p100!1!2006 - cod de proiectare seismica

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE

S U M A R

Anul 174 (XVIII) Nr. 803 bis

Pagina

Anex la Ordinul ministrului transporturilor, construciilori turismului nr. 1.711/2006 privind aprobareaReglementrii tehnice Cod de proiectareseismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006 ................. 3232

Luni, 25 septembrie 2006

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A I E I P U B L I C E C E N T R A L EMINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCIILOR I TURISMULUI

O R D I Nprivind aprobarea Reglementrii tehnice

Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectarepentru cldiri, indicativ P 100-1/2006*)

n conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cumodificrile ulterioare,

avnd n vedere Avizul comun nr. 12 din 12 septembrie 2006 al Comitetului tehnic decoordonare general i al comitetelor tehnice de specialitate CTS 4 Risc seismic, aciuni isigurana construciilor i CTS 5 Structuri i Avizul nr. 6.474 din 13 septembrie 2006 alInspectoratului de Stat n Construcii,

n temeiul art. 2 pct. 45 i al art. 5 alin. (4) din Hotrrea Guvernului nr. 412/2004 privindorganizarea i funcionarea Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului, cu modificrilei completrile ulterioare,

ministrul transporturilor, construciilor i turismului emite urmtorul ordin:

Art. 1. Se aprob Reglementarea tehnic Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006**), elaborat de UniversitateaTehnic de Construcii Bucureti, prevzut n anexa***) care face parte integrant din prezentulordin.

Art. 2. De la data publicrii prezentului ordin, Normativul pentru proiectarea antiseismic aconstruciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, indicativ P 100-92, aprobatprin Ordinul ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr. 3/N/1992 publicat n BuletinulConstruciilor nr. 12/1992, cu cap. 11 i 12 completate i modificate prin Ordinul ministruluilucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr. 71/N/1996, publicat n Buletinul Construciilornr. 11/1996, se aplic astfel:

a) la proiectarea cldirilor noi, n cazul contractelor ncheiate pn la data intrrii n vigoare aCodului de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativP 100-1/2006;

b) la expertizarea tehnic i proiectarea consolidrii cldirilor existente, n cazul contractelorncheiate pn la data intrrii n vigoare a Codului de proiectare seismic Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea i pentru proiectarea consolidrii construciilor vulnerabile seismic.

Art. 3. (1) Pn la data intrrii n vigoare a Codului de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006, prevederile acestui cod se pot aplicala cererea investitorului, formulat prin tema de proiectare, prin excepie de la prevederile art. 2lit. a).

(2) Pn la data intrrii n vigoare a Codului de proiectare seismic Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea i pentru proiectarea consolidrii construciilor vulnerabile seismic,prevederile referitoare la aciunea seismic cuprinse n cap. 3 i anexa A din Codulde proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006se pot aplica la cererea investitorului, formulat prin tema de proiectare, prin excepie de laprevederile art. 2 lit. b).

Art. 4. Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, i intr nvigoare la data publicrii, cu excepia art. 1, care intr n vigoare la 1 ianuarie 2007.

Art. 5. La data publicrii prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construciilor iturismului nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2004, publicat n MonitorulOficial al Romniei, Partea I, nr. 462 i 462 bis din 31 mai 2005, cu modificrile i completrileulterioare, se abrog.

Ministrul transporturilor, construciilor i turismului,Radu Mircea Berceanu

Bucureti, 19 septembrie 2006.Nr. 1.711.

*) Ordinul nr. 1.711/2006 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 803 din 25 septembrie2006 i este reprodus i n acest numr bis.

**) Revizuirea Codului de proiectare seismic P 100-1/2004.***) Anexa este reprodus n facsimil.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/25.IX.20062

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/25.IX.2006 3

ANEX

C O D D E P R O I E C T A R E S E I S M I C P A R T E A I

Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006


- Capitolul (6) cuprinde reguli specifice pentru structuri din otel - Capitolul (7) cuprinde reguli specifice pentru structuri compozite otel -

beton - Capitolul (8) cuprinde reguli specifice pentru structuri din zidarie - Capitolul (9) cuprinde reguli specifice pentru structuri din lemn - Capitolul( 10) cuprinde cerintele de baza i regulile de proiectare a

elementelor nestructurale i echipamentele adapostite in cladiri - Capitolul (11) cuprinde concepte i reguli pentru izolarea seismica a bazei

structuril or.

Anexele au urmatorul continut:

Anexa A - Actiunea seismica. Definitii i prevederi suplimentare. Anexa B - Metode simplificate de determinare a perioadelor i formelor

proprii de vibratie

Anexa C - Calculul modal cu considerarea comportarii spatiale a structurii

Anexa D - Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor Anexa E - Procedee de verificare a deplasarii laterale a structurilor

Anexa F - Aspecte specifice ale alcatuirii elementelor din otel

Anexa G - Proiectarea placii grinzilor la rezemarea pe stalpii cadrelor compozite

In aceasta sectiune se dau definitii pentru notiunile de baza utilizate in cuprinsul intregului cod. Aceste definitii se completeaza, atunci cand este cazul, prin explicatiile termenilor specifici fiecarui capitol date la inceputul fiecaruia dintre acestea.

Termenii de utilizare generala se definesc astfel: Factor de comportare: Factor utilizat pentru a reduce foqele corespunzatoare raspunsului elastic tinand cont de raspunsul neliniar al structurii. Depinde de natura materialului structural, tipul de sistem structural i conceptia de proiectare. Metoda ierarhizarii capacitafilor de rezistenfa: Metoda de proiectare in care unele componente ale sistemului structural sunt proiectate i detaliate astfel pentru a permite disiparea energiei seismice prin deformatii inelastice, in timp ce toate celelalte elemente structurale sunt proiectate sa aiba suficienta capacitate de rezistenta pentru a nu depai limitele comportarii elastice i a permite dezvoltarea mecanismului de disipare de energie ales.

Zona disipativa (zona critica sau zona potential plastica): Parte a unei structuri, unde se ateapta sa se dezvolte deformatii inelastice, inzestrata cu o capacitate ridicata de disipare a energiei. Structura cu raspuns inelastic (disipativa): Structura sau parte a unei structuri, la care se ateapta sa se dezvolte deformatii inelastice, inzestrata cu o capacitate ridicata de disipare a energiei.


Factor de importanfa ~i de expunere la cutremur: Factor evaluat pe baza consecintelor cedarii structurale

Structura cu raspuns elastic (nedisipativa): Structura proiectata sa reziste la actiuni seismice !ara considerarea comportarii inelastice (neliniare ). Elemente nestructurale: Elemente, componente i sisteme care nu sunt luate in considerare la proiectare seismica fie datorita lipsei de rezisten, fie datorita modului de conectare la structura.

Elemente principale pentru preluarea foqei seismice: Elemente componente ale sistemului structural supus la actiuni seismice care sunt considerate in calculul structural i sunt proiectate si detaliate in concordan cu normele de proiectare seismica.

Elemente secundare: Elemente care nu intra in componenta sistemului structural de rezistenta la actiuni seismice i nu sunt proiectate si detaliate conform normelor de proiectare antiseismica, dar care trebuie astfel alcatuite incat sa permita transmiterea incarcarilor gravitationale, atunci cand structura este supusa la deplasarile laterale impuse de cutremur.

1.2. Unitafi de masura

(1) Se utilizeaza unitatile din Sistemul International (SR ISO 1000:1995). (2) Pentru calcule sunt recomandate urmatoarele unitati

Efo1iuri i incarcari: kN, kN/m, kN/m2

Masa: kg, t

Masa specifica ( densitate) : kg/m3, t/m3

Greutate specifica: kN/m3

Eforturi unitare i rezistente: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa) Momente (incovoietoare, de torsiune, etc.): kNm Acceleratii: m/s2

Acceleratia terenului: g (9.81 m/s2)

1.3. Simboluri

Simbolurile utilizate sunt cele date in Eurocode 8 (SR EN 1998 ~ 1 :2004)

1.3.1. Simboluri folosite in capitolele 2 ~i 3 ~i anexa A

ag acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontala a micarii terenului)

avg acceleratia terenului pentru proiectare (pentru componenta verticala a micarii terenului)


!MR intervalul mediu de recurenta de referin al aqiunii seismice

g acceleratia gravitationala

TB, Tc, Tn perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului

/J(T) spectru normalizat de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului

/Jo factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale T perioada de vibratie a unui sistem cu un grad de libertate dinamica s1 cu

raspuns elastic

Se(T) spectrul de raspuns elastic de acceleratii pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului

Sne(T) spectrul de raspuns elastic pentru deplasari /Jv(T) spectru normalizat de raspuns elastic pentru componenta verticala a

acceleratiei terenului

TBv, Tcv, TDv perioadele de control (colt) ale spectrului de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului

/30v factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei verticale Sve(T) spectrul de raspuns elastic de acceleratii pentru componenta verticala a

acceleratiei terenului

Tp perioada predominanta de vibratie a terenului in amplasament M magnitudinea Gutenberg-Richter

M w magnitudinea moment Sd(T) spectrul de proiectare pentru acceleratii q factor de comportare y1 factor de importan i de expunere la cutremur EPA acceleratia efectiva de varf a micarii terenului EPV viteza efectiva de varf a micarii terenului EPD deplasarea efectiva de varf a micarii terenului SA spectrul de raspuns pentru acceleratii absolute SV spectrul de raspuns pentru viteze relative SD spectrul de raspuns pentru deplasari relative

Vs viteza undelor de forfecare Vp viteza undelor de compresiune

Vs viteza medie a undelor de forfecare ponderata cu grosimea stratelor profilului

h grosimea stratului de teren i Vsi viteza undelor de forfecare pentru stratul de teren i


Tg perioada de vibratie a pachetului de strate de teren

h grosimea totala a pachetului de strate de teren din amplasament

1.3.2. Simboluri folosite in capitolul 4

e0x, e0 Y distanta intre centrul de rigiditate i centrul maselor masuratii in direqiile de

calcul selectate

rx, rY radacina patrata a raportului intre rigiditatea la torsiune a structurii si rigiditatea laterala in directiile de calcul

r I factorul de importanta

ds deplasarea laterala ca efect al acceleratiei seismice

de deplasarea elastica sub incarcari seismice de proiectare

v factor de reducere a valorii deplasarii aplicat la starea limita de serviciu

q factor de reducere al fortei seismice

c factor de amplificare al deplasarii elastice in calculul la starea limita de rezisten

Ed valoarea de proiectare a efectului actiunii seismice (a efortului sau deformatiei)

Rd efort capabil de proiectare

() coeficient de sensibilitate al deplasarii relative de nivel ~ot inciircarea verticala totala de nivel in calculul la actiuni seismice

~ot forta taietoare de nivel

h inaltimea de nivel

E fd valoarea de calcul a efectului aqiunii seismice ( efortului, deplasarii)

E F 0 efectul ( efortul) incarcarilor neseismice asupra fundatiei y Rd factor de suprarezisten

~ latimea necesara a rostului intre cladiri

en excentricitatea accidentala a masei de la nivelul "i " fa!ii de pozitia calculata a centrului maselor

Li dimensiunea planeului perpendiculara pe direqia actiunii seismice S d (I'i) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale Ti

T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul care contine directia orizontala considerata

m masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi


factor de corectie care tine seama de contributia modului propnu fundamental prin masa modalii efectivii asociatii acestuia

Fi forta seismicii orizontalii static echivalentii de la nivelul "i"

Fb forta tiiietoare de bazii corespunziitoare modului fundamental Si componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate

dinamicii de translatie la nivelul "i"

n numiirul de niveluri al cliidirii mi masa de nivel

zi inaltimea nivelului "i" fatii de baza constructiei consideratii in model

F;/:, p;; fortele seismice la nivelul "i" in directia x, respectiv y, pentru subsistemul plan j Fix, F;Y fortele seismice la nivelul "i" in directia x, respectiv y, pentru modelul plan

general

K 1 K 1 rigiditiit,ile relative de nivel ale elementelor verticale care intra in lX' 1y

componenta subsistemului plan j asociate directiei x, respectiv y, calculate considerand numai deplasiirile de translatie ale planeului indeformabil

x1 , y 1 distante in directia x, respectiv y, care definesc pozitia subsistemului plan in rap01i cu centrul de rigiditate de la nivelul "i"

eix , e,Y distante in directia x, respectiv y, care definesc pozitiile deplasate ale fortelor seismice fatii de centrul de rigiditate

e0"' , e0 ,Y distante in directia x, respectiv y, dintre centrele de masii i de rigiditate la nivelul "i"

e e excentricitiit,ile accidentale in direct,ia x, respectiv y, la nivelul " i " lv: ' lly

m k masa modalii efectivii asociatii modului propriu de vibratie k

Tk perioada proprie in modul propriu de vibratie k

s,,k componenta vectorului propriu in modul de vibratie k pe directia gradului de libertate dinamica "i"

EE efectul actiunii seismice ( efort , deplasare) EE,k efectul actiunii seismice in modul k de vibratie

EEdx, E Edy valoarea de proiectare a efectului apliciirii miciirii se1sm1ce pe directia axelor orizontale x i y, alese pentru structurii,

E Edz valoarea de proiectare a efectului apliciirii miciirii seismice pe directia axei verticale z

M 11 moment de torsiune aplicat la nivelul "i''al structurii injurul axei sale ve1iicale



Ac aria sectiunii transversale a unui element de beton As1 armaturile de la partea inf erioara a unei grinzi

As2 armaturile de la partea superioara a unei grinzi Ash aria totala de etrieri orizontali intr-un nod grinda-stalp

Asv aria totala de armatura verticala intr-un nod grinda-stalp Awh aria totala a sectiunii orizontale printr-un perete

Hw inaltimea unui perete ZMRb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale grinzilor care intra

intr-un nod, orientate dupa directia analizata ZMRc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor care intra

intr-un nod, orientate dupa directia analizata

Mi,d valoarea momentelor la capetele grinzilor sau stalpilor utilizate pentru calculul fortei taietoare asociate plastificarii

MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil in grinzi la capatul i

MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil in stalpi la capatul i NEd valoarea fortei axiale rezultata din calculul seismic al structurii

Ve forta taietoare de proiectare in stalp V'Ed forta taietoare in perete rezultata din calculul seismic al structurii

VEd forta taietoare de proiectare in perete VEd,max forta taietoare maxima asociata plastificarii, ce actioneaza la capatul unei grinzi

VEd.min forta taietoare minima asociata plastificarii ce actioneaza la capatul unei grinzi

/!)ud forta taietoare de proiectare in nod b latimea unei grinzi masurata la partea inferioara be.ff latimea de placa a unei grinzi ,,T" la fata stalpului

be dimensiunea sectiunii transversale a unui stalp bJ latimea de proiectare a nodului b0 latimea miezului de beton confinat intr-un stalp sau in elementele marginale ale

unui perete

bw latimea inimii unei grinzi bwo grosimea inimii unui perete

d inaltimea efectiva (utila) a sectiunii elementului dbL diametrul barelor longitudinale

dbw diametrul unui etrier fed valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului fctm valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului


fyk valoarea caracteristica a limitei de curgere a otelului fyd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a otelului fywd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii transversale

hf grosimea placii la grinzi cu sectiune ,,T" hJc distanta dintre planurile extreme de armaturi din stalp intr-un nod grinda-stalp

hJw distanta dintre armaturile de jos i cele de sus hs inaltimea de etaj hw inaltimea sectiunii transversale a unei grinzi

lei inaltimea libera a unui stalp

lcr lungimea zonei critice lw lungimea sectiunii transversale a unui perete

s distanta dintre armaturile transversale Xu inaltimea zonei comprimate

a1 factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzator formarii primei articulatii plastice in sistem

au factorul de multiplicare a fortei seismice orizontale corespunzator formarii mecanismului cinematic global

YRd factor ce tine seama de efectul incertitudinilor legate de model in ceea ce privete valorile de proiectare ale ef01iurilor capabile utilizate la estimarea eforturilor de calcul, in acord cu principiul proiectarii capacitatii de rezisten ; tine seama de diferitele surse de suprarezisten

v forta axiala determinata prin calcul seismic, normalizata prin Acfcd p procentul de armare cu armatura intinsa


l deschiderea grinzii

MEd momentul incovoietor de proiectare rezultat din gruparea de incarcari care include actiunea seismica

M&t,E momentul incovoietor rezultat numai din actiunea seismica

M&t,G momentul incovoietor din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica

Mpl,RdA momentul plastic de proiectare al sectiunii

Mpt,RdB momentul plastic de proiectare al sectiunii

NEd forta axiala rezultata din gruparea de incarcari care include actiunea seismica

NEd,E forta axiala rezultata numai din actiunea seismica

NEd,G efort axial din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care include actiunea seismica


Npt, Rd efort axial plastic de proiectare al sectiunii

Rd rezistenta unei imbinari, corespunzatoare modului de solicitare la care este sup us a

VEd forta taietoare rezultata din gruparea de inciircari care include actiunea seismic a

VEd,E forta taietoare rezultata numai din actiunea seismica VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice continute in gruparea de incarcari care

include actiunea seismica VEd,M valoarea fortei taietoare asociata plastificarii unei grinzi la ambele capete

Vpt,Rd forta taietoare plastica de proiectare a sectiunii

Vwp,Ed forta taietoare in panoul de inima

Vwp,Rd rezistenta la fortii taietoare a panoului inimii ( efort capabil) e lungimea unei bare disipative

fyd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a otelului hmm: valoarea maxima a rezistentei la curgere a otelului q factor de comportare tw grosimea inimii sectiunii

t.r grosimea talpii sectiunii

Q factor de multiplicare al eforturilor Med,E, NEd,E, Ved,E pentru proiectarea elementelor structurale nedisipative

a1 factorul de multiplicare al fortei seismice corespunzator aparitiei primei articulatii plastice in sistem

au factorul de multiplicare al fortei seismice corespunzator formarii mecanismului cinematic global

YM factor partial de siguranta pentru o proprietate a unui material

Yov factor de amplificare a limitei de curgere a materialului (suprarezistenta) c5 sageata grinzii la mijlocul deschiderii fata de tangenta la axa grinzii la unul din

capete

Ys factor partial de siguranta pentru otel Bp capacitatea de rotire plastica a articulatiei plastice

A, valoarea adimensionala a zveltetei unui element


Aa. Ac, As aria de armatura , beton i respectiv otel rigid As :;i Ar armaturi suplimentare amplasate in placa in zona stalpului

(As armatura longitudinala iArarmatura transversala)


be latimea sectiunii stalpului perpendiculara pe axa grinzii ,

be.ff latimea efectiva a placii din beton a grinzii din otel compozita cu placa be/ latimea efectiva a placii din beton a grinzii din otel compozita cu placa in

zona de moment pozitiv

bei latimea efectiva a placii din beton a grinzii din otel compozita cu placa in zona de moment negativ

be1 :ji be2 latimile efective partiale ale placii situate deoparte i de alta a axei grinzii bf latimea talpii elementului din otel b0 dimensiunea minima a miezului din beton masurata intre axele etrierilor c latimea aripii talpii elementului din otel d inaltimea sectiunii din otel dimensiunea exterioara maxima a sectiunii tevii din

otel, dbL diametrul barelor longitudinale

dbw diametrul etrierilor de confinare E modulul de elasticitate ale otelului

Eem modulul de elasticitate al betonului pentru incarcari de scurta durata Eh rigiditatea la incovoiere a grinzii din otel compozite cu placa pentru zona de

moment pozitiv cu luarea in considerare a latimii efective de placa

Eh rigiditatea la incovoiere a grinzii din otel compozite cu placa pentru zona de moment negativ cu considerarea armaturii din latimea efectiva de placa

.fed rezistenta de calcul a betonului fy rezistenta caracteristica a otelului fyd rezistenta de proiectare a otelului fydf rezistenta de proiectare a otelului talpii fydL rezistenta de proiectare a otelului armaturilor longitudinale fydw rezistenta de proiectare a otelului armaturilor transversale h inaltimea sectiunii elementului compozit

hb inaltimea sectiunii grinzii compozite he inaltimea sectiunii stalpului compozit

Ia, momentul de inertie al sectiunii de armatura l e momentul de inertie al sectiunii brute din beton

I eq momentul de inertie echivalent al grinzii compozite

Is momentul de inertie al sectiunii brute din otel

l deschiderea grinzii let inaltimea libera a stalpului.

ler lungimea zonei critice a unui element compozit le lungimea de inglobare a riglei de cuplare din otel in perete


MEd momentul de proiectare

Mpt,Rd momentul capabil

NEd forta axiala de proiectare

Npt,Rd forta axiala capabila la compresiune centrica q factorul de comportare

s distanta intre etrieri t grosimea peretelui tevii,

1j grosimea talpii elementului din otel tw grosimea inimii elementului din otel

VEd forta taietoare de proiectare VRd forta taietoare capabila a elementului compozit

Vwp,Sd forta taietoare de proiectare a nodului

Vwp,Rd forta taietoare capabila a nodului compozit

x/h inaltimea relativa a zonei comprimate din betonul grinzii compozite cu placa a1 factor de multiplicare al incarcarilor seismice de cod (in conditiile pastrarii

constante a celorlalte incarcari de calcul) corespunzator formarii primei articulatii plastice in sistemul structural compozit.

au factor de multiplicare al incarcarilor seismice de cod (in conditile pastrarii constante a celorlalte incarciiri de calcul) corespunzator formarii mecanismului complet de disipare in structura compozita.

Vd forta axiala normalizata de proiectare a unui stalp compozit


Aase aria armaturii din stalpiorul comprimat Asw aria armaturilor din rosturile orizontale pentru preluarea fortei taietoare

C* ** marca blocului de zidarie D lungimea diagonalei panoului de cadru

Eb modulul de elasticitate al betonului Ez modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei

Ezc modulul de elasticitate longitudinal al zidariei confinate FEd(zu) forta axiala din diagonala comprimata a panoului de umplutura

corespunzatoare aqiunii seismice de proiectare; FRd(zu) rezistenta de proiectarea a panoului de umplutura FRdJ(zu) rezistenta de rupere prin lunecare din for taietoare in rosturile orizontale a

panoului de zidarie de umplutura

FRd2 (zu) rezistenta de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidarie


de umplutura

FRdJ(zu) rezistent:a de rupere prin fisurare in lungul diagonalei comprimate Gz modulul de elasticitate transversal al zidariei simple

Gx modulul de elasticitate transversal al zidariei confinate lb momentul de inertie al sectiunii de beton a elementelor de confinare

fst valoarea medie a momentelor de inertie ale stalpilor care marginesc panoul Iz momentul de inertie al sectiunii de zidarie confinata

H w inaltimea peretelui M** marca mortarului

Mcap(sus), Mcap(Jos) valorile rezistentelor de proiectare la incovoiere la extremitatile grinzii de cuplare, sus i jos;

MEd valoarea de proiectare a momentului incovoietor in planul peretelui MExdJ valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan paralel cu rosturile

orizontale

MExd2 valoarea de proiectare a momentului incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale

MRd rezistent:a de proiectare la incovoiere in planul peretelui

MRxdI rezistenta de proiectare la incovoiere a peretelui in plan paralel cu rosturile orizontale

MRxd2 rezistenta de proiectare la incovoiere a peretelui in plan perpendicular pe rosturile orizontale

NEd valoarea de proiectare a fortei axiale

NRd rezistent:a de proiectare la forta axiala VEdu valoarea fortei taietoare asociata rezistentei la incovoiere a sectiunii de zidarie

simpla, confinata sau cu inima armatii, determinata tinand seama de suprarezistent:a armaturilor;

VEd valoarea de proiectare a fortei taietoare determinata prin calculul structurii in domeniul elastic liniar;

Vg fort:a taietoare maxima in grinda de cuplare din incarcarile verticale Vgc rezistent:a de proiectare la for taietoare a grinzilor de cuplare din peretii cu

goluri

VRd rezistent:a de proiectare la forta taietoare Vida rezistent:a de proiectare la forta taietoare a armaturilor orizontale din stratul

median al peretelui cu inima armata VRdb rezistent:a de proiectare la for taietoare a stratului median de beton sau

mortar-beton al peretelui cu inima armata;

Vidz rezistent:a de proiectare la forta taietoare a zidariei peretelui cu inima armata; VRdJ rezistent:a de proiectare la for taietoare a panoului de zidarie confinata


Vid2 rezistenta de proiectare la forfecare a armaturii din stalpiorul comprimat VidJ rezistenta de proiectare a armaturilor din rosturile orizontale ale zidariei ag valoarea de proiectare a acceleratiei terenului

g acceleratia gravitationala bz grosimea totala a celor doua straturi de caramida ale peretelui cu inima armata

d diametrul barelor din elementele de beton armat fb rezistenta caracteristica la compresiune a corpurilor de zidarie normal pe fata

rostului orizontal fbh rezistenta caracteristica la compresiune a corpurilor de zidarie paralel cu fata

rostului orizontal, in planul peretelui fd rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei fi rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei fkdl rezistenta caracteristica a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale

fkd2 rezistenta caracteristica a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile orizontale

fm rezistenta medie la compresmne a mortar-betonului din stratul median al peretilor din zidarie cu inima armata

fvd rezistenta de proiectare la forfecare a zidariei fvdo rezistenta de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei fvk rezistenta caracteristica la forfecare a zidariei fvko rezistenta caracteristica la forfecare sub efort de compresiune nul a zidariei fxd1 rezistenta de proiectare a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile orizontale fxd2 rezistenta de proiectare a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile

orizontale fyd rezistenta de proiectare a armaturii din stalpiorul comprimat h inaltimea libera a peretelui hef inaltimea efectiva a peretelui hetaJ inaltimea nivelului cladirii

hgol inaltimea golului din zidarie

hp inaltimea panoului de zidarie de umplutura l deschiderea grinzii

10 lungimea de calcul a grinzii de cuplare (intre fetele montantilor) lw lungimea peretelui

le lungimea zonei comprimate a peretelui lmin latimea minima a spaletului de zidarie la o sectiune compusa

lp lungimea panoului de zidarie de umplutura


m coeficientul conditiilor de lucru pentru zidarie (STAS 10109-82) n numarul de niveluri al cladirii q coeficientul de comportare

s distanta intre armaturile AS\V t grosimea peretelui de zidarie

feJ grosimea efectiva a peretelui tm grosimea stratului median al peretelui din zidarie armata

fp grosimea panoului de zidarie de umplutura x adancimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane

Xconv adancimea conventionala a blocului eforturilor de compresiune Xechiv adancimea echivalenta a zonei comprimate

Xmax adancimea maxima a zonei comprimate

YM coeficientul partial de siguranta pentru material

&m deformatia specifica liniara maxima

s deformatie specifica liniara

&uz deformatia specifica ultima a zidariei

&ub deformatia specifica ultima a betonului

a- efort unitar normal

O'J efortul unitar de compresiune determinat considerand incarcarea verticala uniform

distribuita pe lungimea peretelui

() unghiul cu orizontala al diagonalei panoului de zidarie de umplutura

1.3. 7. Simboluri folosite in capitolul 10

Eanc valoarea de proiectare a eforturilor sectionale din elementele de ancoraj EEd,cNs valoarea de proiectare a eforturilor sectionale in componentele nestructrale

(CNS) ERd,CNs rezistenta de proiectare la eforturile sectionale in CNS

F cNs forta seismic a static echivalenta pentru CNS H inaltimea medie a acoperiului in raport cu baza constructiei Kz coeficient care reprezinta amplificarea acceleratiei seismice a terenului pe

inaltimea constructiei

La lungimea de ancoraj a elementului de prindere


MEd,CNS momentul incovoietor de proiectare pentru CNS i prinderi MRd,CNS rezistenta de proiectare la incovoiere pentru CNS i prinderi NEd,cNs forta axiala de proiectare pentru CNS i prinderi NRd,cNs rezistenta de proiectare la for axiala pentru CNS i prinderi Rane rezistenfa de proiectare la eforturile sectionale din elementele de ancoraj VEd,CNS forta taietoare de proiectare pentru CNS i prinderi VRd,CNS rezistenfa de proiectare la for taietoare pentru CNS i prinderi X cota punctului superior de prindere al CNS de la nivelul "x"

Y cota punctului inferior de prindere al CNS de la nivelul "y"

ag valoarea de proiectare a acceleratiei terenului

bst latimea panoului de sticla;

Ctiber spatiul dintre sticla i cadrul metalic c1 spatiul liber intre marginile verticale ale sticlei i cadru; c2 spatiul liber intre marginile orizontale ale sticlei i cadru. D diametrul barei de prindere

daA, daB deplasarile relative de nivel admisibile pentru constructiile A i B dra (sticla) deplasarea relativa de nivel care produce spargerea/caderea sticlei din

peretele cortina sau din vitrina,

dr,CNS deplasarea relativa de nivel de proiectare pentru CNS

dsxA deplasarea constructiei A, la nivelul "x"

dsyA deplasarea constructiei A, la nivelul "y"

dsyB deplasarea constructiei B, la nivelul "y"

fxd1 rezistenta de proiectare a zidariei la incovoiere paralel cu rosturile

orizontale

fxd2 rezistenta de proiectare a zidariei la incovoiere perpendicular pe rosturile

orizontale

g acceleratia gravitationala hetA, hetB inaltimile de etaj la constructiile A i B hst inaltimea panoului de sticla;

mcNs masa maxima a CNS in exploatare

qcNs coeficient de comportare al CNS

z cota punctului de prindere de structura a CNS;

/Js coeficient de amplificare dinamica al CNS YcNs coeficientul de importan al CNS

YI coeficientul de importan al constructiei.



Ke.ff rigiditatea efectiva a sistemului izolator in directia principala considerata, la o deplasare egala cu deplasarea de proiectare dctc

K v rigiditatea totala a sistemului izolator in directie verticala

Kxi rigiditatea efectiva pentru un element dat in directia x Kyi rigiditatea efectiva pentru un element dat in directia z

T e.ff perioada fundamentala efectiva a suprastructurii corespunzatoare translatiei orizontale, suprastructura fiind considerata un corp rigid

TJ perioada fundamentala a suprastructurii considerata incastrata la baza

Tv perioada fundamentala a suprastructurii in directie verticala, suprastructura fiind considerata un corp rigid

M masa suprastructurii

Ms magnitudinea ddc deplasarea de proiectare a centrului rigiditatii efective in directia considerata

ddb deplasarea totala de proiectare a unei unitati izolatoare

e tot,y excentricitatea totala in directia y

fj forte le orizontale la fiecare nivel j ry raza de torsiune a sistemului izolator

(xbyJ coordonatele unei unitati izolatoare in raport cu centrul rigitatii efective ~e.ff valoarea amortizarii efective


2. CERINTE DE PERFORMANTA ~I CONDITII DE INDEPLINIRE 2.1. Cerinfe fundamentale

( 1) Proiectarea la cutremur urmarete satisfacerea, cu un grad adecvat de sigurani, a urmatoarelor cerinte fundamentale (niveluri de performanta):

cerinfa de siguranfa a viefii Structura va fi proiectata pentru a prelua actiunile seismice de proiectare stabilite conform capitolului 3, cu o marja suficienta de siguranta fata de nivelul de deformare la care intervine prabuirea locala sau generala, astfel incat vietile oamenilor sa fie protejate. Nivelul fortelor seismice din cap. 3 corespunde unui cutremur cu intervalul mediu de recurenta de referinta IMR = 100 ani.

Nola : Nivelul de deformare strucluralii din apropierea priibu~irii se asociazii cu un cutremur mai rar, orienlaliv cu inlervalul mediu de recurenia de referinillIMR = 475 ani.

in cazul construqiilor cu alciiluire regulalii ~i corecl delaliale, dacii sunt salisfiicute cr ilerii le asociale ceriniei de siguran ia a vieW penlru un cutremur cu Th1R = 100 ani, de regulii sunl salisfiicule ~i ceriniete de prevenire a priibu~irii pentru un culremur cu IMR= 475 ani.

cerinfa de limitare a degradarilor

Structura va fi proiectata pentru a prelua actiuni seismice cu o probabilitate mai mare de aparitie decat actiunea seismica de proiectare, fiira degradari sau scoateri din uz, ale caror costuri sa fie exagerat de mari in comparatie cu costul structurii. Actiunea seismica considerata pentru cerin de limitare a degradarilor corespunde unui interval mediu de recurenta de referinta de 30 de ani (2) Diferentierea sigurantei este introdusa prin clasificarea structurilor in diferite clase de importani i de expunere la cutremur. Fiecarei clase de importani i se atribuie un factor de importani y1 Diferitele niveluri de sigurani se obtin multiplicand parametrii actiunii seismice de referini cu factorul de importani.

Nola: Intervalele de limp la care se produc cutremurele, modul de manifestare al acestora, ca ~i efeclele lor asupra constructiilor au un caracler imprevizibil, pronunial alealoriu. Din aceaslii cauza, eficienia masurilor de prolectie seismicii prezinlii un anumil grad de incertitudine ~i poate fi judecatii numai in mod statistic . Se are in vedere modul in care un evenimenl seismic se incadreazii in ~irul de evenimenle a~leplale pe anumile inlervale de limp, inclusiv din punctul de vedere al inlensiliitii, precum ~i propora constructiilor, afeclale in diferile grade de avariere ~i impactul care decurge, din punct de vedere social ~i economic.

Din aceastii cauzii responsabililalea pentru prolectia seismicii a construciiilor trebuie evaluatii prin miisura in care se respectii prevederile codurilor de proiectare, executie ~i de exploatare, ~i nu prin prisma aparitiei, in cazul unei constru q ii individuate, a unor urmiiri mai deosebile .

2.2. Condifii pentru controlul indeplinirii cerinfelor

2.2.1. Generalitafi

(1) Cu exceptia cazurilor mentionate explicit, proiectarea structurilor corespunzatoare nivelului de protectie seismic oferit de aplicarea prezentului cod are in vedere un riispuns seismic cu incursiuni cu degradari specifice, in domeniul postelastic de deformare.

(2) Indeplinirea cerintelor fundamentale stabilite la pct. 2.1 se controleaza pnn verificarile a doua categorii de stari limita:


- Stari limita ultime, ULS, asociate cu ruperea elementelor structurale i alte forme de cedare structurala care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor

- Stari limita de serviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana la un nivel, dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite.

(3) Pe langa verificarile explicite ale starilor limita se vor lua i alte masuri specifice pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a constructiilor (pct. 2. 2.4 ). ( 4) Condi!iile date in cod au caracter minimal obligatoriu i nu sunt !imitative.

2.2.2. Stari limita ultime

( 1) Sistemul structural va fi inzestrat cu capacitatea de rezisten specificata in partile relevante ale codului. Acest nivel de rezisten implica respectarea tuturor condi!iilor date in cod pentru obtinerea capacitatii de disipare de energie necesara ( ductilitate) in zonele proiectate special pentru a disipa energia seismica, numite zone disipative (sau zone critice). (2) Se pot avea in vedere in unele situatii (recomandabil in zone de hazard seismic inferior) i valori mai mari ale capacitatii de rezisten, decat cele corespunzatoare valorilor de proiectare a fortelor seismice, cu relaxarea corespunzatoare a masurilor de ductilizare. In cadrul codului se dau recomandari pentru asemenea solutii alternative.

(3) Structura cladirii va fi verificata la stabilitatea de ansamblu sub aqiunea seismica de calcul. Se vor avea in vedere atat stabilitatea la rastumare, cat i stabilitatea la lunecare . ( 4) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de ordinul 2. ( 5) Se vor limita deplasarile laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita ultime de valori care:

(i) sa asigure o marj a de siguran suficienta, a deformatiei laterale a structurii, fa de cea corespunzatoare prabuirii (ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-1 poate prezenta prabuirea elementelor nestructurale

2.2.3. Starea limita de serviciu (de limitare a degradarilor)

Se va verifica daca deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decat cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.


2.2.4. Masuri suplimentare

(1) Se vor alege, pe cat posibil, amplasamente favorabile in mediul natural 1 in mediul construit, cu riscuri seismice minime.

Se vor evita, ca regula generala, amplasamente cu proprietati geologice i geotehnice cu influente potentiale negative majore asupra cerintelor i raspunsului seismic structural (2) Proiectarea va urmari realizarea unei conformari generale favorabile pentru comportarea seismica a constructiei. Aceasta implica:

- alegerea unor forme favorabile in plan i pe verticala pentru constructie i pentru structura ei de rezistenta (vezi 4.4.3) - dispunerea i conformarea corecta a elementelor structurale i a structurii in ansamblul ei, a elementelor de constructie nestructurale, precum i a echipamentelor i instalatiilor adapostite de constructie - evitarea interactiunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, intre cladirile alaturate, intre elementele structurale i nestructurale (de exemplu, intre elementele structurilor de tip cadru i peretii de umplutura), intre constructie i materialul depozitat etc.

(3) Constructia va fi inzestrata cu rigiditate laterala suficienta pentru limitarea cerintelor seismice de deplasare. ( 4) Proiectarea va avea ca obiectiv esential, impunerea unui mecanism structural favorabil de disipare de energie (mecanism de plastificare) la actiunea cutremurului de proiectare. Acest deziderat presupune urmatoarele:

- dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic (a zonelor "critice" sau "disipative") cu prioritate in elementele care prin natura comportarii poseda o capacitate de deformare postelastica substantiala, elemente a caror rupere nu pune in pericol stabilitatea generala a constructiei i care pot fi reparate fira eforturi tehnice i costuri exagerate - zonele disipative trebuie sa fie astfel distribuite, incat capacitatea de deformare postelastica sa fie cat mai mare, iar cerintele de ductilitate sa fie cat mai mici; se va urmari evitarea concentrarii deformatiilor plastice in putine zone, situatie care antreneaza cerinte ridicate de ductilitate

- zonele disipative sa fie alcatuite astfel incat sa fie inzestrate cu capacitati suficiente de deformare postelastica i o comportare histeretica cat mai stabila - evitarea ruperilor premature cu caracter neductil, prin modul de dimensionare i prin alcatuirea constructiva adecvata a elementelor.

(5) Fundatiile i terenul de fundare vor prelua, de regula, eforturile transmise de suprastructura, fira deformatii permanente substantiale. La evaluarea reactiunilor se vor considera valorile efective ale rezistentelor dezvoltate in elementele structurale ( asociate mecanismului structural de disipare de energie)


Rigiditatea fundatiilor va fi suficienta pentru a transmite la teren, cat mai uniform posibil, eforturile primite la baza suprastructurii.

(6) Calculul structural va fi bazat pe un model adecvat al structurii care, atunci cand este necesar, va lua in considerare interactiunea cu terenul de fundare, cu elementele nestructurale sau cu cladirile invecinate.

Metodele de calcul vor fi diferentiate din punct de vedere al complexitatii i instrumentelor (programelor de calcul folosite) functie de complexitatea cladirii (caracterul ei, regulat sau neregulat), de regimul de inaltime, de zona seismica de calcul i, de incertitudinile mai mari sau mai mici legate de caracteristicile actiunii i raspunsului se1sm1c.

(7) La executia constructiilor se vor introduce in opera materiale cu proprietatile celor prevazute in proiect, calitate atestata conform prevederilor legale.

Se vor aplica tehnologii de executie in masura sa asigure realizarea in siguranta a parametrilor structurali prevazuti. (8) La proiectarea constructiilor care pun probleme tehnice i/sau economice deosebite ( constructii de importanta majora, constructii cu grad mare de repetabilitate, constructii cu dimensiuni i/sau cu caracteristici deosebite etc.) se recomanda elaborarea de studii teoretice i experimentale vizand, dupa necesitati, aprofundarea unor aspecte cum sunt:

- influenta conditiilor locale ale amplasamentului asupra cerintelor se1sm1ce 1 asupra raspunsului structural - stabilirea, prin cercetari experimentale pe modele de scara redusa sau pe prototipuri in marime naturala, a caracteristicilor de rezistenta i de deformabilitate, in diferite stadii de comportare, ale elementelor structurale i ale structurii in ansamblu - dezvoltarea i aplicarea unor metode avansate de calcul in masura sa reflecte cat mai fidel comportarea structurii, evidentiind evolutia starilor de solicitare pe durata cutremurului

Se recomanda instrumentarea cladirii cu aparatura de inregistrare a parametrilor actiunii seismice pentru constructiile din clasa I de importanta - expunere la cutremur (vezi 4.4.5) i a cladirilor inalte, conform indicatiilor din anexa A. (9) In exploatarea constructiilor se vor adopta masuri de functionare i de intretinere, care sa asigure pastrarea nediminuata a capacitatii de rezistenta a structurii

Starea constructiei va fi urmarita continuu in timp pentru a detecta prompt eventualele degradari i a elimina cauzele acestora.


3. ACTIUNEA SEISMICA

3.1. Reprezentarea actiunii seismice pentru proiectare

( 1) Pentru proiectarea construqiilor la actiunea seismica, teritoriul Romaniei este impartit in zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic in fiecare zona se considera, simplificat, a fi constant. Pentru centre urbane importante i pentru constructii de importanta speciala se recomanda evaluarea locala a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale i a studiilor specifice pentru amplasamentul considerat. Nivelul de hazard seismic indicat in prezentul cod este un nivel minim pentru proiectare. (2) Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului ag determinata pentru intervalul mediu de recuren de referin (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita in continuare "acceleratia terenului pentru proiectare". (3) Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde unui interval mediu de recuren de referin de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag in Romania, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) !MR = 100 ani, este indicata in Figura 3.1 i se folosete pentru proiectarea constructiilor la starea limita ultima. ( 4) Micarea seismica intr-un punct pe suprafata terenului este descrisa prin spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii absolute.

(5) Acfiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua componente ortogonale considerate independente intre ele; in proiectare spectrul de raspuns elastic pentru accelerafii absolute se considera acelai pentru cele 2 componente. (6) Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele de raspuns elastic pentru acceleratii prin impartirea ordonatelor spectrale cu valoarea de varf a acceleratiei terenului ag.

(7) Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona amplasamentului considerat. Aceste valori caracterizeaza sintetic compozitia de frecvente a micarilor seismice. Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute i zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative (vezi Anexa A). Tc se exprima in secunde. in conditiile seismice i de teren din Romania, pentru cutremure avand !MR = 100 ani, zonarea pentru proiectare a teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale micarii seismice este prezentata in Figura 3.2. (8) Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele

orizontale ale acceleratiei terenului, fJ(T), pentru fractiunea din amortizarea critica ~ = 0,05 i in functie de perioadele de control (colt) TB, Tc si TD sunt:

/3 (T) = 1 + (/Jo - J) T TB

/J(T) =/Jo

(3.2)

(3.3)


unde:

/3 (T) =/Jo Tc T

/3 (T) =/Jo TcTD T2

/J(T) spectrul normalizat de raspuns elastic;

(3.4)

(3.5)

/30 factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre structura;

T perioada de vibratie a unei structuri cu un grad de libertate dinamica si cu raspuns elastic.

Perioada de control (colt) TB poate fi exprimata simplificat in funcfie de Tc: TB =O,lTc. Valorile TB sunt indicate in Tabelul 3 .1.

Perioada de control (colt) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime in spectrul de deplasiiri relative (vezi Anexa A). Valorile TD sunt indicate in Tabelul 3.1.

TB i Tc sunt limitele domeniului de perioade in care acceleratia spectrala are valorile maxime i este modelata simplificat printr-un palier de valoare constantii.

Tabelul 3.1 Perioadele de control (colt) TB, Tc, TD ale spectrului de raspuns pentru componentele orizontale ale miciirii seismice

Interval mediu de recuren a Valori ale perioadelor de control magnitudinii cutremurului (colt)

!MR = 1 OOani, TB, s 0,07 0,10 0,16

Pentru starea limita ultima Tc, s 0,7 1,0 1,6

TD, s 3 3 2

Spectrele normalizate de raspuns elastic (4=0,05) pentru acceleratie pentru conditiile seismice i de teren din Romania sunt reprezentate in Figura 3.3 pe baza valorilor TB, Tc si TD din Tabelul 3.1.

Spectrul normalizat de riispuns elastic pentru acceleratie din Figura 3.4 se folosete in Banat in zonele caracterizate de acceleratia ag = 0,20g si ag = 0,16g. Pentru zonele din Banat in care ag = 0,12g si ag = 0,08g se utilizeaza spectrul normalizat din Figura 3.3 pentru Tc~ 0, 7s.

MONITO

RUL O

FICIAL A

L ROMNIEI, P

ARTE

A I , N

r. 803 bis/25.IX.2006

25

21 1 22 28 48

Ungaria

'""'<

Serbi

20 /vcVi~ GIS versto ... 3 2, ESRI Inc CA

2

N W* E s

Zonarea valoril de varf a accelerat1ei terenului pentru cutremure avand

IMR = IOOanl

UTCB Universitatea Tehnica

de Conslruclii Bucuresti

Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta !MR = 100 ani

MONITO

RUL O

FICIAL A

L ROMNIEI, P

ARTE

A I , N

r. 803 bis/25.IX.2006

26

-11. ll ~u

lln1Jarl11

-~,

90 0

"4~P' l:1~vu1to't $.:.J, tt;1JI Int: c;a

Bulgilrtil

28'

Rebubllea MOldov~

_ _ 180 Kllomema 90

2ll

N W* E s

rH11m11fl.1 rfH r:m1l1 1~ f1:11i1) ~po~trulul do ro~pum. To

Figura 3.2 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt). Tc a spectmlui de raspuns


3.5 ~----------------~-~ ~=0,05 3 f3 0 =2.75

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 Perioada T, s

3.5 ~-~-----------~--~-~ fJ 0 =2. 75 ~=0,05 3

2. 5 -+--E---+---_.__---+---f----+-----+---+------\

2 --tf-f--+--+--_____,,.lr+-----::o-~=-----+----+--+-----1

1. 5 ~--+--+----+----"'"'-:--t----+----+--+-----1

0.5 Tc= 1.0s T D = 3 0 -+---ilt----+-~.----+---t----+-----+--+------1

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 Perioada T, s

3.5 ~-------------------~=0,05

3 f3 0 =2. 75 2.5 -+-lf'--------+---+-----+-~----------+---f----+-------<

T8 =0.16 Tc= J.6s 0 -+-+----+---+--- --+----- ...-- --+---f--- -+-- -----< 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4

Perioada T, s

Figura 3.3 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componentele orizontale ale mi~carii terenului, in zonele caracterizate prin perioadele de control (colt): Tc = 0,7, Tc = 1,0 si Tc = 1,6s.


4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

1

0.5

0

I I ~=0,05

--/J o=3

\ 2.1 /I' ---

-

\ ~/

' ' ..... ~ 6.3/I'2

Ir c=O. 7s l ---.... ..___ r--1_ ' TB =0.07s ' TD=3 ~

I I ~

0 0.5 1 1. 5 2 2.5 3 3.5 4 Perioada T, s

Figura 3.4 Surse crustale in Banat: spectru normalizat de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componentele orizontale ale miciirii terenului pentru zonele in care

hazardul seismic este caracterizat de ag = 0,20g i ag = 0,16g.

Spectrul de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei terenului in amplasament Se(T), exprimat in m/s2, este definit astfel:

(3.6)

unde valoarea ag este considerata in m/s2.

Spectrul de raspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale ale miciirii terenului, SDe(T), exprimat in m, se obtine prin transformarea directa a spectrelor de raspuns elastic pentru acceleratie Se(T) utilizand urmatoarea relatie:

(3.7)

(9) Componenta verticala a actiunii seismice este reprezentata prin spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii pentru componenta verticala a miciirii terenului. Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componenta verticala /Jv(T), pentru fractiunea din amortizarea critica .; =0,05 i in functie de perioadele de control (colt) pentru spectrul componentei verticale TBv, Tcv, TDv sunt descrise de relatiile urmatoare:

(3.8)

/Jv(T) = /30v (3.9)


(3.10)

(3.11)

uncle f30 v = 3, 0 este factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei verticale a micarii terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica ~=O, 05. Perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta verticala a micarii seismice se considera simplificat astfel:

TBv = 0,1 Tcv

Tcv = 0,45 Tc TDv= TD.

(3.12) (3.13) (3.14)

Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a micarii terenului in amplasament Sve este definit astfel:

(3.15)

Valoarea de varf a acceleratiei pentru componenta verticala a micarii terenului a vg se evalueaza ca fiind:

Gvg = 0, 7 Gg. (3.16)

(10) in municipiul Bucureti, exista evidenta instrumentala foarte clara a perioadei predominante lungi (Tp= l,.1,6s) a vibratiei terenului in timpul cutremurelor Vrancene de magnitudini moderate i mari (magnitudine Gutenberg-Richter M ~ 7,0; magnitudine momentMw~ 7,2). Definirea perioadei predominante a vibratiei terenului este data in Anexa A.

Proiectarea de structuri cvasiresonante cu perioada predominanta a vibratiei terenului trebuie evitata.

3.1.1. Descrieri alternative ale acfiunii seismice

in calculul dinamic al structurilor micarea seismica este descrisa prin variatia in timp a acceleratiei terenului ( accelerograma). Atunci cand este necesar un model de calcul spatial, micarea seismica trebuie sa fie caracterizata prin trei accelerograme simultane corespunzatoare celor trei directii ortogonale ( doua orizontale i una verticala). Pe cele doua directii orizontale se folosesc simultan accelerograme diferite.


3.1.2. Accelerograme artificiale

Accelerogramele artificiale sunt accelerogramele generate pe baza unui spectru de raspuns elastic pentru acceleratii in amplasament, Se(T). Spectrul de riispuns elastic al accelerogramelor artificiale trebuie sa fie apropiat de spectrul de riispuns elastic pentru acceleratii in amplasament. Pe baza spectrului de riispuns elastic pentru acceleratii in amplasament Se(T) trebuie generat unset de accelerograme artificiale care sa respecte urmatoarele conditii:

a) Numarul minim de accelerograme sa fie 3 (trei); b) Media aritmetica a valorilor acceleratiilor de varf ale accelerogramelor generate sa nu fie mai mica decat valoarea ag pentru amplasamentul respectiv;

c) Toate valorile spectrului mediu calculat prin medierea aritmetica a ordonatelor spectrelor elastice de raspuns pentru acceleratii corespunzand tuturor accelerogramelor artificiale generate trebuie sa nu fie mai mici cu mai mult de 10% din valoarea corespunzatoare a spectrului elastic de riispuns in amplasament Se(T).

3.1.3. Accelerograme inregistrate

Accelerogramele inregistrate pot fi utilizate dacii ele sunt inregistrate in apropierea amplasamentului in cauza, cu conditia ca valoarea maxima a acceleratiei inregistrate sa fie scalata astfel incat sa fie aceeai cu valoarea ag in amplasament, iar continutul de frecvente sa fie compatibil cu conditiile locale de teren. Se pot utiliza i accelerograme inregistrate in alte amplasamente, cu respectarea urmatoarelor conditii: acceleratia maxima sa fie scalata, caracteristicile surselor seismice, distanta sursa-amplasament i conditiile de teren din amplasament sa fie similare. In toate cazurile trebuie utilizate eel putin 3 (trei) accelerograme. Toate valorile spectrului mediu al accelerogramelor inregistrate care se vor utiliza nu vor fi mai mici cu mai mult de 10% decat valoarea corespunzatoare din spectrul elastic de raspuns in amplasament Se(T) .

3.1.4. Variabilitatea in spatiu a acfiunii seismice

Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele in cazul ciirora nu se poate aplica ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem, se recomanda utilizarea de modele spatiale ale actiunii seismice care sa ia in considerare variabilitatea micarii terenului de la un punct la altul. Trebuie verificata compatibilitatea dintre spectrele de riispuns ale accelerogramelor din diferite puncte i spectrul de raspuns elastic pentru acceleratii in amplasament Se(T) recomandat de normativ, la fel ca in cazul accelerogramelor artificiale.


3.2. Spectrul de proiectare

Spectrul de proiectare pentru acceleratii Sd(F), exprimat in m/s2, este un spectru de raspuns inelastic care se obtine cu relatiile 3.17 i 3.18:

/30 -1 Sd(T)=ag 1+ q T

TB (3.17)

/3(T) =ag--

q (3.18)

unde

q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in riispuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii i capacitatea acesteia de disipare a energiei.

Valorile factorului de comportare q pentru diferite tipuri de materiale i de sisteme structurale sunt indicate in capitole specifice din prezentul cod. Spectrul de proiectare pentru componenta verticala a miciirii seismice se ob~ne in mod asemiinator. Valoarea factorului de comportare in acest caz se considera simplificat 1,5 pentru toate materialele i sistemele structurale, cu exceptia cazurilor in care valori mai mari pot fi justificate prin analize speciale.

3.3. Combinarea acfiunii seismice cu alte tipuri de acfiuni

Pentru proiectarea la starea limita ultima a constructiilor amplasate in zone seismice, valoarea pentru proiectare a efectelor combinate ale actiunilor se determina din gruparile de efecte ale incarcarilor conform CR0-2005.


4. PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE ~I DE ALCATUIRE A CONSTRUCTIILOR

4.1. Generalitafi

Capitolul 4 al codului contine reguli generale pentru alegerea amplasamentelor i alcatuirea de ansamblu a cladirilor.

In capitolul 4 se dau, de asemenea, indicatii generale pentru alegerea modelelor i metodelor de calcul structural la actiuni seismice i pentru selectarea valorilor factorilor de comportare in functie de masura in care constructiile satisfac conditiile de buna conformare pentru cutremur.

Capitolul este corelat cu sectiunile 5 - 11, in care sunt detaliate aspectele de proiectare specifice constructiilor din diferite materiale.

4.2. Condifii de planificare a construcfiilor

( 1) Incadrarea noilor constructii in mediul natural i in mediul construit se va face in aa fel incat sa se evite sporirea riscurilor implicate de efectele potentiale, directe sau indirecte, ale unor viitoare cutremure putemice. In acest scop se recomanda sa se limiteze densitatea de construire, precum i a numarului de persoane care pot ocupa pe perioade lungi de timp constructiile de tip curent, cum sunt cladirile de locuit. Aceasta inseamna, de regula, limitarea inaltimii acestor constructii, masura care poate avea i efecte economice favorabile. De asemenea, se vor asigura cai multiple de acces i de comunicare pentru eventuala necesitate a evacuarii de urgenta in scopul limitarii efectelor unor cutremure putemice. (2) Se va limita durata situatiilor provizorii care pot aparea in timpul executarii constructiilor in care gradul de protectie structurala este mai redus i riscul unor efecte grave sporete in eventualitatea unor actiuni seismice de intensitate ridicata (3) Activitatea de realizare a constructiilor noi se va core la cu activitatea de inlocuire sau de consolidare in timp util a fondului construit vechi, vulnerabil seismic.

4.3. Condifii privind amplasarea construcfiilor

(1) Amplasamentele constructiilor se vor alege, de regula, in zone in care structura geologica i alcatuirea straturilor superficiale de teren permite realizarea protectiei seismice in conditii economice, rara masuri costisitoare.

(2) Se va evita, ca regula generala, amplasarea constructiilor pe maluri, rape sau alte terenuri care prezinta rise de alunecare sau surpare. In cazul in care amplasamentele de acest fel nu se pot evita, se vor lua masurile necesare pentru stabilizarea terenurilor.

(3) In cazurile in care amp las area constructiilor pe terenuri cu proprietati mecanice inferioare (nisipuri cu grad mare de aflinare, refulante sau lichefiabile, maluri, umpluturi neconsolidate etc) nu poate fi evitata, se vor lua masurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel incat aceasta sa poata asigura o buna comportare seismica a constructiilor


(4) Pentru constructiile a caror eventuala avariere poate avea urmari de gravitate deosebita se vor preciza, in functie de specificul constructiilor i al proceselor tehnologice, criterii specifice de excludere a anumitor categorii de amplasamente.

4.4. Alcatuirea de ansamblu a constructiilor

4.4.1. Aspecte de baza ale conceptiei de proiectare

( 1) Proiectarea seismica urmarete realizarea unei constructii sigure in rap01i cu hazardul seismic asociat amplasamentului, care sa indeplineasca in conditii acceptabile de cost, cerintele fundamentale enuntate la 2.1. (2) Aspectele conceptuale de baza se refera la:

- simplitatea structurii

- redundanta structurii - geometria structurii i a cladirii in intregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor structurale, nestructurale i a maselor - rezistenta i rigiditatea laterala in orice directie - realizarea ca diafragme a planeelor - realizarea unor fundatii adecvate.

Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cat posibil simetrice, reprezinta obiectivul eel mai important al proiectarii, deoarece modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea i executia structurilor simple este supusa la incertitudini mult mai mici i, ca urmare, se poate impune constructiei, cu un grad inalt de incredere, comportarea seismica dorita.

4.4.1.1. Simplitate structurala

(1) Simplitatea structurala presupune existenta unui sistem structural continuu i suficient de putemic care sa asigure un traseu clar, cat mai direct i neintrerupt al fortelor seismice, indiferent de directia acestora, pana la terenul de fundare. Fortele seismice care iau natere in toate elementele cladirii sunt preluate de planeele -diafragme orizontale i transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la fundatii i teren. (2) Proiectarea trebuie sa asigure ca nu exista discontinuitati in acest drum. De exemplu un gol mare in planeU sau absenta in planeU a armaturilor de colectare a fortelor de inertie, pentru a le transmite la structura verticala - reprezinta asemenea discontinuitati.

4.4.1.2. Redundanta structurala

Proiectarea seismica va urmari sa inzestreze structura cladirii cu redundanta adecvata. Prin aceasta se asigura ca:

ruperea unui singur element sau a une1 smgure legaturi structurale nu expune structura la pierderea stabilitatii


se realizeaza un mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice, care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii i o disipare avantajoasa a energ1e1 se1sm1ce.

Nota: Pentru a fi redundanta o structura cu multiple legaturi interioare (mult iplu stat ic nedeterminata) t rebuie sa aiba toate legaturile dimensionate adecvat. Astfel, de exemplu, o structura etajata de beton armat nu prezinta redundan!J1, daca lungimile de Inna.dire ale armaturilor din stalpi sunt insuficiente.

4.4.1.3. Geometria (configurafia) structurii

(1) Proiectarea seismica va urmari realizarea unei structuri cat mai regulate, distribuite cat mai uniform in plan, permitand o transmitere directa i pe un drum scurt a fortelor de inertie aferente maselor distribuite in cladire (2) Structura trebuie sa prezinte, pe cat posibil, i uniformitate pe verticala constructiei, urmarindu-se sa se elimine aparitia unor zone sensibile, in care concentrarea unor eforturi sau deformatii plastice exces1ve ar putea produce ruperi premature

(3) Prin alegerea unei forme avantajoase a construct1e1, printr-o distributie adecvata a maselor, a rigiditatii i a capacitatii de rezisten laterale a structurii se va urmari reducerea in cat mai mare masura a excentricitatilor.

4.4.1.4. Rigiditate ~i rezistenfa la translafie pe doua direcfii

(1) intrucat actiunea orizontala a cutremurelor se manifesta bidirectional, elementele structurale vor fi dispuse in plan intr-un sistem ortogonal, in masura sa ofere caracteristici de rezisten i de rigiditate suficiente in doua directii. Sistemele structurale pot fi diferite in cele doua directii. (2) Rigiditatea laterala va fi suficienta pentru limitarea deplasarilor orizontale, astfel incat efectele de ordinul 2 i degradarile constructiei sa poata fi controlate. (3) La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilor cu rigiditate laterala sporita, prin prevederea unor pereti structurali pe toata inaltimea cladirilor, in toate cazurile in care necesitatea functionala a unor spatii libere sau forma constructiei nu impiedica introducerea lor. De asemenea, la alegerea sistemului structural pe criterii de rigiditate se vor avea in vedere i modul de realizare a peretilor de compartimentare i de inchidere, a legaturii intre elementele nestructurale i elementele structurii de rezistenta, precum i masura in care primele impiedica deformatiile libere ale ultimelor.

4.4.1.5. Rigiditate ~i rezistenfa la torsiune

Structura trebuie sa fie inzestrata cu suficienta rigiditate i rezisten la torsiune pentru a limita manifestarea unor micari de rasucire in ansamblu a constructiei, care ar putea spori periculos eforturile i deplasarile orizontale ale cladirilor. Solutia cea mai eficienta pentru aceasta este dispunerea adecvata a unor elemente suficient de rigide i rezistente pe perimetrul constructiei (eel putin doua in fiecare directie ).

4.4.1.6. Acfiunea de diafragma a plan~eelor

( 1) intr-o constructie corect alcatuita pentru preluarea incarcarilor se1sm1ce, planeele j oaca un rol esential prin:


- colectarea fortelor de inertie i transmiterea lor la elementele verticale ale structurii - actiunea de diafragma orizontala, care asigura angajarea solidara a elementelor verticale in preluarea fortelor seismice orizontale Alcatuirea diafragmelor, respectiv forma, sectiunea de beton i armarea lor, a elementelor metalice sau de lemn, dupa caz, trebuie sa asigure intr-un grad inalt indeplinirea acestor roluri. (2) Proiectarea planeelor cu alcatuiri neregulate (cu forme neregulate i cu goluri relativ mari etc) i proiectarea planeelor in structuri neregulate (cu lipsa de uniformitate in plan i pe verticala) se va baza pe modelele de calcul in masura sa evidentieze suficient de fidel comportarea acestor elemente la cutremur. (3) Comportarea planeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic infinit rigide i rezistente pentru forte aplicate in planul lor permite adoptarea unor modele de calcul structural simplificate, caracterizate de manifestarea a numai 3 deplasari la fiecare nivel (2 translatii i o rotatie)

4.4.1. 7. Realizarea unei fundafii (infrastructuri) adecvate

(1) Alcatuirea fundatiilor constructiei i a legaturii acesteia cu suprastructura trebuie sa asigure conditia ca intreaga cladire sa fie supusa unei excitatii seismice cat mai uniforme

(2) In cazul structurilor alcatuite dintr-un numiir de pereti structurali cu rigiditate i capacitati de rezistenta diferite, infrastructurile de tip cutie rigida i rezistenta sau de tip radier casetat sunt in general recomandabile.

(3) In cazul adoptarii unor elemente de fundare individuale (directa sau la adancime, prin piloti), este recomandabila utilizarea unei placi de fundatie (radier) sau prevederea unor grinzi de legatura intre aceste elemente, in ambele directii.

( 4) Se recomanda sa se evite formele de constructii la care, pentru anumite directii de actiune seismica, pot aparea suprasolicitari ale unor elemente verticale i solicitarea dezavantajoasa a infrastructurilor. (5) La proiectarea fundatiei, fortele transmise de suprastructura sunt cele care corespund mecanismului structural de disipare de energie. (6) Alte conditii i criterii pentru realizarea sistemului de fundare sunt date in "Normativul pentru proiectarea structurilor de fundare directa", NP 112-04.

4.4.1.8. Condifii referitoare la masele construcfiilor

( 1) In vederea reducerii efectelor nefavorabile datorate pozitionarii neregulate a inciircarilor masice, se va urmari dispunerea cat mai uniforma a incarciirilor gravitationale pe planee, atat in plan cat i pe verticala. (2) In vederea reducerii fortelor de inertie seismice care actioneaza asupra constructiilor se va urmari realizarea de constructii cu mase cat mai mici. In acest scop:

La realizarea elementelor nestructurale : invelitori, termoizolatii, ape, pereti de compartimentare i de inchidere, parapete de balcoane etc ., se vor utiliza cu prioritate materiale Uoare. De asemenea, se va cauta sa se reduca grosimea tencuielilor i a


apelor de egalizare, a straturilor pentru realizarea pantelor i sa se mtCOreze greutatea elementelor omamentale la cladirile la care acestea sunt necesare.

La constructiile cu regim ridicat de inaltime i/sau cu mase mari se recomanda utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in elementele structurale, in special in stalpi i peretii structurali.

La acoperiurile halelor parter cu deschideri mari (inclusiv elementele luminatoarelor i ale deflectoarelor) se vor aplica cu prioritate solutii din materiale Uoare.

In cazul cladirilor cu functiuni diferite pe inaltime se recomanda ca activitatile (functiunile) care implica incarcari utile mari sa fie plasate la nivelurile inferioare.

4.4.2. Elemente structurale principale ~i secundare in preluarea foryelor seismice

(1) Unele elemente structurale pot sa nu fie considerate ca facand parte din sistemul structural care preia fortele seismice i sa fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistenta i rigiditatea acestor elemente la forte laterale va fi neglijata, i nu este necesar ca ele sa satisfaca prevederile speciale date in capitolele 5 - 9. In schimb, aceste elemente i legaturile lor cu structura seismica de baza vor fi alcatuite astfel incat sa preia incarcarile gravitationale aferente, in situatia deplasarilor laterale produse de solicitarea seismica cea mai nefavorabila. (2) Elementele secundare vor satisface conditiile din codurile de proiectare pentru structuri realizate din diferite materiale.

(3) Rigiditatea laterala a elementelor secundare, a caror contributie la preluarea fortelor seismice este neglijata nu va fi mai mare de 15% din rigiditatea laterala a structurii.

( 4) Elementele care nu sunt considerate secundare, se proiecteaza ca elemente seismice principale, facand parte din sistemul care preia fortele laterale. Modelarea lor pentru calcul satisface prevederile capitolul 4, iar dimensionarea i detalierea acestora vor respecta prevederile specifice din capitolele 5 - 9.

4.4.3. Condifii pentru evaluarea regularitafii structurale

4.4.3.1. Aspecte generale

( 1) In vederea proiectarii se1sm1ce constructiile se clasifica in regulate 1 neregulate .

(2) Conditiile pentru caracterizarea constructiilor ca regulate sunt date in 4.4.3.2 i 4.4.3.3. Aceste criterii trebuie considerate drept conditii necesare, care trebuie, de regula, respectate.

(3) In functie de tipul constructiei, regulate sau neregulate, se aleg diferentiat: - modelul structural, care poate fi plan sau spatial

- metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al foqei laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de raspuns) sau procedeul de calcul modal


- valoarea factornlui de comportare, q, care are valori mai recluse in cazul strncturilor neregulate, in conformitate cu indicatiile din tabelul 4.1.

Tbll41Mdld "d a e u 0 u e cons1 1 cc t t erare a regu an a,11 s rnc ura e asupra pro1ec arn se1sm1c e

n~egularitate Simplificare de calcul admisa ..... de comportare Caz in Calcul elastic in plan

elevatie Model liniar Calcul elastic liniar

1 Da Da Plan * For laterala Valoarea de referin echivalentii

2 Da Nu Plan Modal Valoare redusa 3 Nu Da Spatial Modal Valoarea de referinta 4 Nu Nu Spatial Modal Valoare redusa

Nata: -* Numa1 daca construcpa are o inal!Jme pana la 30 m ~1 o penoada a osc1la!J1lor proprn T < 1,50 s. - Indicatiile din tabelul 4.1 , referitoare la alegerea modelului ~ i a metodei de calcul structural corespund nivelului de calcul minimal admis

(4) Valorile de referinta ale factorilor de comportare sunt date in capitolele 5 - 9. (5) Reducerea factorilor de comportare pentrn a lua in considerare incertitudinile privind comportarea seismica a strncturilor neregulate se va stabili functie de gradul acestei neregularitati. Orientativ pentrn cazul 2 factornl de comportare de referinta se va reduce cu 20%, iar pentrn cazul 4, cu 30%.

4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurala in plan

(1) Constrnctia trebuie sa fie aproximativ simetrica in plan in raport cu 2 direqii ortogonale, din punct de vedere al distributiei rigiditatii laterale, capacitatilor de rezistenta i al maselor. (2) Constrnctia are forma compacta, cu conturnri regulate. Daca constrnctia prezintii retrageri in plan, la diferite niveluri (margini retrase ), cladirea se considera ca prezintii suficienta regularitate daca, aceste retrageri nu afecteaza rigiditatea in plan a planeului i daca pentrn fiecare retragere, diferenta intre conturnl planeului i infiiuratoarea poligonala convexa ( circumscrisa) a planeului nu depiiete 15% din aria planeului. Daca forma in plan este neregulata, cu discontinuitati in care pot apiirea eforturi suplimentare semnificative, se recomanda tronsonarea constrnctiei prin rosturi seismice, astfel ca pentrn fiecare tronson in parte sa se ajunga la o forma regulata cu distributii avantajoase a volumelor, maselor i rigiditatilor. (3) La cladirile etajate, la nivelurile uncle se realizeaza reduceri de gabarit acestea se vor realiza pe verticala elementelor portante (stalpi, pereti). Se vor evita, de regula, rezemarile stalpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai in cazul stalpilor cu inciircari mici de la ultimele 1 - 2 niveluri ale cladirilor etajate. ( 4) Rigiditatea planeelor in planul lor este suficient de mare in comparatie cu rigiditatea laterala a elementelor strncturale verticale, astfel incat deformatia planeelor sa aiba un efect neglijabil asupra distributiei fortelor orizontale intre elementele strncturale verticale.


(5) La fiecare nivel, in fiecare din directiile principale ale cladirii, excentricitatea va satisface conditiile:

uncle:

( 4.1 a) (4.1 b)

e0 x, e0y - distanta intre centrul de rigiditate i centrul maselor, masurata in directie normala pe directia de calcul

r x, r y - radacina patrata a raportului intre rigiditatea structurii la torsiune i rigiditatea laterala in directia de calcul

( 6) In cazul structurilor monotone pe verticala, rigiditatea laterala a componentelor structurale (cadre, pereti) se poate considera propoqionala cu un sistem de forte cu o distributie simplificata (vezi sectiunea 4.5) care produce acestor componente o deplasare unitara la varful constructiei

(7) Alternativ conditiilor date la (5), structura este considerata regulata, cu sensibilitate relativ mica la rasucirea de ansamblu, daca deplasarea maxima, inregistrata la o extremitate a cladirii este de eel mult 1,35 ori mai mare decat media deplasarilor celor 2 extremitati.

4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticala

(1) Sistemul structural se dezvolta monoton pe verticala fiira variatii de la nivelul fundatiei pana la varful cladirii. Daca exista retrageri pe inaltimea cladirii acestea nu depaesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior. (2) Structura nu prezinta la nici un nivel reduceri de rigiditate laterala mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile ). (3) Structura nu prezinta la nici un nivel, o rezistenta laterala mai mica cu mai mult de 20% decat cea a nivelului situat imediat deasupra sau dedesupt (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezistentei laterale ). ( 4) Daca dimensiunile elementelor structurale se re due de la baza catre varful structurii, variatia rigiditatii i rezistentei laterale este uniforma, fiira reduceri brute de la un nivel inferior la un nivel superior.

(5) Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform. Aceasta inseamna ca la nici un nivel masa aferenta nu este mai mare cu mai mult de 50% decat masele aplicate la nivelurile adiacente.

( 6) Structura nu prezinta discontinuitati pe verticala, care sa devieze traseul incarcarilor catre fundatii. Devierea poate avea loc in acelai plan al structurii sau dintr-un plan in alt plan vertical al constructiei.


4.4.4. Condifii pentru alcatuirea plan!;'eelor

4.4.4.1. Generalitafi

( 1) Diafragmele orizontale aqioneaza ca grinzi orizontale, cu proportii de grinzi pereti, rezemate in planurile unde se dezvolta subsistemele structurale verticale (cadre, pereti). Incarcarile lor sunt constituite din fortele de inertie orizontale asociate greutatii tuturor elementelor structurale i nestructurale, echipamentelor i, respectiv, fractiunii de lunga durata a incarcarilor temporare, conform prevederilor de la capitolul 3. (2) Diafragmele se modeleaza in calcul ca grinzi pereti sau ca grinzi cu zabrele. (3) Diafragmele trebuie sa fie capabile sa posede suficienta capacitate de rezisten astfel incat sa transmita efectele aqiunii seismice la elementele structurii laterale la care sunt conectate, lucrand preponderent in domeniul elastic. ( 4) Proiectarea trebuie sa urmareasca evitarea solicitarii planeelor in domeniul inelastic, care poate altera semnificativ distributia incarcarilor laterale (i prin aceasta i valorile fortelor taietoare din elementele verticale) i, ponderea modurilor de vibratie ale planeelor i structurii verticale. (5) Aspectele specifice ale proiectarii planeelor se refera la

- preluarea eforturilor de intindere din incovoiere - transmiterea reactiunilor la reazeme, pereti sau grinzi de cadru, prin legatura dintre aceste elemente i placa planeului - colectarea incarcarilor aplicate in masa planeului, in vederea transmiterii lor la elementele verticale

- preluarea fortelor taietoare prin mecanismele specifice grinzilor pereti (prin actiune de arc sau grinda cu zabrele ), inclusiv cu armaturi transversale de suspendare de zona comprimata a incarcarilor seismice distribuite in masa planeului.

4.4.4.2. Proiectarea la incovoiere

( 1) Intinderile din incovoiere sunt preluate de armaturi dispuse in elementele de bordare ale planeului. Aceste elemente, realizate sub forma de centuri pe pereti, grinzi (de beton armat, otel, lemn, dupa caz) sau ca armaturi montate intre rosturile unei zidarii vor indeplini 2 conditii:

- sa fie continue - sa fie conectate adecvat la placa ( elementele) planeului.

Daca sunt continue, armaturile din placa paralele cu marginea planeului pot indeplini, de asemenea, acest rol. (2) La evaluarea eforturilor de intindere din planeu se va tine seama de efectele flexibilitatii (rigiditatii) relative a elementelor verticale. (3) Atunci cand planeele nu pot fi considerate practic infinit rigide, in raport cu componentele structurii laterale, precum i atunci cand rigiditatea planeelor are valori diferite la diferitele niveluri ale cladirii, se va tine seama de efectul deformabilitatii lor


asupra distributiei fortelor laterale pe orizontala i verticala cladirii. in acest scop se pot utiliza modele de calcul simplificate, in care ansamblul structurii, inclusiv planeele este reprezentat printr-o retea de grinzi. ( 4) La colturile intrande ale planeelor de beton armat cu forma neregulata se vor prevedea armaturi adecvate in vederea limitarii dezvoltarii ca lungime i deschidere, a fisurilor periculoase care pot aparea in aceste zone.

in aceste zone, ca i la reducerea locala a dimensiunilor in plan ale planeului, armatura de bordare trebuie continuata suficient de departe de colt, pentru a asigura angajarea armaturilor curente ale planeului. Masuri cu rol similar vor fi luate i la planee realizate din alte materiale.

4.4.4.3. Conectarea plam~eelor la elementele structurii laterale

(1) Conectarea planeelor cu elementele structurii laterale se va dimensiona i alcatui astfel incat sa fie in masura sa transmita fortele de forfecare rezultate din actiunea de diafragma orizontala. Atunci cand aceste forte sunt excesive se poate recurge la ingroarea locala a planeului. (2) Aceasta legatura se realizeaza functie de modul concret de alcatuire al planeului, in corelare cu sistemele de cofrare i tehnologia de executie, prin: - armaturi perpendiculare pe interfata placa-perete (grinda), adecvat ancorate, la planeele de beton armat - legaturi sudate, buloane, la planeele metalice - scoabe, solidarizare prin cuie, buloane, la planeele din lemn (3) Elementele de conectare pot servi i pentru ancorarea (rezemarea) unor pereti de zidarie sau beton, la forte normale pe planul acestora.

4.4.4.4. Colectarea mcarcarilor orizontale

( 1) Comportarea planeelor ca grinzi pereti impune prevederea unor armaturi de suspendare necesare pentru preluarea eforturilor de intindere din planul placii, rezultate din aplicarea distribuita a fortelor seismice orizontale pe planeU. (2) in vederea reducerii eforturilor tangentiale la interfata planeului ~ structura laterala se recomanda prevederea unor "colectori", elemente care transmit prin suspendare directa, incarcarile masice.

4.4.4.5. Masuri specifice ill plan~ee cu goluri marl

( 1) Se va evita prevederea golurilor de circulatie pe verticala in zone le in care sectiunea diafragmei este redusa semnificativ, pentru a evita fracturarea planeelor astfel slabite.

(2) in jurul golurilor de dimensiuni mari se vor prevedea elemente de bordare similare cu cele dispuse la marginea planeului. in asemenea cazuri, armarea planeului pentru forte din planul acestuia trebuie determinate pe scheme de calcul care sa ia in considerare slabirile produse de goluri.


(3) La dispunerea golurilor in planeU (functionale, de instalatii etc) se vor analiza eventualele efecte ale discontinuitatilor astfel create asupra modului in care sunt transmise fortele orizontale de la planeU la elementele structurii laterale i, implicit, asupra modelului de calcul structural. Prezenta golurilor suprapuse pe mai multe niveluri poate expune elementele verticale riscului de pierdere a stabilitatii sau la ruperi sub forte normale pe planul lor.

T b 1 14 2 Cl a eu . ase d . e 1mpo rt c . d an a 1 e expunere t t a cu remur pen ru c a 1f1

Clasa de Tipuri de cladiri importanta Yr

Cladiri cu funcj:iuni esenj:iale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protecj:ia civila: staj:iile de pompieri '?i sediile polij:iei; spitale '?i alte construcj:ii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secJii de chirurgie '?i de urgenta; cladirile instituj:iilor cu responsabilitate in gestionarea situaJiilor de

I urgenta, in apararea '?i securitatea naj:ionala; staj:iile de producere '?i distribuj:ie a 1,4 energiei '?i/sau care asigura servicii esenj:iale pentru celelalte categorii de cladiri menj:ionate mc1; garajele de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii; rezervoare de apa '?i staj:ii de pompare esenj:iale pentru situaj:ii de urgenta; cladiri care con j:in gaze toxice, explozivi '?i alte substante periculoase. Cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub aspectul consecintelor asociate cu prabu'?irea sau avarierea grava: cladiri de locuit '?i publice avand peste 400 persoane in aria totala expusa spitale, altele decat cele din clasa I, '?i instituj:ii m edicale cu o capacitate de peste

150 persoane in aria totala expusa

II penitenciare aziluri de batriini, cre~e 1,2 Coli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane in aria totala

expusa auditorii, sfili de conferinte, de spectacole cu capacitaj:i de peste 200 de persoane cladirile din patrimoniul naj:ional, muzee etc.

III Cladiri de tip curent, care nu aparj:in celorlalte categorii 1

IV Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus de ocupare 0,8 ~i/sau de mica importanta economica, construcj:ii agricole, locuinte unifamiliale.

4.4.5. Clase de importanfa ~i de expunere la cutremur ~i factori de imp011:anfa

( 1) Nivelul de asigurare al constructiilor se diferentiaza functie de clasa de importanta i d

p100!1!2006 - cod de proiectare seismica

Documents