p74-81-proiectarea met din profile cu goluri in inima

5/13/2018 P74-81-Proiectarea met Din Profile Cu Goluri in Inima

1/23

Editat de:INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUf'TlI

$1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC)/:

Bucuresti - Sos. Paotelimoo or. 266Telefoo 27.29.25

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARIS$1 DIRECTIVARE IN CONSTRUC'f1I

BULET INUL CONSTRUCIIiLORVolumul 12 1981

CUPRINS

1. PRESCRiPTII TEHNICE'. "Instruct iuni tehnice perrtru proiectarea constructi i lor metalicedin profile cu golur i in inirna", indicativ P 74-81, aprobate prin decizia

ICCPDC nr. 34 din 17 martie 1981 . . . . . . . . . . . . . . . .. 3 "Metodologia privind. planificarea activrtati i de proiectare"aprobata de Consiliul de Coordonare a Activita.ti ide Investi+ii , la 26 mai1981 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 50 "Ins tructiuni tehnice pentru proiectarea automat izar ii Instala-tiilor din centrale si puncte termice", indicativ I 36-81, aprobate prin

decizia ICCPDC nr. 78 din 29 iunie 1981 . . . . . . . . . . . . . . 70 "Instruct iuni tehnice pentru proiectarea sis temelor de recuperarea calduri i cu fluid intermediar in hale industriale", indicativ I 38-81,

aprobate prin decizia ICCPDC nr , 93 din 21 iulie 1981 . . . .. 134

2, PROIECTE TIP Decizia ICCPDC nr. 84 din 21 iulie 1981 privind aprobarea deta-Ii ilor de executie pentru proiectul tip nr. XV/l/5396 "Spital 250 lecuri-cu dispensar policlinic", aprobat prin Decretul nr. 418/1980 . . . . Decizia ICCPDC nr. 85 din 21 iulie 1981 privind aprobareadeta lii lor de executie pentru "Fi~ii cu golur i din beton precornprimat

de 7,5 m deschidere cu incarcar iutile de 200-300 kg/m2" nr. 5656, ela-borate de IPCT, indicativ 573.315 - 105 - 81 . . . . . . . . " .

161

162


2/23

Deciz i a ICCPDC nr , 86 din 21 iulie 1981 privind aprobareade talf ilor de executic pentru proiec te t ip de construct iipentru invata-mint, aprobate pr in Decretul nr . 418/1980: 16y

Nr. XIV-4-Su-16/B. 1021 - elaborat de IP] GalatiNr. XIV-6-Su-24/B.1005 - elaborat de CP] Brai la 16yNr. XIV-6-Su-24/E 8274 - elaborat de IP] Mures . 163-Nr. XIV-9-SG/C 3318/4 - elaborat de ICSlTPSC. 163Nr. XIV-10-AT/C 3318/3 - elaborat de ICSITPSC 163Nr. XIV-ll-I/A 356 - elaborat de CPCIC ... '. 163Nr. XIV 13-C/B 390 - elaborat de CPCIC . . . 163-Nr. XIV-l3-C/A 10.406 - elaborat de IP] Brasov 163-

Decizia ICCPDC nr , 87 din 21 iulie 1981 privind aprobareadeta li i lor de execupierperr tru "Moduli de sarpanta de acoperisur ideni-velate pentru haleindustriale par ter 12X30 m cu poduri rulante, cu grinzicu zabrele metalice, eu luminatoare Iongitudinale, cu invelitoare dintabla cutata neizolate termic" nr . 4008/12a, elaborat de IPCT, indicat iv307.170-105-1981 , 165-

Decizia ICCPDC nr. 90 din 21 iulie 1981 privind aprobareade ta.li ilor de execut ie pentru "Firide secundare de palie r" Hr. 5210/27elaborate de IPCT ~i MEE-CIRE, indicativ 792.100-127-1981 . " 166

Decizia ICCPDC nr. 91 din 21 iulie 1981 privind aprobarea"Deta1iilor de exccutie pentru trecerea prin pereti eu diferite grade derezlstenta la foe, a cablurilor electri ce", proiect nr. 5313/2a, elaboratede IPCT, indicativ 792.100-128-81. . . . . . . . . . . . . . . .. 167

Decizia ICCPDC nr. 92 din 21 iuli e 1981 privind aprobarea deta-liilor de executie revizuit e cuprinse in "Catalogul de detali i, e lementesi subansambluri de insta.lat iipentru constructi i". Volume le DC, V, I, S~i E" nr. 5716 elaborate de IPCT, indicativ 823.515-85-81 . . . . .. 168

Decizia ICCPDC nr. 94 din 21 iulie 1981 privind aprobarealtetaIi ilor de executie pentru proiectul t ip "Cladiri de locuit CU P+4 etaje ,s tructura din elemente spatia le din beton armat (tehnologic ICIM Brasov ,teren normal si gr.ad 6 seismic" nr. 1243 elaborat de IPCT ... " 17()

NOTA: Precizari pentru proiectarea antlselsmlca a een-structiilor de Iocuinte, social-culturale agrozootehnice !?i indus-triale, indicat iv. P. 100-81, publicat in Buletinul construetitlorDr. 11/1981 171

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTABE~I DIRECTIVARE IN CONSTRUC'fIIBlroul executiv

DECIZIA Nr 34din 17 martie 1981

PRIVIND APROBAREA "INSTRUCTIUNILOR TEHNICEPENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR METALICEDIN PROFILE CU GOLURI IN INIMk', INDICATIV P.74-81

Avind in vedere art. 5 litera d din Decretul Consiliului deStat nr. 170/1976 pentru organizarea si functionarea Institutuluicentral de cercetare, proiectare si directivare in constructii, avi-zul CTE nr. 108 din 4.111.1981 si referatul nr. 1358din 19.3.81 alDirectiei directivare, norme, normative, prescriptii,Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului cen-tral de cercetare , proiectare si directivare in constructii emiteurma toarea ' ,

DECIZIE:1. Se aproba "Instructiunile tehnice pentru proiectarea con-struct iilor metalice din profile cu goluri in inima", avind indica-tivul P.74-81. .2. Instructiunile tehnice aprobate la pet. 1 intra in vigoarela data publicarii in Buletinul constructiilor.La aceeasi data inceteaza valabilitatea .Tnstructiunilor teh-nice pentru proiectarea constructi ilor metalice din profile cu go-

luri in inima", indicativ P.74-73, aprobate cu ordinul IGSC nr.17 din 26 februarie 1974.PRE$EDINTELE BIROULUI EXECUTIV

DIRECTOR GENERAL,Ing. VALERIU CRISTESCU


3/23

INSTRUqlUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREACONSTRUqIILOR METALICE DIN PROFILE

CUGOLURI IN INIMA Intocuiesc : P.74-78

Indicativ P. 74-81

1. PREZENTAREA GENERALA A PROBLEMEI1.1. Generalitati1.1.1. Prezentele instructiuni tehnice se refera la proiecta-rea elementelor de constructii metalice, alcatuite din profile me-talice care au goluri in inima.1.1.2. Prevederile cuprinse in aceste Jnstructiuni tehnice serefera pe de 0parte la profilele ajurate cu goluri in inima, precumsi Ia orice grinda cu sectiune dublu T sau U avind practicate go-luri in inima.1.2. Tipuri de profile cu goluri in inima1.2.1. tn constructii metalice se int ilnesc grinzi de sectiunedublu T sau U avind practicate, cu anumite scopuri, goluri Ininima, precum si grinzi ajurate realizate din profile laminate du-blu T sau U in scopul maririi caracteristicilor lor geometrice.1.2.2. Profile le ajurate (expandate, evazate, fagure), se fa-brica din profile laminate dublu T sau U in scopul maririi inal-timii profilelor si implicit a caracteristicilor geometrice a sectiu-nii transversale.Dupa forma golurilor ele pot fi de doua feluri, cu goluri hexa-gonale si cu goluri circulare. .

Elaborate de:INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,PROIECTARE $1 DIRECTIVARE IN CONSTRUC-TIl FILIALA DE CERCETARE $1 PROIECTARETIMI$OARA prinINSTITU'tUL POLITEHNIC "TRAIAN VqIA"TIMI$OARA CATEDRA DE CONSTRUCTIIMETALICE

Aprobate de ICCPDCeu deeizia nr, 34din 17martie 1981

4

\ 0)fl

' 1 Ii I ; h-e. L Iblr 0 TH-201 ~c)

a

1.2.3. Profilele ajurate cu goluri hexagonale se obtin trasindpe inima pr?filelor dub!~ T sa.u.U~ linie ~inzig-zag (fig.1.1.a), inlnngul careia se face tal.erea immn , dupa ~~re s~ fac; resudare.acelor doua parfi pe lungimea de contact "be dupa ce m prealabiluna din parti~ste de~lasata c~ 0 jumatate ,di:t;t.p':,sul de~t~iere(fig. 1.Ib) , profilele avmd golun hexagonale m mIm~. Dac~ ~nt!:, cele doua jumaHltise intercaleaza placute de grosrmea mimn,se obtin profile cu goluri octogonale (fig.1.1.c).1.2.4. Pentru obtinerea profilelor ajurate eu goluri circula~ese traseaza pe inimile profilelor laminate un sistem de patru 11nii orizontale paralele cu axa profilelor (fi~.1.2a). .Liniile exterioare ,,1" definesc inaltimea prof'ilelor T dindreptul axului golurilor "a" iar cele interioare ,,2" servesc pentrufixarea pozitiei centrelor "c" a semicercurilor care se traseaza.

H

Fig. 1.1. Modul de obtinere a profi lelor ajurate cu goluri hexagon ale. si ortogonale,5


4/23

a)

p

a fII~11b) I~. . . . ."J:

c)

Fig. 1.2. Modul de obtinere a profilelor ajurate eu golurl cireulare. ~i ovale.

Distanta dintre centrele "c" a semicercurilor de pe aceeasilinie ,,2" este egala cu pasul golurilor.Se traseaza apoi semicercurile ,,3", avind centrele alternativ:pe liniile interioare ,,2" de sus si de jos. Intre capetele a doua:semicercuri consecutive cu centre le pe aceeasi parte se formeazacoardele ,,4" care vor constitui lungimile de contact "be", pecare.se resudeaza cele doua jumatati.Se taie apoi inima profile lor dupa semicercurile ,,3" si dupacoardele ,,4", dupa care se resudeaza cele doua jumatati pe lungi-mea de contact, una din cele doua parti fiind deplasata in prea-labil cu 0 jumatate de pas (fig.1.2b). Si in acest caz se pot inter-~a'Iaplacute intermediare intre cele doua parti obtinindu-se pro-filele ajurate cugoluri ovale (fig.1.2c).

1.2.5. Profile le ajurate prezinta import ante avantaje eco-nomice in comparat ie cu profilele laminate din care se fabricadatorita caracteristicilor geometrice mult mai mari la aceeasigreutate cu a profilelor laminate.1.2.6. Materialele folosite pentru profilele ajurate, trebuie:sa indeplineasca ca.Iitatile cerute de STAS 10108/0-78. Electroziipentru sudarea celor doua part ivor satisface condit iilecerute inSTAS 1125-76.

Rezistentele de calcul se vor lua conform prevederilor STAS10108/0-78. .

2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE PROFILELORAJURATE CU GOLURI IN INIMA.

,

. 3.1. In calculul profilelor ajurate eu goluri in inima se uti-.lizeaza caracteristicigeometrice ale sectiurrii transversale a profi-lului T din dreptul golurilor si ale sectiunii transversale intregidin dreptul golurilor si plinurilor.3.2. Calculul caraeteristicilor gecrnetrice ale sectiunii trans-versale presupune alegerea corecta a dimensiunilor de ajurare (detaiere a inimii) in vederea obtinerii solutiei optime, din punet devedere al earacteristieilor geometriee maxime.3.3. Dimensiunile de taiere se aleg infunctie de inaltimea "h"a profilului laminat dublu T din care se fabrica astfel (fig.2.1).3.3.1. La profile ajurate cu goluri hexagonale

7


5/23

2l" -I

FIG.2.1. Caraeteristiei ge'ometriee a profilelor ajurate eu go!uri hexogonalt>_

1. Inaltimoa "a" a profilului T din axul golului:- la grinzile la care momentul incovo ietor si forta taie-toare sint maxime in sectiuni diferite, ,

h ha=- -;--4 3 (2.1)- la grinzile la care momentul incovoietor ~i forta Htie-toare sint maxime in aceeasi sectiune

h 2ha=--;---3 5 (2.2)2. Pasul -t" al golurilor egal cu distanta dintre axul a douagoluri consecutive: '- la grinzilela care momentul si forta taietoare sint maxi-me in sect iuni diferite:

p= 1,4h -;- 1,8 It (2.3)la grinzi la care momentul ~i forta taietoare sint maximein aceeasi sectiune

p =1,4 h -;- 1,7 h (2.4)

me3. Lungimea de contact "be" pe care se sudeaza :- la grinzile Ia care momentul si forta taietoare sint maxi-in sectiuni diferite: "

b = ! :_ ~ !! :_ sau b = _E _ -i- .E:e 2'3 e", 3 (2.5)8

- la grinzile la care momentul si forta ta ietoare sint ma-xime in aceeasi sectiuneb =.s: -;-_h_ sau b =E: -;-E:e 2,5 3,5 e 5 .4

4. Inaltimea "hp" a placutelor intermediare:hp= ! ! _ - ; - _ ! ! _ _

2 3

(2.6}

(2.7),Celelalte dimensiuni ale profilelor ajurate rezulta din fig.,2.l.3.3.2. La profile le ajurate cu goluri circularel. tnaltimea "a" a profile lor T _ din axu!.golurilor (fi!S.2.2), - la grinzile cu momentul ~l forta taietoare maxrme insectiuni diferite:

ha=-6 h5 (2.8) \ -la grinzile la care momentul si forta taietoare sint ma-xime in aceeasi sectiune : h ha=--;--

5 '"(2.9)

A.IW,

d

I2R Yo

Fig. 2.2. Caracterist ici geometrice a profi lelor ajurate cu golurlcirculare,


6/23

2. Distanta "n" (fig. 1.2a) dintre liniile orizontalein functie de care rezulta lungimea de contact, se alege:- pentru grinzi .Ia care forta taietoare si momentulmaxime in sectiuni diferite:si 2sint

h Ii1=--:---40 30 (2.10)- pentru grinzi la care forta taietoare si momentul incovo-ietor sint maxime in aceeasi sectiune, ,

It Iin= -:--30 20 (2.11)3. Inaltimea placutelor intermediare "hp" se alege din re-Iatia 2.7.4. Celelalte dimensiuni rezulta din fig. 2.2 sau din relatijle :

R =h - (2a + n) (2.12)b e =2Yn(2R-n)

p . 2R +be(2.13)(2.1-4)

5. Coordonatele unui punet curent de pe conturul circularal golurilor (X si ~.

(X =R(l - cose)~=R sin rp

(2.15)(2.16)

unde rp este unghiul dintre axul vertical si raza corespunzatoarepunctului curent.6. Ina ltimea "a~" a sectiunii transversale verticale T, dindreptul punctului curent de pe conturul golului, definit prinunghiul rp ~i coordonatele (X si ~ este:

a~=a + (X =a + R (1 - cos rp ) (2.17)7. Inaltimea "a " a sectiunii T inclinate, dupa raza curentadefinita prin unghiul rp :

a c p = a~ =a+R (I-cos c p )cosip' cos 'P

Toate aceste valori sint calculate pentru dimensiunile uzua-le ale profilelor ajurate in tabelele din anexele 4 si 5.

(2.18)

10

3.-4. Caracteristicile geometrice ~l~ sectiunii. transversaleT din axul vertical al golurilor (pozitia centrului de greutate. -.., aria A momentul de inertie I. si modulul de rezistentae. - ~.o' 0' " .W.,) sint date in tabelele din an:xele 3 ~l 4.. .. A 3.5. Caracteristicile geometnce ~le sec11Ulll~y:~cllll~te aprofile lor cu goluri circulare de ~~altlme " a c p definita prrn un-ghiul < p pot fi calculate cu relatii le :

AO (2.19)rp =_~_cos 1 >1 (2.20)rp =_I_

I: " cos3 (jlJ0 l (2.21)< P i =-_'-cos" (jl

In care A~, l~ si ~ sint aria, momentul ~e in~rtie ~i modululde rezistenta ale sectiunii verticale a profilului T din dreptulpunctului , : i " de pe ~onturul golului, definit prin unghiul < P ~icoordonatele (X ~i ~ care stnt date explicit in anexa 1.

3. CALCULUL ELEMENTELOR CONSTRUCTIILORMETALICE SOLICITATE LA INCOVOIERE, DIN PROFILE

CU GOLURI IN INIMA. 3.1. Calculul grinzilor solicitate la incovoiere avind golurihexagonale in inima3.1.1. Calculul de rezistenfii a trilplor in dreptul golurilorhexagonale din inimri.3.1.1.1. Grinzile realizate din profile cu sectiunea dublu Tsau U, deci simetrice fata de axa x-x si avlnd goluri hexagonale

in axa longitudinala a inimii, solicitate la incovoiere, se calcu-leaza la efectul momentului incovoietor ~i al fortei taietoare.

3.1.1.2. Sectiunea in care se face verificarea grinzii estesectiunea minima a profilului T din dreptul golurilor avmd inal-jim'ea "a", pentru care se folosesc notat iile din fig. 3.1.

11


7/23

Momentul M si forta taietoare T din relatia (3.9), se calcu-leaza tinind seama si de coeficientii de incarcare din metodastarilor Iimita, iar rezistenta de c~lcul R se ia conform STAS10108-78.3.1.1.8. Coeficientul condit iilor de lucru m, de majorare arezistentei de calcul, se ia astfel:

a) Daca lungimea "be" a port iunii de sectiune constantadin dreptul golurilor este b c ~ + pentru m se vor lua valorile:m=1,15 -;- 1,20 pentru incarcari uniform distribuite :m=1,10 -;- 1,15 pentru incarcar iconcentrate ;

b) Daca lungimea be > - + pentru m se va lua valoarea:m =10 indiferent de natura incarcarilcr.3.1.1.9'. Variatia eforturilor unitare norma le aM din momenteste cea din fig. 3.2a, aT din forta taietoare es~edata in fig. 3.2b,iar efortul unitar insumat a, calculat cu relat ia (3.8) este prezen-

tat in fig. 3.2c.3.1.1.10. Verificarea efortului unitar normal ins~mat. C ? } ~ -latia (3.9) este u~or de facut in v~azul dn;l cele ~oua !,ohCltan;momentul hicovoietor si forta taietoare Sl11t maxime in aceeasisectiune , cum este cazul la: . ._ grinzile in consola, la ~are }'1.~~T smt maxlm~ m mcas-trare pentru orice incarcare , rar verificarea se face m dreptulgolului eel mai apropiat de incastr~re; . v_ grinzile simplu rezemate incarcate cu una sau doua fort~concentrate simetrice, cind verificarea se face in dreptul golulUleel mai apropiat de forta concentrata;

Nt.! e l li====--=:======='t . '"'0",,!,)iL-~--.J~FIG 3.2. Voriat io l"forturilor unitor~ normole eiM,E>T,.10 grinzi Olurott> cu goluri hexagonal~.

14

, - grinzile continuie, la care momentele si fortele taietoare.slnt maxime pe reazemele grinzii, verificarea facindu-se in drep-tul golurilor alaturate reazem:elor.3.1.1.11. tn cazul grinzilor cu incarcari oarecare, la caremomentul incovoietor si forta taietoare nu sint maxime in aceeasisectiune , verificarea efortuiui insumat a, cu relatia (3.9), estemai greu de facut, intrucit nu se cunoaste golul In dreptul caruiaefortul unitar insumat a este maxim. In aceste conditii trebuie

gasita in prealabil abscisa z a sectiunii din lungul grinaii undeaM + aT este maxima. Aceasta abscisa poate fi gasita pentruincarcar isimple, anulind derivata efortului lnsumat a =aM ++ aT in raport cu abscisa z.3.1. L12. Pentru 0 incarcare uniform distribui ta efortul a zdintr-o sectiune de abscisa "z" are valoarea:

az=_1_ [ l ! _ _ z- p Z2 + oc . 1 ! _ -pz) j (3.10)YoAo 2 2 2 ._ iar derivata lui az este:

daz . PZ )-=--l-2 -pz-ocpdz Yo Aocare anulata conduce la abscisa z :

Iz =--oc2

(3.11)

(3.12)iar efortul maxim din aceasta sectiune rezulta inlocuind abscisa zin (3.10):

p ( [ 2 0(2 )az max =-- -+-~Yo Ao 8 2 (3.13)3.1.1.13. Pentru incarcari oarecare, distribuite si concen-trate sau cu momente direct aplicate, sectiunea in care efortulinsumat a este maxim sepoate rezolva pe cale gratica astfel:~. se traseaza diagrama de momente la 0 anumita scad,de 0 parte a unei linii de referinta paralela cu axa grinzii, iarde cealalta parte a acestei linii se traseaza diagrama T', la ace-easi scara :- se due apoi para leIe la linia fortei taietoare tangentela diagrama de momente. 'In punctele de tangenta suma M + T', deci si aJlf+ aT estemaxima. (fig. 3.3).

15


8/23

tt; = .L: (2T +Q) din (L1I1)0 = 02 Yo (3.18>3.1.2.4. Efortul Vm produce efortul unitar normal av,iarefortul Hm care se reduce lao fOfta si la un moment local, danastere la un efort unitar normal all si unul tangential "1/, carevor fi maxime in sectiunea A-A (fig. 3.4) ~i au valoarea:

Vm Qav =--=Am 2 (be + 2 c) daH=_!I!__!L= 3pV (2T+Q)

W m Yo d (be + 2 C )2H 3p"H= 1,5 ~= (2 T + Q )Am 4Yo(be+2c)d

in care: Am si Wm sint aria si modulul de rezistenta a mont an-tului in sectiunea A; d , p , v, 'Yo, be si c sc iau conf~rm fig. 3.4.3.1.2.5. Condit ia de verificare a montantului se scrie sub

forma urma toare : 'aeell =V (crv+ aII)~ + 3 '1/ ::( R. (3.22)3.1.2.6. Daca forta taietoare este constanta , lucru ce se in-timpla cind nu exist~ incarcar idistribuite, in relatia (3.22) se

face Q = .

(3.19).' (3.20)

(3.21)

3.1.3. Calculul deformaiiilor la grinzile ct goluri in inima.3.1.3.1. Sageata grinzilor cu goluri in inima trebuie calcu-lata din efectul momentului incovoietor ~i al fortei taietoare

cu relatia :(3.23)

in care fM - este sageata din moment, iar fT - cea produsa deforta taietoare.3.1.3.2. Sageata produsa de momentul incovoietor se cal-culeaza cu relatia :

j _1{ma. r : [2W E.l", m,a(3.24)

in care w - este un coeficient functie de sistemul static si defelul incarcar ii(pentru 0 grinda simplu rezernata cu incarcari18

.~:\.'l;:{::. , :'~,,:'/

uniform distribuite eo=5/48); Mmax'~ este momentul incovo-ietor maxim, 1- deschiderea grinzii, E----,modulul de elastici-tate si 1 med - momentul de inertie mediu intre cel din dreptulgolurilor si plinurilor (anexa 4.1).. 3.1.3.3. Sageata produsa de forta taietoare se poate calcula,

~ons!derind un ya?ou de l~mgimea'p


9/23

3.1.4.2. Daca raportul dintre inaltimea montantilor consi-derata egala cu distanta Yo ~i grosimea inimii satisface conditia :~


10/23

h) ~_--oo+ool ,____~R ~

3.2.1.4. Efortul axial NM, din axul profilului T, produs deefectul momentului incovo ietor si forta taietoare T/2, care actio-neaza in axul vertical al golurilor, se reduc in raport cu centrulde greutate al sectiunii curente Grj>'la doua eforturi egale cuacestea si la doua momente locale (fig. 3.5, b ) egale cu:(3.36)

22

Tm Trp ~ -,' ,(R +a c P - "l)rp)sm c P2 (.3.37)

I,,

til care: "l)rj>eprezinta distanta de la marginea profilului T dinsectiunea inclinata ptna la centrul de greutate a acestei sect iuni ,galacu: 'llrj>="I)'Po/coscp, unde,"I)'Poeste data in anexa 5.3.2.1.5. Eforturile NM si Tj2din centrul de greutate a sec,..tiunii inclinate a profilului T de inaltime arj>se descompun incomponentele norma le si tangente la sectiunea inclinata, egalecu:

M T sin (3.38)M'fJ = NM coso = -- cos c P ; NT'P=- c PYo 2TN sin c P ; T (3.39)", = M SIn cP=~ TT'P=- cos cpoYo 2

3.2.1.6. Din aceste solicitari iau nastere efoturi unitare nor-male a in profilele T care formeaza talpile, in dreptul golurilor.Eforturile unitarenormale crMrj>'roduse de momentul inco-voietor prin forta axiala normala NM", ~i momentul local mM""pot fi calculate cu relatia :N M", mMQ M [ C O S 'll 1 )]crMQ=--'-+--=------ ("I)cpcosCP-"I)oAtp TV'lli Yo A'll TVtpi

(3.40)iar eforturile produse de forta taietoare se calculeaza cu relatia :

NT"" mT", T. [ 1 +crMrj>=--+-,--=- SIll c P , - -A'll TV'lli 2 Atp1 (R+a 'll - "l)tp) (3.41)

Daca se noteaza :o =cos tp __ 1_ ("I)'llCOScp- " 1 ) 0 )

A'll TVtpi[

1 1 1A=in 'P --+ -- (R +a'll - "I)'P)jAtp TV'lli

(3.42)

(3.43)atunci relatia de calcul a eforturilor unit are insumate din mo-mentul inc~voietor si din forta taietoare poate fi scrisa sub forma:

(3.44)23


11/23

iar conditia de verificare a acestor eforturi este:M Ta",=- 6+- A~.RYo 2 (3,45)

Relatrile explicite ale notatiilor 6 si A sint prezentate inanexa 2, iar reprezentarea lor grafica este data in fig. 3.6 ~ifig. 3.7.Valoarea lor pentru profileIe uzuale, care se va folosi Inpractica proiectarii, este data in anexa 5.3.2.1.7. Variatia eforturilor aM", ~i aT", ca ~i a efortului In-sumat (3.4.4)este functie de variatia notatiilor 6 si Acare depind

o p15j----,------,.---_--r- __ .,o P 1 J . t - ---jF=--....::::--t---+---~Opl~-_+----~~~--~o p 12~::=::::t=."""""'_=J_t-nr~~-I0 .0 1 1 t-----j---t--.::::..~--__Op~'~__~---+----~~~O,09r----+----~~~+_ __~O,08r---_.~--~~--~~~0 e ) 7 r--....._=io==::::~r-T-~:::j--_,00 6r---+....._;;;;;;;:;::f~~r~:_I0105~~~~~~M~~,'I 104t-......~...;::~~?_k=__=~

" 0103~~~!:~~~~~~\ O j02F101r----+----~----+_--~~ __~ __~ ~ __~_~o0 5 100 15 200

FIG. 3.6. Oiagrama variatiei lui -&24

[~]

Jc.-----r--~~~~~~~l&'3 032])

d-~~~~~~~~~I'O

10 .200Fig. 3.7. Diagram.a variatiei lui AI

de unghiul c p prin oc . ~i ~ (2.15 si 2.16) si este reprezentata infig. 3.8.3.2.1.8. Efortul aM'" fiind .maxim pentru c p =0 deci inaxul golurilor, iar aT", la un unghi < p =20 .. , 25 fat a de axulvertical al golurilor, rezulta di efortul unitar normal insumata < p este maxim la un unghi < p = 5 '" 15 functie de felul indir-carilor si al sistemului static al grinzilor care se va lua astfel:

< p =5 ... 10 pentru. grinz isimplu rezemate cu incarcariuniform distribuite;< p =10 ..' 15 pentru grinzi simplu rezemate cu forte con-centrate la care momentul si forta taietoarenu sint maxime in aceeasi sectiune :

25


12/23

VA.?IA1IA EFORTULUI

V.ARIA T 11< EFORTULUI E S T e p(! S D=0TO -

ITI I, , + + ~.O"f=l ====~l 1,

TT

([)=15 ... 20 pentru grinzi la care momentul incovoietorsi forta taietoare sint maxime in aceeasisectiune a grinzii, cum este pe reazemti.lgrinzilor continue.3.2.1. 9. In ce priveste sectiunea din lungul grinzii, in careefortul unitar normal insumat este maxim, aceasta se stabilestein acelasi mod ca si la grinzile cu goluri hexagonale (paragrafele3.1.1.11 ~i 3.1.1.12).Astfel, pentru 0 grinda simplu rezemata cu 0 incarcare uni-form repartizata , daca se anuleaza derivata efortului (Jrt> in ra-port cu abscisa "Z", rezulta valoarea acestei abscise la care (Jrt> estemaxim astfel:

1 AZ=--Yo2 e (3.46)3.2.1.10. In cazul grinzilor cu goluri circulare se face~iverificarea efortului unitar normal pentru sectiunea intreaga(relatia 3.14) precum si verificarea efortului unitar tangential(relatia 3.15).Pentru prima predimensionare se poate folosi relatia (3.35)in care rezistenta de calcul se va lua (0,8 ... 0,9) R.3.2.2. Calculul de rezistenJa a montanJilor dintre goluri3.2.2.1. Calculul montantilor grinzilor ajurate cu goluricirculare se face ~i in acest caz ca si la grinzile ajurate cu golurihexagon ale.3.2.2.2. Solicitar ile de calcul din montant sint cele dinfig. 3.9, iar marimea lor este cea din relatiile (4.19) ~i(4.20).3.2.2.3. Eforturile unitare norma le dintr-o sectiune curentaa montantilor A-A se calculeaza in felul urmator :Efort~l unitar normal produs de efectul lui Vm se calculeazacu relat ia :

Vm Q(Jv =-=Am 2d[b.+2R(1-sincp)] (3,47)

si este maxim pentru rp =90 si minim pentru rp =0 la racordulmontantului cu talpa. .Eforturile unitare normale si tangentiale produse de efortulHm din mont ant rezulta din relat iile :Hm Y 3 P (2 T + Q) R cos cp

(JH =--=Wm d Yo [be + 2 R (i-sin c p ) J 2 (3.48)27


13/23

Q=P'Q B=Rsinf.NMI2

V oTcx=R(1-cos'f)-r--~~----~----~~---r~rR c o s ' f

Rp

Fig. 3.9. Solici tir ile montant iIor la grinzi ajurate cu goluri e ireulare ,3" H =2 u; 3P(2T+Q)--= (3.49)

Conditia de verificare a montant ilor se scrie sub forma efor-tului unitar echivalent:(3.50)

Verificarea efortului echivalent se face in general in sectiu-nea unde Insumarea sub forma relatiei (3.50) conduce la valoareamaxima, sectiune care se exprima prin unghiul c p oIntrucit iortul hotaritcr din relatia (3.50) este (jH verifi-carea se face la un unghi c p : :: :: : 60, unde (jH este maxim, calcultnd~i pe (jy si TH pentru acelasi unghi c p o3.2.3. Calculul deformatiilor la grinzile din profile ajuratecu goluri circulare in inimii.3.2.3.1. Sageata grinzilor ajurate cu goluri circulare in

inima se calculeaza la fel ca si la cele cu goluri hexagonale, in-sumind sageata produsa de momentul incovoietor ~i de fortataietoare.3.2.3.2. Sageata produsa de momentul incovoietor se cal-culeaza cu relat ia:

f Mmax12M= W E.I., calc [cm] (3.51)28

r ~ : ; ; :;{~1\\~.inarimilein relatia (3.51) avind aceeasi semnificatie ca la re-' f . < , " latia (3.24) pentru grinzile ajurate cu goluri hexagonale iar:~i.,,:t\,: ' / ~ ' ! : ' ; , \ , I., calc =,.Izl (3.52)

1,-,~."~ste momentul de inertie de calcul care este mai mare ca momen-.~ tul de inertie mediu. .k, este coeficientul de' majorare a moment~lui de inertie..a sectiunii intregi din dreptul golurilor si are valorile :k, =1,061 pentru profile cu goluri circulare,k J =1,097 pentru profile cu goluri ovale.. I1 =este momentul de inertie al sectiunii intregi din drep-.. tul golurilor, calculat in anexa 4.2.3.2.3.3. Sageata produsa de forta ta.ietoare se calculeazacu relatia :f - pi R2 (2T + Q) [ 16 R' + 26] (3 53)I - d y~ E (2 be R + 0,86 R2) (2 be R + 0,86 R2)2

in care marimile au semnificatia de la relatia (3.25) iar R esteraza golurilor.3.2.3.4. Pentru usurinta calcului sagetii totale a grinzilor

ajurate cu goluri circulare in inima , se foloseste si in acest cazo relatie simpla de calcul a sagetii, iar conditia de verificare sescrie sub forma:f= kffM= kf W Mmax12 t,E I., calc

in care coeficientul kf are valorile din tabelul 3.2(3.54)

Tabelul 3.2kf functie de deschidere ,,1"

Nr. FeIuI Incarcarilor grinziicrt. '" 4-6 6-8 8-10 10-12 12-14 >14m m m m m m1 Uniform distribuite 1,08 1,07 1,06 1,05 1,04 1,03------------2 Concentrate 1,15 1,12 1,10 1,08 1,06 1,04

29

., .


14/23

3.2.4. Verificarea stabilitdtii montaniilor grineilor ajuraiecugoluri circulare3.2.4.1. Pierderea stabilitati imontantilor se verifica pentruaceleasi motive si in acelasi mod ca ~i la grinzile din profile aju-rate cu goluri hexagonale.3.2.4.2. Daca raportul. dintre inaltimea montantilor y( }(fig. 3.9) si grosimea inimii satisface relatia :

~


15/23

. Fig. 4.1. Solicitiirile elementelor supuse la incovoiere cu compresiune.4.1.1.5. Efortul unitar maxim de compresiune apare inpunctul idin cnltul golurilor (fig. 4.1), in care se insumeaza efec-

tele celor trei rezultate N N' N M' ~ ce solicita talpa superioara.:G =GN + GM + GT (4.3)

G =~+~+~ (4.4)2 AD Yo AD -i Woi4.1.1.6. Introducind notatia (3.7), verificarea talpilor din

dreptul golurilor se face cu relatia :G= 1 _ (N 1!..+M + c x I.T ) ~ R (4.5)Yo AD 2

4.1.1. 7. Pentru profile cu placute intermediare de inaltime:I t caracteristica y s-a determinat in anexa 4, tinind cont de~, alip ales conform relatiei (2.7).

4.1.1.8. In cazul fortelor taietoare importante se face siverificarea efortului unitar echivalent in centrul de greutate G oal sectiunii T cu relatia :

G.e/l,= G ~ o + 3 , , ~ o ~ R (4 .6)"Go se calculeaza conform relatiei (3.15), iar GGo conform(4.7) :in carerelatiei

N M,GG=--+--o 2Ao )'0 AD (4.7)

32

4.1.2. Calculul elementelor cu goluri hexagonale ~ioctogonalecomprimate ~i incoooiate fa starea limita de stabilitate4.1.2.1. Pentru verificarea stabilitatii elementelor realizateprofile metalice cu goluri solicitate la compresiune cu inco-iere se propune formula 8.5 din STAS 10108/0-78, valabilapentru bare in dublu T cu doua axe de simetrie :

(4.8)

- Al si WXl aria si modulul de rezistenta a sectiunii tntregiprin gol (anexa 4.1); .'- Neste efortul axial aplicat in centrul de greutate GI. al sectiunii transversale cu gol; daca Neste variabil in lungul.barei se face corectarea conform tabelei 16din STAS 10108/0-78;- M x este momentul incovoietor din sectiunea de' caleul.Toate celelalte marimi se calculeaza conform paragrafului


16/23

4 si se determina cu relatiile :.i sint date m anexa .,~xl ~1 xO __. - V ~ (4.13)~ x 1 - A lV I;;"ixo =Ao

t 1 de inertie al sectiunii plinului si se deter-I este momen u ~Pl'mina cu re atia :

(4.14)

(4.15)

YI se ia conform figurii 3.1 sau din anexa 4lryAV I = =::'1Yl (4.16)

in' care: t cu axa G v care se ia1 - lungimea de flambaj in raporconfo~ STAS 10108/0-78.

iVl = ; : (4.17)si este data in anexa 4. t a format din profile cu4 1 2-3. Dadi elementul de strulc ur te (talpile din dreptul. . . . '1 ~ cu e emen 'fgoluri in ini~a ~e aSlI~1ef::ute (montantii), se propune yen 1~go1urilor) solidarizate c ~p, STAS 10108/0-78:carea dupa formula data m

N CxMxH (4.18)-+ )< P A l 2 ( 1 - ~ IX lc rein care: lui . t cu goluri :H - Inaltimea profi~u u~.ajura unctul' 4.1.2.1.A I - au semnificatrile de 1a p ." mteleg indl' z L fl b j al ramurn C P r t. ~4.1.2.4. CoehCl~ntul .dedrea~l a olurilor, trebuie sa sat isfaca. mud un profil T din p gnnrarelatia : (4.19)

C P r > - C P b34

care:C P b coeficientul de flambaj al barei determinat cu Axllr.4.1.2.5. In afara verifidiri10r de 1a 4.1.2.3. ~i 4.1.2.4. se.- i face si 0 verificare de stabi1itate a ramurii celei mai compri-mate 1a efortu1 axial maxim N'. N N + N MCCU relat ia :

N' --- ~ R (4 .20)< P TAoin care rp T reprezinrj coeficientul minim de fIambaj a1sectiunii Ta ramur iicare se ia din tabe1e1e 43...64 STAS 10108/0-78, Con-form indicatiei din tabela 42 punctul 3 al ace1uia~i standard,In functie de marca otelului si de coeficientu1 de zvelteje maxim.4.1.2.5. Coeficientu1 de zveltete maxim Amax nu va depasivaloarea maxima admisa data In tabe1ul 23 STAS 10108/0-78:

Amax < Aa (4 .21)care Amax este valoarea cea mai mare dintre "xllr definit de(4.9) sau (4.10) ~iAvl definit de (4.16).4.2. Calculul barelor realizate din profile cu goluri circulare~i ovale4.2. I. Calcltlul tiilpilor din dreptul golurilor profilelor lastarea limiti i de rezistenlii.4.2.1.1. Calculnl de rezistenta al ta1pilor din dreptul golu-rilor profile lor cu goluri se face In sectiunils in care eforturileunitare au valori maxime.4.2.1.2. Ca ~i la profile Ie ajurats cu goluri hexagona1e ~i:.Octogonale, eforturile N, M, T din axul unui gol se inlocuiesc

'eU rezultante ap1icate in centrul de greutate Go a1 sectiunii In T(fig. 4.2), conform relatiilor (4.1) si (4.2).4.2.1.3. Verificarea eforturilor unitare normale insumata dinefectul fortei axiale, momentului Incovoietor si al forjei taie-toare, intr-o sectiune curenta definita prin unghiul rp masuratfata de axu1 vertical al go1urilor, seface prin ;:tdunarea celor treieforturl aN' aM ~i aT' iar condijia de verificare poate fi scrisa subforma: .. ( N M ) ''ll=- +-- {}+ TA ~ R2 Yo (4.22)

35


17/23

Fig. 4.2. Solicitarile elementelor ajurate eu ~oluri circulare supusela tncovolere cu compresruneIn care 0 si A se calculeaza cu ralat iile (3.42)~i (3.43).

4.2.1.4. Avind In vedere faptul ca la elementele solicitatela incovoiere cu compresiune, eforturile unitare pe c?nturul go-lurilor nu difera cu mai mult de (2 -7- 5)% de cele dm axul go-lurilor, calculul acestor eforturi siverificarea lor se. poate facenumai In sectiunea din axul vertical al golunlor avmd centrulde greutate Go' utilizlnd relatia :

1 ' N M ) RaGo=Au IT + -;;- ;.(

4.2.1.5. In afara acestor vcrifi.r..:ari se face si verificarea eurelat iile (4.6) 9i (3.15).

4.2.2. Calculul elementelor compri1nate ~i illcovoiate la starealimita de stabil itate

4.2.2.1. Elernentele solicitate la incovoierc ~u compresiuneformate din profile ajurate cu gol\lrici~culare 9~ ovalc, se .P?tconsidera formate din dona ramurr legate cu placute , ca ~l mcazul profile lor ajurate ell goluri hexagon~le si ?~'ale ~i rezultaca verificarea stabiliHitii sc face en acelcasi relat ii:4.8), (4.18),(4.19) si (4.20).5.2.2.2. Coeficientul de zveltcte maxim Imal, al barei vasatisfacc relaj ia (4.21), in cond itiie date la 4.1.2.5.36

5. IMBINAREA GRINZILOR A]tJRATE CU GOLURIIN INIlVIA. . 5.1. Generalitati

5.1.1. Imbinarile intervin in cazul grinzilcr din profile aju-tate cu goluri in inima , in primul rind la prinderea celor douaparti rezultate dupa taierea inimii prof'ilelor dublu T, In vedereaajurarii pe lungimea de contact be' si In al doilea rind la imhina-rile de pre1ungire a profilelor ajuratc, sau a altor profile cu goluriinima.

,5.2. Alcatufrea si calculul imbinarilor longitudinale a inimiilungimea de contact a celor doua parti5.2.1. Imbinarea long itudinala a celor doua jumatati obtinu-t~dupa taierea inimii profilului laminat dublu T, in vederea aju-rarii , se reaIizeaza cu sudurii cap Ia cap cu sau f~ra prelucrareamarginilor.

....... 5 .2.2. Sudura de imbinare longitudinala a celor doua parti~.ex~cuta pe toata Iungimea de contact "be" pe ambele fete alemnnn ,5.2.3. Calculul acestei Imbinari consta in verificarea condi-tiei ca pc Iungimea de contact "be" efortul unital' sa nu depaseascape eel de ca1cul al sudurii la fQrfecare.' .5.2.4. Tmind cont de efortul Hm care ia nastere la 'nivelulaxului montantilor , care se calculcaza cu relat ia (3.18) si care da-

di Q =0 poate fi scris sub forma: 'F I n . =T.p ( 5 . 1 )

YaJ)en~ru profile fara pliicute intermediare si cu placute intermedia-re, verificarea sudurii se face in felul urrnator :

5.2.5. La profilelc cu goluri hexagonale san circulare carenu au placute intermediare (fig. 5.La~i 5.1.b) condit ia de verifi-care se scrie:

(5.2)in care:

A. este sectiunea sudurii:(5.3)

37


18/23

0)Fig. 5.1. Imbinarea tongitudinala a inimii.Daca se inlocuieste H si As rczu ltii :~, m ,

TP RS"8 =--'_ < \fd. beyode unde se poate scoate condit ia de verificare a Iungimiide con-tact b e a grinzii "

in care:Rs , fiind rezistenta de caleul a sudurii cap la cap la forfecare.t " .5.2,6. La profilele cu goluri .oct?gonalc san ovale care au ~lplacute intermediare se calculeaz~ din forta H 1 1 ! un efo;t tang~n:tial cu relat ia (5.4) si un efort unitar normal as in sudura datontafaptului c a fat a de sudura aflat~ la hP/2 d: ax, efortul Hm se redu:ce la 0 forta si la un moment. Efortul umtar normal se calculeaza

cu re lat ia :a= Hm""2,Wm

in care:

(5.4)

(5.5)

3, T.p,hp (5.6)

d b~T V m . - modulul de rez istcnta al montantului egal cu -6-iar Hm s-a inlocuit din 5.1.5.2.7. Verificarea sudurii la profile le cu placute intermedia-re se face in acest caz cu relatia :

a eeh = y a ~ + 3 't"~ < R 7in care a se ia din (5.6) iar 7s din (5.4).

(5.7)

38

5,2.8. Daca lungimea de contact "bo" aleasa din conditiileive ale grinzilor ajurate eu goluri in inima satisfaee con-(5.5) sau (5.7), inseamna c a eele doua jumatat] au fost im-In mod corespunzator pentru a prelua forta de luneeare din5.3. Alciituirea si ealculul imbiniirilor de prelungire a profi-lelor ajurate eu goluri5.3.1. Imbinarile de prelungire a grlnzilor ajurate eu goluri, .inima se pot realiza at it prin sudura cif si eu suruburi. Ori ca-ar fi modulde exeeutare a aeestor irnbinari ele se vor amplasa.mtotdeauna in port iunile pline dintre doua goluri..De asemenea se va cauta ea intotdeauna aceste imbinari sa..nu fie amplasate in rcgiunea unde sclicitarile sint maxime.

, " < '" ,5.3.2. Imbinarile sudate de prelungire a grinzilor ajurate cu, .,'.\,~luri in inima se realizeaza inmodul eel mai simplu prin sudurai,;;


19/23

".=L: .:;;r= 0,7 RAS2

in care: w =2 Is este modu1ul rezistenta al suduriiS H

iar:I =2 l a (lz + a1 ) 2 + a2 l~S 1 1 2, 12

este momentul de inert ie al sudurii iar;As2 =a2 l2

(5.9)

(5.10)

(5.11}

(5.12)este sect'iunea sudurii inimii.

5.3:4. Calculul sudurii de colt de prindere a profilului du-blu T din axul plinului pe placa intercalata (fig.5.2 c si d) se facela aceleasi solicitar idin sect iunea respect iva:Verificarea se face in punctul ,,1" la nivelul fibrei extremecu relatia :

1II Rs - 07 Rc r s1=-- .:;;i- ,WSlin care: w -~sl- H

(6.13)

(5.14)Is fiind momentul de inertie al intregii suduri si H inalti-mea profilului ~i in punctul ,,2'"de la niv.elul conjeului dintre tal-pa si inima , unde ia nastere efortul unitar normal

cr,2 =!!_= M y2 (5.15)WS2 Issi efortul unitar tangential

T T,,~=--=--s~ Asa 2 aalaiar condit ia de verificare este:

c r e e k =c r s ~ + 3 " s ~ . : ; ; R , =0,7 R(5.16)

(5.17)S.3.S. Imbinarile de montaj se pot executa si c~ ~uru.buri.In acest caz cele doua parti care se imbina se alatura ~l se dispun

40

eclise pe talpi si inima (fig.5.3). Pentru imbinare se folosesc ~u:""ruburi pasuite. Se pot folosi si suruburi de inalta rezistenta str inseexcesiv, atunci cind folosirea acestora este justificatii tehnico-economic.S.3.6. Eclisele de pe inirna si talpi. trebuie sa satisfaca con-ditia (S.18}

in care:A., este aria ecliselor inimii,A.e aria ecliselor talpii ,A aria profiIuIui intreg.

5.3.7. Surubur ile de pc inima se dispun astfel ca distantadintre eIe sa fie cuprinsa intre 3,S d si 8 d., iar de laultimul surulla marginea eclisei intre 2d si 4d. ' ,Momentul care revine inimii este :JI. =AI. Ixi"in Ix

iar fort a tii ietoarc cc revinc inimii:Tin =T

(S.19)

(S.20}in care:1\1~i T sint solicitarile exterioareIin mom. de inertie al inimiiin dreptul plinurilor.1momentul de inert ie al sectiunii pIine intrcgi I(anexa 4).~

SEcTlUNEA: 1 - 1Fig. 5.3. Imbinarea de montaj eu suruburi.

- \ 41


20/23

Dirt momentul ce revine inimii, in surubul eel mai solicitatcare estecel mai departat de axa neutrii , ia nastere efortul:N fl = j'\,fin'Y~

n ,2m ~ (Yi)2i(5.21)

iar din forta taietoare:.N[ =.L:mll (5.22)

relatii in care:y~- este distanta de la axa neutra pina la nitul extrem

11I;Y i ) 2 =yi + y~+ y~+ ....J '

j~ si m numarul niturilor pe un sir si nurnarul sirurilor de suru-bu'ri. ' , , '.,5.3.8. Efortul insumat din nitul eel mai solicitat sc verificii

cu relatia :

(5.23)

(5.24)in care' Neste efortul minim ce se poate transmite printr-un a min .surub prin forfeeare sau presiune pe gaudl:d "N f=2 ~.O,8 R (5.25)a 'I

Nag =2 d ~ tm in . R (5.26)in care:

d - diametrul suruburilor~tm in - valoarea minima dintre grosimea inimi isau a ecli-selor.

5.3.9. Suruburile de prindere a ecliselor de pc talpi se cal-culeaza considerind efortul efectiv din talpa.Ele se dispun la distanta minima (3,5 d) pentru a scurta ec1i-sele.Numarul suruburilor pentru imbinarea talpilor se determinaeu relatia: ~~ (5.27)

42

nt - numarul suruburilor Ia talpi,At - sectiunea talpii,ReI - efortul efect iv din talpa

MReI =TV (5.28):r;

Wz fiind modulul de rezistenta al intregii sectiuni in dreptulplinurilor (anexa 4).

6. INTARIREA SI RIGIDIZAREA PROFILELORAJURATE CD GOLDRI IN INIMA

6.1. Intarirea si rigidizarea sectiunilor prin goluri6.1.1. In anumite eazuri, mai ales atunei cind inaltimea grin-ajurate eu goluri in inima este mare, ceca ce se int implacind Inaltirnea profilelor T din dreptul golurilor este foarte, estc necesar s{tse faca intarirea golurilor.6~1.2. Irrtarirea profilelor T de deasupra ~i de desubtul golu-se poate face, in cazul profile lor ajurate eu goluri hexagonale,prin sudarea de inimii deasupra si de desubtul golurilor a unorplacute din otel lat (fig.5. La).In aeest caz sectiunea talp ilor din dreptul golurilor ~creste,fel ea ~i modulul de rezistenta Wei fata de fibra interioara.Placutele se cresteaza de obicei la capete pentru a se petreceinima si se sudeaza de aceasta,

I; 6.1.3. In cazul cind forta taietoare este maxima in aceeasi


21/23

F = F = 1

a)

c}

SECT 1-1I1. .,

SECT 3-3

Fig. 6.1. Intarirea golurilorla profilele ajurate.

S E C T z- r

plerea acestora cu tabla care se sudeaza pc contur (fig.6.2.a). Inacest caz sectiunca se comports ca 0 sect iune plina dublu T. Laprofilele cu goluri circulare intarirea se face ca in fig.6.2.b.

6.1.5. Intarirea golurilor cu una din solut iie prezentate Infig .6.1. si 6.2 se face numai atunci si acolo unde este absolut nece-sar din ~alcul si numai in vecinatatea sectiunilor celor mai soli-citate, dcoarece in caz contrar prin adaugarea intariturilor cresteconsumul de otel care face ca sa se piarda 0 parte din avantajeleprofile lor ajurate.

6.2. Rigidizarea montantilor grinzilor ajurate eu goluri ininima

6.2.1. La grinzile ajurate cu goluri in inima, raportul dintregrosimea si ina l timea inimilor montantilor este mult mai miedecit la p;ofilele'laminate dublu T. Acest raport este si mai micatunci cind grinzile ajurate au si placute intermediare.

44

b)Fig. 6.2. Intarireu golurilor prin umplerea lor.


22/23

. 6.2.2. Datorita acestor rapoarte m~i mi~~~intre g:os.in:e~~iinaltimea inimii, este necesar in unele situat iisa se~facangldlza:--rea {uontantilor. ' ...Acest lucru trebuie facut in specialla mont~ntll care transmit.forte concentrate mari, cum est~ ca.zulmontantilor de reazem prmcare se transmite reactiunea gr inz.ilor. A6.2.3. Rigidizarea montantilor. s~~a~e.su~md pe amb~lefete1 . . .. tn dreptul plinurilor ngldlzan dm otel lat (flg.6.3).a e rmmn , 1 ' .624 In practica se poate combina intarirea g?lunlor:_, c~meste aratat in fig.6.1 si 6.2, cu rigidizarea montant ilor ea m fig.6.3. eazul IAndreptul reazemelor intermediare grinzilor-Asa este.continui.

S~CT 1.1

+ECT 3-3Fig. 6.3. Rigidizarea montantilor.

ANEXA 1

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE PROFILELORCU GOLURI CIRCULARE

1. Plecind de 1a caracteristicile geometrice ale sectiuni i transversale a.profiIului T din axul vertical al golurilor: distanta eo care defineste tpozrtta,.centrului .de greutate, Ao aria sectiunii transversale, 10 momentul de inerpie~i Woi modulul de rez i stenta a sectiunii acestui profil, care stnt date tabeleledin anexa 3, pot fi calculate caracteristicile geometrice ale sectiunii curenteverticale def'ini ta prin unghiul 'P si coordonatele e x . si (3 .

a) Distanta L\1) d intre centrul de greutate G al sectiunii ver ticale curentes i Go a sect iuni idin axul golurilor:

d e x . [ ex . + 2 (a - 1),)]L~:'l= 2 (Ao + d e x . ) ( ITex . = R (1 - cos 'P)

d R (1 - cos IF) [R (1- cos 'P) + 2 (a - 1)0)]t.1) =(2 )(3}2 [Ao + d R (1 - cos 'P)]

b) Distantele dint re centrele de greutate a profi lelor T din dreptul axuluigolurilor Ia profiIele cu goluri circulare ~i ovale:distanta dintre centrele de greutate Go

Yo = H - 21)0 = 2 [(R + a) - 1)0] (4)distanta dintre centrele de greurate G~

y~'I' = H - 2 1)~ = 2 [R + a) - (1)0= A1))] (5{c) Aria sectiunii transversale curerite verticale A~ a profilului T se poatecalcula cu relatia :

A~ = AD + d ex . = AD + d R (1 - cos 'P) (6)d) Momentul de inertie al sectiunii verticale curente a profilului T poate

fi ser is sub forma:d2.ex.4+4 Aodex.3+ 12Aod(a-1)o)ex.2+

1 0 = = ~1)~0)~2~]_ex._+2 _A~0_I~0 __'I' 12 (Ao + d e x . )

12 d [10 + Ao (a-(7)

In aceste relapil d , a si eo slnt dimensiuni ale sectiunli profilului T dinaxul golurr lor, Ao ~i 10aria ~i mornentul de inert le a aeeste i sect iuni , iar ex . 'repre-zint il. cresterea lnalt imi i inimii dat il. de relat ia 2.

47


23/23

e) Modulul de rezistenja "\V~t al sec tiuni i verticale curente a profi lului Teste de forma:Wa.= d2(1..4 + ~A 0'(1.. d! + 12 A. d (a -.1)0) ( 1 . . 2+ 12 d [Io + A. (a - ' 1 ) 0 ) 2 ] 0 ( . + 12Aolo'P' Q60 [d~ + 2 Ao o c + 2 Ao (a - 1 ) 0 ) ] (8)

marimile av ind semnificati ile de mai sus.2. Pentru verif icarea eforturilor un itare normale maxime pe suprafata

curenta Incl inata cu unghiul

( aO D )]j, =Sill c p - - - - I- - -- R + 9 _ 1)9 _AD WD --- --- -~ ." (j) i cos 9 cos cp? cos < P l _ l - +_1_ (R cos m + aD _ ' 1 ) 0 ) ]AD WD T '" q:'i' q;i

In aceste rela. ti i A a Wa a a. ,d f'b' . 9'

p74-81-proiectarea met din profile cu goluri in inima

Documents