil la părinte, de ladascăli şi educatori şi, mai departe la autorităţile de stat curesponsabilităţi în acest domeniu avem datoria ca, în ciudagreutăţilor care se ivesc de-a lungul timpului, să neîndeplinim misiunea. Pentru a atinge acest scop, voi, dragielevi, prin ascultare şi receptivitate să fiţi dornici de a învăţadin ştiinţa educatorilor voştri ca să creşteti frumoşi şiînţelepţi. În alt plan, dumneavoastră, stimaţi dascăli, sunteţichemaţi la muncă, o profesie deloc uşoară dar frumoasă,purtând responsabilitatea de a lumina mintea şi de asensibiliza sufletul tinerilor aflaţi pe băncile şcolii.

Nu în ultimul rând părinţii acestor elevi trebuie să fiepreocupaţi nu doar de grijile materiale, care, e adevărat, ne

copleşesc de multe ori, ci să se implice în această muncă deeducaţie într-o strânsă relaţie cu şcoala. Fie ca începutulacestui nou an şcolar sa fie o zi de sărbătoare şi de încrederecă toţi elevii comunei Corbi vor găsi în şcoală un sprijin, canoul început le va da putere dascălilor să-şi asumeresponsabilitatea nu doar în planul strict didactic ci şipersonal, ca aşteptările părinţilor îşi vor găsi împlinirea înrealizările acestora, în formarea lor ca oameni cinstiţi şidemni.

Sunt convins că sunetul clopoţelului pentru noul an şcolar2011-2012 va vesti un an cu succese şi rezultate foarte bunela învăţatură, care vor face ca numele comunei Corbi sădevină cunoscut nu doar din punct de vedere turistic, ci şidatorită oamenilor care locuiesc aici şi care fac din comunanostră o comună deosebită .

Tuturor mult succes în noul an şcolar!

Mihai UNGURENUŞ Primarul comunei Corbi

La fiecare nou început de an şcolar, fiecare dintre noi,indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici sau profesori,sperăm ca acesta să fie unul cu împliniri. Filele întoarse dincalendarul ajuns în luna septembrie ne fac să rememorămprimele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi, cuemoţiile, sfiala şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit, an dean în acest anotimp.

Uneori, îmi amintesc vag de prima mea zi de şcoală, cularmă în curtea mică, ticsită de ghemotoace albe şi albastre,agăţate de ghiozdanele imense şi de buchete multicolore.Alteori, îmi trec prin minte primele zile de liceu, petrecute încurtea imensă, împânzită de castani cu frunze muiate înmiere şi rugină, pe sub care se amestecau emoţii înăbuşite,zâmbete fugare, priviri întrebătoare, teama de necunoscut şidorinţa de a explora noul. Atunci, demult, nu ştiam că zileleacestea de început de an şcolar vor reveni mereu în fiecaretoamnă altfel şi priveam totul cu inocenţa specifică vârstei.

Anul acesta, pe 12 septembrie va începe şcoala în toateunităţile de învăţământ şi odată cu acest nou începutnădăjduim ca în inimile noastre şi ale elevilor noştri sărenască speranţele într-un viitor mai bun, pentru fiecare înparte şi pentru ţara noastră. Un nou început înseamnă o nouăşansă, înseamnă un drum pe care pornim cu forţe proaspete şicu nădejdea că vom reuşi mai multe în acest an, decât în celcare a trecut. Pentru cei mai mici dintre şcolari, emoţiile suntextraordinare. Ei intră pentru prima dată într-o lume nouă, olume fascinantă ce le deschide porţile cunoaşterii, un univers

plin de miracolele ştiinţei şi culturii. Pentru ceilalţi, noul anşcolar înseamnă o nouă etapă în acest proces sublim alcreşterii lor spirituale. Este important ca toţi, împreună,părinţi, profesori şi copii, să lucrăm cu hotărâre şi deplinăîncredinţare la împlinirea acestui viitor. Iar educaţia are un roldecisiv în dezvoltarea spirituală a unui popor. Învăţătura este

mijlocul prin care putem atinge cunoaşterea şi pentru a realizaacest lucru trebuie depuse eforturi deopotrivă de elevi şiprofesori, dar cu sprijinul părinţilor şi a întregii societăţi.Aceste eforturi vor fi încununate de succes, datorită noiigeneraţii de tineri, formată şi pregătită pentru noile exameneale vieţii. Întreaga perioadă de formare şi modelare începe înfamilie, de unde copiii trebuie să înţeleagă şi să seobişnuiască cu dimensiunea educaţiei, care se consolideazăulterior în mod organizat în şcoală şi se continuă toată viaţaîn relaţiile interumane. Pentru aceste motive, cu toţii, de lacopil la părinte, de la dascăli şi educatori şi, mai departe laautorităţile de stat, cu responsabilităţi în acest domeniu, avemdatoria ca în ciuda greutăţilor, care se ivesc de-a lungultimpului să ne îndeplinim misiunea. Pentru a atinge acestscop, voi, dragi elevi, prin ascultare şi receptivitate să fiţidornici de a învăţa din ştiinţa profesorilor voştri ca să creşteţifrumoşi şi înţelepţi. În alt plan, dumneavoastră stimaţi parinţitrebuie să fiţi preocupaţi nu doar de grijile materiale, care, eadevărat, ne copleşesc de multe ori, şi să vă implicaţi înaceastă muncă de educaţie într-o strânsă relaţie cu şcoala.

Fie ca începutul acestui nou an şcolar să fie o zi desărbătoare şi de încredere, ca toţi elevii comunei să găseacăun sprijin, în şcolile ce-i aşteaptă cu clasele curate şiprimitoare, ca noul început să ne dea putere nouă dascălilor înactivitatea didactică. Mult succes tuturor!

Bibliotecar: prof. Daniela STURZEANU

Gânduri la început de an şcolar

Un nou început

Şcoala Stăneşti

august 2011

Legăturile de ataşament se stabilesc încă din primelemomente de viaţă şi sunt vitale pentru dezvoltareaarmonioasă a copilului. Importanţa acestor legături pentrudezvoltarea copilului şi formarea lui ca adult este recunoscutăde lege, care exprimă în mod clar dreptul copilului de a

menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, curudele, dar şi cu alte persoane faţă de care a dezvoltat legăturide ataşament.

Cu privire la drepturile copilului, acesta ,,trebuie săcrească într-un mediu familial, într-o atmosfera de

fericire, dragoste şi înţelegere” pentru a-şidezvolta complet şi armonios personalitatea(Convenţia ONU). Este recunoscut faptul căîn cadrul familiei copilul îşi dezvoltă simţulidentităţii. O relaţie pozitivă şi consistentăcu părinţii, în care aceştia reuşesc să vină înîntâmpinarea nevoilor copilului, îl ajută săcapete siguranţă interioară, să-şi cunoască şisă-şi înţeleagă propriul trecut, să devinăautonom. Familia este primul mediu în carecopilul experimentează relaţii şi el vadezvolta relaţii în afara acestui mediupornind de la modelele pe care le-a preluatde aici.

Responsabilitatea de a educa, îndruma şia sfătui le revine, în primul rînd, părinţilor.Aceştia trebuie să-i poată oferi copiluluiîngrijire, să-i garanteze siguranţa, să-i oferecăldură emoţională, stimulare, dar şiîndrumare şi reguli.

Legea nr. 272/2004 subliniazăimportanţa rolului tatălui în creşterea şieducarea copiilor, precizînd că ambii părinţisunt responsabili pentru creşterea copiilorlor. Tatăl trebuie să joace un rol activ înviaţa copilului, să comunice, să se joace, săse implice în activităţi comune, săstabilească şi să explice reguli. Implicarea

ambilor părinţi are beneficii incontestabile pentru dezvoltareapsihosocială a copilului. Este cunoscut faptul ca familiilemonoparentale (un sigur părinte), se numără printre grupurilesociale cele mai vulnerabile. Un copil crescut şi educat cudragoste şi responsabilitate de ambii părinţi, chiar şi atuncicînd aceştia nu locuiesc împreună, are şanse mult mai mari deintegrare şi reuşită socială.

Copii care au fost lipsiţi temporar sau total de ocrotireapărinţiilor lor se confruntă cu dificultăţi reale de adaptare laviaţa socială. De aceea, e nevoie să se pună accentul peprevenirea separării şi pe acordarea de sprijin pentrumenţinerea unităţii familiei. În acest scop, familia trebuiesprijinită să găsească resurse proprii, resurse în cadrul reţeleisociale de sprijin sau să aibă acces la servicii sociale (serviciide informare a părinţilor, consiliere, terapie sau mediere,acordate în baza unui plan de servicii). Acolo unde este cazul,părinţii trebuie ajutaţi să înţeleagă care sunt nevoile copiilorlor, care este cea mai potrivită modalitate de a răspundeacestor nevoi, care sunt caracteristicile de dezvoltare alecopilului în funcţie de vârsta sa, dar şi faptul că fiecare copileste un univers în sine, care trebuie înţeles, sprijinit, ascultat,respectat.

Au existat numeroase cazuri când s-a decis separareacopilului de familie din cauza sărăciei. Sărăcia în sine nu esteun motiv de a separa copilul de părinţii săi şi că în luarea uneidecizii privind menţinerea copilului în familie, cel maiimportant criteriu nu este reprezentat de condiţiile materiale.Un rol important în viaţa copilului dar şi al părinţiilor suntbunicii, care pot fi un sprijin real pentru părinţi şi, de multeori, reprezintă principala resursă pentru prevenirea separării(familia extinsă).

Asistent social Cecilia STĂNCESCU

Copilul are dreptul să crească lângă părinţii săi

Prin Hotărârea nr. 144-01.08.2011, Consiliul JudeţeanArges a aprobat Programul „Primul Ghiozdan” ca ocontributie la efortul întregii societăţi româneşti în direcţiastăvilirii abandonului şcolar.

Prin derularea acestui program, Consiliul Judeţean Argeşdoreşte să sprijine elevii din mediul urban şi rural prinacordarea fiecărui elev înscris în clasa I în anul şcolar 2011-2012 a unui ghiozdan echipat cu un set minim de rechizite, învaloare de 50 lei inclusiv TVA.

Setul minim de rechizite va conţine caiete de tip I, A5 de48 de file (matematică) şi A4 de desen, un creion negru şicreioane colorate, stilou, radieră, riglă şi un penar. Bugetulproiectului va fi stabilit în funcţie de numărul efectiv de eleviînscrişi în clasa I a anului şcolar 2011-2012.

Astfel, pe raza comunei Corbi, judeţul Arges, vorbeneficia de acest program un număr de 39 viitori elevi,înscrişi în anul şcolar 2011-2012, după cum urmează:

- 23 elevi la Şcola Corbi PJ;- 9 elevi la Şcoala cu clasele I-VIII Corbşori;- 7 elevi la Şcoala cu clasele I-VIII Stăneşti.Cu speranţa că această măsură suplimentară de prevenire a

abandonului şcolar, gândită şi aprobată la nivelul judeţuluiArgeş, va avea succesul scontat, urăm viitorilor şcolari, spor

la învăţătură.

Deciziicontradictorii cu privire la învăţămîntulgimnazial dincomuna Corbi

Astfel, conform prevederilorLegii nr. 1/2011 privind educaţianaţională, începând cu anul şcolar2011-2012, pe lângă alte modificăriaduse sistemului educaţional s-ainstituit numărul minim de elevipentru ca o clasă să poată funcţiona,acesta fiind de minim 12 elevi,mediu 25 elevi şi modul definanţare de bază a unităţilor şcolarecare se va face după următorulalgoritm: “Multiplicarea costului

standard per elev cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cunumărul de elevi şi se aprobă annual prin hotărâre aGuvernului”. De asemenea pentru asigurarea accesului egalla educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţieipublice locale, în speţă Consiliul Local Corbi, în baza

avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobăorganizarea, funcţionarea şi, după caz, dizolvarea unorstructuri de învăţământ, fără personalitate juridică.

În atare condiţii, Consiliul Local al comunei Corbiîmpreună cu primarul localtăţii au fost puşi în situaţia ingratăde a decide care dintre cele două cicluri gimnaziale alestructurilor (Şcolile Corbi şi Corbşori) aparţinătoare ŞcoliiCorbi PJ va rămâne şi care se va desfiinţa, astfel în şedinţaordinară a Consiliului Local al comunei Corbi, judeţul Argeşdin data de 09.08.2011, s-a luat, de către membrii consiliuluişi de către primarul localităţii, decizia, ca cele doua structurisă ramână nemodificate şi în anul şcolar 2011-2012, respectivfară a fi comasate sau desfiinţate.

Adresa de confirmare a deciziei luate în sedinţa mai susmenţionată a fost transmisă Inspectoratului Şcolar JudeţeanArgeş pentru luare la cunoştinţă şi emiterea unui aviz saupunct de vedere, conform prevederilor legale mai susmenţionate, însă în locul unui răspuns favorabil decizieinoastre, ISJ Argeş cu aprobarea Instituţiei Prefectului –Judeţul Argeş decide ca ciclul gimnazial a Şcolii cu clasele I-VIII Corbşori să fie comasat la Şcoala cu clasele I-VIIIStăneşti, rămânând astfel o singură structură a Scolii Corbi PJcare să funcţioneze cu ciclu gimnazial, ţinând cont deurmătoarele criterii: în viitorii patru ani numărul de copii dinsatele Stăneşti şi Poduri va fi mai mare decât cel din satulCorbşori, se ţine cont de utilităţile fiecărei şcoli, care la şcoalaStăneşti sunt mai numeroase decât ale şcolii Corbşori, cureferire la grupuri sanitare în incinta şcolii, centrală termică,săli de curs, încadrarea cu profesori titulari pe specialităţi.

Cu toate acestea, autorităţile publice locale ale comuneiCorbi, vor lua măsurile necesare cu privire la transportulelevilor între cele două unităţi şcolare, cu microbuzul şcolaraflat în dotare, încât procesul de învătământ să nu fie afectatşi de asemenea programul de curs şi timpul liber al elevilornavetişti.

Primarul comunei CorbiUngurenuş Mihai

Măsuri suplimentare de prevenire a abandonului scolar

Şcoala Stăneşti

august 2011

Prin minunea pe care a făcut-o Mântuitorul cu lunaticul(Matei17,14-21), înţelegem că putem lupta împotrivademonilor prin rugăciune şi prin post. Astfel s-a îndătinat cala parohii, postul să fie încununat cu rugăciune sporită.

În ziua de 6 august, biserica Sfânta Treime din Corbi a fost

gazda unui eveniment specific perioadei de post- o searăduhovnicească, una din vitaminele duhovniceşti cealimentează sufletul creştinului pe urcuşul duhovnicesc.

Mai mulţi preoţi de pe văile Vâlsan şi Argeş, împreună cucredincioşii au înălţat rugăciuni către Dumnezeu şi aumeditat asupra evenimentului derulat pe muntele Taborului-,,Schimbarea la faţă a Domnului nostru Iisus Hristos”.

Cu binecuvântarea părintelui nostru Calinic, Arhiepiscopal Argeşului şi Muşcelului, frumoasa slujbă a Vecerniei, unităcu Litia a fost încununată de predica Preotului ProfesorVasile Sorescu de la parohia Mălureni- şeful catedrei deTeologie de la Facultatea de Teologie „Sfânta MuceniţăFiloteea” din Piteşti.

Praznicul ,,Schimbării la faţă a Domnului nostru IisusHristos”, viaţa Sfintei Teodora de la Sihla (sărbătorită a douazi, pe 7 august), postul, viaţa creştinului în relaţie cuDumnezeu, au fost teme pe care conferenţiarul amintit areuşit cu mult talent să le prezinte numerosului auditoriu.

În speranţa că evenimentul a ajutat spiritual pe ceiprezenţi, preoţii gazdă mulţumesc participanţilor, aşteptândun alt moment prielnic pentru a ne îmbogăţii duhovniceşte cucele necesare mântuirii noastre.

Preot Dumitru Victor STURZEANU

Călătorie cu folosduhovnicesc

Între mijloacele de hrănire spirituală cunoscute şi recomandate deBiserică sunt pelerinajele făcute la biserici şi mânăstiri, ce adăpostescmoaşte de sfinţi ori icoane făcătoare de minuni.

Ţara noastră este foarte bogată în mânăstiri şi biserici, unde, prinslujbe înălţătoare şi prin viaţă ascetică, se aduce permanent laudă luiDumnezeu, supravenerare Maicii Domnului şi venerare sfinţilor.

În zilele de 10 şi 11 august, un grup de 20 de persoane din parohiileCorbi şi Stăneşti, împreună cu preotul paroh de la parohia ,,SfântaTreime” din Corbi a participat la un pelerinaj organizat la 13 mânăstiridin judeţele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara.

Icoane făcătoare de minuni, precum cele de la mânăstirile ,,Dintr-unLemn” şi ,,Surpatele”, moaşte ale Sfinţilor, precum cele ale SfinţilorNicodim de la Tismana, Irodion de la Lainici şi alţii, preoţi veneraţi depopor precum Arsenie Boca de la Prislop, trecut în ceata drepţilorprecum şi alţi duhovnici, au fost ţinte ale pelerinajului organizat pentrugrupul mai sus amintit.

Pentru 48 de ore am renunţat la tot ceea ce ne leagă de cele lumeştişi ne-am aplecat spre cele ale sufletului încercând să parcurgemperioada postului cu ochii sufletului aţintiţi spre cer.

Mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru ajutor, îl rugăm să binecuvintezeefortul nostru şi buna intenţie de a cunoaşte bogăţiile spiritualeromâneşti.

Preot Dumitru Victor STURZEANU

“Căci cuvântul crucii nebunie este pentrucei ce pier; dar pentru noi cei ce nemântuim, este puterea lui Dumnezeu (1CORINTENI 1,18)”.

Cea mai veche şi mai importantă dintresărbătorile ortodoxe închinate cinstirii SfinteiCruci este ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI(STAVROFANIA), la 14 septembrie. La acestpraznic postim în orice zi a săptămânii s-arîntâmpla.

În această zi, sărbătorim de fapt amintirea adouă evenimente deosebite din istoria lemnuluiSfintei Cruci, şi anume:

1. Aflarea Crucii pe care a fost răstignitMântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzulpoporului de către episcopul Macarie alIerusalimului, în ziua de 14 septembrie 335;

2. Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci dela perşii păgâni, la anul 629, pe timpulîmpăratului bizantin Heraclius, care a depus-ocu multă cinste în biserica Sfântului Mormânt(a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după cepatriarhul Zaharia a înălţat-o în văzulcredincioşilor, la 14 septembrie 630.

Noi, creştinii ortodocşi, cinstim îndoitCrucea lui Hristos: crucea materială, văzută, pecare o cinstim, o sărutăm şi o purtăm şi cruceaspirituală care este suferinţa pentru toată faptabună.

Crucea nevăzută, spirituală şi tainică pe caretrebuie s-o purtăm cu toţii, aceasta estesuferinţa şi osteneala noastră la lucrareafaptelor bune din dragoste pentru Dumnezeu şipentru aproapele. Mântuitorul nostru IisusHristos, care a purtat crucea văzută pe Golgota,cât şi pe cea nevăzută a suferinţelor pentru a

noastră mîntuire, ne-a învăţat şi pe noi sărăbdăm crucea vieţii, zicînd: Cine rabdă pînă lasfîrşit acela se va mîntui (Matei 10, 22; 24, 13;Marcu 13, 13). Satana urăşte foarte multsemnul Sfintei Cruci, căci Crucea este arma ceanebiruită cu care Hristos l-a biruit şi a golitiadul. De aceea, satana îndeamnă pe cei rătăciţide la adevăr, adică pe sectanţii care îi slujesclui, să hulească şi să urască Crucea lui Hristos.Căci precum câinele fuge de băţul cu care a fostlovit, tot aşa şi diavolul fuge de Crucea luiHristos, care îi aminteşte că prin ea a fost lovitşi biruit.

De asemenea, de mare importanţă pentrufiecare dintre noi este felul în care facemsemnul Crucii atunci când ne închinăm, pentrucă atunci când o facem corect se împărtăşeştesufletului putere din puterea Crucii Domnului,aceasta fiind şi cea mai simplă şi mai vizibilămărturisire a credinţei noastre ortodoxe. Redămmai jos o întâmplare preluată din cartea“Căluţul lui Dumnezeu” de pr. ConstantinNecula, din care putem vedea cât de mult folosaduce omului crucea suferinţei dar şi oadevărată lecţie de închinare cu semnul Crucii.

A fost odată, pe vremea când bag de seamăcă oamenii mari nu-i prea pricepeau pe copii,un băiat sărman care se născuse fără mâini şi acărui mamă se prăpădise de timpuriu, dintr-oboală de acelea care nu iartă.

S-ar zice că mai necăjit suflet nu putea să fiepe lume, şi totuşi copilandrul nostru se arătamereu senin la înfăţişare şi plin de bucurie îninima lui, iar pe deasupra era vrednic şicuminte, de prinseseră drag de el toţi oameniidin satul acela şi din cele învecinate. Zice-se cănumai din cuvânt aducea înapoi în cireadă

vacile care se răzleţeau, că vedea uliul dedeparte şi-l alunga îndată de peste ogrăzi, că eraiute la pas şi ager la minte, iar mai presus detoate avea darul cântarii, de se putea întrece cudascălii de biserică şi cu păsările văzduhului.

Şi iată că într-o zi, apropiindu-se SfintelePaşti, catadicsi să vină la biserica din sat şiboierul locului aceluia, care era încă tânăr şicam fudul, dar pe care oamenii îl primiră înmijlocul lor cu toată căldura sufletelor curate,că doar creştini suntem cu toţii şi datori să neiubim şi să ne veselim întru Domnul.

Şi când slujba s-a isprăvit şi a fost să iasăboierul din biserică, acesta dădu cu ochii decopilandrul lipsit de mâini, care sărea cupicioarele desculţe, când înainte, când înapoi,când într-o parte, când într’alta peste o baltăaflată chiar în faţa sfântului lăcaş.

- Ce faci, blestematule?! - se răsti la elboierul, trăgându-şi mânuşile de mătase pestedegetele îngălbenite de tutun. Aşa se iese, mă,de la Sfânta Biserică?!

Copilandrul se opri din sărit, îl privi cu ochiilui limpezi şi-i răspunse cuviincios:

- Iertare, boierule, dar dacă n-am mâini, catoată lumea, mă închin şi eu cum pot, sărindcruciş în cele patru colţuri ale bălţii...

Nici n-apucă bine copilul să-şi termine vorbaşi iată că, sub ochii tuturor celor de faţă, din apalimpezită de soare a bălţii, scoase sfielnic capulun crin plăpând şi alb precum sufletul curat almicului închinător!

Boierul se dădu un pas înapoi şi-şi făcu ocruce mare, iar sătenii îl urmară, murmurândînfioraţi...

Aşa caută şi tu, cititorule, care eşti mintos şiai mâinile tefere, să te închini după cuviinţă, ori

că treci prin faţa bisericii, ori ca-ţi începi sau îţiisprăveşti lucrul, ori că te afli în vreo altăîmprejurare care cere închinăciune, ca nucumva să te ruşineze copilul fără mâinidinaintea Judecătorului Hristos!

Să nu uităm, aşadar, că adevăratul creştinortodox cinsteşte Crucea care s-a sfinţit cuSfânt Sângele lui Hristos pe Golgota şi seînchină ei cu toată evlavia şi smerenia. La felcinsteşte şi crucea cea nevăzută a suferinţelorvieţii în Hristos pe care a răbdat-o şiMântuitorul până la moarte, şi încă moarte pecruce (Filipeni 2,8). Dar şi aceasta să cunoascăcreştinul ortodox că nevăzuta cruce asuferinţelor sale este de multe feluri şi fericiteste acel creştin care cu credinţă în Dumnezeuşi cu multă răbdare îşi duce crucea suferinţelorpe pământ în dragostea lui Hristos, spremântuirea sufletului său. Amin.

Seară duhovnicească la Corbi

14 septembrie - Înălţarea Sfintei Cruci

Căsătoria este o binecuvântare de care vă veţi bucura de-a lungul vieţii.Vă oferă multe bucurii, multă plăcere şi armonie în viaţă voastră ca soţ şisoţie. Fie ca mariajul vostru să fie presărat numai cu fericire, veşti bune şifie ca dragostea voastră să fie eternă.

La multi ani fericiţi şi Casă de Piatră urează primarul comunei CorbiMihai Ungurenuş următoarelor familii:

CIOBANU George şi Elena Lori (foto)

MUCENIC Ion-Florin şi Alina-Georgiana

POENARU Stelian şi Viorica

C M Y K

Felicitări tinerilor căsătoriţi!

1. ADMINISTRAŢIE: Moisescu Mihail Groşanu Elena Anghel Viorel Georgescu Ion Popescu Lică

2. ÎNVĂŢĂMÂNT: Ungurenuş Maria Miu Maria

Moisescu Codruţa Rotaru Cristina Ghiniţă Carmen Stânciulescu Carmen

3. CULTURĂ: Ilinescu IonSturzeanu Daniela Badea Maria Rotaru Claudia

4. RELIGIE:Sturzeanu Dumitru

5. SOCIAL: Stăncescu Cecilia

6. AGRICULTURĂ:Săvescu Viorica Moroi Eugenia

7. SPORT:Comănescu Costin

8. GRAFICĂ:Moisescu Daniel

FONDATORI:Mihai Ungurenuş

Primarul Comunei Corbi, Consiliul Local Corbi

RED

AC

ŢIA

Familia, ca nucleu social bazat pe căsătorie, a avut de-alungul vremii sensuri diferite. Se pare că etimologia cuvântuluifamilie este cuvântul latinesc famulus, care semnifică robcasnic în perioada de început a societăţii sclavagiste romane, şidin care s-a format familia,-ae. Cuvântul familie în limbaromână se păstrează din latina vulgară, limbă care era folosităde administraţia romană în relaţiile cu locuitorii vechii Dacii.Ca şi în limba latină, cuvântul familie în limba româna are maimulte înţelesuri asupra cărora vom insista în rândurile careurmează. Din punct de vedere social, familia constituie nucleulprimar reunit prin căsătorie, legătură de sânge şi adopţie.Familia oferă identitate socială, dispune de un anumit bugetcomun şi un sistem de convieţuire, relaţii de dependenţăafectivă,spontană, intimitate, dar şi de distanţe psihologicenuanţate, distribuţie a coparticipării şi responsabilităţiieducative şi de întrajutorare. Familia este considerată ca fiindtemelia societăţii. Ea devine apoi element de stabilitate socială,deoarece relaţiile din cadrul ei dau tonul relaţiilor din societate.Stabilitatea ei determină stabilitatea societăţii. În sens juridic,familia desemnează grupul de persoane între care existădrepturi şi obligaţii, care izvorăsc din căsătorie, rudenie(inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilaterelaţiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prinreglementarea ei de către lege. Noţiunea sociologică şi ceajuridică de familie, în mod obişnuit, coincid, se suprapun. Sunt,însă, situaţii în care această corespondenţă nu există. Astfel, deexemplu în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ, relaţiile defapt, în sens sociologic, încetează între soţi, deoarece nu maiexistă între ei o comunitate de viaţă şi de interese. Dar uneledrepturi şi obligaţii, deci relaţii de familie în sens juridic,continuă să existe (de exemplu, cele privind întreţinerea,dreptul la nume, privind bunurile comune dacă acestea nu aufost împărţite la desfacererea căsătoriei). În dreptul comparat s-au diversificat modelele familiale. Pe lîngă familia clasicăformată din tată, mamă şi copii întemeiată prin căsătorie, aapărut şi familia monoparentală compusă din mamanecăsătorită şi copiii săi, precum şi căsătoria sociologică, adicăuniunea familială alcătuită din tată, mamă şi copiii lor, care nuau la bază căsătoria. Relaţiile de familie se bazează pe prietenieşi afecţiune reciprocă între membrii ei, care sunt datori să-iacorde unul altuia sprijin moral şi material. Familia estesocietatea umană la scară redusă. Egalitatea în drepturi înrelaţiile dintre soţi înseamnã „libertate”, dar nu o libertate încare nimeni să nu comande nimănui, căci este practic imposibilde imaginat „conducerea” unei comunităţi, chiar şi restrânsecum este familia, fără instrucţiuni a căror îndeplinire să fieimpusă prin sancţiuni. Dar se impun revizuiri ale legiferãrii dinCodul familiei, care a adus egalitarismul social þi în viaţa defamilie. Ca principiu, ideea nobilă s-a dovedit a fi în practicăutopica, pentru că anticipează conducerea patrimonială afamiliei prin devălmăşie, ca unic regim matrimonial. Cine vreasă întemeieze o familie trebuie să se căsătorească şi să evaluezesituaţia nu doar metafizic, ci şi materialist. Prin forţa lucrurilor,

o familie are nevoie de „un acoperiş” si de mijloace necesareducerii traiului cotidian. Chiar dacă nu este de dorit, efectelepatrimoniale ale căsătoriei sunt inevitabile, derivând dinnecesitatea de a întreţine acest element activ, niciodatăstaţionar, ce progresează de la o formă inferioară la altasuperioară, în aceeaşi măsură în care societatea se dezvoltă dela o treaptă inferioară la una superioară. Scopul familiei estetrăinicia, dragostea, comunitatea spirituală dintre membrii ei,precum şi creşterea şi educarea copiilor, iar efectele întemeieriiunei familii se produc în relaţiile personale şi patrimonialedintre membrii ei. Dicţionarul de filozofie defineşte familia,din punct de vedere lexical, ca „formă primară de comunitateumană întemeiată prin căsătorie, care uneşte pe soţi şi pedescendenţii acestora prin consangvinitate şi înrudire”, iarDicţionarul explicativ al limbii române defineşte familia ca„formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie şi care constădin soţ, soţie şi descendenţii acestora. Definirea noţiunii defamilie ridică mari dificultăţi, deoarece relaţiile de familie aucaracter complex, neântalnit la alte categorii de relaţii sociale.Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, peegalitatea şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asiguracreşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

Familia îndeplineşte o serie de funcţii, în cadrul societăţii - Funcţia reproductivăAceastă funcţie asigură reproducerea populaţiei, deoarece

fără perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput.Copii constituie în cadrul familiei un puternic factor decoeziune, de echilibru moral şi juridic, de potenţare asentimentelor, de bucurie şi de încredrere în viitor. În acelaşitimp copii reprezintă viitorul naţiunii .

- Funcţia economicăAceastă funcţie îşi găseşte expresia în sensul gestionării în

comun a gospodăriei casnice şi a bunurilor soţilor precum şi înajutorul acordat membrilor ei aflaţi în nevoie din cauzaincapacităţii de a munci.

- Funcţia educativăFamilia a avut în toate timpurile un rol important în educaţia

copiilor, desigur funcţia educativă a familiei a suferit schimbărideterminate de evoluţia societăţii. Educaţia în familie are cascop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală şiarmonioasă. Părinţii sunt datori să crească copilul, îngrijind desănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şipregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui, spreal face folositor colectivităţii. Celor trei funcţii evidenţiate maisus, unii autori mai adaugă şi pe aceea de solidaritateafamilială. Se consideră că din legătura biologică, dincomunitatea de viaţă a membrilor familiei, precum şi dinafecţiunea naturală ce există întrei ei se naşte aceastăsolidaritate, care este de ordin afectiv, etc. Dreptul, prinreglementările sale, în principiu contribuie şi el „la întărirealegăturilor afective şi morale dintre membrii familiei şi lastabilitatea familiei...” Indiscutabil această solidaritate moralăşi materială se realizează în familie, însă nu se poate vorbi de o

funcţie a familiei în acest sens, ca entitate de sine stătătoare. Eaexistă între membrii familiei şi poate fi considerată ca ataredacă privim funcţiile familiei dintr-un unghi interior, cel alraporturilorinterne care există între membrii acesteia. Celelaltetrei funcţii prezentate vizează în primul rînd, raporturilefamiliei cu societatea.Viitorul este astăzi... O serie decercetători au lansat ipoteza declinului familiei tradiţionale şi,unii, chiar al celei moderne.Potrivit lor, epoca familiei modernea apus, a venit vremea sistemului familial postmodern.Prognozele sunt pesimiste în ceea ce priveşte evoluţiacăsătoriei şi a instituţiei familială. Cel mai adesea explicaţiilese grupează în jurul schimbărilor din ultimele decenii care aumarcat cuplul conjugal şi stilul de viaţă al acestuia. Dovada ceamai vie a degradării familiei, susţin pesimiştii, este apariţia şiconsolidarea unor tipuri diferite de menaj. Ele sunt privite fieca alternativă la familia tradiţională fie ca elementedestructurate cu rol perturbator asupra valorilor ce guverneazăviaţa de familie. „Într-o societate aflată în mişcare rapidă, încare multe lucruri se schimbă în mod repetat, în care totul urcăşi coboară pe o diversitate de scale economice si sociale, în carefamilia este iar şi iar despărţită de cămin şi comunitate, în careindivizii pleacă din ce în ce mai departe de părinţi, de religia deorigine, şi din ce în ce mai departe de valorile tradiţionale, esteaproape un miracol dacă două persoane se dezvoltă în ritmuricât de cât asemănătoare“. Toffler remarca aici dificultăţile îndemersurile de a prognoza pe termen mediu şi lung evoluţia şicaracteristicile familiei, precum şi direcţia spre care aceasta seîndreaptă. Nu ignorăm însă şi abordările optimiste privindviitorul familiei care lansează ipoteza tatonărilor în vedereaatingerii echilibrului familial. Altfel spus, degradarea familieişi schimbările survenite în viaţa de cuplu sunt doarexperimente, explorări în vederea atingerii unei noi armoniifamiliale. Experienţa societăţilor occidentale ne determină săafirmăm că tendinţa de individualizare se amplifică până la unanumit punct. Zbaterile interioare ale individului având ca scopprincipal atingerea echilibrului suportă consecinţelecondiţionărilor sociale. Conştientizând avantajul respectăriinormalului social şi a firescului cutumial individul renunţă la amai dori sadomine singur într-un spaţiu colectiv. Raportareapermanentă la valorile existente în încercarea de a schimba şi ase impune, îl determină să reflecteze asupra dificultăţilor şiimpedimentelor. Reperul sau valorico-normativ ramâne, înceea ce priveste viaţa de familie, indiferent de obiective,acelaşi. Optimiştii cred că în final, vom înregistra o creştere aataşamentului faţă de familie, fie că este vorba de „familie aşacum o ştim“, fie că este vorba de noile tipuri familiale. Înaceeaşi notă cvasi-optimistă trebuie amintit că numeroasecercetări au confirmat faptul că, în ciuda aşteptărilor, proporţiacomportamentelor familiale relativ tradiţionale a rămas foartemare. Putem spune ca e un paradox. În timp ce în ultimeledecenii au proliferat alternativele la stilul tradiţional de viaţă îndoi, totuşi ele nu au reuşit să afecteze semnificativ poziţia şirolul familiei în societate. Dimpotrivă, remarcăm o întărire apoziţiei acesteia în comunitate, lucru observat în primul rândprin finalitatea unor stiluri alternative de menaj.

asistent social Cecilia STĂNCESCU

Căsătoria şi societatea de astăzi