ConNnr DrNu

MISTE.RELE

IuiMTSTE,R

RonreN AUToBIocRAFTc

- PAI{TEA A TREIA

-

PnnrelA DE:

RAzveN IoeN BoeNcnls

uwrnunbBUCURE9TI, 2019

Cuprins

Prefafd, Rdzvan Ioan Bodnchiq / 3

Antract I 7

IReformdnd sportul romdnesc / l3Ordin prim-ministru:,,Desfiinlali

cluburile militarc" /15Intrdm intr-o lume nou6... fdrd,rcguli I 19

,,Sd nu intri in politicd"-. I 29

IISpre ,,groapa cu lei" a Mondialului / 30

intoarcerea lana[ionald I 33

La Marsilia lui Bernard Tapie - Fra[iiMetta I 37

La minister - Jocul de la Miinchen -Profesorul Migureanu

,,Romdnia Mareoo - Ion Traian $tefdnescu / 41

7 februarie lgg0 - Joc ,,charity" la Mi,inchen:

Bayern-Romdnia/46Profesorul Virgil Mdgureanu qi... invitalii / 54

Ion Traian $tefdnescu / 84

-574-_\lD-

Cuprins

IIIMondialul Italia '90 - Pregdtind desantul! / 99

Cupa Davis Pe Progresul

Miticl Dragomir -Pia\a Universitifii I lI9Jocurile Mondialului I l3l

incepe Mondialul / 154

Pregedintele Iliescu qi... ,,musca" lui Napoleon I I75

Ultimul nostru meci la ltalia'90 / 178

IVLa minister, cu ,,noii descllecafi" '.. I I83

Noi alegeri la federafia de fotbal I 207

Dan Alban / 218

Cotnelu1" 1234' YizitainFtanla I 239

Polivalenta, inten{ie qi... afacete I 242

Parcul cu Platani, la BNR / 248

VPlecarea de la minister

Lehamite... schimbare!... demisie... I 265

Cuprins

VITrecAnd pe l6ngd moarteLa prieteni inltalia I 273

Accidentil I 291

VIISeleclioner al echipei nalionale

Numirea / 326

inceputul campaniei de calificare(Aducerea lui Belodedici) I 337

Jocurile din primdvaralui 1992 I 354

VIIIToamnd sdracd... Dinamo, Marseille,

Tapie, Copos i 398

IXUltimele qase luni ca seleclioner

Turneul din America I 481

indepdrtat de la nafionald, I 531

- 57(t -

I

Reformflnd sportul romAnesc

A treia zi de Crdciun este matea sirbdtoare a Sf6ntului

$tefan. Deci ziua lui FSnuq Neagu, petrecutd, ca intotdeauna,

in casa de la qosea, vizavi de restaurantul Doina. $i, ca de

fiecare datd, w bun prilej de adunare a celor mai apropiafide sufletul marelui scriitor. Acum era o atmosferd deosebitl.Tofi erau euforici ci scdpaserd de Ceauqescu. Fiind vorba de

un popor emofional, inainte ?1 injuram, suportAndu-l zilnic incele doar doud ore de televizor. Acum, ajuns in groap6. Eram

cu tolii victimele unei campanii de ur[, s6dit[ cu agresivitate

in zilele loviturii de stat. Aqezatd peste nemullumirile ampli-

ficate de regimul lui Ceauqescu din ultimii ani. $i sd te liice se declanqeazd la gura romAnilor. De fapt, qi aqa se poate

infelege versul coqbucian: ,,Sunt greu b[trdnii de pornit/ Dar

de-i porneqti sunt greu de oprit"...Petrecerea de la Fdnuq incepea intotdeauna la ora,,douf,

fix'., cum spune Caragiale. in ultimii ani, eu ajungeam precis,

dar Silvia, ca de obicei,intdrzia. $i, pentru cE era mereu foarte

elegantd qi asta cere timp, rupea admira[ie, chiar dacd Fdnuq iiadministra, inainte de a o imbrdfiqa, cAteva suddlmi, cu dragoste.

Aprig la gtxd, ca mai toli prietenii sdi, nu puteai sd te superi pe

el, fiindcd avea un suflet de aur.

-13*

Cornel Dinu

Se strdngea o lume pestrifA. De la Eugen Simion, viitorpreqedinte al Academiei, gi de la profesorul Romul Munteanula rudele venite cu de toate de la Brdila qi din satul sdu de

naqtere, Gridiqtea; trecAnd pe la prietenele de neinlocuit ale

nagei Stela, cele ,,doud rusoaice cominterniste", cum le alintaFdnuq, apoi pe la Odete, p6n[ la fel de fel de personaje cobordte

parcd din scrierea sa de excep[ie Frumo;ii nebuni ai marilororq$e. Pe masa mare din living se aqezau tot felul de antreuri,iar ca uddturd se incepea obligatoriu cu whisky. Se trdia greu inRomdnia, dar noi ne descurcam qi pdstram inceputul cu licoareascofian5. Apoi se trecea pe vin: ,,Alb, sec, mult, grafios... qi nurece", erau in plind iarnd (cum au rdmas qi in istorie) calitdfilepe care trebuia sI le aibi ,,impdrtdqania Domnului", declamate

de maestru.

P0nd pe la qase-gapte seara, atmosfera pdrea destulde sobrd. Mai ales atunci, in acel inceput, dupi zilele uniceale revoluJiei dirijate. Rudele se intorceau apoi spre Brdila,profesorul Eugen Simion cu prietena sa, chimista MayaSimionescu, se retrdgeau qi rdmdneau cei ai casei, pdnd tdrziuin noapte. Fiind qi o gospodind deosebiti, naqa aqeza pe masd

fel de fel de fripturi gi nelipsitul peEte prdjit cu saramurd. incare nu cred c[ o intrecea cineva.

Peste ceva ani, ,,bien grisd'., pe la qapte - se aqezaserd

poverile vdrstei -, Finug se retrigea cam o o16. Av6nd inci unsistem nervos de invidiat, dormea pulin gi, revenind, pornea

aproape refdcut total, parcd de la zero. Nu era cazul meu,intrasem in abstinentd fa\d de alcool din vara lui 1987. $ipatza a linut camzece ani. Dar intram in gura binecuvdntatd a

naqului: ,,Cotonogdrel (alintul pe care-l primisem de la MiticdFurdui, pe atunci la Paris) s-a tdmpit total. Nu mai consumd!

E un imbecil. Nu mai are niciun pic de umor. Dar s5-i dea

Dumnezeu sindtate! Mare lucru c[ poate!"

-14- -15-

Misterele lui Mister

Nu scdpam, bineinfeles, prilejul de a m5 motiva pe

aceastb tem6:

- Lasd, naqule, mata ;tii foarte bine, Dumnezeui[i dd

o cantitate sd consumi. Eu mi-am terminat-o...

- Lacomule, n-ai nicio qans6, cine a mai bdut o sd

mai bea, o ardea naqul pe romdnegte, iar dacd era la inceput, obolborosea qi in francezalti de ba1t5. N-ai nicio qansd, neno-rocitule! De-abia aqtept sd aud cum te va blagoslovi Silvioara.

Dar vino, dragd, qi stai in poala mea, sd mai simt qi eu ogagicd migto.

- Sictir, nesimlitule, sdrea naga, nu !i-e ruqine, ombitrdn ce eqti!

Normal, de fiecare datd,rdmdneamtdrziu, spre doud, doar

c6{iva profesionigti. $i eu, bineinfeles, chiar dacd, nemaicon-

sumdnd, nu eram considerat din echip5. Fusesem retrogradat,s-a dovedit temporar, de viald. Desigur, cu rdsfdlalii maestruluirimAneau qi ,,rusoaicele cominterniste", dupi alintul lui Fdnug.

Care... numai votc6, ardtat qi spre final parc[ neatinse.

Ordin prim-ministru:,,Desfiinf afi cluburile milit Lr eg

. A doua zi, chiar de diminea[d, am trecut pe la sediul

acttal al Guvernului, de unde luau deciziile cei din conducerea

provizorie a FSN-ului. Pe hol am intdlnit o veche cunoqtinli,Mioara Roman. Ne gtiam de prin anii'70. Pe atunci era divor-

fatd de primul so!, scrimerul Zilahy, de la Steaua. Intrasein ,,trupaoo noastrl prin ce se legase cu amicul de onoare gi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

DINU, CORNELJucind cu destinul / Comel Dinu' - Bucureqti:

Minerva,2008ISBN 978-973-21 -0980-0

821.135.1-94796(a98)(0:8a-9)

SC EDITURA MINERVA S'A.

Redaclia 9i sediul social:

Bd. Metalurgiei nr.32-44, cod 041833, sector 4' Bucuregti

o.P. 82 - C'P. 38

Tel.: (021) 461.08.08,461.08'10; Fax: (021) 461 08'09

wwwedituraminerva' ro

Tipdrit la MEGApress holdings S'A' BUCURESTI, 2OO8

Conxpr Dmu

Juc,q,xoCu DNSTINULPARTEA A DoUA A RoMANULUI

AUTOBIOGRAFIC

ZiwIBINDai, TARBA

Cuprins

l. Din iarb6, pe banca suferintelor / 5

?. EPoPea cu Hamburg SV / tr4

3. Dinamo pdni in semif,rnalele CCE / I 1?

Cu adevlrat cam... singur la comanda tehnicd a ,,cdinilor roqii" / l{:6

5. Condamnat la locul de muncd - fotbalul! / 21i

{i. Revolutie sau lovituri de stat... cu public? / 308

Stafirl tricolorilor 1a Guadalajara. Prof. Angelo Niculescu,

celebrul maseur Frangoise, doctorul Tomescu gi Emmerich Vog1.

Atent mereu la orice spune ,,bdtrdnul" Piqti Covaci

Coperta: Cristina Dumitrescu

Foiografia de pe copertd a fost realizatd in zilele revotuliei. Multumim fotografului

remas anonim pentru cd lasd istorieio imagine a lui Comel Dinu pintre

hdrtiile revotufiei, imbrdcat in sacoul de la Vova'

I

l

Fascicuta foto cuprinde poze din arhiva personald a autorului 9i

imagini din arhiva Clubului Dinamo

Redactor: Ana D' Munteanu, Felicia Rddulescu

DTP: Carmen Diana Mat'eescu

Prelucrare imagini: lrina Geambagu

7. Din iarbd, pe bunca suferinlelor

Ceea ce este foarte adevdrat. Ca jucdtor, iti este mult mai

ugor. in mare privinlil depinzi numai de tine, de felul in care te

antrenezi,te comporfi gi joci. $i incerci sd trdieqti! Cdnd ai talerrt,

ambifie si reugegti la cel mai inalt nivel 9i calititi frzice, doar

ghinionul unor accidentdri te poate opri. Iar pe atunci, in anii

coloi do-a doua jumdt[ti a secolului, visul jucdtorilor romdni era

lmplinit c6nd evoluau in nationali.

De multe ori, afli mult mai tdrziu adevdruri despre felul

in care ai fost interpretat gi scrutat in tinerete. Astfel, cel care m-a

prezentat gi a vorbit despre mine in termeni cd pot sd reugesc in

fotbal a fost, cdnd inci mai jucam la Tdrgovigte, portarul Fane

Marcu. Mare talent, ndscut in Pantelimonul Bucuregtiului, parcd

hdrdzit s6 trimisd intre bare portari de excepfie. Dar un accident

de joc, la 20 de ani, l-a ftcut sb ia calea provinciei. $i dupd

cincizecirgi ceva de ani s-a destiinuit ci cerberul lui Dinamo de

pe atunci, unicul Traian Ionescu, l-a intrebat daci ,,crede c[ voiajunge in nationalS". Nu numai cd a confirmat, chiar a garantatt

$i aqa a fost!

-5-

{lorncl []il.lu

Atunci, patriotismul era inc6 o stare de spirit simtiti $i nu

apiruserd mdsurile globalizdni, ciudate ca orice lucru nou' In

care,incd,curajul sd se sustind cd patriotismul e mort n-a apdrut'

Se vorbea de ea qi i s-au pus chiarbazele prin anii doudzeci, cdnd

s-a aqezat la Geneva Liga Nafiunilor. Odati cu ,,Declata\ia

drepturilor omului", la peste cincizeci de ani, de la Helsinki, se

scrutau premisele liberei circulatii qi a mainii de lucru. ceea ce

s-a aqezat aproape imediat gi in fotbal'

imi aduc aminte c5, prin 1926, generalul Cantacuzino-

Grdnicerul, apreciind necesitatea echilibrbrii lumii prin

globalizare,punea o singuri intrebare: ,,Dacd 9i Dumnezeu va fi

de acord cu a$a ceva".Nu bigotism qi in niciun cazrefuz' Cu alte

cuvinte, l6sa dilema liber6, sub forma capacitdlli de adaptare a

societitilor, prin cedare, la o astfel de stare de echilibru'

Necunoscutd de lume, deocamdatd' $i a oamenilor in interiorul

lor, inc5 greu de cercetat.

$i tot dupd decenii bune am aflat destule, legate de

posibila mea carieri de antrenor. in care decizionalii din

conducerea lui Dinamo credeau. Am fost chiar testat, se spune...

Afli dupS ani 9i de la oameni neagteptati' De exemplu' unul

dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Vasile Anghel'

colonelulVasilicdBrutaru.AngajatqiellaodirectieascunsdaSecurititrii din acele timpuri. Se dep6na acum:

- CAnd ai fost trimis cu colonelul Anghel sd-i vezi pe

Aston Wlla,vd aqtepta Anghelache' Secretar II sau cine mai gtie

cdt al Ambasadei. Fusese asistent la ASE cdnd Lucescu era

student. Se creqteau qi se selectau intre ei' La Londra a vrut si

te-ncurce. Pentru cd cei mari nu credeau cd stai linigtit qi nu bei

,:**7-

.fuciin<i cu rieslinul

cancl ai treabd. in vila din Chelsea, wde v-a dus CosticiArrghclache, s-a frcut tdnddri colonelul Anghel. Ai stat cu ei, dar

rr-ai pus nimic in gurd qi i-ai surprins. i1l Aai seama cd

Anghelache vroia sd te fac6t Fiind cuminte, nici n-a avut curajul

sir labuleze. Latoti le era fricb de Postelnicu atunci! Verifica qi

pc lrci cii ceva care-l interesa.

ItlmAi blocat peste ani qi !i se opresc vorbele. Sb le fie de

lrirrc ;i lor, qi istoriei recente, atdt de mbsluite.

Retragerea mea din iarb6, ca sd folosim distractiv

tcrnrcni militari, eram gradati!, totugi, chiar dacd nu activam pe

rurrclc cram incadrati decAt prin semndtura aducdtoare de salariu.

lluu pc atunci ca gi acum, faJd de alte domenii, educaJional qi

juridic, care meritd, oricum, mult mai mult. Dar cAnd agezi o

socictatc utopic5, precum era aceea, te ingrijeqti, la prima mdnd,

srl,i plltclli binc pc cci care asigurd ordinea. Opresivulvcrtctttilot l

Aur trccut ropcclc q;i nr-am adaptat imediat la noua

plcocr.rparc. [)c lapt, rnai luscscm antrenor secund qi conduceam

tr partc a prcgzitirilor dc ccva ani. Se zbdtea insd in mine gdndul

cir mai puteam sd joc. $i vorbele lui Emi Jenei: ,,Cornele, sd liinrinte de la mine: incearcd sd duci cdt mai departe momentul

plccirrii din iarbd, cum spui tu. Joacd c6t poJi!". Dar de unde sd

ltii cu adevdrat, spre retragere, cdt mai po!i? Se munceau in mine

cnergii latente gi aveam, totugi, senzatia cd pot muta munfii, ca

antrenor. Riscant pentru inceput. Dar era qi bine. in ciuda

tcoriilor mele explicate clar qi logic, aveam in preajmi oameni

cu experientd, dar qi reJineri la nou. Pe nea Nae Nicugor, chiar qi

aga, cu limitele sale, fald de cum se antrena pe atunci in lume.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

DINU, CORNELZAmbind din iarbi / Cornel Dinu' - Bucureqti:

Minerva,2007ISBN 978-973-2 1 -0890-1

821.135.1-94796(a9$(0:82-9a)

SC EDITUM MINERVA S.A.

Redaclia 9i sediul social:

Bd. Metalurgiei nr.32-44, cod 041833, sector 4, Bucureqti

o.P. 82 - C.P 38

Tel.: (021) 461.08.08, 461"08.10; Fax (021) 461 08 09

www. editu raminerva. ro

Tipdrit la MEGApress holdings S'A' BUCURESTT,2OOT

ConxEr Dtxu

ZAMBINDdin InneA

RoueN AuroBrocRAFrc

- PAr{TEA ixrar -

PnmerA on: FANUs Nnecu,,

i3

C np r"in s

Prefald, FdnuS Neagu I 5

.l . in cumpdna zotilor I I2 " Ydzdndpentru Prima datil I I &

3. Mirajul fotbalului i 24

4. Mesean de micl / al5. Basmul jocurilor copildriei / 3"1

6. Buchiile qcolii... / {r4

7" $coali qi fotbal / 92

8. ScrAqnind iniatbd' 197

9. Nenea Comele qi ,,Podenii" Bdrladului / 1i)6

1{}. $ocul frecerii munJilor / I } }

I i. Din curtea casei sPre...

Palatul din ,,$tefan cel Mare" / 12tr

t2. Golgota fotbalului / tr43

Traian Ionescu, col. Turfureanu, prof. Angelo Niculescu

qi generalii Dlnescu qi Staicu / 1 7E

14. Debutul la Dinamo / 2*9

15. Tot un neamJ mb propune gi la nationald i 228

i5. $ueta subJire / 239

17. Spre qi in,,grupa de lei" de la Guadalajata 1254

18. Spre titluri cu Dinamo / 30*

1!,,. ...Vai, sdracu'infanterul!... i 330

2{}. Puciul de partid; inl5turarea profesorului de la

nalionald qi un campionat decis de... un gol! i 35{}

21'. Nea Tinel qi Generalul Dragnea, suflete de aur

r qi... iardgi zdmbete / 358

22. ,;Weltmeisterschaft" ratat... 9i Dinamo

la picioarele Europei / i17E

23. Se schimbd garda la Dinamo / '$0 1

2;i" Primele semne gi... moarlea din iarbS! / 415

-44Y-

{-lorneri i)inu

Dulcefloarea Raiului,

Std sub Piatra Craiului...

intrezdresc, undeva, depizrte, fntr-o rupturd de timp

ca o rupturd de stepd, un locotenent tdndr care visa cu ochii

deschisi la tutunul fin din cheseaua generalilor

Astdzi, locotenentul de atunci este chestor (tn

rezen,d) si scrie cdrli. Scriind, urcd tn arborii misterului asa

cum urca in copildrie in Turnul Chindiei. Nu scrie cu condei

de trandafir sau condei de vild. Are un stil ironic, abrupt Si

uneori neprecaut. $i, totuSi, ce zvelte semne ale mirdrii stau

la izvorul poveStilor sale.

FdnuS Neagu

7. fn cumpdna zorilor

Era curtea copildriilor romAneqti adevdrate. Uluca sprestrada cu doud porJi. Una mici, mereu stricatd qi alta, maimare, fbcutd pentru a se deschide la intrarea cailor. Ceea ce

s-a intAmplat foarte rar, doar atunci cdnd se-ncumetaproprietarul, un chiabur desuet, eter-na cdpugi a neamuluiromAnesc.

Cum intrai, pe dreapta, era casa vagon, mare, cu patrucamere, holul cu geamuri spre curte qi, in finalul acestei

alinieri, o baie greu de ?nfeles. Apoi, o ,,chilie" unde a muritmama lui nenea George, unchiul meu, qi o bucdtdrie mare,leagdnul mistuitor al mirajului lui Mog Crdciun. in continuare,cdteva goproane, nelipsitele case pentru gdini qi cotefulporcilor, spre gridina din spate.

in curtea de la intrare, un cireg superb gi un mdroropsit, parcd, frali certafi, dar atdt de gustoqi, ai existen]einoastre. Se alinau, incurcdndu-rni fotbalul copildriei.

Strdjuitd de un nuc secular, urma gridina, incununatlcu fel de fel de pomi fructiferi qi care a fost rar aratd. $i tata,

-9-

{lrlr'*ci i.}irl*

$i nenea George gtiau cd timpurile aratului nu mai aveau sens

nicdieri. Se secera frumuse{ea intelectualitdfii neamului, prin

viscolul nimicitor al bolqevismului'

Era inceput de august, spre diminea\d, rar zonle

incetcau, de deasupra nucului, sd spargd noaptea' Sub aceastd

bolt[ feeric[, la o masd cu sifon, vin alb, bine drdmuit' qi cu

farfurii din eterna gustare a rorndnilor - brdnz6, misline qi

babic -, tata qi nenea George aqteptau sd mi nasc'

Nenea George, cum i-am spus tot timpul, se salvase!

Fdcuse liceul elitelor de la Mdndstirea Dealu, coleg cu unul

din nagii mei, Herigescu Bolintineanu, boier ca qi tata - din

mahalaua Podenilor Barladului. Rdze$i improprietdrili de

$tefan cel Mare. Avocat de excepfie, nenea George a priceput

imediat c6, la blestemul care ne urmdreqte pe noi' romAnii' de

a aveascandalul qi trddarea in sAnge, politica ne mai lipseal $i

nuS-aamestecatinniciunadintentaliileoporlunistealetimpurilor. in schimb, Na;u, Fdnel Herigescu Bolintineanu'

era deja la Canal!... O pedeapsd inventatb, la care am si md

intorc.

Maicd-mea, Lila Radulovici, se lupta si md arunce in

viafd. $i a reu;it! Ne naqtem fbrd voie' La inceput' p[rem

cucerifidemiracolullumii,aimersuluigialzbuciumuluideane distruge prin implantarea, doat carnivord, a dinfilor in

toate. Iar ca neam, a$ft de pestrif in genele migratoare care au

venit peste noi, avem un talent deosebit de a ne grdbi' prea des

in toate, sfArgitul.

- 1{} -

1i-

!!

-

Xi.t-l:biyrd <iin iar*:d

- Ce zici, George, mai avem un bdiat in neamul dsta

rdsfdlat de nelinigte?

Nenea George savura o mbslind, jucdndu-se cusAmburele ce sem6na, in tdrie, cu asculimea nasului acvilinelen. iqi mai turnd un qprif, agitdnd cu grijd sifonul inainte de

a crea reac\ia acestei bduturi curioase, austro-balcanice.Sifonul de la ei, vinul de la speranfa noastrd perpetud cd vomfi mai buni, poate, miine. Niciodatd azi!...

- Ndvdlegte cu siguranJd acum, Petricd. Simt. Dar amimpresia cd n-o sd-i placd lumea noastrd. Nici n-are cum si-iconvind ce se va intdmpla pe aicea. in plus, tu eqti boier alunui nearn - moldovenii - care i-a trddat pe to!i. pe ruqi, peturci (meritau), pe polonezi, qi chiar qi pe noi, pe acest tribinfrdnt al valahilor. Tu egti o exceplie, mai sunt ca tine. Darnu-i asta regula. Apoi, Lila e sArboaici, are explozia in s6nge.

Cdnd a venit ta-su, fugind de regele Milo5 Obrenovici, sosea

din Muntenegru. Acolo, ;i acum bdrbatul merge inainte, iarfemeia trage asinul, in urmd, de cdpdstru. Avea doud pistoalela brAu, chimirul plin de aur gi doud cujite in cardmbulcizmelor. Pe aici n-a semdnat moarte, dar acolo a frcutprdpdd. D-aia gi-a luat 9i tdtrpdqifa. gi-!i spun eu, vin zile cdndva fr atdt de rdu pe aici, de vor trece mulfi Dunbrea, invers.Vine stihia tembel5 a stepelor, pufiatd, pe tancuri de cAtevagalabii israelite, nici mdcar palestine. Ratalii iptia, careimproaqcd ornenirea, au trd.darea qi nerecunoagterea luiChristos in fapte. Vor suferi tot timpul ca neam, deqi geniilelor, care imping omenirea, sunt nenumdrate. Ne-a cucerit prin