p l a n u r b a n i s t i c z o n a lj40 / 15405 / 2008 cui: ro 24446613 bucuresti, sector 3, str....

J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613

Bucuresti, Sector 3, Str. Traian Popovici, Nr. 128

ADRESĂ DE CORESPONDENTA

Mun. Sibiu, Strada Oituz, nr.12, bloc 12, sc.1, et.2,

Tel : 0744612245 0740155225

[email protected] www.raumplandesign.webs.com

PLAN URBANISTIC ZONAL - Dezvoltarea economică a zonei prin utilizarea terenurilor aflate în domeniul public al județului Tulcea și în administrarea R.A. Administrația zonei libere Sulina

M E M O R I U G E N E R A L

Proiectant General ASOCIEREA: S.C. CASA SIBIANA PROIECT & CONS S.R.L. Sibiu – lider & S.C. RAUMPLAN DESIGN S.R.L. București - asociat

1

Proiectanti de specialitate

S.C. ROCKWARE UTILITIES S.R.L., urb. MARINESCU C. CARMEN ALINA, S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L., P.F.A. CĂIȚĂ CRISTIAN

Ver. 8|PUZ. 2019/05

P L A N U R B A N I S T I C Z O N A L

R.A.A.Z.L. SULINA/TULCEA

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ZONEI PRIN UTILIZAREA TERENURILOR AFLATE ÎN DOMENIUL PUBLIC AL JUDEȚULUI TULCEA ȘI ÎN ADMINISTRAREA R.A.

ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE SULINA

ORAȘ SULINA | JUDEȚUL TULCEA

P.U.Z.

2019

Zona libera Sulina

FAZA: P.U.Z. completare studii suplimentare / 09.05.2019

mailto:[email protected]

J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




2

2


2



Ver. 8|PUZ. 2019/05






MEMORIU GENERAL

PROIECTANT GENERAL ASOCIEREA

S.C. CASA SIBIANA PROIECT & CONS S.R.L. S.C. RAUMPLAN DESIGN S.R.L.

PROIECTANȚI DE SPECIALITATE S.C. ROCKWARE UTILITIES S.R.L., urb. MARINESCU C. CARMEN ALINA

S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L., P.F.A. CĂIȚĂ CRISTIAN prof. univ. habil. Dr. Marius Făgăraș

ŞEF PROIECT COMPLEX Dr.,Urb.-dipl., MOȚCANU-DUMITRESCU Mihai

BENEFICIAR CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA

DATA 2019


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




3

3


3



Ver. 8|PUZ. 2019/05






COLECTIV ELABORARE:

Şef proiect de specialitate: Dr.,Urb.-dipl. Mihai MOŢCANU-DUMITRESCU

Elaborare proiect de specialitate: Dr.,Urb.-dipl. Mihai MOŢCANU-DUMITRESCU Ridicare topografica: Ing. Valentin STANCIU / ing. Marian MĂRGĂRIT - GIS Studiu geotehnic: Dr. Ing. Mihai-Alexandru SAMOILĂ Rețele edilitare: Ing. Dumitru-Teodor DUMITRESCU Circulații: Ing. Cristian CĂIȚĂ Studiu de mediu: Ing. Gheorghe NICULAE Studiu istoric: urb. MARINESCU C. Carmen Alina Cartarea habitatelor și a speciilor de interes prof. univ. habil. Dr. Marius Făgăraș comunitar în vederea realizării PUZ Tehnoredactare: Dr.,Urb.-dipl. Mădălina MOŢCANU-DUMITRESCU


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




4

4


4



Ver. 8|PUZ. 2019/05

CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI

B.1 M E M O R I U D E P R E Z E N T A R E

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

1.1.1 Denumirea proiectului

1.1.2 Iniţiator

1.1.3 Elaborator (proiectant), subproiectant, colaboratori

1.1.4 Data elaborării

1.2. Obiectul lucrării

1.3. Surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluția zonei

2.2. Încadrare în localitate

2.3. Elemente ale cadrului natural

Cartarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar în vederea realizării PUZ 23

2.4. Circulația

2.5. Ocuparea terenurilor

2.6. Echipare edilitară

2.7. Probleme de mediu (PCT. B din adresa nr.20433/27.11.2018) 27

2.8. Opinii ale populației

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Concluzii și recomandări ale studiilor de fundamentare

3.2. Prevederi ale P.A.T.J. TULCEA / P.U.G. Oraș Sulina

3.3. Valorificarea cadrului natural

3.4. Modernizarea circulației

3.5. Zonificare funcțională – reglementări, bilanț teritorial, indicatori urbanistici

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare

3.7. Protecția mediului (PCT. C + D din adresa nr.20433/27.11.2018) 41-47

3.8. Obiective de utilitate publică

4. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. Tema de proiectare

4.2. Avize și acorduri de principiu


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




5

5


5



Ver. 8|PUZ. 2019/05

C. P I E S E D E S E N A T E

Nr.

Plansa

Titlu plansei Scara

0 Încadrare în zonă 1:5000

1 Analiza situației existente 1:2000

2 Reglementări urbanistice – Zonificare funcțională propusă 1:2000

3 Reglementări – Echipare edilitară 1:2000

4 Proprietatea asupra terenurilor - Obiective de utilitate publică 1:2000

5 Propuneri de ilustrare urbanistică a zonei studiate 1:2000


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




6

6


6



Ver. 8|PUZ. 2019/05

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

1.1.1 Denumirea proiectului

P.U.Z.”Dezvoltarea economică a zonei prin utilizarea terenurilor aflate în domeniul public al județului Tulcea și în administrarea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Sulina”

1.1.2 Iniţiator

CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA

1.1.3 Elaborator (proiectant), subproiectant, colaboratori

ASOCIEREA

S.C. CASA SIBIANA PROIECT & CONS S.R.L. Sibiu – lider & S.C. RAUMPLAN DESIGN S.R.L. București - asociat

1.1.4 Data elaborării

2018

1.2. Obiectul lucrării

SOLICITĂRI ALE TEMEI – PROGRAM

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal privind investiția ”Dezvoltarea economică a zonei prin utilizarea terenurilor aflate în domeniul public al județului Tulcea și în administrarea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Sulina”, proiect cu o complexitate ridicată, se va face prin corelarea directă cu documentațiile de amenajarea teritoriului și urbanism din U.A.T. Sulina.

Analizând potențialul cultural și natural al orașului Sulina, Strategia de dezvoltare a județului pe termen mediu, identifică revigorarea turismului ca promotor al dezvoltării economice și sociale a județului. În acest context P.U.Z.”Dezvoltarea economică a zonei prin utilizarea terenurilor aflate în domeniul public al județului Tulcea și în administrarea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Sulina” (denumit prescurtat în prezenta documentație P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea) vizează un program de dezvoltare integrată a zonei.

Realizarea planului poate oferi posibilități multiple de agrement, atât pentru turiștii de week-end, cât și pentru petrecerea vacanțelor. Diferitele moduri de recreere ar putea stimula și atrage diferiți agenți economici care prestează activități în domeniul turistic, comercial, de transport, telecomunicații, etc.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




7

7


7



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Documentația se elaborează în scopul:

stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului studiat;

utilizării raționale și echilibrate a teritoriului studiat în paralel cu restricțiile zonei protejate;

precizării influențelor riscurilor naturale (inundații) asupra teritoriului studiat;

conservarea evidențierii fondului construit valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul comunității locale;

fundamentarea realizării unor investiții de utilitate publică în teritoriul menționat;

corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea teritoriului studiat;

integrării în procesele de dezvoltare a potențialului antropic și natural, inclusiv integrarea în contextul suprateritorial;

realizarea investițiilor propuse cu costuri cât mai reduse și cu păstrarea indicatorilor specifici criteriilor de dezvoltare durabilă;

asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire;

asigurarea criteriilor de funcționalitate, complexitate, stabilitate, siguranță, eficiență tehnică și economică.

Principalele obiective urmărite în cadrul documentației P.U.Z.”Dezvoltarea economică a zonei prin utilizarea terenurilor aflate în domeniul public al județului Tulcea și în administrarea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Sulina” (P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea) sunt:

respectarea reglementărilor zonei protejate Rezervația Biosferei Delta Dunării;

corelarea cu hărțile de risc la inundații elaborate de Administrația Națională Apele Române;

relaționarea cu obiectivele și măsurile prezentate în Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Tulcea 2014 – 2020;

vaalorificarea potențialului natural și antropic, economic și uman pe teritoriul studiat;

stabilirea și dezvoltarea zonelor funcționale;

delimitarea zonelor construibile;

stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire;

modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;

menționarea obiectivelor de utilitate publică;

stabilirea modului de utilizarea a terenurilor și condițiilor de realizare a construcțiilor în conformitate cu prevederile R.L.U. / R.G.U..


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




8

8


8



Ver. 8|PUZ. 2019/05

PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII, PENTRU ZONA STUDIATĂ

Potrivit Planului Urbanistic General al orașului Sulina, aprrobat prin HCL. nr.106/2000, zona de studiu este situată în intravilanul orașului Sulina, UTR H, care cuprinde industrie și depozitare (I), zona unităților agricole (A), zonă căi de comunicație navale și amenajări aferente (C), zona pentru gospodărie comunală (GC), zone de plantații de protecție (PP), zone pentru echipare tehnico-edilitare (TE), terenuri aflate permanent sub ape (TA).

1.3. Surse documentare

Surse documentare

Sursele care au stat la baza elaborării acestei documentaţii au fost următoarele:

◙ Planul Urbanistic General al orașului Sulina;

◙ Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Tulcea 2014-2020.

Documentaţia a fost întocmitã având ca repere metodologice:

LEGEA nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (forma valabilă începând cu iulie 2016*)

LEGEA nr. 453 din 18 iulie 2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de constructii si unele mãsuri pentru realizarea locuintelor,Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 1 august 2001

Legea nr. 261/2009 - aprobarea OUG nr. 214/2008 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 493, din 16 iulie 2009.

Legea 289 / 2006 pentru modificarea si completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

HG 490 / 2011 privind completarea Regulamentului General de Urbanism, aprobat prin HGR 525/1996

OUG 7/2011 - modificari si completari la Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Legea 190 / 2013 - modificari si completari la Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Legea 100 din 19 aprilie 2007 (Legea 100/2007) pentru modificarea si completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati

Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului

Ordinul MLPAT Nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor de amenajarea teritoriului si urbanismului


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




9

9


9



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Legea 242 din 23 iunie 2009 (Legea 242/2009) privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Legea 18/1991 – fondului funciar (republicată în 1998)

Legea 33/1994 – privind expropierea pentru cauză de utilitate publică

Legea 10/1995 – privind calitatea în construcţii

Legea 41/1995 – privind protecţia patrimoniului naţional

Legea 7/1996 – cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare

Legea Apelor 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare, Anexa 2,

Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

Ordonanta de urgenta 3 din 5 februarie 2010 (OUG 3/2010) pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

Legea 171/1997 – secţiunea II - Apa

Ordonanta 43 din 28 august 1997 - privind regimul drumurilor

Hotarârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrarii în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privata deschise circulatiei publice

ORDONANTA nr. 7 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Legea 54/1998 – privind circulaţia juridică a terenurilor

Legea 213/1998 – privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia

Legea 219/1998 – privind regimul concesiunii

Legea 5/2000 – secţiunea III - zone protejate

Legea 350/2001 – privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismul şi completările ulterioare (Legea 289 /2006)

Legea 351/2001 – secţiunea IV - reţeaua de localităţi

Lege 422/2001 – privind protecţia monumentelor istorice

Legea 575/2001 – secţiunea V - zone de risc natural

HGR 525/1996 – pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism (RGU)

Codul Civil

Codul Silvic

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.119 / 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandrilor privind mediul de viaţă al populaţiei

Legea 104/2011- privind protecţia atmosferei

Ordonanţa de urgenţă nr. 152 / 2005 – privind prevenirea, reducerea şi controlul integral al poluării

Notă: cadrul legislativ şi normativ menţionat se referă la formularea iniţială şi la toate modificările şi completările ulterioare

Începând cu data de 1 mai 2016, la nivelul Uniunii Europene se aplică următoarele reglementări:

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii;

Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17.12.2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul Vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




10

10


10



Ver. 8|PUZ. 2019/05

nu sunt încă operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 al Comisiei;

Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului Vamal al Uniunii;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului Vamal al Uniunii.

Introducerea de mărfuri cu statut neunional într-o zonă liberă semnifică plasarea lor în regimul special de depozitare.

Definiție Regimul de depozitare în zona liberă permite depozitarea mărfurilor neunionale în aceste perimetre, fără ca mărfurile să fie supuse: a) taxelor la import; b) altor taxe, conform altor dispoziţii relevante în vigoare; c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii sau scoaterea lor din acesta. Perioada în care mărfurile pot rămâne sub regimul de depozitare în zona liberă nu este limitată. Zonele libere sunt împrejmuite, iar perimetrul şi punctele de acces şi de ieşire ale unei zone libere sunt supuse supravegherii vamale. Persoanele, mărfurile și mijloacele de transport care intră într-o zonă liberă sau care ies pot face obiectul controalelor vamale. Orice construcție de imobile într-o zonă liberă este condiționată de obținerea unei aprobări prealabile din partea autorităților vamale. Orice activitate de natură industrială, comercială sau de prestări de servicii este permisă într-o zonă liberă. Desfășurarea acestor activități face obiectul unei notificări prealabile către autoritățile vamale. Autorităţile vamale pot:

impune prohibiţii sau restricţii asupra anumitor activităţi, ţinând seama de natura mărfurilor în cauză, de cerinţele supravegherii vamale sau de securitate şi siguranţă.

interzice desfăşurarea unei activităţi într-o zonă liberă persoanelor care nu oferă garanţiile necesare privind respectarea dispoziţiilor vamale.

Desfăşurarea unei activităţi într-o zonă liberă este condiţionată de aprobarea prealabilă de către biroul vamal de supraveghere al zonei libere a evidenţei operative a mărfurilor. Prin decizia de aprobare se stabilesc obligaţiile care revin operatorului în organizarea evidenţei operative. Evidenţa operativă trebuie să conțină informațiile și datele necesare care să permită autorității vamale să supravegheze activitatea în cauză, în special în ceea ce privește identificarea mărfurilor unionale sau neunionale plasate sub regimul special de zona liberă, să urmărească circulația şi fluxul complet al mărfurilor de la introducerea şi până la scoaterea acestora.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




11

11


11



Ver. 8|PUZ. 2019/05

În situaţia în care mărfuri neunionale sunt reexportate direct dintr-o zonă liberă şi pentru aceste mărfuri există o derogare de la depunerea unei declaraţii de reexport sau a unei declaraţii sumare de ieşire, conform art. 274 din Codul Vamal al Uniunii, scoaterea lor se face pe baza unei notificări de reexport. Înfiinţarea şi delimitarea teritorială a zonelor libere în România se face prin hotărâre a Guvernului, prin care se aprobă şi regulamentul de organizare, funcţionare, exploatare, administrare şi control al zonei libere (art. 6 şi 7 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, modificată şi completată prin Legea nr. 244/2004). În România funcţionează în prezent şase zone libere: Constanţa, Brăila, Galaţi, Sulina, Giurgiu şi Curtici - Arad.

LISTA STUDIILOR ŞI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR P.U.Z.

▼ Studiu Topografic

LISTA STUDIILOR DE FUNDAMENTARE ÎNTOCMITE CONCOMITENT CU P.U.Z.

▼ Studiu de Mediu

▼ Studiu geotehnic

▼ Studiu istoric

▼ Studiu de circulații

PROIECTE DE INVESTIŢII ELABORATE PENTRU DOMENII CE PRIVESC DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A ZONEI

Zona studiată este foarte sensibilă din punct de vedere al biodiversității, fiind inclusă în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, sit Natura 2000 – ROSCI 0065 Delta Dunării și ROSPA 0031 Delta Dunării și complexul Razim-Sinoe.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluția zonei

DATE PRIVIND EVOLUŢIA ZONEI Pe amplasamentul P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea se află un mozaic de habitate de interes comunitar specifice zonelor stepice și marine, precum și una din speciile de plante pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065 Delta Dunării, respectiv Centaurea pontica – specie vulnerabilă, endemică pentru România, existând numai în zona orașului Sulina, fiind deasemeni listată în Anexa I a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna.

Datorita pozitiei geografice propice si in scopul dezvoltarii regiunii, in Portul Sulina încă din 1978 a fost instituit regimul de port liber si a fost infiintata Administratia Portului Liber Sulina.

Ulterior, prin HGR 156/22.04.1993 a fost infiintata Administratia Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonoma, organizata pe principiile autogestiunii economice si financiare, in urma reorganizarii fostei intreprinderi de comert exterior Administratia Portului Liber Sulina, avandu-se la baza prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere in Romania.Inclusa in intravilanul orasului, Zona Libera Sulina cuprinde o suprafata de 100,89 ha compusa dintr-un numar de 7 perimetre, amplasate atat in zona orasului, intre cladirea AFDJ si Hotelul Sulina, cat si in jurul bazinului maritim de tranzit Sulina.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




12

12


12



Ver. 8|PUZ. 2019/05

In perimetrele 1 si 3 stabilite in orasul Sulina, langa cladirea AFDJ si respectiv pe molul portului de tranzit Sulina, sunt executate lucrari de infrastructura (cheuri, platforme,accese rutiere), cladiri cu destinatie administrativa, spatii comerciale sau productive, industriale, retele de energie electrica si termica, alimentare cu apa, canalizare si telefonie.

Perimetrele 2, 4 si 5 sunt neamenajate, parte din teren fiind provenit din dragarea bazinului maritim de tranzit.

Perimetrul 6 - bazinul maritim de tranzit in suprafata de330.850mp si o adancime de 7 m.

Perimetrul 7 -bazinul fluvial destinat navelor de agreement si pescaresti, in suprafata de 50.150mp.

Atat inainte, cat si dupa 1989, unitatea a desfasurat in permanenta o activitate rentabila, materializata prin niveluri ridicate ale profitului anual.

În prezent terenul P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea este neutilizat, datorită faptului că activitatea Administrației Zonei Libere Sulina a fost restrânsă. Terenul, în suprafață de 1.720.510,00 mp. (172,051ha.), aparține domeniului public al județului Tulcea și se află în administrarea Regiei Autonome a Administrației Zonei Libere Sulina.

CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE ZONEI, RELAŢIONATE CU EVOLUŢIA LOCALITĂŢII Activitățile economice ale orașului Sulina se desfășoară în cadrul unor zone distincte, situate la limita intravilanului localității, grupate astfel:

1. Zona de Nord – conținând ca principală unitate S.C. Remat Sulina S.A.;

2. Zona de Est – reprezentată în principal de: ferma de pescuit la Marea Neagră și cherhana,

aparținând S.C. Piscicola Sulina S.A., Zona Liberă Sulina și A.F.D.J. Galați;

3. Zona de Vest – reprezentată prin Fabrica de Conserve de pește și societățile cu profil de pescuit și producție alimentară, dezvoltate în vecinătatea acesteia (integrate în zona de locuit);

4. Zona de Sud – cuprinzând Uzina Electrică și stația de transformare 110/35Kv.

Există pe teritoriul orașului Sulina și alte unități de producție și servicii integrate dotărilor și locuințelor din cadrul zonei centrale și zonelor de locuințe individuale situate în afara zonei centrale, cum ar fi: brutărie, secția de covoare, SGCL Sulina, punct de colectare a peștelui (zona Prospect), etc.

După anul 1999 (anul de referință în preluarea datelor enumerate mai sus), economia orașului Sulina a intrat într-un proces complex de transformare. Poziția geografică și lipsa altor mijloace de comunicație (în afara celor maritime și fluviale) precum și slaba dezvoltare a infrastructurii existente reprezintă factorii principali care au dus la declinul economic local. Chiar dacă la nivel economic în orașul Sulina sunt prezente toate cele trei sectoare economice principale, inclusiv turismul (ca sector economic distinct care are o dezvoltare echilibrată), acestea sunt reprezentate de un număr mic de agenți economici.

POTENŢIAL DE DEZVOLTARE

Strategia de dezvoltare a zonei ar trebui să urmărească următoarele etape:

Armonizarea cu Planul Urbanistic General şi corelarea, actualizarea precum şi nuanţarea acestuia în scopul atingerii obiectivelor enunţate mai sus;


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




13

13


13



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Asigurarea fluenţei şi a capacităţii adecvate de trafic pentru acest traseu prin aducerea la standardele corespunzătoare a carosabilului şi a elementelor complementare ce însoţesc profilul transversal al circulațiilor propuse;

Organizarea spaţială a zonei şi integrarea ei în cadrul structurii urbane extinse a oraşului Sulina;

Obţinerea unei imagini urbane în concordanţă cu statutul acesteia în cadrul oraşului şi cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul de zona liberă.

2.2. Încadrare în localitate

Zona propusă spre studiu este situată în zona de est a orașului Sulina, între fluviul Dunărea – canalul

Sulina și Marea Neagră.

Conform art. 4 din anexa 3 privind Regulamentul de funcționare a Administrației Zonei Libere Sulina, perimetrul II este delimitat de următoarele vecinătăți:

la Nord – canalul Sulina, pe o lungime de 1878,40m., între +hm 4 și hm 23+80;

la Sud – de limita construită a orașului Sulina, pe o lungime de 549,39m. și drumul de acces oraș – plajă, pe o lungime de 990,51m.;

la Nord-Est – de societatea comercială SC. PISCICOLA SA., pe o lungime de 111,78m.;

la Sud-Est - de societatea comercială SC. PISCICOLA SA. și de teritoriul câștigat din Marea Neagră ca rezultat al amenajărilor hidrotehnice ale Canalului Sulina, pe o lungime de 427,54m.;

la Est – de litoralul Mării Negre (digul și canalul de protecție a orașului Sulina) pe o lungime de 1820m.;

la Vest – de complexul hotelier Sulina, pe o lungime de 234,11m.

Perimetrul I, în suprafață de 34.607,00mp. va rămâne destinat activităților curente ale Administrației Zonei Libere Sulina.

Perimetrul II, ce face obiectul zonei de studiu (P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea), va fi o zonă pe care se vor propune activități productive, comerciale și servicii, în afara perimetrelor declarate a fi zone libere, cu respectarea legislației în vigoare.

2.3. Elemente ale cadrului natural

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL CE POT INTERVENI ÎN MODUL DE ORGANIZARE URBANISTICĂ: RELIEFUL, REŢEAUA HIDROGRAFICĂ, CLIMA, CONDIŢII GEOTEHNICE, RISCURI NATURALE Date geologice și geomorfologice generale

Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării sau Depresiunea Predobrogeană.

Depresiunea Predobrogeană vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe.

Structura geologică este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonele adiacente. Jurasicul inferior (J) este


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




14

14


14



Ver. 8|PUZ. 2019/05

reprezentat prin gresii grosiere cu intercalații subordonate de argile. Jurasic mediu (J2) prezintă depozite constituite din argilite și aleurite închise la culoare cu intercalații de gresii fine cu posidonii.

Neozoicul este reprezentat prin următorii termeni: Sarmațian, Meoțian, Ponțian, Dacian, Romanian și Cuaternar cu întreaga succesiune. Sarmațianul (sm) interceptat în forajul de la Chilia Veche în intervalul 102 — 185 m, este reprezentat la partea inferioară, prin calcare lumașelice cu o grosime de 5.0 m și nisipuri fine cu intercalații de argile cenușii. Urmează un pachet de argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri fine, argiloase, acoperite de calcare organogene cenușii albicioase.

Riscul geotehnic:

Delta Dunarii, ca de altfel toate deltele, este o formatiune tânara, rezultata din raportul dintre principalii factori care guverneaza zonele de coasta, respectiv, variatia nivelului marii, curentii, mareele si valurile, pe de o parte, si debitul de apa si aluviuni transportat de râu în zona de varsare, pe de alta parte. La aceste conditii se mai asociaza configuratia reliefului submers, costier, marin 1.

Sub aspect morfologic, Delta Dunarii este considerata o câmpie aluviala în formare, caracterizata printr-o hipsometrie redusa (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte sub nivelul marin.

Diferentierile morfologice, excluzând albiile celor trei brate principale (Sfântu Gheorghe, Sulina, Chilia), sunt date de:

grindurile fluviatile, care însotesc arterele hidrografice, cu desfasurare mai mare, prin juxtapunere, la vârful deltei si cu altitudini între 1 – 3 m (ex. în subunitatile Sireasa, Rusca Balteni);

grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 – 13 m), cu orientare cvasitransversala si acestea fiind asociate – juxtapuse (Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol);

depresiuni, ale caror cote altitudinale se gasesc cu 1 – 3 m sub nivelul marin, în functie de pozitia lor geografica, fiind delimitate de grindurile mentionate;

terenurile predeltaice, numite si martori de eroziune, resturi din Câmpia Bugeacului (Câmpul Chiliei si nucleul grindului Stipoc), dar si din structura de fundament mai „veche”, daca ne referim si la Complexul lacustru Razim – Sinoe (insulele Popina, Gradiste, Bisericuta si cel al sisturilor verzi de sub Cetatea Histria).

Dăcă acest suport morfologic al Deltei Dunarii este putin diferentiat, în schimb, peisajul geografic este complex, constituindu-se într-o varietate de ecosisteme, rezultata din integrarea factorilor fizico –geografici (relief, ape, vegetatie, fauna, sol), pe fondul climatic temperat – continental, cu cei socio – economici (asezari umane, activitati economice).

În limitele spatiului deltaic asupra caruia s-au facut masuratorile hipsometrice, hidrografice si de vegetatie au fost separate trei unitati deltaice principale si anume:

unitatea Chilia – Sulina, care cuprinde spatiul dintre bratele Chilia, Tulcea si Sulina, pe de o parte si tarmul Marii Negre, pe de alta parte – numit pe scurt unitatea Letea;

unitatea Sulina – Sfântu Gheorghe între bratele Sulina si Sfântu Gheorghe si, respectiv tarmul Marii Negre, numita si unitatea Caraorman;

unitatea Dranov, axata pe lacul cu acelasi nume, situata la sud de bratul Sfântu Gheorghe, tarmul estic al lacului Razim si tarmul Marii Negre.

În afara de aceste unitati mari au fost incluse si spatiile de pe partea dreapta a bratului Sfântu Gheorghe între municipiul Tulcea si localitatea Dunavatul de Jos.

1 Urbanproiect (2008), PATZ Delta Dunării – Analiza situatiei actuale – tendinte, disfunctionalitati constatate, www.mdrap.ro -preluare


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




15

15


15



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Considerații hidrografice

Suprafața Deltei Dunării este drenată de cele trei brațe ale fluviului: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe și de o serie de canale și gârle prin intermediul cărora se realizează legătura între brațele menționate.

Delta Dunării, reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Conform clasificării FAO (SOTER — Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe.

Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și (-2 — 4) m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973, Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996). Delta Dunării este o unitate cu proprietăți de tranziție între Câmpia Română, a cărei continuare este Dunărea (prin hidrografie și funcționalitatea sistemului hidric) și Marea Neagră (raportul între Dunăre-Mare fiind variabil în timp).

Delta Dunării s-a format într-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei și al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunăre sau resedimentate de curentul circular al Mării Negre, care a creat în Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). După formare acestui sistem de grinduri, care au închis golful inițial, teritoriul Deltei a devenit un liman.

În continuare, Delta a evoluat în stransă legatură cu cele trei brațe, în ordinea existenței lor: Sfântu Gheorghe (cel vechi), Sulina și Chilia (cel mai recent).

În prezent (ultimul secol), Delta se află într-un proces de retragere. Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume:

◙ Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului și;

◙ Zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




16

16


16



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă.

Teritoriul orașului Sulina este situat în Delta fluvială sau Delta propriu — zisă la confluența Dunării prin brațul Sulina cu Marea Neagră. în această zonă apar unități naturale pozitive, reprezentate prin grinduri și unități negative, depresionare în care se formează lacurile.

Considerații seismice

Din punct de vedere seismic orașul Sulina se încadrează în zona de macroseismicitate I = 7 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1— 93.

Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I — Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P100/1-2013, teritoriul prezintă o valoare de vârf a acceleratiei terenului, a = 0.00 g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurență IMR = 100 ani. Perioadă de control (colț) a spectrului de răspuns Tc = 0.7 sec.

2.4. Circulația

ASPECTE CRITICE PRIVIND DESFĂŞURAREA ÎN ZONA A CIRCULAŢIEI RUTIERE

Sulina este ultima localitate sau prima în funcție de sensul de mers pe coridorul de transport pan-european VII - Dunărea.

Coridorul de transport pan-european VII are o lungime de aproximativ 2300km și străbate Viena - Belgrad - Călărași - Brăila - Galați – Tulcea – Sulina.

Principala legătură a orașului Sulina se face pe calea apei, pe canalul Sulina, cel mai scurt și mai drept braț al Deltei Dunării. Sulina este accesibilă și dinspre Marea Neagră.

Ca şi pozitie faţă de principalele oraşe din regiunea sud-estică a României, Sulina se situează astfel:

100km+71km(pe canalul Sulina) faţă de Brăila

71km (pe canalul Sulina) faţă de Tulcea

156km+71km (pe canalul Sulina) faţă de Constanța

48km (pe canalul Sulina) faţă de Babadag

32km faţă de Sf. Gheorghe

La nivelul localităţii, principala sursă generatoare de trafic este brațul Sulina. Orașul este legat pe calea apei de restul teritoriului României prin intermediul canalului Sulina. O a doua cale de acces catre Sulina o reperzintă Marea Neagră.

Orașul Sulina are și o legatura terestră (rutieră) prin DC5 cu orașul Sf. Gheorghe aflat la 32km sud și prin DC2 cu C.A. Rosetti aflat la nord. Aceste drumuri comunale au aspectul unor drumuri de expluatare și sunt imprac- ticabile pentru vehicule obișnuite, acestea fiind folosite doar de vehicule agricole și cu tracțiune animală. Sulina beneficiază de existența canalelor Cardon și Busuruca. Prin aceste două canale Sulina este legată pe calea apei de Sf. Gheorghe și C.A. Rosetti.

Circulaţia auto, în interiorul teritoriul administrativ al localității, este în prezent asigurată de un număr redus de străzi, de categoria a III-a și a IV-a. Reţeaua de străzi are o dispunere de tip rectangulară iar în componenţa ei se găsesc drumuri şi străzi de categoria a III-a și a IV-a (după lăţimea carosabilului).


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




17

17


17



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Un lucru demn de remarcat este faptul că străzile paralele cu brațul Sulina sunt numerotate de la I – VII, ( Str.I, Str.a II-a etc.), pe când cele perpendiculare poartă diverse nume, atât ale unor personalități istorice și literare (ex: Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu etc.), cât și denumiri comune ( Dunării, Aleea Tineretului etc.).

Transport naval

Singura legătură a orașului Sulina cu restul teritoriului României se realizează prin intermediul canalului Sulina.

Sectorul Dunării Maritime, destinat transportului naval fluvial şi maritim, se întinde de la Brăila la portul Sulina (185 km, din care canalul Sulina are o lungime 62,6km) şi include Canalul Sulina şi rada acestuia la Marea Neagră. Canalul Sulina este destinat transportului naval greu. Navele maritime pătrund pe Dunăre prin bara Sulina. Adâncimea la bară variază între 7m si 9m (23 picioare).Capacitatea de acces a navelor maritime este de până la 35 - 40mii tdw. Navigația pe canalul maritim Sulina permite accesul cargourilor cu gabaritul maxim admis de 200 m lungime, 28 m lățime şi pescajul de 7,32 m.

Navele comerciale maritime care intră din Marea Neagră și tranzitează portul Sulina spre porturile maritime fluviale româneşti şi ucrainiene – Tulcea, Galați, Brăila, Reni, Ismail, Vîlcov, opresc obligatoriu la danele cheiului din Sulina pentru formalitățile de acces pe teritoriul național şi pentru măsurătorile de tonaj în vederea achitării taxelor de canal.

Infrastructura portuară are o structură liniară paralelă cu axa de curgere a fluviului. Este compusă din cheu vertical consolidat cu piloni de beton şi structură de beton armat. Lungimea cheului este de 3340ml.

Cheul este prevăzut cu estacade de acostare din beton armat:

patru estacade cu adâncimea de acostare-pescaj de 7,5m

două estacade de din beton armat cu front de acostare de 100/200ml cu adâncimi-pescaj de 3,5m

două estacade de beton armat cu front de acostare de 30ml si adâncime pescaj de 2,5m.

2.5. Ocuparea terenurilor

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE FUNCŢIUNILOR CE OCUPĂ ZONA STUDIATĂ

Repartizarea pe folosinţă şi funcţiuni a suprafeţei zonei studiate este in prezent cea de teren liber de construcții sau parțial liber de construcții, în sensul existenței unor construcții și instalații abandonate în zona bazinului mare în vecinătatea farului vechi, în curs de conformare, teren aflat în domeniul public de interes județean.

RELAŢIONĂRI ÎNTRE FUNCŢIUNI

Conform prevederilor P.U.G. Oraș Sulina 2000, amplasamentul își păstrează destinația de zonă industrială, respectiv port –zonă liberă.

GRADUL DE OCUPARE AL ZONEI CU FOND CONSTRUIT

Zona studiată prin P.U.Z. este situată în intravilanul orașului Sulina, fiind teren parțial liber de construcții, cu un grad de ocupare a terenului de max. 5% cu construcții (inclusiv platforme) și instalații.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




18

18


18



Ver. 8|PUZ. 2019/05

ASPECTE CALITATIVE ALE FONDULUI CONSTRUIT

În zona adiacentă terenului studiat există construcții edificate, cu destinația de locuințe individuale.

ASIGURAREA CU SERVICII A ZONEI, ÎN CORELARE CU ZONELE VECINE

Pin P.U.Z. s-a propus ca zona studiată să beneficieze de o extindere a serviciilor, prin introducerea de zone mixte dezvoltate de-alungul noilor artere de circulație propuse.

ASIGURAREA CU SPAŢII VERZI

În stadiul actual, ţinând cont de destinația terenului, nu există zone de spaţiu verde amenajat sau de agrement.

EXISTENŢA UNOR RISCURI NATURALE ÎN ZONA STUDIATĂ SAU ÎN ZONELE ÎNVECINATE

Nu sunt prezente riscuri în zona studiată.

2.6. Echipare edilitară

1.Căi de comunicaţie:

Oraşul Sulina se află în judeţul Tulcea, la punctul de vărsare al canalului internaţional de navigaţie Sulina în Marea Neagră. Este singurul oraş din Delta Dunării aşezat pe axa prioritară a rețelei trans-europene de transport Rin-Main-Dunăre din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII, care face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră. Orașul nu este accesibil pe căi terestre (rutiere/CF), fapt ce conduce la o mobilitate redusă a populației, cu costuri mari, cu atât mai dificilă în perioade de iarnă și de îngheț al Dunării.

2. Alimentare cu apa si canalizare – situaţia existenta

În orașul Sulina există în funcțiune o Uzină de Apă construită între anii 1886 – 1905 pe malul Dunării, între străzile Digului și strada a II-a. Apa brută pentru prepararea apei potabile este absorbită din Dunăre printr-o priză amplasată în zonă. Uzina de apă asigură apa potabilă conform standardelor în vigoare pentru 74% din populația actuală a orașului.

Așa după cum am arătat mai sus uzina de apa potabila a orasului Sulina a fost construită in contextul prezenței în oras a Comisiunii Europene a Dunarii, cu fonduri donate de casa regala a Olandei. Construcția a început în anul 1886 si s-a finalizat în 1905 dupa extinderi ale rețelei de distribuție si modernizari succesive.

Uzina de apa Sulina a fost dezvoltata pentru a asigura tratarea unui debit de 25 l/s si are în componența urmatoarele obiective tehnologice:

un decantor suspensional D = 18 m;

stație de filtre rapide de nisip;

stație de pompare apa tratata;

stația chimica

Principalele deficiențe actuale ale uzinei provin din tehnologia incompatibila cu complexul de calitate al apei sursei si vechimea utilajelor care deservesc obiectele tehnologice.

În sistemul de alimentare cu apa al orasului Sulina exista un singur complex de înmagazinare, amplasat în incinta stației de tratare. Complexul de înmagazinare este format dintr-un rezervor subteran cu capacitatea de 600m3 o stație de pompare si un castel de apa cu un volum de 300m3. Apa potabila este preluata din rezervor cu ajutorul pompelor, printr-o conducta Dn 400 mm si transportata în castelul de apa. Din castelul de apa se asigura alimentarea gravitaționala a consumatorilor. Conducta de plecare catre consumatori nu este prevazuta cu elemente de înregistrare a cantitaNilor de apa distribuite.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




19

19


19



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Principalele probleme legate de exploatarea complexului de înmagazinare sunt date de starea precara a structurii rezervorului si instalația hidraulica a castelului de apa. Datorita neetanseitații rezervorului apar la suprafața terenului exfiltrații semnificative.

Sistemul de distribuție este constituit de o rețea cu lungimea totala de 45 km, formata din conducte cu diametrul cuprins între 80 si 300 mm. Starea generala a rețelei de distribuție este o permanenta stare de avarie, lucru evidențiat si de pierderile de apa din rețea, care se situeaza la 50,42% din volumul total de apa injectat în sistem. Din cauza vechimii si calitaNii materialelor, conductele au grad avansat de uzura. Dupa vârsta ponderea majora o reprezinta conductele cu vârste peste 40 de ani (85%), restul conductelor, exceptând conductele PEID, fiind cuprinsa între 20 si 40 de ani, cu avarii dese si pierderi mari datorita stadiului avansat de coroziune. Durata normala de functionare a conductelor pentru alimentare cu apa conform HG nr.964/1998 este de 30 de ani.

Rețeaua include:

1156 bransamente la case;

37 bransamente la apartamente de bloc;

90 de bransamente la agenți economici minori;

20 de bransamente la instituții publice.

970 este numarul de locuinNe care beneficiaza de apa potabila în interior.

Exista 830 de locuințe contorizate.

Canalizare

Rețeaua de canalizare are o lungime totala de 20,3 km si include o stație de epurare.

Sistemul de canalizare actual (2015) al orașului are o lungime de 4,1km. și este constituit din tronsoane de conducte de beton montate sub carosabil, în zona centrală, pe malul stâng al Dunării. Sistemul de canalizare este mixt (pluvial+menajer, pluvial), apa uzată și pluvială fiind evacuată gravitational direct în Dunăre. Sistemul de canalizare este prevăzut cu stație de repompare apa uzată din zonele joase ale orașului.

Stația de epurare ape uzate, cu o capacitate de 1200mc./zi, precum și colectorul de admisie ape uzate din oraș, sunt începute ca lucrări de execuție și oprite în lipsa de finanțare.

Gospodăriile populației, pensiunile și obiectivele industrial neracordate la sistemul de canalizare centralizat își asigură evacuarea apelor uzate în sisteme proprii de colectare și tratare.

3. Alimentarea cu gaze naturale

Orașul Sulina nu dispune de rețele de alimentare cu gaze naturale de la sistemul național. Încălzirea locuințelor și prepararea mâncării și a apei calde se face cu combustibili solizi sau electric

4.Alimentarea cu energie electrică

Rețelele de alimentare cu energie electrică in functiune din oras sunt:

retele de joasa tensiune pentru iluminat, pentru alimentare consumatori caznici si intreprinderi mici și mijlocii.

retele de medie tensiune pentru alimentare consumatori industriali

Alimentarea cu energie electrica a oraSului Sulina se face prin intermediul unei linii LEA 110 kV montata pe stâlpi metalici, paralela cu Dunarea, pe malul sudic al canalului Sulina. Linia este racordata la statia de distribuNie aflata la Mm 12, în comuna Crisan, în amonte de Sulina. Linia de aductiune pentru Sulina este una


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




20

20


20



Ver. 8|PUZ. 2019/05

radiala; Sulina nu dispune de dubla alimentare/ bucla. De la staNia Crisan spre Sulina, distributia se face la 35 kV, pe conductor cu secţiunea de 190 mmp 2.

Cresterea din ultimii ani a consumului de energie electrica la nivelul localitatii impune ca linia de aducţiune sa fie redimensionata cu conductori cu secNiunea de 240 mmp si schimbarea izolatorilor de stâlp cu izolatori capabili sa suporte linia de 110 kV. Reformarea liniei în condiţiile lipsei de bucla permite racordarea centralelor eoliene la linia existenta, pentru preluarea potenţialului electric ce va fi generat.

Actualmente, consumatorii casnici, publici si economici sunt alimentaţi cu energie electrica relativ corespunzator necesitaţilor lor de tensiune si putere electrica, dar în curând, ca urmare a cresterii consumului, este posibila apariţia unor probleme de ordin tehnic.

Reţeaua existenta include :

_ 14 posturi de transformare

_ 915 abonaţi casnici

_ 64 abonaţi economici

_ 780 abonaţi casnici în blocurile de locuinte

Un alt aspect care trebuie luat în calcul este necesitatea achiziţiei de transformatoare de curent, care presupune costuri de investiţie foarte mari. Proprietarul reţelei este firma Enel.

5.Telefonizare

Orașul Sulina dispune de o rețea de telefonie fixă, rețea racordată la sistemele de telefonie fixă din România. În orașul Sulina există acoperire a rețelelor de telecomunicație mobilă. 2.7. Probleme de mediu

Oraşul Sulina face parte din Regiunea Sud-Est, zona costieră a Mării Negre, sub-zona Delta Dunării, și este punct al Coridorului VII Pan European de Transport – Dunărea (cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre – Marea Neagră) – Axa 18 din cadrul reţelei TEN-T (Coridorul Fluvial European Rhin – Main – Dunăre). Orasul nu este legat direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi accesat numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.

Orașul Sulina, al 5-lea oraș al judetului Tulcea, este situat în Delta Dunării, pe ambele maluri ale Canalului Sulina (unul din cele trei brațe de vărsare ale Dunării, la o distanța de aproximativ 1 km de litoralul Mării Negre). Sulina este o zonă relativ izolată, din cauza, atât a obstacolelor naturale, cât şi a distanţei faţă de reţeaua naţională de transport şi de coridoarele europene terestre.

Oraşul Sulina este amplasat în apropierea confluenţei braţului Sulina cu Marea Neagră, pe un grind fluvio-

maritim nisipos, îngust, corespunzător gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră, o formaţiune geomorfologicǎ nouǎ. Pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina, suprafeţele acoperite cu apă ocupă 96 % din total şi sunt constituite din braţul Sulina, complexe de lacuri, canale, gârle, precum şi întinse zone de baltă cu vegetaţie specifică.

Teritoriul orașului se învecinează la nord cu comuna C.A. Rosetti, la sud cu comuna Sfântu Gheorghe, la vest cu comuna Crișan, iar la est cu Marea Neagră. Există o legătură rutieră spre cele două comune apropiate, Sf. Gheorghe şi C. A. Rosetti, prin intermediul a două drumuri clasificate ca drumuri judeţene.

2 P.I.D. Sulina


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




21

21


21



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află în interiorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunări, fiind sit cu valoare de patrimoniu natural universal (UNESCO) şi de zonă umedă de importanţă internaţională, mai ales ca

habitat al păsărilor de apă – Convenţia RAMSAR. Prin planul de management al rezervatiei a fost realizatǎ zonarea internǎ, separându-se astfel: 18 zone strict protejate, zone tampon, zone economice şi zone de reconstrucţie ecologicǎ.

Întreg teritoriul administrativ al oraşului Sulina (și implicit și amplasamentul P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea) este amplasat în reţeaua ecologică NATURA 2000 care cuprinde siturile:

ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării – Zona marină în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 98 din 7.02.2008).

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe şi ROSPA0076 Marea Neagră în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007).

De asemenea, pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina se află Rezervaţia Ştiinţifică Complexul Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha) - zonă de protecţie integrală, nivelul I de protecţie conform categoriilor IUCN stabilite de Ordonanţa de Urgenţă nr.236/2000.

RELAŢIA CADRUL NATURAL – CADRUL CONSTRUIT

Oraşul Sulina se încadrează conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea VI Turism, aprobat prin Legea 190 din 2009, în rândul unităților administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare de resurse turistice naturale şi antropice.

Cadrul natural este completat de oferta obiectivelor turistice din patrimonial contruit al orașului, din care fac parte:

Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina – Fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării a fost construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci și până în prezent, cea mai impunătoare clădire a Sulinei. Palatul a servit, între anii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a Dunării, fiind ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul Război Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devine sediul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, filiala Sulina.

Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina – are o înaltime de 17,34 m și este construit din caramidă. Construcția, proiectata de ing. Ch. Hartley, a fost finalizată în 1870. Actualmente e sediul unui punct muzeal al ICEM Tulcea. Expoziţia (documente si fotografii) din interior prezintă istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi viaţa a două personalităţi marcante legate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean Bart. Farul a fost construit în 1808 şi are o înălţime de 18,5 m, la vremea respectivă lumina lui fiind vizibilă de la 36 km.

Farul Nou, pe locul vechiului Far Turcesc , o fostă construcţie din lemn realizată de turci în 1865 la circa 4 km sud de sat, pe o mică insulă. Avea o înălţime de 19,8 m şi era menit să orienteze drumul navelor pentru a evita posibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea farului ca monument istoric şi ca punct de observaţie ornitologică, dar cineva i-a dat foc în 1983. Farul cel nou a fost construit în 1968 și are forma unei prisme cu baza triunghiulară, o înălţime de 57 m şi un sistem de oglinzi care reflecta lumina până la 50 de km.

Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către Comisia Europeana a Dunării în 1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng al Dunării. Accesul se face doar cu barca, deoarece


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




22

22


22



Ver. 8|PUZ. 2019/05

digul de nord, pe care se putea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face inutilizabil. Farul observator reprezintă locaţia de unde s-au realizat filmări pentru filmul „Toate pânzele sus”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-a transformat în punct de observaţie (situat în P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea)

Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metal uşor, farul a fost dizlocat de pe postamentul său în anul 1922, din cauza începerii lucrărilor de prelungire în mare a digurilor de protecţie a gurii Canalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capatul digului de sud al gurii Canalului Sulina.

Turnul de apă. Data exactă a construcţiei acestui obiectiv nu se cunoaşte, însă el se află în stare foarte bună de funcţionare şi astăzi. Conform istoricilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu a reuşit decât să spulbere partea sa superioară.

Arhitectura tradiţională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare a interferenţelor cu stilul arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt casele cu temelie înaltă din piatră, învelite cu olană şi care au la parter ateliere meşteşugăreşti, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl reprezintă casele din incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între 1868 – 1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.

Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristică satelor din Deltă, este reprezentată de case aflate la periferie.

Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunării reprezintă un potenţial patrimoniu cultural - industrial.

Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în mai multe etape între anii 1910 – 1938, temelia sa fiind pusă de însuși regele Carol I cu ocazia vizitei din 1910. În arhitectura edificiului, de influenta romanească, se remarcă brâul în torsadă și medalioanele exterioare realizate în mozaic.

Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina, patrimoniu cultural national, a fost construită în anul 1866 şi prezintă o evidentă influență rusească. Deoarece în sec. XIX era singura biserică din oraș în care se oficia cultul crestin a fost declarată, de Episcopia Galați, biserică catedrală. In 2009 a inceput restaurarea monumentului, prin Planul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice.

Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectând stilul bisericilor grecești de sec. XIX din Dobrogea, cu fronton stilizat deasupra intrării și cu o singură turlă joasă, de dimensiuni mici. În fața bisericii se află, separat de clădire, un turn clopotniță. În interior se remarcă altarul vopsit alb și un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu detalii aurii.

Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavată și are acoperiș unic pe toată lungimea. Interiorul este înalt și bine luminat datorită celor patru ferestre cu vitralii.

Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașterii celebrului dirijor George Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.

Casa in care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) pe când era comandantul portului Sulina, imobil de secol XIX cu o arhitectură unică. Oficial, nu are statut de casa memoriala.

Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special străini şi foști angajați ai CED, dar și marinari sau comercianți de diverse naționalități. În funcție de principalele confesiuni religioase, cimitirul este delimitat în: creștin (cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul musulman şi cimitirul evreiesc.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




23

23


23



Ver. 8|PUZ. 2019/05

ELEMENTE VALOROASE DE PEISAJ

Peisaj

Prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002, la CAPITOLUL I - Prevederi

generale , ARTICOLUL 1 – Definiţii, peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.

Conform clasificarii peisajelor geografice din România cuprinsa in lucrarea Peisajele ,în Atlasul R.S.R elaborate de Ana Popova–Cucu in 1973 teritoriul UAT Sulina se incadreaza la categoria:

Câmpie deltaica

1. Fluviatila, cu lacuri si grinduri, cu zavoaie, stufarisuri, vegetatie mezo-, higrofila si arenicola

2. Maritime, cu lacuri, lagune, grinduri si perisipuri, cu suprafete înmlastinite salinizate, cu stufarisuri (a); cu grinduri si dune, cu paduri de stejar brumariu, stejar pedunculat în amestec cu alte foioase si liane sudice, cu vegetatie arenicola si halofila (b)

CARTAREA HABITATELOR ȘI A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR ÎN VEDEREA REALIZĂRII PUZ

In zona de interes au fost identificate 2 tipuri de habitate de interes conservativ; este vorba de habitatul 1310 – Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase (colorat în roșu pe hartă) și de habitatul 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene din alianța Juncion maritimi (colorat în verde pe hartă).

Nu au fost identificate în zona de interes specii de plante de interes conservativ. Specia Centaurea pontica este prezentă la periferia orașului Sulina, pe marginea drumului de acces către plajă, mai ales în zona cimitirului vechi, dar nu în zona de interes și de aceea nu apare localizată pe hartă.

Au fost delimitate pe harta și alte tipuri de formațiuni vegetale, lipsite de valoare conservativă: tufărișuri dominate de Elaeagnus angustifolia – sălcioară (colorate în maron închis pe hartă), tufărișuri dominate de Tamarix ramosissima – cătina roșie (colorate cu maron deschis pe hartă), pajiști ruderalizate, intens pășunate, lipsite de valoare conservativă (colorate cu albastru)stufărișuri (colorate cu violet închis) - atât la ieșirea din Bazinul Mic cât și din Bazinul Mare și dune de nisip cu un amestec de vegetație psamofilă ierboasă și cu puține specii lemnoase (colorate în violet deschis), în principal Eleaeagnus angustifolia, Tamarix ramosissima, Hippophae rhamnoides – cătina albă și Rosa canina – măceș. Aceste dune nisipoase stabilizate și semifixate, prin caracteristicile vegetației nu pot fi încadrate însă la habitatul de interes comunitar 2160 – Dune cu Hippophae rhamnoides (habitat prezent pe plaja orașului Sulina). Amorpha fruticosa, specie cu un puternic potențial invaziv a fost observată mai ales pe malurile Bazinului Mare dar și în zonele joase din apropiere, mai ales în asociere cu Tamarix ramosissima.

Tufărișurile din zona de interes sunt formate de regulă dintr-un amestec de specii, ceea ce a făcut ca procesul de cartare să fie dificil. Diferențierea tufărișurilor în vederea cartării lor s-a făcut în funcție de specia dominantă – Elaeagnus angustifolia sau Tamarix ramosissima (cu abundență-dominanță de peste 70%. Specia Hippophae rhamnoides, care în zona plajei de la Sulina formează habitate de interes comunitar pe dunele de nisip semifixate (habitatul 2160) este doar specie însoțitoare (abundența-dominanța de maxim 20%) în cadrul tufărișurilor cu Elaeagnus angustifolia și cu Tamarix ramosissima de pe dunele de nisip din zona de interes.

Aceste dune sunt intercalate între zonele joase, înmlăștinite, populate în principal de Juncus littoralis și Juncus maritimus (în cadrul habitatului 1410). Pajiștile sărăturate cu Salicornia europaea și alte specii halofile (habitatul 1310) au fost observate doar la vest și sud de Bazinul Mare (către periferia orașului Sulina), în jurul sau pe locul unor bălți cu caracter temporar (seacă în perioada verii) și ocupă în general suprafețe mici.


J40 / 15405 / 2008 CUI: RO 24446613




Tel : 0744612245 0740155225




24

24


24



Ver. 8|PUZ. 2019/05

Aceste pajiști sunt afectate de pășunatul excesiv din zonă, de tasarea substratului nisipos de către vite și cai, dar și de deșeurile aruncate de localnici. Este evidentă ruderalizarea acestor pajiști halofile, comparativ cu cele din ariile strict protejate din cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Recomandăm menținerea pe cât posibil a acestui tip de habitat în cursul amenajărilor, chiar dacă suprafețele ocupate în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt foarte mari. Recomandăm de asemenea i igienizarea pajiștilor halofile (și nu numai) prin îndepărtarea gunoaielor.

Pajiștile cu Juncus maritimus și Juncus littoralis (habitatul 1410) sunt prezente pe suprafețe mai mari în zona de interes (vezi harta), în zone joase, înmlăștinite, intercalate între dunele ocupate de tufărișurile cu Eleaeagnus angustifolia și Tamarix ramosissima. Și aceste comunități de plante sunt puternic afectate de pășunat și de călcarea lor de către animalele domestice. Recomandăm evitarea distrugerii acestor habitate pe parcursul amenajărilor prevăzute în PUZ, chiar dacă suprafețele ocupate de acest tip de habitat în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt foarte mari.

Dunele de nisip populate de specii ierboase psamofile, dar și de pălcuri mici sau exemplare izolate de Eleaeagnus angustifolia, Tamarix ramosissima și Hippophae rhamnoides, sunt prezente mai ales la est de Bazinul Mare și în apropierea canalului Sulina (canalul ce delimitează la est zone de interes). Nisipul dunelor provine atât din procesele de acumulare marină care au avut loc pe cale naturală odată cu extinderea țărmului către est cât și din lucrările de decolmatare a Bazinului Mare și a canalului Sulina realizate în perioada de dinainte de 1990. Aceste tufărișuri nu au valoare conservativă, specia Hippophae rhamnoides fiind doar specie însoțitoare. Ele asigură însă fixarea dunelor și stabilizează terenurile nisipoase din zona de interes. Recomandăm menținerea lor, măcar parțial, în cursul amenajărilor prevăzute în PUZ.

Pajiștile ruderalizate (colorate în albastru pe hartă) sunt populate cu specii ierboase, în marea lor majoritate ruderale și segetale, cu prezența doar sporadică a arbuștilor. Ruderalizarea acestor pajiști s-a petrecut în timp, în mare parte ca urmare a pășunatului, a bălegarului și a tasării solurilor de către vite și cai. Aceste tipuri de pajiști sunt lipsite de valoare conservativă. Mai ales în zona sud-estică a Bazinului Mare pe aceste pajiști sunt depozitate gunoaie care au favorizat dezvoltarea masivă a plantelor ruderale și segetale (buruieni). Igienizarea acestor terenuri este recomandată.

Stufărișurile (fitocenoze dominate de Phragmites australis) sunt prezente în zona de contact cu Dunăre

p l a n u r b a n i s t i c z o n a lj40 / 15405 / 2008 cui: ro 24446613 bucuresti, sector 3, str....

Documents