Anul XXIII. Sib i iu , 4 Iunie 1921. Nr. 22.

R E V I S T A ECONOMICĂ O R G A N F I N A N C I A R - E C O N O M I C .

Organul „SOIilDJifîrrftŢII", îederaja institutelor finaneiare româneşti .

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA" sunt: / Agricola (Ecica), Agricola {Hunedoara), Agricola (Lagos), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora,.Ardeleana, Arieşana, Armonia, Aurăria, Aurora (Baia-mare),Avrigeana,Bănăţana, Banca Poporală(Caransebeş), Banca Poporală (Dej) JiancaPoporală, Arpaşul-inf.) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea),Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Baterii),Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.-Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana. Gloria, Grăniţerul, Haţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşaia), IsvoruL (Săngiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf), Isvoru* (Igfiiu), lulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramurăşana,Nădlăcana,Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Sacadate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Reun. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Riureana (Cap.-Mănăştur), Săcana, Sătmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania,Someşana, Speranţa (Hosmari), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Tărnăveana, limişana, Jibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad),

Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile.

ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI 100--. PE V» AN LEI 50*-.

NUMĂRUL 2 LEI. =

SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LĂPEDATU şi CONSTANTIN POPP

Redactor responsabil: S0FR0N ROŞCA r rir ind

TAXA PENTRU INSERŢIUNI: DE SPAŢIUL UNUI cm» CÂTE 50 BANI.

SUMARUL: Banca Agrară. — Banca Centrală pentru* industrie şi

comerţ. — întreprinderile forestiere române. — Consta­tarea şi evaluarea veniturilor pentru stabilirea impozitului pe venit. — Exportul vitelor din Ardeal. — Circulară. — Cronică: Depozitul de alimente dela Geogoga. Autorizaţiunile pentru transportul cerealelor. O adresă a ministerului de Do­menii. Misiunea lioneză in Bucureşti. O expoziţie de maşini agricole. Diverse.

Banca Agrară. — Banca Centrală pentru industrie şi comerţ. — între­

prinderile forestiere române. Săptămâna trecută cele trei bănci mari clujene

şi-au ţinut adunările generale. Cea mai importantă şi cea mai interesantă, sub

toate raporturile, a fost între aceste trei adunări, aceea a Băncii Agrare, a căreia situaţie de drept, prin o măsură unilaterală şi nedreaptă a guvernului actual, încă nici azi nu este deplin clarificată.

Banca Agrară, precum se ştie, a luat fiinţă în baza a două decrete-legi din anul 1919: unui privitor la reforma agrară dela noi din Ardeal* şi al doilea referitor în special la această instituţie, căreia i-a fost încredinţată finanţarea reformei agrare la noi, spre care scop statul i-a şi pus la dispoziţie, la t impul său, fără dobândă o sumă de Lei 25 milioane.

Cu toate acestea în Noemvrie a. tr. cu ocazia reglementării întregei reforme agrare din partea Co­mitetului agrar şi a comisiei parlamentare, un nou proiect trece simplu peste «Banca Agrară» şi voieşte să înlocuiască această instituţie cu «Cassa Centrală

a împroprietăririi şi a cooperativei» din Bucureşti, lip» sită cu desăvârşire de orice orientare şi de ori şi ce organizaţie la noi în Ardeal.

împotriva acestei tentative de a schimba m e ­nirea originală a «Băncii Agrare» s'a ridicat, cu vot unanim, adunarea generală dela 25 Aprilie a. c. a acestei societăţi.

S'a ales cu acest prilej o comisiune de 15 re­prezentanţi a acţionarilor, chemaţi să stăruie pe lângă guvern să respecteze decretele-legi, îa baza cărora a luat fiinţă «Banca Agrară» şi cari constitue un con | tract bilateral între acţionarii societăţii de stat.

Din comisiune fac parte I. P. S. Lor Mitropo-liţii N. Bălan şi V. Suciu, Gen. Tr. Moşoiu, I. O. Duca, Dr. A. Vlad, Dr. V. Bontescu, Dr. P. Poruţiu, Dominic Raţiu, Dr. V. Deleu, V. C. Osvadă, Dr. N. Comşa, Dr. O. Russu, Dr. St. C. Pop, Dr. O. Adam, şi. Dr. Dobrin.

Ce priveşte rezultatele financiare realizate de «Banca Agrară» în primul an de gestiune 1920 s'a constatat că bilanţul prim s'a încheiat cu active to­tale de Lei 124.697,387-— şi la un venit brut de Lei 6.501,459-— cu un beneficiu net de Lei 4.545,265-—.

Poziţiile principale ale activelor sunt, pe lângă numărarul şi bonul Ia alte bănci de Lei 34.387,763"—. Cambii în portfoiiu Lei 35.204,450-—. Efecte proptii (diferite acţiuni etc.) Lei 23.227,623-—, Conturi-Curente Lei 18.891,764-- şi Imobilii Lei 6.010,561-—.

Dintre pasive sunt de relevat pe lângă capitalul social de Lei 50.000,000-— poziţiile: Reescont Lei 40.000,000•—, Depuneri şi Depozite Lei 26.970,818-— şi Rezerve Lei 2 l / 3 mii.

Beneficiul net de Lei 4.595,265 — s'a distribuit» conftrm propunerii Consiliului de administraţiune, cum urmează:

80% dividendă Lei 2.437,241*— Fondului de rezervă . . . . „ 952,579'— 10% Statului 211,293 — Fondului de pensiune . . . „ 400,000-— Tantieme „ 438,502"— Scopuri culturale „ 105,646'—

Dividendă se va plăti cu începere delà 15 Iulie a: c.

„Banca Centrală pentru industrie şi comerţ"

şi-a ţinut a doua adunare generală ordinară la 26 Maiu a. c. sub prezidiul d-lui Dom. Raţiu, prezidentul Consiliului de administraţiune.

Au participat preste 100 de acţionari reprezen­tând aproape 80,000 de acţiuni.

Adunarea generală a luat cu unanimitate ia cu­noştinţă darea de seamă a Consiliului de administra­ţiune şi a aprobat bilanţul pe 1920, dând atât Con­siliului de administraţiune, cât şi Censorilor descăr­care pentru gestiunea lor pe 1920.

Din darea de seamă publicată relevăm urmă­toarele amănunte:

c Banca Centrală» a iniţiat sau a participat la crearea şi naţionalizarea a număroase intreprinderi industriale din Ardeal, cum sunt: Fabrica de maşini Schieb din Sibiiu, Fabricile de var din Cluj şi Băile Herculane, Industria Sârmei, Cluj, Prima fabrică de potcoave Cluj, «Ardealul», institut de arte grafice, «Alfa», fabrică de produse chemice, Arad, Băile So-vata etc. etc. toate cu viitor mult promiţător.

In cursul anului a absorbit şi transformat în Su­cursale băncile «Haţegana», Haţeg, «Arieşana», Turda şi «Iulia» din Albalulia.

Bilanţul pe 1920 s'a încheiat cu active de Lei 137.358,023'—, cu un venit brut de Lei 14.746,404 şi un beneficiu net de Lei 8.614,559'—, provenit din partea cea mai mare a sa din vânzările de mărfuri.

Dintre active sunt de relevat afară de nume­rarul de aproape Lei 34 milioane. Conturile-Curente cu Lei 65.130,283'—, Acţiuni şi participaţiuni cu Lei 24.462,266 ; pe când poziţia Mărfuri prezintă abia mi­nimala cifră de Lei 5.794,203'—, dovadă à prevederii conducerii băncii, de a nu se avânta, în aceste vre­muri de oscilaţiuni mari a preţului mărfurilor la cum­părări de stocuri mari de mărfuri ; dar dovedeşte tot­odată şi o taxare de tot redusă a mărfurilor existente la inventarul de încheiere.

Dintre poziţiile pasive sunt de relevat Fondul de rezervă cu Lei 15.112,071'—, cari reprezintă deja după 2 ani de existenţă aproape Vi a capitalului so­cial; Depozitele spre fructificare cu Lei 42.652,366*— şi Creditori cu Lei 20.525,435'—.

Beneficiul net de Lei 8.614,559 s'a distribuit, conform propunerii Consiliului de administraţiune, precum urmează: i

10% dividendă. Lei 5.000,000'— Fondului de rezervă. . . . „ 917,183*— cu care sumă creşte la . . . „ 16.000,000-— Tantieme diverse , 1.095,231'— Fondului de pensiune 183,436'— cu care dotaţiune acest fond

se urcă la aproape . . . „ 400,000.— Scopuri culturale „ 183,436'— şi la dispoziţia Cons. de adm. „ 326,070'—

Dividendă s'a fixat astfel la Lei 25 de acţiune şi este imediat plătibilă.

In aceiaşi zi «Banca Centrală» a ţinut şi o adu­nare generală extraordinară, în care s'au modificat mai mulţi §§. din statute, privitori la dreptul de fir-mare, şi Ia sumele destinate pentru scopuri culturale, fixându-se cota obligată la minimal 3 % .

Asemenea s'a modificat §. 31 din statute, redu-cându-se tantiema Consiliului de administraţie dela % % la Va% de fiecare membru, tantiema censorilor dela y % Ia 7*% Şi a direcţiunii dela 7 s y 0 la l»/ 0 .

Propunerea referitoare la reducerea tantiemelor eşită din propria iniţiativă a Consiliului de admini­straţiune şi a Direcţiunii a făcut o excelentă impre-siune asupra acţionarilor întărindu-Ie şi mai mult încrederea în soliditatea conducerii actuale a societăţii.

„întreprinderile forestiere române" şi-a ţinut prima adunare generală ordinară la 26 April a. c. A fost prezidată de dl Dr. O. Russu, prezi­dentul Consiliului de administraţiune şi a decurs în ordine.

Adunarea generală a aprobat bilanţul şi-a votat descărcare Consiliului de administraţiune şi cen­sorilor.

Bilanţul pe 1920 s'a încheiat cu active de Lei 81.214,543 — şi la un venit brut de Lei 15.286,821*— cu un beneficiu net de Lei 3.201,597*—.

Poziţiile principale ale activelor sunt: Investiţiuni Lei 35.695,181*—. Material lemnos Lei 14.555,571*—. Efecte Lei 10.490,458— şi Debitori Lei 15.800,853'—.

Dintre pasive sunt de relevat: Capital social Lei 50.000,000'—. Creditori Lei 26.012,945'— şi Fond de rezervă Lei 2 milioane.

Beneficiul net de Lei 3.201,597'— s'a hotărât a se împărţi, cum urmează:

8%, dividendă Lei 2.400,000*— Fondului de rezervă . . . . „ 170,000*— Fondului de pensiuni . . . „ 170,160 — Tantieme „ 440,462*— Scopuri de binefacere . . „ 5,000*— La dispoziţia D i r e c ţ i u n i i . . . „ 15,815*—

Constatarea şi evaluarea veniturilor pentru stabilirea impozitului pe venit.

Proiectele financiare ale d-lui ministru al finan­ţelor prezintă azi fără îndoială cel mai mare interes pentru normalizarea pieţii noastre economice finan­ciare. Ceeace regretăm şi n'am întrelăsat a o spune cu toate ocaziile, este, că aceste, proiecte vin foarte anevoie şi că sunt resp. au fost ţinute aşa zicând in secret şi numai unui număr restrâns de favorizaţi ai sorţii li-a fost dat să le cunoască mai din vreme. Căci informaţiile oricât de preţioase date la diferite ocaziuni de di ministru al finanţelor, n'au putut fi suficiente pentru pătrunderea şi studiarea unor re­forme atât de vaste şi de importante.

Din aceste motive ne bucurăm de câteori putem ceti in ziarele şi mai ales în revistele noastre de specialitate lămuriri şi aprecieri asupra reformei fi­nanciare în general şi mai ales asupra reformelor impozitare, menite, acestea, să saneze situaţiunea fi­nanciară din cale afară gravă a statului nostru.

Dăm în cele de mai jos în extras un articol al revistei de specialitate «Bursa» asupra temei din fruntea acestor şire:

«Printre numeroasele probleme ce a avut să rezolve dl ministru al finanţelor când a alcătuit re­forma financiară ce se desbate acum în Camera de­putaţilor, una din cele mai grele a fost de sigur aceia de a stabili modalităţile după care se poate constata şi evalua veniturile fiecărui contribuabil. Di­ficultăţile ne rezidau numai în găsirea mijloacelor de a se înlătura posibilităţile de ascundere a o parte din venituri şi de a se reduce proporţiile luptei dintre fisc şi contribuabili în justa evaluare a tuturor veni­turilor, ci şi în înarmarea fiscului cu mijloace eficace pentru a nu se lăsa păcălit.

Lupte de acestea Intre fisc şi contribuabili s'au dat şi se mai dau pretutindeni unde s'a introdus im­pozitul pe venit, dar la noi va fi şi mai grea din cauză că noi nu avem. un personal de perceptori destul de educat în materie şi în acelaşi timp destul de corect spre a nu creia nedreptăţi prea mari fie Sta­tului, fie cetăţenilor. Vor trece din cauza aceasta mulţi ani — aceasta e convingerea noastră — până ce nouile contribuţiuni directe vor putea fi aplicate în spiritul legiuitorului şi Vor da rezultatele cerute de o dreaptă impunere a tuturor.

Nici dl raportor ai legei contribuţiunilor directe nu e cu totul mulţumit de sistemele de constatare a veniturilor adoptate de dl ministru al finanţelor, dar din alte motive. D-sa constată că nu s'a introdus un singur mod de constatare a veniturilor. In anu­mite cazuri, legea dă dreptul fiscului, şi-i obligă să fixeze el din oficiu veniturile; în alte cazuri, contri­buabilul are dreptul şi e obligat să declare veniturile sale, pe categorii, după sursele lor. In principiu, ve­niturile proprietăţii neclădite, clădite şi ale exploata-ţiunilor agricole, se fixează de fisc; celelalte venituri cedulare se declară de contribuabil; iar venitul global se declară de contribuabil, dar după norme aşa de precis determinate, încât el e mai mult calculat ma-tematiceşte de contribuabil din ordinul fiscului. In toate aceste cazuri, fiscul are dreptul să ceară dela fiecare contribuabil anumite acte, din care să rezulte evaluarea veniturilor, făcută în practica vieţii econo­mice. Când fiscul determină veniturile, actele ema­nate dela particulari servesc ca elemente de apre­

ciere; când contribuabilul declară venitul, ; actele ce i se cer servesc ca elemente de control.

«O teamă justificată — adaugă raportorul — a făcut pe dl ministru al fnanţelor să uzeze foarte mult în acest proiect de mijlocul determinării veniturilor de către fisc: legea fiscală cea mai bună poate să fie compromisă, dacă rezultatele ei financiare un sunt satisfăcătoare, şi ajutorul legii a vrut cu drept cuvânt să nu compromită legea printr'un exces de perfec­ţiune. Nu este tnsă mai puţin adevărat că determi­narea din oficiu a veniturilor, fără considerarea situa-ţiunilor personale, poate duce la nedreptăţi. Se poate să avem cele mai ideale comisiuni de recensământ şi prin competenţa şi prin moralitatea lor, dar nu va putea susţine nimeni că vom ajunge să facem într'o comună atâtea clase de pământuri încât veniturile parcelelor cuprinse în aceste clase să fie identice. Şi când ne gândim la situaţia micii proprietăţi, care constă din parcele împrăştiate, la a căror comasare se opune o rutină îndătinată, ne îngrozim în faţa operei complexe şi delicate pe care legea o dă în sarcina comisiunilor de recensământ. Dai această me­todă era necesară în primii ani de aplicare a legii.

După cunoaşterea cât de aproximativă a veni­turilor prin această metodă rudimentară şi învechită va fi In măsură contribuabilul să-şi înscrie veniturile sale într'o deciaraţiune, iar fiscul să controleze vera­citatea lor. Metoda declaraţiuniior de venit va trebui să se generalizeze la constatarea tuturor veniturilor impuse prin legea de faţă, pentru că numai astfel ne apropiem de situaţia reală a contribuabilului, singura ce trebuie să avem în vedere în materie de impu­nere. A presupune venituri inexistente în fapt, dar posibile după vederile fiscului şi a impune pe con­tribuabili pe aceste venituri fictive, pentru a i sili la o muncă mai productivă şi deci la creşterea veni­turilor, însemnează a aluneca pe panta utopiilor în materie fiscală. Şi dacă este inofensiv să construim organizaţii economice utopice şi că îndemnăm lumea să intre în ele, este foarte periculos să strivim sub povara impozitelor, oamenii cari nu vor sau nu pot să urmeze sfaturile noastre gratuite. Iată de ce ten­dinţa legiferării viitoare în această materie trebue să fie înlocuirea metodei determinării din oficiu a veni­turilor prin metoda declarării lor de către contri­buabili.

Orice metodă de constatare a venitului tinde la cunoaşterea venitului net. La impozitul pe venit nu poate fi vorba decât de venitul net; spre deose­bire de impozitele reale sau de patente. Toată preo­cuparea legiuitorului este de a preciza bine scăderile ce se fac din încasările unui contribuabil, fie în cazul când fiscul apreciază venitul, fie atunci când fiscul are să controleze numai declaraţiunile de venit. In genere, toate scăderile se fac la veniturile cedulare care conţin astfel venituri nete speciale, sau categorii de venituri nete. Venitul total sau global net este alcătuit în principiu, din adunarea veniturilor nete speciale. Cu toate acestea, din suma veniturilor speciale nete se mai fac câteva scăderi de minimă importanţă faţă de scăderile dela cedule, pentru a se obţine venitul global net impozabil. Pentru a preveni abuzurile, legea mărgineşte unele scăderi, cum ar fi rezervele legale amortizările etc.

O serie de scăderi, care sunt de esenţa impo­zitului pe venit, o formează aşa zisele sarcini ale surselor de venit, care micşorează în mod mecanic venitul. Proiectul prezentat de dl ministru al finan­ţelor prevede astfel scăderea dobânzilor datoriilor

ipotecare asupra proprietăţilor neclădite şi clădite, admite scăderea dobânzilor la împrumuturile contrac­tate de întreprinzători, pentru stabilirea venitului net din industrii şi comerţ; din cauza dificultăţilor tehnice nu prevede scăderea dobânzilor la împrumuturile pe gajuri de valori mobilare. Comisia delà legislaţie fiscală a Camerei a înlăturat această omisiune, pe motivul că fiscul nu trebue să pedepsească pe con­tribuabilul onest, pentru a preveni infracţiunile celui neonest şi pentru motivul că nu este admisibil şă se impună o persoană asupra unui venit evident ine­xistent. Regulamentul şi instrucţiunile de aplicare a legii rămân să reducă numărul infracţiunilor ce s'ar putea comite prin operaţiuni fnanciare nereale.

In sistemul legii de faţă, nu toate veniturile se impun. Astfel, veniturile mai mici de o anumită sumă, care constitue un minimum de existenţă nu se im­pun. Toţi cetăţenii cu astfel de venituri, sub mini­mum de existenţă, au sâ plătească o sumă redusă fixă şi uniformă de 10 Lei, pentru motive fiscale mai puţin, dar mai ales pentru motive de ordin psihic şi social. Dar cunoaşterea venitului lor este inutilă din punctul de vedere al impunerii. Cu toate acestea, legea cere declaraţie de venituri delà toţi cetăţenii ţării şi constată toate veniturile oricât ar fi de mici. Această dispoziţie a legii poate înlesni şi controlul exactităţii declaraţiunilor de venit impozabil, dar ea va da în acelaş timp un isvor nepreţuit de cunoa­ştere a situaţiei economice reale a massei populaţiei, care va forma punctul de plecare al sforţărilor noa­stre pentru ajungerea unei organizări economice cât mai bune. Din clasarea veniturilor astfel constatate se va alcătui aşa numita piramidă a veniturilor po­porului. Din schimbările periodice ale piramidei, din deplasările veniturilor, se pot vedea efectele refor­melor economice şi mai ales ni-se sugerează noile reforme menite să netezească asperităţile unei orga­nizaţii economice defectuoase, sau să prevină cata­strofele, spre care ne îndreptăm adesea inconştient din cauza unei prea mari concentrări de venituri în mâinile prea puţinora.

^Exportu l vitelor din Ardeal. Se cunoaşte decisiunea guvernului luată în con­

siliul de miniştri de a se lăsa liber exportul de vite din noile ţinuturi. Pentru un asemenea export nu se cere dar nici o autorizaţiune specială din partea or­ganelor administrative, singurele îngrădiri referindu-sè numai la vârsta şi rasa vitelor destinate exportului.

Vacile fără deosebire pot fi exportate delà vârsta de 8 ani în sus.

Boii sunt deosebiţi în două categorii: 1. Cei de rasă podolică — boii albi aşa zişi

«uşori» — proprii pentru muncă, sunt exportabili delà 6 ani în sus.

2. Boii grei (de rasă precoce) şi anume Sie-menthal, Piensgau, Obehinthal, etc. — exportabili delà 4 ani.

Singur serviciul veterinar va face controlul ne­cesar vitelor înscrise la export. Şi acest control va fi foarte uşor în noile provincii şi prezintă toate ga­ranţiile împotriva fraudelor, deoarece acolo întabu-larea vitelor este ireproşabil organizată, fiecare po­

sesor de vite fiind dator să aibă actul de naştere al vitelor ce-i aparţin.

Din rejaţiunjle date de dl Petre Oroza, ministrul Ardealului, ziarului «Dacia», statele către cari se va îndrepta exportul vitelor noastre sunt obligate să-şi trimeată trenuri proprii la punctele de îmbarcare.

De câtăva vreme, prin stăruinţa d-sale s'a orga­nizat o serie de trenuri speciale cu itinerariu şi orariu regulat, cari fac transporturi de vite din Ardeal în vechiul regat.

Prin ridicarea prohibirii exportului de vite din ţară, s'a rezolvat una din supărătoarele nevoi ale noilor provincii, unde există surplusuri mari de vite, care din lipsa nutreţului erau expuse pe deoparte pieirii, iar de âita deprecierii.

Măsura guvernului e şi salutară pentru interesele economice ale ţării şi satisfăcătoare pentru interesele populaţiilor provinciale.

Se vor resimţi poate efectele acestei măsuri asupra oraşelor, unde preţul cărnii se va scumpi poate cu ceva, în schimb este o binefăcătoare dis­poziţie pentru ţărănime care în ultimul timp era foarte agitată din această pricină.

Dr. Groz» a telegrafiat prin Hugnes tuturor pre­fecţilor deriziunea guvernului, ordonând sub aspre sacţiuni, imediata ei comunicare în toate satele Ar­dealului pentru a feri ţărănimea de specula trafican­ţilor şi intermediarilor.

CIRCULAR referitor la nerespectarea unor dispoziţiuni din legea timbrului din partea societăţilor de asi­gurare precum şi luarea dispoziţiunilor necesare pentru controla institutelor financiare, comerciale

şi industriale.

Tuturor administraţiilor Financiare:

In urma inspecţiilor făcute la unele institute de bancă şi asigurare, apoi la cele, comerciale şi indu­striale, s'au constatai multe lacune în ceeace priveşte purtarea registrelor şi timbrarea actelor cu caracter fiscal.

Pentru apărarea intereselor fiscale veţi face o privire la institutele amintite de pe teritorul Dv., pentru întreaga lor gestiune dela preluarea impe­riului începând, controlând toate registrele, eviden­ţele şi însemnările lor, îndeosebi contractele de asi­gurare, poliţele, chitanţele, e tc , constatând totodată că întrucât registrele lor sunt purtate conform legii comerciale şi timbrate în regulă şi cu timbru fiscal şi cel de asistenţă socială.

Veţi controla, mai departe, chitanţele, cambiile obligaţiunile, cesiunile acţiunilor, adeverinţele pîătirii timbrului pentru mărcile de prezenţă, tantieme, re-muneraţiuni, salare şi dividende, precum şi timbrarea checurilor, tratelor şi facturilor streine.

Organelor executive li-se impune tactul cuvenit aşa că procedura de eruare şi constatare să nu aibă timbrul de vexaţiune şi să se observe întru toste cele cuprinse In § 219. al Legei Timbrului precum şi dis-poziţiunile relative la neviolarea secretului comercial conform dispoziţiunilor art. de lege XXXVII, din 1875. (Legea comercială).

Cei încredinţaţi cu inspecţiunea vor da la faţa locului directivele necesare pentru delăturarea lacu­nelor observate, atrăgându-le atenţiunea Ia urmările ce ar decurge din nerespectarea legilor, regulamen­telor In vigoare.

Despre rezultatul obţinut veţi face raport, înde­osebi despre lacunele cari au caracter mai grav şi prin urmare solicită o remediare imediată.

C l u j , Ia 16 Mai 1921.

Dr. Titus Dragoneseu, I. Victorian Cuca, .director. şeful serviciului.

C R O N I C Ă . Depozitul de alimente dela Geagoga. In urma

unor cercetări parţiale la direcţiunea aprovizionării, ministerul de Finanţe anunţă că în depozitul de ali­mente al magaziei 153 din antrepozitele Geagoga, se găsesc următoarele alimente: Brânză de calitate bună . . 60 până la 70,000 kgr. Prune 60 până Ia 70,000 „ Slănină 110,000 „ Uleiu 24,000 „ Fasole • . . . . 10,000 „ Foi de dafin . . . . . . . . . 270 „ Săpun ordinar 100,000 „ Zahăr 1.300,000 „ Orez . . . 55,000 „ Piper 2,000 „ Cafea 20,000 „ Untură. . . . . ' 107,000 „ Paste alimentare . . . . . . . . 25,000 ,, Răşină 8,000 „ Făină lactată 1.290,000 „ Pateuri 16,000 „ Conserve de carne 23,000 „ Legume uscate 12,000 „ Butoae goale 220 buc.

S'a decis ca toate aceste articole să fie vândute la licitaţie şi preţurile minimale au fost fixate după cum urmează: Brânză Lei 13-— kgr. Prune „ 4-— „ Slănină „ 14-— „ Uleiul 1 3 — „ Fasolea. . „ 1 '75 „ Foi de dafin „ 20 -— „ Săpun , 14"— „ Zahăr „ 14-50 „ Orez 6— „ Piperul „ 18'— „ Cafea , 15*— „ Untură „ 17— „ Paste alimentare „ 8'— „ Răşină „ 5'— „ Făină lactată , 450 „

Pateuri . . . . Lei 1*— kgr. Conserve de carne „ 8'— „ Legume uscate . . . 0-25 Iei pachetul de 20 gr. Butoae 65 Iei bucata

Autorizaţiunile pentru transportul cerealelor. Autorizaţiunile de transport pentru grâu, secară, făină şi fusole nu sunt eliberate de cât de Ministerul de interne. Direcţiunea statistică a studiilor şi alimenta-ţiunei interne are sarcina de a primi toate atribuţi-unile vechiului sub secretar de stat al reconstrucţii şi aprovizionării.

Ca atare, toate autorizaţiunile de cumpărare şi de transport de cereale eliberate de vechiul subse­cretariat de stat al reconstrucţii şi aprovizionării, cari n'au început încă a fi executate, sunt anulate.

Staţiunele- de căi ferate nu vor ţine socoteală decât de autorizaţiunele emise de ministerul de interne.

O adresă a ministerului de Domenii. Mini­sterul de Domenii a trimis o adresă ministerului de industrie şi comerţ, pentru a-i cere să lase liber co­merţul da cereale sau să ridice preţul maximal al grâului Din cauza piedecilor puse comerciuiui de grâu, agricultori au micşorat cultura acestor cereale.

* Misiunea lioneză în Bucureşti. De câteva zile

se află în Bucureşti o misiune compusă din industriaşi şi comercianţi Jionezi.

Această misiune e condusă de D. Fougère, con­silier comunal din Lyon mare industriaş, fabricant de mătâsării. Membrii sunt: M. Florence, reprezfcn-tantul' unei fabrici de aparate electrice ; Brondell, re­prezentantul unui grup de constructori mecanici ;Ferîat, reprezentantul industriilor de postavuri; Cîaudues Bas, fabricant de mătăsuri, Lavirotte et Gattefont representsnt de produse chimice şi parfumerie; Be-schor, reprezentantul distileriei; Vincent, reprezentant al aiimentaţiunei şi îndeosebi al fabricaţiunei fastelor făinoase alimentare.

Scopul acestei misiuni e de-a căuta mijloacele practice pentru a se putea strânge legăturile econo­mice care unesc Franţa şi România.

Diverse. Ministerul de comerţ a admis ca târgul de vite dela Turda să fie de două ori pe săptămână : Joia şi Sâmbăta. i i i i i i i n i i i i i i n i l i M i i i i i l l l l l l l l i i M l i l l l l l l l l l l i m i i l i i i i i i i i i i i i i i i l l i l l l l l l l l t l l l i i i i i i l l l l l i i i i i i i i i i n i i i i i i i i i

:: „Cassa de păstrare (reuniune) în Sălişte". ::

Aprobându-se din partea tribunalului reg. ca for comercial din Sibiiu cu decisul dtto 31 Decem­vrie 1920 Nr. Fsoc. 44/53 1915, fuzionarea «Cassei de păstrare (reuniune) în Sălişte» cu «Cassa de pă­strare >, institut de credit şi economii, societate ano­nimă cu sediul în Sălişte, invităm în senzul dispo­ziţiilor §§. 202 şi 208 din art. de lege XXXVII din 1875 pe toţi creditorii «Cassei de păstrare (reuniune) în Sălişte», de a-şi anunţa pretensiunile lor în decurs de şase luni computate delà a treia publicare al pre­zentului aviz, faţă de numita reuniune la «Cassa de păstrare», institut de credit şi economii, societate anonimă în Sălişte.

S ă l i ş t e , la 15 Maiu 1921. 2—3 Consiliul de administraţie.

i i i i i M i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i i i i i i i i m i i i i i i u n ' i i t l i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i i i i i i H i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i n m

. A . . . . . . . . . . . . . + . . . . . . . . . . . . . . . . . . A ^ • ^ ^ t ^ i ^ ^ É ^ A A ^ t - ^ - t . é * Ai * rfWfr à * rt A * A il I I I U t é I I I I ^ • + ^ - M ^ + - M ^ - M ^ + > : » • • • • • • • • • • • • • ş ş ţrş-rT'î'y ?T f I M I l y r r n r i i i i i m n i i M M i i i M i M i n i i i M M i i n m i i i i i i i M i i i i M i

B a n c a N a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i

1920 15 Mai

1,530.222,044

225,238 17.343,981

257.699,995

81 .550,654

8.042,556 1,599.088,566 1,495.676,533

997.303,434

23.036,643 11.997,418 32.645,277

3.813,181 6.797,746 1.207,704 4 .226,798 8.833,189

623.819,858 112.889,902

6,816.460,717

12.000,000 56.333,165

7.885,958 4,574.660,066

4.799,036 946.691,403

1,214.091,089

6,816.460,717

493.755.430Ì

il

S I T U A Ţ I U N E A S U M A R Ă -A. O I" X V

493.755,430

1.689,111 > stoc metalic 14,3881

5J

aur dep. (mon. şi lingouri) aur (lingouri) 1.689,111 aur (monete) 14,455 disp. trate şi bon. de tez. aur 3 ,364.263,115 1,034.763,115

Argint şi diverse monete T . Biletele Băncii Generale Române stampilate de Stat . Efecte scontate . . . 41.041,400 împrumuturi pe efecte publice

96.557,600 Impr. pe el. puni. Ui eî. curent .509,254 66.048,346 din cari nn S'au ridicat M : 44.205,009 77.945,491

Í41J 140.!

90.322.300Ì

împrumutul Statului de 15 milioane fără dobândă (1901) împrumutul de 1,600 milioane pe bonuri de tezaur aur (1914—1918) Impr. de 1,500 mii. pe bon. de tezaur aur fără dob. (12 Mai 1919) _ Impr. de 1 miliard pe bon. de tezaur aur fără dob. (16 Oct. 1919) _ Impr. de 5 miliarde p. unif. monetară fără dob. (11 Iunie 1920) _ Imp. de 2 1 / , „ „ „ „ „ „ (5 Ian. 1921) Imp. de 100 milioane pe bonuri de tezaur aur fără dob. (9 Apr. 1921) Casele de împrumut pe gaj agricultorilor şi industriaşilor Efectele capitalului social . Efectele fondului de rezervă : , . _ Efectele fondului amort. imobil., mobil, şi maşinilor de imprim. Imobile: Mobilier şi maşini de imprimerie Cheltuieli de administraţiune Conturi curente Conturi de valori

.Conturi diverse

P A S I V Capital : Fond de rezervă •_ Fondul amort. imobil., mobil, şi maşinilor de imprimerie. Bilete de bancă în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recepise la vedere Conturi diverse :

4,798.210,409

153.281,308

Efecte şi alte valori de restituit 15 Mai 1920 14 Mai 1921

1 4,100.000,0 1 474.196,8

4,951.491,717

224.013,590 Efecte şi alte valori în păstrare 255.422,715 ),000 Bon. de tez. aur în gaj pentru Impr. Stat. 9 ,361.500,000 i ,819 Efecte în gaj şi în păstrare provizorie 984.572,303

Conturi de ordine

Tasta: Seont 6%. Dobândă 7°/ 0

1921 8 Mai 14 Mai

3,859.722,111 3,859.722,111

334 ,743 317,967 47.034,145 58.825,935

528.393,533 534.492,040

165.255,144 168.267,791

8.042,556 8.042,556 1,597.595,076 1,597.595,076 1,495.676,533 1,495.676,533

998.000,000 998.000,000 4,990.160,377 5,000.000,000

399.457,212 449.175,064 100.000,000 100.000,000

35.630,351 37.329,144 11.997,418 11.997,418 32.645,277 32.645,277

3.813,181 3.813,181 6.810,769 6.810,769 1.644,663 1.665,575 8.477,178 9.431,206 8.066,711 7.978,853

872.779,239 874.150,150 1,762.457,846 1,721.255,460

16,933.994,063 16,977.192,273

12.000,000 12.000,000 61.221,631 61.221,631

8.056,292 8.056,292 11,230.397,520 11,174.746,166

17.509,318 18.558,767 1,588.779,795 1,694.536,656 4,016.029,507 4,008.072,761

16,933.994,063 16,977.192,273

10,594.241,518 í 10,601.495,118

1,027.446,218 1,033.445,622

11,621.687,736 11,634.940,640

. . . A . . . . . . F . . . . . . . . . . .

• • • • • • • • • • • • • • • • • • » > + - M ~ M - M - + + + + + qrVrO f a l l i m i r¥¥T^^< i i ş ş > ş f i i i > > i | f f f y ' » * » * » i r > » f » i > r r ^ r ^ ^ 1 " şf> ş ^ ^ ^ ^ ^

Nr. 2 2 — 4 Iunie 1921 R E V I S T A E C O N O M I C A 213

V9 î n s o ţ i r e a dLe crecLit d-laa. C à , r â , s t é r c L " .

CONVOCARE. Membrii «Insoţirei de credit din Cărăstău», sunt Invitaţi prin.aceasta la

a IX-a adunare generala ordinară, care se va ţinea în Cărăstău în 12 Iunie st. n., 1921 la orele 2 p. m., în localul însoţirii, cu următoarea

Ordine de z i : /. Deschiderea adunării şi constituirea. 2. Constatarea membrilor prezenţi şi a plenipotenţelor ce reprezintă. 3. Raportul direcţiunii şi a comitetului de supraveghiare despre gestiunea anului 1920 şi stabi­

lirea bilanţului. 4. Propunerea direcţiunii şi a comitetului de supraveghiare asupra împărţirii venitului curat. 5. Darea absolutorului pentru direcţiune şi comitetul de supraveghiare pe anul 1920. 6. Alegerea alor 2 membri în comitetul de supraveghiare pe un period de 3 ani.

Direcţiunea. Activa. Contul Bilanţ la 31 Dec. 1920. Pasiva.

Lei b. Cassa 27,604-09 Bon la bănci . . . . . . . 997-80 28,601-89 Escont * . . . . 179,703-— Efecte . 1,596-75 Marfă 2,952-86

Lei b . Părţi fundamentale . . . . . 13,390-— Fond de rezervă 5,756-25 19,146-25 Depuneri spre fructificare . . . . . . 121,285-58 Dividendă neridicată 372-— Tantiemă 41-28 Reescont . . 69,360-— Int. trans. anticipate 1,160-50 Profit curat 1,488-89

D e b i t

212,854-50

Contul Profit şi Perdere. 212,854-50

Credit

Lei b . Interese de depuneri . . . . . . . . 3,477-71 Interese de reescont 4,113-65 Salare 780-— Dare după % de depuneri . . . . . 347-78 Spese diverse 144-40 Dare 549-— Profit Curat 1,488-89

10,901-43 C ă r ă s t ă u , la 31 Decemvrie 1920.

Lei b . Interese . 9,719-19 Proviziuni 1,182*24

10,901-43

Iov Luca 1. Nicolae m. p., cassar. D I R E C Ţ I U N E A :

1. Minut m. p., prez. Arseniu Ghilea m. p. I. Şipos m. p. Ştefan Luca m. p. Petru Todorel m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile prezente şi le-am aflat exacte. C ă r ă s t ă u , la 22 Maiu 1921.

C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H I A R E : ioan Gliişa m. p., preş. Iov Balean m. p. Leoh Mihaiu m. p. Ioan Bulz m. p.

Raportul comitetului de supraveghiare. Onorată adunare generală! „ »

In decursul anului trecut am ţinut mai multe scontrări cu care ocaziune ne-am convins despre corecta administrare a însoţirii.

Bilanţul încheiat cu finea anului 1920 cu un profit de Lei 1,488-89 l-am controlat şi l-am aflat exact Vă propunem deci: a) Să binevoiţi a aproba bilanţul; b) a distribui profitul curat în conformitate

cu propunerea direcţiunii la care şi noi ne alăturăm şi c) a da pentru anul 1920 atât direcţiunei cât şi comitetului de supraveghiare absolutorul.

C ă r ă s t ă u , Ia 22 Maiu 1921.

Ioan Ghişa m. p., preş. Iov Balean m. p. Leoh Mihaiu m. p. Ioan Bulz m. p .

„SILVANIA", institut de credit şi economii, societate pe acţii, în Şimleul-Silvaniei. C O N V O C A R E

„SILVANIA", institut de credit şi economii, societate pe acţii, în Şimleul-Silvaniei îşi va ţinea

a XXXIII-a adunare generală ordinară, în 23 Iunie 1921 la orele 10 a. m. în localitatea proprie, la care în virtutea §-ului 29 din statute domnii ac­ţionari sunt Invitaţi.

Obiecte le ordinei de zi: /. Constituirea adunaţii. 2. Esmiterea alor 3 acţionari pentru verificarea procesului verbal. 3. Esmiterea alor 2 acţionari pentru scrutarea voturilor. 4. Raportul direcţiunii şi al comitetului de reviziune, stabilirea ^bilanţului pro 1920, fixarea divi­

dendului, decidere asupra propunerilor direcţiunii pentru împărţirea profitului (§-ul 98) şi darea absolutorului.

5. Alegerea alor 4 membri în direcţiune în locul celor 4 membri, cari în virtutea §. 38 al statu­telor după ordinea vechimei ies din direcţiune.

- 6. Alegerea alor 6 membri în comitetul de supraveghiare. 7. Fixarea preţului marcelor de prezenţă, diurnelor şi speselor de călătorie a membrilor din direc­

ţiune şi a comitetului de reviziune. 8. Eventuale propuneri în cadrai statutelor. Domnilor acţionari li-se atrage atenţiunea la"dispoziţia §-ului 22 din statute şi sunt rugaţi a depune

acţiile ori reversalele şi plenipotenţele cel puţin cu o zi înaintea adunării (până, în 22 Iunie la orele 4 d. m,). Din şedinţa direcţiunii institutului de credit şi economii, »SILVANIAe.

Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , la 8 Maiu 1921. Direcţiunea institutului. •se

Activa. Contul Bilanţ la 31 Decemvrie 1920. Pasiva. Lei b.

Cassa în numărar 322,823*33 Bon de 40% dela schimb 190,029-50 512,852-92 Efecte proprii şi ale fondurilor _ . _ 381,700-25 Realităţi conf. invent. 102,168-58 Mobiliar 2,900-— Secţia comercială 272,092-78 Cont-Curent 27,744-25 Bănci 31,529-05 Escont cambii _ ! - 147,958-84 Credite pe cambii hipotecare 233,936-92 Credite pe credite hipotecare 198,981-18 432,918-10 Credite personale cu hipotecare lombard 177,011-33 Diverse conturi debitoare 25,614-83

2.114,490-93

Lei b. Capital social 300,000-— Fond de rezervă : 110,026-50 Fond de pensiune 39,775-10 449,801-60

Depuneri şi depozite ^ Ş l - t e 1.592,230-96 Dividendă neridicată 13,169-20

750 — Fundaţiuni diferite

750 — 200-—

2,896-56 Diverse conturi creditoare 16,128-27

870-19

3,846-56

16,998-46 Transitorii : 4,051-05 Venit curat 34,392-80

2.114,490-93

Spese. Contul Profit si Perdere. Venite. Lei b.

Dare directă 20,275-72 Dare după interese de depuneri . 4,582,76 24,858-48 Percentuaţie 614-25 Interese de depuneri 45,827,59 Spese curente 35,028-85 Salare 47,398-15 Bani de cvartir 237-64 Maree de prezenţă 1,548-50 Descrieri şi amortizări de efecte 17,330-61 Venit curat , 34,392-86

Interese de Cont-Curent 6,828 45 Interese de efecte 16,700-25 Arândă 1,078-50 Diferite taxe, interese şi proviziuni

Lei b.

24,607-29 182,629-67

Dr.

207,236-87 Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , la 31 Decemvrie 1920.

Alexandru Aciu m. p., Pentru contabilitate: loan E. Cucu m. p., director-executiv.

207,236-87

şi Coloman Handlery m. primcontabil. primcontabil.

D I R E C Ţ I U N E A : Dr. Alexandru Ghetie m. p. Dr. George Pop m. p. Dr. Al. Aciu m. p. Dr. Oct. Felecan m.

Dr. Florian Stan m. p. Dr. Vaier Vlcaş m. p. Danii Graur m. p. Ioan Nossa m. p. Graţiaţi Flonta m. p. Vasilie Pătcaş m. p. George Maior m. p. Aug. Mărcuş m.

C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H I A R E : Revăzut şi aflat exact.

Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , la 18 Maiu 1921. Nicolae Munthiu m. p., Vasile Oros m p. Dr. Ioan Gheţie m. p. loslf Diamandl m. p. , d e b i r o u ] a B a n c a A ă« r e v i s o r . Alimpiu Coste m. p. Antonm Băliban m. p. Traian Trufaş m. p. delegat al „solidarităţii".