osho ce este existenta

8/13/2019 Osho Ce Este Existenta

1/56

Osho, ce este existenta? E ceea ce oamenilor le place sa onumeasca Dumnezeu?"Existenta e o realitate. Dumnezeu e o fictiune. Existenta sereveleaza numai oamenilor care mediteaza, oamenilor tacerii;

Dumnezeu e o consolare pentru mintile care sufera, pentrupsihologiile bolnave.Existenta nu e produsa de tine - Dumnezeu da. De-asta exista osingura existenta, dar mai multi Dumnezei. iecare dupa nevoilelui, dupa suferintele lui, dupa asteptarile lui, creeaza un Dumnezeusau accepta o credinta de!a existenta despre Dumnezeu.Dumnezeu este o mare consolare, dar nu este un panaceu, ovindecare. Existenta nu este o consolare. a fii acordat laexistenta inseamna sa fii sanatos si intreg. #oate religiile lumii te

invata despre Dumnezeu; eu te invat despre existenta. Eu te invatsa fii acordat la ceea ce este in !urul tau, la ceea ce este in tine siin afara ta. O data ce esti acordat la asta, pentru tine nu mai existamoarte, suferinta, tensiune sau gri!a, ci o paceincomensurabila care te incon!oara, o bucurie la care nu ai visatniciodata.Dumnezeu este pentru cei care nu pot deveni constienti, care suntinapoiati din perspectiva constiintei. E un fel de !ucarie; oameniiinapoiati au nevoie de ea. i in momentul in care spun ca este o

!ucarie, spun de fapt ca depinde de tine ce il faci sa fie - sa arateca o maimuta sau ca un elefant sau ca $%% de maini. Este creatiata. urprinzator, omul crede ca Dumnezeu a creat totul. &devaruleste ca Dumnezeu insusi este creatia imaginatiei omului.Dumnezeu este cea mai mare minciuna pe care ai putea s-ogasesti vreodata, pentru ca de minciuna asta depind mii de alteminciuni. 'isericile, organizatiile religioase multiplica la infinitminciunile, numai pentru a prote!a o singura minciuna. #rebuie saintelegi psihologia minciunii. (rimul lucru pe care trebuie sa-l stiidespre minciuna este ca ai nevoie de o memorie buna pentru ca

trebuie sa iti amintesti. )inti pe cineva despre ceva, pe altcinevadespre altceva;trebuie sa-ti amintesti ce i-ai spus fiecaruia dintreei. &devarul nu are nevoie de reamintire. &devarul esteintotdeauna acolo, mereu la fel. *u trebuie sa ti-l inghesui inmemorie. )emoria te leaga, te inchide, e ca o inchisoare; se agatade tine, te acopera atat de mult, incet, incet, incat pana la urmadispari cu desavarsire. &devarul te elibereaza de toate minciunile.i dintr-o data ai revelatia ca faci parte din imensul adevar pe careeu il numesc existenta.

*u ai nevoie de nici o biserica, de nici un templu, de nici omoschee; nu ai nevoie decat de o inima in stare sa se roage, o


2/56

inima care e in stare sa iubeasca, o inima care e in stare sa fierecunoscatoare. &sta e templu tau adevarat. i asta iti vatransforma intreaga viata. &sta te va a!uta nu numai sa tedescoperi pe tine, dar sa descoperi adancimile cele mai profunde

ale imensitatii existentei.*oi suntem aproape ca valurile unui ocean - numai la suprafata,cand oceanul poate sa aiba mii de +ilometri adancime. Oceanul(acific are %%% de mile adancime. dar un val mic la suprafata nu-iva cunoaste niciodata adancimile - propria adancime a valului,pentru ca el nu e separat de ocean. Ea se va agata de mica eifiinta, se va teme de moarte, se va teme sa nu se piarda inimensitatea oceanului. Dar adevarul este ca moartea valului nueste o moarte, ci inceputul vietii vesnice.

Dumnezeu a fost inventat.Oamenii aveau nevoie de el; oameniiaveau nevoie de un protector. n imensitatea universului, un om sesimte atat de singur, atat de mic. astitatea il cutremura. /e esteexistenta ta?)i-am amintit de o povestire de 'ertrand 0ussell. &rhiepiscopul

&ngliei viseaza ca a a!uns la portile de perla ale paradisului. pe deo parte, este extrem de multumit, si pe de alta parte este foartetulburat, pentru ca portile sunt asa de mari, in ambele directii, incatnu reuseste sa vada poarta in intregime. Este atat de mare incateste dincolo de capacitatea privirii lui. i el insusi pare o furnica incomparatie cu poarta aceea imensa. e teme. *u este un omobisnuit, este arhiepiscopul &ngliei. e simte umilit de poarta, siapoi rasare teama1 "Daca asta simt in fata portii, atunci ce am sasimt inauntru?"/u maini tematoare, ciocane la poarta, dar inimensitatea acelui spatiu numai el poate auzi ciocanitul. 2ile in sir,bate si bate la poarta. ntr-un tarziu, se deschide o mica fereastrasi fantul (etru il priveste cu $%%% de ochi, incercand sa-si deaseama cine a facut acel zgomot. &cei $%%% de ochi sunt atat destralucitori, precum stelele, ca arhiepiscopul se simte si mai mic -

aproape o non-entitate. i fantul (etru intreaba, "te rog, oricine aifi, oriunde ai fi, arata-te."&rhiepiscopul se prezinta1 "(oate ca numa cunosti, (oti sa-l intrebi pe isus, eu sunt arhiepiscopul &ngliei."fantul (etru spune, "*u am auzit de &nglianiciodata."&rhiepiscopul spune, "(oate ca nu ai auzit de &nglia,insa cu siguranta ai auzit de minunata noastra planeta(amant."fantul (entru spune, "*u vreau sa te ranesc, insa dacanu imi dai numarul de ordine al (amantului, nu pot sa-mi dauseama despre ce vorbesti." #rebuie sa ma duc in biblioteca si sa

caut - daca imi dai numarul de ordine - sistemul solar caruia iiapartii, pentru ca sunt milioane de sisteme solare si fiecare sistem


3/56


4/56

importanta de catre teologi, deoarece s-au temut1 "&sta e unsacrilegiu, sa spui oamenilor ca Dumnezeu a murit. &stainseamna ca acum nu mai e nevoie de nici o religie." -au temutpentru propria lor afacere. Dar au uitat cea de-a doua parte, care

este mult mai importanta si are semnificatii cu mult maisemnificative. nseamna ca Dumnezeu era ceva ce lega, ce tedadea inapoi, ceva de care te temeai. Dumnezeu nu a fost ocomoara, ci o greutate infinita, imensa, asupra inimii si cresteriitale. O data ce Dumnezeu este indepartat, posibilitatea omului dea creste si a se dezvolta devine absolut libera.5n zeu este un despot, un fascist. ara Dumnezeu, lumea devinelibera. Existenta da fiecarui individ o demnitate uriasa. De la celmai mic fir de iarba pana la cea mai grozava stea din 5nivers, ea

da iubire si semnificatie enorma, si nu face nici o diferenta.Existenta acorda egalitati si oporunitati egale. *u e nevoie sapierzi timp in rugaciune, sa citesti scripturile, care sunt cele maiputin sfinte carti din lume. *5 e nevoie sa fii exploatat de preoti.Esti dintr-odata eliberat de toate lanturile astea. &cum poti sa fii tuinsuti. &tata timp cat exista Dumnezeu nu vei putea fi niciodata tuinsuti.Esti doar o marioneta, sforile tale sunt in mainile lui Dumnezeu. Ozicala veche in ndia spune ca nici cea mai mica frunza din copacinu se misca decat daca primeste de la Dumnezeu ordin sa semiste. Orice ai fi, religiile iti spun ca esti tarana. /uvantul "om" vinedin "humus", care inseamna noroi, tarana. i cuvantul in ivrit,araba, urdu, hindi este "admi" 4 este folosit ca numele primului om,

&dam. "&dmi" inseamna pamant. Dumnezeu l-a facut pe om dinpamant si apoi a suflat viata asupra papusii.

&cum, tu ce fel de libertate ai? /ineva a suflat viata asupra ta sieste tot in mainile lui sa se opreasca sa mai sufle viata asupra ta inorice clipa. Orice ai face, religiile cred ca este soarta ta, care ti-escrisa in frunte. i au fost oameni prosti care chiar au incercat sa

citeasca ce ti-e scris in frunte. &strologi, chiromanti, tot felul deoameni care au exploatat simplitatea si inocenta unt oameni careiti citesc in palma, se uita la linii si iti spun ce inseamna ele. deeade baza aici e ca tu nu-ti traiesti viata, faci doar parte dintr-unspectacol, si rolul pe care il !oci a fost decis cu mult inainte.6rishna 4 in marele razboi indian, )ahabharata 4 i-a datdiscipolului sau, &r!una, o replica. azand imensul masacru careurma sa aiba loc, &r!una pur si simplu si-a pierdut cumpatul, desiera un om de mare cura! si cu o inteligenta deosebita. El a spus1

"*u vad rostul acestui razboi. /hiar daca o sa castig ... si cusiguranta voi castiga" 4 pentru ca nu mai era un alt luptator ca el. 4


5/56

"Dar sa stau pe tronul victoriei incon!urat de cadavrele tuturorprietenilor si dusmanilor mei, toti oamenii aceia frumosi, nu maincanta deloc. *umai cand imi imaginez scena asta si innebunesc.Decat sa lupt, mai bine cedez tronul 4 unui alt var-frate. l las pe el

sa guverneze tara si eu plec in 7imala8a sa meditez, sa devinsann8asin. )i-am pierdut orice interes in lupta."6rishna incearca intoate felurile sa il convinga, insa &r!una stapaneste nu numai lupta,ci si argumentele intelectuale si riposteaza. (ana la urma,nemaiavand argumente, 6rishna spune, "E scris in destinul tau.Daca pleci, pleci de langa Dumnezeu. 0azboiul este predestinatde Dumnezeu sa-i distruga pe toti cei care nu sunt virtuosi si sa-ilase numai pe virtuosi sa supravietuiasca." 9a aceasta nu maiexista contraargument, pentru ca &r!una crede in Dumnezeu si in

destin. &r!una a mers la razboi. 6rishna a fost raspunzator, acum%%% de ani, pentru distrugerea acestei tari, prin argumentul falspe care l-a adus. n razboi nu numai ca au murit foarte multioameni, insa razboiul a distrus cura!ul acestei tari, care a inceputsa se sperie de orice calamitate, oricat de mica.:%%% de ani de sclavie ....reau sa fie clar pentru toata lumea cacei care sunt responsabili pentru acesti :%%% de ani de sclaviesunt cei mai mari oameni din ndia. n capul listei sta 6rishna;

&r!una este doar umbra lui. &poi vine )ahavira, care i-a invatat peoameni sa fie nonviolenti in asa masura incat urmasii lui nu eraunici macar in stare sa cultive plante, spunand ca ele au viata; dacacultivi, inseamna ca trebuie sa omori plantele atunci cand strangirecolta. 3autam 'uddha este pe locul al treilea; el a invatatoamenii sa accepte, sa fie multumiti cu ceea ce au 4 saraci,infometati, sclavi, sa ramana perpetuu multumiti. nvataturile lor aufost minunate. #rebuie insa sa amintesc ceva, ca sa nu fiu prostinteles. nvataturile lor au fost minunate, insa ei nu s-au ganditniciodata la implicatiile acestor invataturi. *u s-au gandit niciodataca daca predici nonviolenta unei tari intregi, daca ii spui sa renunte

la orice arma, cand nimeni altcineva in lume nu face asta, atuncipui tara aia in starea de victima, exploatata de oricine. i timp de:%%% de ani un invadator dupa altul a venit in ndia, a exploatat-osi a plecat. ntr-un final, mahomedanii au venit si s-au gandit1 "Dece sa mai plecam? (utem nu doar sa exploatam poporul asta, cisa-l guvernam si sa ramanem aici." i apoi au venit britanicii,francezii, portughezii, si toti au incercat sa exploateze tara asta.'ritanicii au fost de departe cei mai isteti. (ortughezii au avutmicile lor insule Diu, Daman si 3oa, francezii au avut o mica parte

din tara, (ondicherr8. 'ritanicii au avut insa toata tara. Oamenii auramas infometati si au murit de foame si nimeni nu s-a gandit ca


6/56

de fapt aceste marete principii sunt intr-un fel responsabile pentrusituatia nefericita prin care a trebuit sa treaca ndia atatea mii deani. i nici chiar astazi nimeni nu incearca sa vada toateimplicatiile. iecare principiu maret isi are propriul nor negru. i

daca nu intelegi si norul, in curand ai sa fii absorbit de el. Daca ilintelegi, esti in stare sa-l ocolesti. Dumnezeu se pare ca este celmai mare principiu care i-a fost predicat omului de-a lungulsecolelor, dar nimeni nu i-a analizat implicatiile. Daca Dumnezeu l-a creat pe om, atunci inseamna ca omul nu are nici oindividualitate proprie, nu poate pretinde nici o demnitate, nici olibertate. *ici nu se pune problema ca o marioneta sa declare"reau sa fiu libera." Daca Dumnezeu a creat universul, atunciorice s-a intamplat in univers trebuia sa se intample. & fost vointa

Domnului. *ici un efort din partea noastra nu ar fi schimbat nimic.i poti vedea ca, daca Dumnezeu a creat lumea, si daca el este inspatele armelor nucleare si al oamenilor care le creeaza, atuncinici un efort din partea omului nu poate preveni distrugerea intregiiplanete. a lasi crearea lumii in mainile unui Dumnezeu fictiv estefoarte periculos. *e face totalmente neputinciosi. *u putem facenimic. De aici, simpla mea intelegere asupra constiintei este cadaca Dumnezeu nu a murit o data cu declaratia lui riedrich*ietzsches, atunci trebuie sa-l omoram< Oriunde l-ai intalni, nutrebuie nici macar sa-i spui "'una ziua". ntai omoara-l si dupa aiaspune-i "'una ziua" 4 ca sa duci formalitatea pana la capat. nsanu e nevoie de Dumnezeu. /u Dumnezeu acolo sus, omul varamane pentru totdeauna un sclav, un om inconstient, care nu valupta niciodata sa atinga maximum de potential la care poatea!unge. Daca Dumnezeu va disparea, s-ar putea sa simti putinateama 4 din obisnuita 4o teama care va disparea. O data ce veirealiza ca stai pe propriile picioare si ca ai de facut ceva pentru a-ticrea o constiinta mai buna, o inima mai iubitoare, atuncirugaciunile devin inutile, pentru ca nu mai e nimeni sa raspunda la

ele ... Da, uneori ele au primit raspuns. )acar o data, cusiguranta ....5n om sarac l-a rugat pe Dumnezeu, luni la rand1 "Da-mi % dedolari, nu vreau mult, doar % de dolari."ntai s-a rugat, insa apoi s-a gandit, ")ilioane de oameni se roaga, e un singur Dumnezeu sio gramada de oameni care se roaga. Oare rugaciunea mea umilava a!unge vreodata la el .....i poate ca e atata zgomot in !urul lui 4rugaciuni de la toate bisericile, moscheile, sinagogile, templele 4cine va avea gri!a de mine? )ai bine ii scriu o scrisoare."i a scris

o scrisoare spunand, "ti scriu ca sa-ti reamintesc ca de luni intregima rog, insa nu am primit nici un raspuns. e pare ca rugaciunea


7/56

mea nu a a!uns la tine. (ot sa inteleg ca e atata zgomot in !urultau, de la atatea rugaciuni. i oameni mari ti se roaga 4 papa,arhiepiscopul, shan+arachar8a 4, deci cine va lua in seamarugaciunea mea umila? i nu cer mult - nici paradis, nici rai, nimic,

doar % de dolari. &sa ca m-am gandit sa-ti scriu scrisoareaasta."&sa ca a inceput scrisoarea cu litere mari, "/incizeci dedolari< #ine minte, e urgent


8/56

#ine minte distinctia clara inte existenta si Dumnezeu. Dumnezeuinseamna condamnarea inteligentei noastre. nseamna acceptareaumilintei, inseamna sa accepti ca "untem numai niste marionete;tu esti puterea. #ot ce vrei sa facem, vom face. #ot ce putem face

este sa ne rugam." #e ologeste atat de mult ... /hiar ideea deDumnezeu iti face greata. *umai existenta are in ea prospetime sifrumusete si adevar.*iciodata sa nu amesteci cuvintele astea doua. 5nul inseamnarealitate, celalalt e pura fictiune.

emeia are ceva comun cu noaptea. Ea te incon!oara, te invaluie,

te sufoca, fara macar sa te atinga.9asati copilul sa experimenteze.*umai astfel va putea el sacreasca si sa se maturizeze.ar atunci cand va deveni adult,el va ficu adevarat matur,nu va avea nevoie de grupuri psihanalitice incare sa se descarce.& trait el insusi toate experientele care suntpovestite la grupuri,iar o experienta traita are repercursiuni foarteprofunde.5n grup reprezinta o situatie artificiala,creata deoameni;este doar un biet substitut.

Omul nu este o fiinta, ci o devenire. Omul este un proces, o

posibilitate, o potentialitate. Omul nu este inca actul. El inca nu

este un produs final. Omul nu se naste ca o esenta, ci ca o

existenta... un spatiu infinit in care se pot intampla foarte multe,

sau nu se poate intampla nimic totul depinde de el.

Omul trebuie sa se creeze singur. El nu este un produs

finit. Si omul se poate crea doar singur nimeni nu o poate face in

locul lui. Fiecare trebuie sa lucreze singur asupra sa; fiecare setrezeste singur.

Aceasta este maretia si grandoarea si gloria fiintei

umane: este singura fiinta de pe planeta care are libertatea de a

fi.oate celelalte fiinte au un sablon pe care trebuie sa!l urmeze.

"n papagal nu poate fi decat un papagal; un leu nu poate fi decat un

leu nu se poate pune in discutie problema ca un leu sa devina

altcevadecat este.

"n om este un semn de intrebare: el poate fi om, sau

poate sa nu fie om. "n om poate cadea mai #os decat regnul animal si

se poate ridica deasupra zeilor. Aceasta stare este iluminarea

realizarea potentialului tau in totalitatea lui.


9/56

"n budd$a este dincolo de zei. Acesta este unul din

motivele pentru care $indusii nu l!au putut ierta niciodata pe

%autama &udd$a, deoarece el a spus ca un budd$a se afla dincolo de

zei. 'eii sunt si ei adormiti; desigur visele lor sunt mult mai

frumoase si mai incantatoare. Ei traiesc in paradis si viata lor este

plina de placeri. (aradisul nu este altceva decat un pur $edonism.)adul este exact opusul. )adul este durere, raiul este placere; iadul

este un cosmar, raiul este un vis incantator. *ar visele sunt vise;

dulci sau amare nu are importanta.

"n budd$a este treaz si nu mai viseaza. Scripturile

budiste spun ca in momentul in care &udd$a s!a iluminat, zeii din

ceruri au descins asupra lui si au inceput sa!l venereze. +indusii nu

au putut uita aceasta idee, deoarece pentru ei zeii din ceruri

)ndra si ceilalti sunt supremi. um pot niste budisti aroganti sa

spuna ca zeii au coborat din ceruri si i!au spalat picioarele lui

&udd$a -

&udismul a ridicat umanitatea pe culmile ei cele mai

inalte. ici o alta religie nu a reusit acest lucru. Omul a devenit

centrul existentei. *upa cum spune &udd$a, nu *umnezeu este centrul

existentei, ci omul treaz. (eriferia este populata de cei care sunt

adormiti si orbi; centrul este constituit din cei care au oc$i si

vad.

eea ce ietzsc$e a spus dupa doua mii de ani, &udd$a realizase

de#a.

Viaa este Aici iAcum

Dup> O7O

#r>iete total, tr>iete cu pasiune... @n felul acesta fiecare momentdevine de aur, iar Antreaga ta viaB> se transform> Antr-o Aniruire declipe aurite. O astfel de fiinB> nu moare niciodat>, c>ci atingerea eiseam>n> cu aceea a regelui )idas1 orice atinge, se preschimb> Anaur.

&ceast> scurt> viaB> pe care o aveBi poate fi transformat> Antr-unparadis. &ceast> mic> planet> este floarea de lotus a paradisului.

ingura r>spundere adev>rat> este faB> de propriul t>u potenBial,faB> de propria ta inteligenB> i contienB>, faB> de acBiuneaconform> cu ele.


10/56

&tunci cCnd te nati, nu eti un copac, ci o s>mCnB>. #rebuie s>creti, trebuie s> a!ungi la o Anflorire, iar aceast> Anflorire va fimulBumirea ta, Amplinirea ta. &ceast> Anflorire nu are nimic de-a

face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. *u are leg>tur>decCt cu tine, cu evoluBia ta personal>.

@nBelege, trebuie s> devii o adev>rat> celebrare pentru tine AnsuBi tCn!esti dup> o utopie, dorinBa ta se Andreapt> de fapt c>tre oarmonie individual> i social>. &ceast> armonie nu a existatniciodat>, Antotdeauna a fost un haos.ocietatea a fost Amp>rBit> An diferite culturi, An diferite religii, An

diferite naBiuni - toate avCnd drept fundament diverse superstiBii.*ici una din aceste Amp>rBiri nu e valabil>.Ele arat> Ans> c> omul este divizat An el Ansui, iar acestea suntproiecBiile conflictului sau interior. Omul nu are unitate l>untric> si,prin urmare, nu este An stare s> creeze o societate, o umanitateunic>, nici An afara lui./auza nu se g>seste An exterior. Exteriorul este doar o reflectare afiinBei sale l>untrice.

*imeni nu a acordat o atenBie prea mare individului, i aceastaeste cauza fundamental> a tuturor problemelor. @ns> datorit>faptului c> individul pare atCt de mic i societatea atCt de mare,oamenii au impresia ca societatea poate fi schimbata, dup> careindividul se va schimba la rCndul lui.Dar lucrurile nu stau deloc aa, c>ci "societatea" nu este altcevadecCt un cuvCnt; exist> numai indivizi, nu exist> societate.ocietatea nu are suflet, An cadrul ei nu se poate produce nici otransformare. chimbarea este posibil> numai An cazul individului,indiferent cCt de mic> ar fi aceasta. i odata ce Anv>Bati cum s>schimbaBi individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturorindivizilor, de pretutindeni.Eu cred c> Antr-o bun> zi vom avea o societate care s> fie Andeplin> armonie, care s> fie mult mai bun> decCt toate ideile pecare creatorii de utopii le-au produs de mii de ani. 0ealitatea va ficu mult mai frumoas>.

*u eti niciodat> mulBumit cu ceea ce eti i cu ceea ce Bi-a d>ruitexistenBa, deoarece atenBia ta se Andreapt> Antotdeauna sprealtceva. &i fost plasat acolo unde natura nu a pl>nuit s> fii. *u te


11/56

AndrepBi spre realizarea propriului t>u potenBial.#u Ancerci s> fii ceea ce vor alBii s> fii, Ans> acest lucru nu te vaputea mulBumi niciodat>. ar cCnd apare nemulBumirea, logica iBispune1 "(oate c> ceea ce ai nu este suficient; str>duiete-te s>

obBii mai mult


12/56

poate fi ar>tat Divinului, deoarece nimic nu este mai divin decCtviaBa Ans>i.

Omul poart> An interiorul lui un mare tezaur, Ans> el mai poart> An

sine i Antreaga motenire animal>. &ceasta trebuie Andep>rtat>,pentru a permite comorilor s> se AnalBe An cCmpul contiinBei,pentru a fi Amp>rt>ite cu ceilalBi. @n realitate, aceasta estecaracteristica bog>Biei1 cu cCt o AmparBi mai mult cu alBii, cu atCt ABiaparBine mai mult.

/ea mai mare parte a problemelor noastre apar doar pentru c> nule-am privit niciodat> cu adev>rat, nu ne-am Andreptat niciodat>atenBia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele An realitate.

@ncercaBi s> creaBi numai lucruri frumoase, nu aduceBi la viaB> nimicurCt. *u aveBi prea mult timp i nu aveBi nici mult> energie depierdut. &vCnd o viaB> atCt de scurt>, avCnd o surs> de energieatCt de mic>, este pur i simplu stupid s> o pierdeBi An tristeBe, Anfurie, An ur>, An gelozie.olosiBi-v> energia An iubire, folosiBi-o An actiuni creatoare, Anprietenie, An meditaBie; AndreptaBi-v> spre ceva care s> v> AnalBe. icu cCt v> An>lBaBi mai mult, cu atCt AntClniBi mai multe izvoare deenergie care stau la dispoziBia voastr>. Depinde numai de voi.

*ici o fiinB> uman> nu este o insul>. #rebuie s> v> amintiBi mereuacest lucru, deoarece el reprezint> unul din adev>rurilefundamentale ale vieBii. nsist asupra acestui fapt, deoarece exist>mereu tendinBa de a-l uita.acem cu toBii parte din aceeasi energie a vieBii, din aceeaiexistenB> oceanic>. i tocmai datorit> faptului c> r>d>cinile noastresunt ancorate An aceeai unitate, este posibil> iubirea. Dac> nu amfi o singur> unitate, iubirea nu ar fi nicidecum posibil>.

Omul poart> Anc> An el multe instincte animalice1 furia, ura, gelozia,posesivitatea, iretenia. #ot ceea ce a fost condamnat An interiorulomului pare s> aparBin> unei p>rBi incontiente foarte profunde. arscopul alchimiei spirituale este acela de a produce eliberarea de

Antregul trecut animalic.Dac> nu se va elibera de acest trecut animal, omul va r>mCnedivizat. #recutul animalic i calitaBile umane nu pot coexista,deoarece calit>Bile umane reprezint> tocmai opusul celoranimalice. Deci tot ce poate s> mai fac> omul este s> cad> Anipocrizie.


13/56

@n ceea ce privete comportamentul lui formal, omul seconformeaz> idealurilor umane de iubire i adev>r, de libertate,neposesivitate i compasiune. #oate acestea reprezint> Ans>numai un strat foarte superficial, iar animalul Binut ascuns se poate

ivi la suprafaB> An fiecare clip>; orice AntCmplare Al poate face s>apar>. @ns>, indiferent dac> apare la suprafaB> sau nu, contiinBainterioar> este divizat>.

&ceast> contiinB> divizat> a facut s> se pun> Antrebarea1 cum arputea individul s> devin> un Antreg armonios? &celai lucru este

Ans> valabil i An cazul societ>Bii1 /um putem transforma societateaAntr-un Antreg armonios f>r> razboaie, f>r> conflicte, f>r> clasesociale; f>r> separare pe criterii de culoare, religie, cast> saunaBiune?

@n loc s> gCndim An termeni de revoluBie i s> schimb>msocietatea, structura ei, ar trebui s> ne punem mai serios problemameditaBiei i a transform>rii individului.

&ceasta este singura cale ce poate duce la dispariBia tuturordiviziunilor existente An cadrul societ>Bii. @ns> ele trebuie s> dispar>din interiorulindividului. ar acest lucru este posibil.

*u exist> nimic care s> poarte eticheta "adev>r"; adev>rul nu esteun lucru pe care Al vei putea g>si Antr-o bun> zi Antr-o cutie,i pecare,deschizCnd-o, s> exclami uimit1 "antastic< &m g>sitadev>rul


14/56

poate arunca r>spunderea pe umerii nim>nui. ndiferent ce face,indiferent ce este, r>spunderea Ai revine An Antregime.

O persoan> cu adev>rat non-violent> este cea care nu ucide pe

nimeni i care nu face r>u nimanui, deoarece este Ampotrivafaptului de a ucide, este Ampotriva faptului de a face r>u. Ea se vaAmpotrivi Ans> i An situaBia An care altcineva Ancearc> s> Ai fac> eivreun r>u. Dac> cineva Ancearc> s> o ucid>, ea se va Ampotrivi i

An acest caz i nu va permite ca acest lucru s> se AntCmple.Ea nu va iniBia nici o violenB>, Ans> dac> Ampotriva ei va fi Andreptatvreun act violent, atunci se va bate din toate puterile. *umai aaoamenii non-violenBi pot r>mCne independenBi; altfel vor fi sclavi,vor r>mCne saraci i vor fi Antotdeauna exploataBi de alBii.

& fi tu AnsuBi ABi ofer> toate elementele pentru a te simBi Amplinit,pentru ca viaBa s> aib> sens, semnificaBie. implul fapt de a fi tu

AnsuBi i de a crete conform firii tale va duce la Amplinireadestinului t>u.

ii plin de neprev>zut i mereu schimb>tor. *u te Ampotrivischimb>rii i nu Anceta niciodat> s> fii imprevizibil; numai atunciviaBa poate fi o permanent> bucurie. @n momentul An care ceea ce

faci este previzibil, ai devenit un robot.&cBiunile unei maini pot fi prev>zute. Ea este ast>zi la fel ca ieri itot aa va fi i mCine. Este neschimbat>. *umai omul are calitateade a se schimba An fiecare clip>.

@n clipa An care Ancetezi s> te schimbi, Antr-un mod foarte subtil ai imurit.

0isc> tot ce ai< ii asemenea unui !uc>tor< 0isc> totul, deoarececlipa urm>toare ar putea s> nu mai vin>, aa c> de ce s> ABi pese?De ce s> te intereseze?#r>iete intens, tr>iete plin de bucurie. #r>iete f>r> team>,tr>iete f>r> s> te simBi vinovat. #r>iete f>r> s> ABi fie fric> de iad if>r> s> doreti raiul.#r>iete pur i simplu.

iecare greeala este o ocazie de a Anv>Ba. #otul este s> nu comiBiaceeai greeal> An mod repetat - ar fi o prostie... @ns> comite cCtmai multe greeli noi de care eti An stare; nu trebuie s>-Bi fieteam>, c>ci acesta este singurul mod An care natura ABi permite s>

AnveBi.


15/56

0eligiozitatea Anseamn> pur i simplu o provocare pentru a crete,o provocare aruncat> seminBei pentru a a!unge la apogeulexprim>rii sale, a se deschide An mii de flori i a-i raspCndi

parfumul ascuns An ele.&ceast> mireasm> subtil> este ceea ce numesc eu religiozitate.

iecare este atCt de nefericit AncCt vrea s> g>seasc> o explicaBieacestui fapt. ar societatea v-a dat pentru asta o strategie foartebun>1 faptul de a !udeca.)ai AntCi te !udeci, desigur, pe tine AnsuBi An leg>tura cu toatelucrurile. *ici o fiinB> nu este perfect> i nici un om nu poate fivreodat> perfect, deoarece nu exist> perfecBiune; prin urmare,

faptul de a !udeca este foarte uor. #u eti imperfect i exist> oserie de lucruri care dovedesc aceast> imperfecBiune. i atunci teAnfurii, te ridici Ampotriva ta i Ampotriva Antregii lumi1 "De ce nu suntperfect?" dup> care priveti spre ceilalBi, AncercCnd s> reg>setiaceast> imperfecBiune An fiecare.i doreti s>-Bi deschizi inima, deoarece pCn> nu o deschizi, viaBata va fi lipsit> de orice celebrare, va fi aproape moart>. @ns> nu poBis> faci acest lucru direct. #rebuie s> distrugi mai AntCi An Antregimeacest mecanism. Deci, An primul rCnd1 nu te mai !udeca pe tine

AnsuBi.@n loc s> te !udeci, Ancepe s> te accepBi pe tine AnsuBi cu toateimperfecBiunile, cu toate sl>biciunile, cu toate greelile i eecurile.*u ABi cere s> fii perfect. &ceasta Anseamn> s> ceri ceva ce nu estecu putinB>; te vei simBi frustrat.9a urma urmei, eti o fiinB> omeneasc>.

(rivete animalele, privete pasarile1 ele nu sunt triste, ele nu suntfrustrate. *iciodat> nu o s> vezi un bizon ieindu-i din fire. El estepe deplin mulBumit s> Ai mestece aceeai iarb> An fiecare zi. Eleste aproape iluminat< *u exist> nici o tensiune, el este An deplin>armonie cu natura, cu el Ansui, cu tot ceea ce este.'izonii nu fac partide pentru a revoluBiona lumea, pentru a schimbabizonul An super-bizon, pentru a face bizonii religioi sau virtuoi.*ici un animal nu este preocupat de vreun ideal uman./u siguranB> c> bizonii rCd i Antreab>1 "/e vi s-a AntCmplat? De cenu puteBi fi pur i simplu voi Aniv>? /e nevoie aveBi s> fiBialtcineva?"(rimul lucru este aadar acela de a te accepta, An mod profund, pe

tine AnsuBi.


16/56

*u condamnaBi senzualitatea< Ea a fost condamnat> An Antreagalume. i din cauza acestei condamn>ri energia care poate Anflori Ansenzualitate se transform> An perversiune, gelozie, furie, ur>; ea

genereaz> o existenB> arid>, lipsit> de orice savoare.enzualitatea este una din binecuvCnt>rile omenirii. Estesensibilitatea voastr>, este contiinBa voastr>. Este contiinBavoastr> filtrata prin corp.

(>rinBii au crezut Antotdeauna despre copii c> sunt proprietatea lori c> acetia trebuie s> le fie Antrutotul asem>n>tori, s> Ai copieze

Antocmai. O copie este Ans> lipsita de orice frumusete, iar existentanu apreciaza aa ceva; ea se bucura numai de ceea ce este

original.#rebuie s> ABi a!uBi copiii s> creasc>, astfel AncCt s> te dep>easc>.#rebuie s> Ai a!uBi s> nu te imite. &dev>rata Andatorire a p>rinBiloreste aceea de a-i a!uta copiii s> nu Ai imite. /opiii sunt tentaBi, prin

Ans>i firea lor, s> imite. i pe cine ar putea imita? (>rinBii sunt ceimai apropiaBi.(Cn> acum p>rinBii au apreciat foarte mult faptul c> propriii lor copiile seam>n>. #at>l se simte mCndru c> fiul s>u Ai seam>n>. arviaBa copilului este pierduta, el nu este dorit aa cum este el defapt.Datorit> acestei concepBii greite, de a fi mCndru de copiii care teimit>, am creat o societate An care toat> lumea imit>.

ObedienBa nu presupune inteligenB>. #oate mainile suntobediente. *imeni nu a auzit vreodat> despre o main> care s> nuse supun>.upunerea este, de asemenea, simpl>. Ea te elibereaz> de povaraoric>rei r>spunderi. &tunci nu mai este nevoie s> elaborezi unr>spuns, trebuie s> faci doar ceea ce Bi se spune. 0>spundereaaparBine celui care a dat ordinul. Dintr-un anumit punct de vedere,eti foarte liber1 nu poBi fi condamnat pentru acBiunile tale.

0eligiozitatea nu este ceva An care s> crezi - este un fapt caretrebuie tr>it, experimentat; ea nu este o credinB> pe care s> o ai Anminte, ci o savoare a Antregii tale fiinBe.

)intea nu se poate menBine Antr-o atitudine lipsit> de !udecat>.Dac> o forBezi s> fie astfel, se produce o blocare a inteligenBei.

&tunci mintea nu mai poate !udeca aa cum trebuie.


17/56

& adopta o atitudine lipsit> de !udecat> nu este un lucru care s>Bin> de sfera minBii. *umai o fiinB> care a transcens mintea poates> fie liber> de !udecat>; altfel ceea ce pare a fi o afirmaBie valid>,un lucru valabil, este numai o aparenB>.

Orice hot>r>te mintea, orice afirm> ea, este poluat decondiBion>rile sale, de pre!udec>Bile sale - tocmai acestea o fac s>!udece.De exemplu1 vedeti un hoB. aptul ca el fur> este ceva real, nucontest> nimeni asta; prin urmare, afirmaBi despre el un anumitlucru. i, fireste, faptul de a fura nu este bun; astfel AncCt atuncicCnd afirmi despre un om c> este hoB, mintea ta spune1 "&idreptate; afirmaBia ta este adev>rat>".De ce ar fi Ans> un hoB r>u? i ce este de fapt r>utatea? De ce a

fost oare obligat s> fure? ar acBiunea de a fura este numai una dinacBiuni1 pe baza acesteia afirmaBi ceva aflat An leg>tur> cu Antreagapersoan>. i afirmaBi despre individul respectiv c> este un hoB. Elface Ans> i alte lucruri, nu numai faptul de a fura.(oate c> este un pictor talentat, poate c> este un dulgher bun,poate cCnt> frumos sau danseaz> bine; acel om poate avea o miei una de calit>Bi. Omul, An Antregul s>u, este mult prea vast, iarfaptul de a fura reprezint> o singur> acBiune.i nu poBi s> te bazezi numai pe aceast> acBiune pentru a afirmaceva despre Antreaga sa fiinB>. *u o cunoti deloc. i nu cunotinici m>car acBiunea care a avut loc, condiBiile care au determinat-o.(oate c> i tu ai fi furat An acele condiBii. (oate c> An condiBiilerespective faptul de a fura nu este ceva r>u, deoarece fiecareacBiune depinde de circumstanBele An care se produce. Dac>priveti lumea din !urul t>u i observi condiBion>rile oamenilor,p>rerile lor despre ceea ce este bine i r>u, corect i greit, veivedea - pentru prima dat> - c> i propria ta minte face parte dintr-oanumit> secBiune a omenirii. Ea nu conBine nimic adev>rat; estedoar o parte. i tot ceea ce priveti prin intermediul acestei minBi

poart> An sine amprenta faptului de a !udeca.

ExistenBa este una singur>. Ea se exprim> An milioane de forme,Ans> spiritul care este exprimat este acelai. Este o singur>divinitate, cu o varietate infinit> de creaturi.

'anii sunt un lucru ciudat. Dac> nu Ai aveBi, lucrurile sunt simple,nu apare nici o problem>. @ns> dac> Ai aveBi, problemele Ai fac,cusiguranB>, apariBia.

5na dintre cele mai mari probleme pe care le creeaz> banii estefaptul c> nu tii niciodat> dac> tu eti cel dorit sau ei. i acest lucru


18/56

este atCt de dificil de aflat, AncCt ai prefera s> nu Ai ai deloc. &tunci,cel puBin, viaBa ar fi simpl>.'anii, care ar fi putut reprezenta o mare pl>cere, devin Ans> - Anacest caz - o surs> de angoas>. *u ei sunt Ans> adev>rata surs>,

ci propria ta minte. 'anii sunt folositori, nu este nici un p>cat s> Aiai, nu este nevoie s> ai un sentiment de culpabilitate.

&cesta este modul An care minteaAi creeaz> starea sa denefericire. /hiar dac> cineva te iubete, nu Ai pune aceast>

Antrebare delicat>1 dac> va spune c> te iubete, vei avea Andoieli,iar dac> va afirma c> este atras de banii t>i, Al vei crede. @ns>, Anacest din urm> caz, dac> atracBia o reprezint> banii, AntreagarelaBie este terminat>. ar An cealalt> situaBie vei continua s> porBi An

tine b>nuiala c> este atras de banii t>i, nu de tine.@ns> nu e nimic r>u1 banii sunt ai t>i, la fel cum ale tale sunt inasul, ochii sau p>rul. ar cel>lalt te iubete An Antregime. 'aniireprezint>, de asemenea, o parte a ta. *u Ai considera ca pe cevaseparat, i atunci nu va fi nici o problem>.

@ncearc> s> traieti o viaB> f>r> complicaBii i cu cCt mai puBineprobleme posibil.

& cunoate Antreaga lume nu este nimic An comparaBie cu faptul de

a cunoate misterul interior al fiinBei tale. @ns>i ideea de acompara este An Antregime fals>. iecare individ este unic,deoarece nu mai exist> nimeni asemenea lui. aptul de a comparaar fi fost ceva normal dac> indivizii ar fi fost asem>n>tori. Dar nusunt. *ici m>car gemenii nu sunt absolut identici. Este imposibil s>g>seti o alt> fiinB> care s> fie exact ca tine. *oi compar>m decifiinBe unice. i de aici provin toate problemele.

5n lucru fundamental i An acelasi timp foarte dificil, este acela dea nu Amp>rBi viaBa An acBiuni frumoase i acBiuni prosteti, de a nucrea nici o diviziune. #oate sunt p>rBi ale aceluiai Antreg.#rebuie numai s> aveBi puBin simB al umorului. ar pentru minesimBul umorului este esenBial pentru ca persoana s> reprezinte untot unitar. /e este r>u An aceste m>runBiuri, An aceste lucruriprosteti? De ce nu puteBi s> rCdeBi, de ce nu puteBi s> v> bucuraBide ele? #ot timpul !udecaBi ce este bun i ce este r>u. #ot timpulsunteBi aezaBi pe scaunul unui !udec>tor, iar acest fapt v> face s>fiBi serioi.lorile sunt frumoase, Ans> ce s> spunem despre spini? i ei fac

parte din existenBa florilor. lorile nu ar putea exista f>r> ei; spinii leprote!eaz>. Ei au o anumit> funcBie, un anumit rol, o anumit>


19/56

Ansemn>tate.Dac> Ans> AmparBi mereu, atunci florile sunt frumoase iar spiniidevin urCBi. &ceeai sev> hr>nete Ans> tulpina, floarea i spinii. @nviaBa copacului nu se produce nici o Amp>rBire, nu are loc nici un

raBionament. loarea nu este favorizat>, spinul nu este doartolerat; amCndoi sunt An Antregime acceptaBi. i acesta ar trebui s>fie i modul nostru de a vedea lucrurile An propria noastr> viaB>.Exist> unele lucruri, lucruri m>runte, care, dac> le !udecaBi, parstupide, prosteti. @ns> acest lucru se AntCmpl> datorit>raBionamentului vostru; An realitate ele Andeplinesc, la rCndul lor, unrol esenBial.

ingura funcBie a minBii este de a diviza la nesfCrit. 0olul inimii

este de a vedea ceea ce unete, lucru de care mintea nu estedeloc capabil>. )intea nu poate s> AnBeleag> ceea ce se afl>dincolo de cuvinte; ea poate s> AnBeleag> numai ceea ce estecorect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punctde vedere logic. Ea nu este preocupat> de existenB>, de viaB>, derealitate. )intea este, ea Ans>i, o ficBiune.(oti tr>i i f>r> minte.

@ns> nu poBi tr>i f>r> inim>.i cu cCt existenBa ta este mai profund>, cu atCt este i inima tamai implicat>.

iaBa este o curgere, este un fluviu, este o micare continu>. Daroamenii au impresia c> ei Anii reprezint> ceva static.*umai obiectele sunt statice, numai moartea este Ancremenit>;viaBa este o continu> schimbare. /u cCt exist> mai mult>schimbare, cu atCt viaBa este mai abundent>. ar o viaB> abundent>aduce cu sine extraordinare schimb>ri, clip> de clip>.

*imeni nu este superior, nimeni nu este inferior. i nu exist> nicipersoane egale Antre ele. Fiecare este unic.Egalitatea este, din punct de vedere psihologic, o aberaie. *utoBi oamenii pot fi un &lbert Einstein sau un 0abindranath #agore.

@ns> aceasta nu Anseamn> c> 0abindranath #agore este superiorpentru c> nu poBi fi asemenea lui. *ici el nu poate fi ca tine.Eu cred c> fiecare reprezint> o manifestare unic>. #rebuie deci s>renunB>m la toate ideile de superioritate, inferioritate, egalitate iinegalitate i s> le Anlocuim cu ideea nou> de unicitate.

@ntr-adev>r, fiecare individ este unic.

(rivete doar cu mai mult> iubire i vei vedea c> fiecare individ areceva propriu, un lucru pe care nu Al mai are nimeni altcineva.


20/56

> pur i simplu doar ceea ce ABi face maxim> pl>cere Bie i celordin !urul t>u. > ceva care s> AnalBe An tine un cCntec i s> creezeun ritm al celebr>rii An !urul t>u.

O astfel de viaB> o numesc religioas>.Ea nu se bazeaza pe principii, pe disciplin> i nici pe legi. Ea serezum> la o singur> idee1 aceea de a-Bi tr>i viaBa An mod inteligent.

ObedienBa are o anumit> simplitate; nesupunerea presupune ointeligenB> de ordin mai Analt. Orice idiot poate fi supus. i de faptnumai idioBii sunt supui.(ersoana inteligent> Antreab> Antotdeauna1 "De ce ? De ce trebuies> fac acest lucru? (Cn> cCnd nu voi cunoate motivele i

consecinBele, nu m> voi implica An realizarea lui."*umai aa devine cu adev>rat r>spunzatoare.

Este imposibil pentru un sfCnt s> fie mecher, An timp ce unmecher poate fi sfCnt.

Omul nu a Anv>Bat Anc> s> guste frumuseBea singur>t>Bii. El caut>mereu s> se anga!eze Antr-o relaBie, s> fie cu cineva - cu unprieten, cu un parinte, cu o soBie sau un soB, cu un copil... cu

cineva.El a creat societ>Bi, cluburi - 98on /lub, 0otar8 /lub. El a creatpartide politice, ideologice. El a creat religii, biserici. @ns> toateacestea sunt necesare pentru a-l face s>-i uite singur>tatea. iind

An mi!locul acestor mulBimi Ancerci s> uiBi ceva, ceva de care ABiaminteti uneori An Antuneric1 c te-ai nscut singur, c vei murisingur, c indiferent ce ai face, trieti singur.

Orice efort de evitare a singur>t>Bii eueaz> i va eua, deoarece

este Ampotriva legilor fundamentale ale vieBii. @n fond, nu ai nevoiede un surogat care s> te fac> s>-Bi uiBi singurat>tea; trebuie doars> devii contient de singur>tatea ta, care este o realitate. arfaptul de a o experimenta, de a o simBi, este atCt de frumos tocmaipentru c> reprezint> eliberarea de mulBime, de turm>, de cel>lalt.Este eliberarea de teama de a fi singur. E de a!uns s> auzicuvCntul "singur", c> ABi i aminteti de o ran>; ai nevoie de cevapentru a umple acest gol care te r>nete. &i nevoie de cinevapentrua-l umple./uvCntul "singur>tate" nu are acelai sens - de ran>, de gol care


21/56

trebuie umplut. ingur>tate Anseamn> pur i simplu Amplinire. Etiun Antreg; nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa.

@ncearc> deci s> g>seti centrul t>u l>untric An care eti totdeauna

singur, An care singur>tatea a fost Antotdeauna perfect>. @n viaB>, Anmoarte sau oriunde ai fi, eti mereu singur. @ns> aceast>singur>tate este atCt de plin> - nu este nici un gol -, atCt decomplet>, atCt de Anc>rcat> cu toate darurile vieBii, cu toatefrumuseBile i binecuvCnt>rile existenBei, AncCt imediat ce ai gustatdin propria ta singur>tate, durerea va disp>rea. @n locul ei se vanate un ritm nou, de o extraordinar> blCndeBe, pace, fericire ibinecuvCntare.

&ceasta nu Anseamn> c> un om care este centrat An singuratate nu

Ai poate face prieteni; An realitate, numai o asemenea fiinB> poateavea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezint> onevoie, ci o Ampart>ire. iinBa uman> are atCt de mult, AncCt poate

Amp>rBi cu alBii.

acem cu toBii parte din aceeai existenB>. ndiferent pe ciner>neti, An cele din urma te r>neti pe tine AnsuBi. (oate c> acum nu

ABi dai seama de acest lucru, Ans> Antr-o bun> zi vei AnBelege i ABivei spune1 "Dumnezeule< &cest lucru mi l-am facut cu mCna mea."

&i r>nit pe cineva, crezCnd ca este vorba de un altul.*u este altcineva. ExistenBa este una singur>, este o unitatecosmic>. Din aceast> AnBelegere se ivete non-violenBa.

/Cnd eti furios, te pedepseti pe tine AnsuBi. &rzi. @Bi distrugi inimai calit>Bile ei Analte i te umpli de ur>.

Omul este plin dac> este An armonie cu universul. Dac> nu este Anarmonie cu universul, atunci este gol, An Antregime gol; iar dinaceasta stare de gol se nate dorinBa de a poseda.

&ceast> dorinB> de a poseda poate fi umplut> cu bani, cu locuinBe,cu mobil>, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poBi s> tr>ieti Anacest gol. Este Angrozitor. Este o viaB> de fantom>. Dac> eti gol i

Anlauntrul t>u, este imposibil s> tr>ieti.(entru a avea senzaBia c> interiorul t>u este plin exist> numaidou> c>i. ie intri An deplin> armonie cu universul... te umpli cu totceea ce este, cu toate florile i cu toate stelele. &ceasta esteadev>rata Amplinire.

@ns> dac> nu faci acest lucru, i milioane de oameni nu Al fac,

atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri.DorinBa de a poseda Anseamn> c> simBi pur i simplu o stare de


22/56

gol, pe care vrei s> o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivullucru. Odat> ce AnBelegi acest lucru, dorinBa de a poseda dispare.

&tunci apare dorinBa de a intra An comuniune cu tot ceea ce este,astfel AncCt tot acest gol interior s> dispar>.

@ntregul trecut al omenirii a pus un foarte mare preB pe s>r>cie, pecare a echivalat-o cu spiritualitatea, ceea ce este cu totul lipsit desens.piritualitatea este singura bogaBie care i se poate AntCmpla unuiom. Ea conBine toate celelalte bog>Bii. Ea nu este Ampotriva niciunei alte bog>Bii; ea este, pur i simplu, Ampotriva oric>rui fel des>r>cie.(e de-o parte oamenii respect> s>r>cia, iar pe de alt> parte v>

Andeamn>1 "&!utaBi-i pe cei s>raci


23/56


24/56

de aceast> ran> care nu poate fi lecuit>; vei tr>i firesc. i vei g>sitot ce ai nevoie.

iecare se simte inferior Antr-un fel sau altul. )otivul este

neacceptarea faptului c> fiecare este unic. *u se pune problemasuperiorit>Bii sau a inferiorit>Bii. iecare face parte dintr-o categoriecare Ai este proprie. i din acest lucru nu rezult> nici o comparaBie.*oi nu le-am permis oamenilor s> se accepte pe ei Anii aa cumsunt. @n clipa An care te accepBi aa cum eti, f>r> nici ocomparaBie, orice inferioritate i orice superioritate dispare. @nacceptarea total> de sine vei fi liber de aceste complexe deinferioritate sau superioritate. &ltfel, vei suferi toat> viaBa.i nu pot s>-mi Anchipui o fiinB> care s> aib> totul An aceast> lume.

5nii n-au ezitat s> Ancerce, dar au euat lamentabil.Fii doar tu nsui i va fi suficient.Eti acceptat de soare, eti acceptat de lun>, eti acceptat dearbori, de ocean, de p>mCnt. /e poBi s> ABi doreti mai mult?Eti acceptat de Antregul univers.'ucur>-te i savureaz> acest lucru a fiec>ruia este de a fi aprobat i recunoscut.)entalitatea general> are la baz> ideea c>, pCn> cCnd nu suntem

recunoscuBi, suntem nite anonimi i nu valor>m nimic. *u muncanoastr> este important>, ci recunoaterea ei. &ceasta Anseamn> apune c>ruBa Anaintea boilor. )unca noastr> ar trebui s> fie obucurie An sine.#rebuie s> lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru c> ABi places> fii creativ. @Bi place munca doar de dragul muncii. #rebuie s>munceti numai dac> ABi place.*u cere i nu atepta nici o apreciere. Dac> ea vine, nu Ai da oimportanB> prea mare. Dac> nu vine, nu te gCndi la ea. @mplinireata trebuie s> se g>seasc> An Ans>i munca ta.

Dac> o fiinB> AnvaB> acest lucru simplu, de a-i iubi munca, oricarear fi aceasta, de a o iubi f>r> a cere nici o recunoatere, lumea Ancare ne g>sim ar fi mai frumoas> i mai plin> de celebrare, altfelc>deBi An cercul vicios al nefericirii. 9ucrul pe care Al faci nu estebun pentru c> ABi place, ci pentru c> lumea Al recunoate, Alrecompenseaz> i te premiaz>, ABi decerneaz> (remii *obel.9umea a distrus Antreaga valoare pe care creativitatea o are Ansine i a distrus milioane de oameni, deoarece nu toBi pot fi laureaBi

ai (remiului *obel. ar dorinBa de recunoatere a fost creat> Aninteriorul fiec>ruia, astfel AncCt nimeni nu mai poate lucra An linite,


25/56

An t>cere, bucurCndu-se de orice ar face. ar viaBa este constituit>din tot felul de lucruri m>runte. (entru aceste lucruri mici nu potexista recompense sau titluri de onoare decernate de diverseuniversit>Bi sau guverne.

'ucuria nu Anseamn> a finaliza ceva; bucuria consta An faptul c> aidorit respectivul lucru, c> l-ai dorit din toat> inima, c> An timp ce teocupai de el ai uitat de tot restul lumii; era singura preocupare a

Antregii tale fiinBe.@n aceasta se g>sete binecuvCntarea i recompensa ta. i nu Anfaptul de a-l finaliza sau de a-l avea permanent.

@n acest curent schimb>tor al existenBei, fiecare clip trebuie sconin propria ei recompens. Orice am fi f>cut, ne-am dat

Antreaga silinB>, am f>cut-o din toat> inima.*u am l>sat nimic neexprimat, Antreaga noastr> fiinB> a fostcuprins> An respectiva acBiune.

@n aceasta se afl> toat> beatitudinea noastr>.

0ealitatea este c> fiecare este unic, fiecare are o anumit>individualitate. #rebuie s> renunB>m pur i simplu la ideile noastredespre cum ar trebui oamenii s> fie; ele trebuie Anlocuite cu ideeaca, indiferent cum ar fi, oamenii sunt frumoi. *u se pune An nici un

fel problema lui "ar trebui s> fie"; cine suntem noi pentru a impuneun "trebuie" asupra altcuiva? Dac> existenBa v> accept> aa cumsunteBi, cine sunt eu pentru a nu face la fel?Este necesar> numai o schimbare de atitudine; este ceva foartesimplu, odat> ce ideea este acceptat> de gCndirea voastr>1 fiecareom este unic, fiecare om este aa cum este. i trebuie s> fie aacum este. &cesta este adev>ratul respect pentru individualitate,pentru oameni, aa cum sunt ei.

@ntreaga omenire ar fi Antr-un cu totul alt spaBiu, mult mai plin deiubire i de Amplinire, dac> i-am accepta pe oameni aa cum suntei.

*umai comunismul care Ai va c>uta sursa An iubire, An inteligenB>,An generozitate, va fi autentic. /omunismul care este impus cuforBa este fals.i nu exist> nici m>car un singur om, oricCt de s>rac ar fi, care s>nu fie An stare s> contribuie i el cu ceva.

De ce s> nu creezi o viaB> acolo unde banii nu creeaz> nici oierarhie, ci dau pur i simplu din ce An ce mai multe anse tuturor?


26/56

Oamenii autoritari sunt cei care sufer> de un complex deinferioritate. (entru a-i ascunde inferioritatea, ei Ancearc> s>-iimpun> o fals> superioritate. Ei vor s> arate c> sunt cineva, vor s>

demonstreze c> propriul lor cuvCnt este singurul adev>r i singuraliter> de lege. @n str>fundurile lor Ans> sunt fiinBe mult inferioare.

*atura nu are, cu siguranB>, nici o ierarhie. erarhia este un !oc alminBii omeneti, deoarece ego-ul nu poate fi hr>nit An afara uneiierarhii; An afara acesteia el moare - pur i simplu.

@n natur> fiecare lucru are o ans>, are un spaBiu al lui; nimeni nueste ef. *imeni nu este st>pCn. i nu exist> nici un servitor.*atura funcBioneaz> aproape ca un Antreg organic, An care

individualitatea nu este pierdut>, Ans> An care ego-ul nu are nici oans> de a se dezvolta; ca urmare, copacii sunt lipsiBi de ego,p>s>rile sunt lipsite de ego.(roblema apare odata cu omul.

Este privilegiul exclusiv al omului - i numai al lui - de a r>mCnesingur, de a se ridica Ampotriva Antregii lumi, An cazul An care credec> adev>rul se afl> de partea sa.Dac> tu simBi c> aceasta este calea care duce la libertate, atunci

accept> bucuros orice fel de r>spundere. &tunci toate acester>spunderi nu te vor mai Ampov>ra.#oate aceste r>spunderi te vor maturiza, vei fi mai centrat, mai

Anr>d>cinat, mai individualizat.

@n miinile tale se g>sete doar o singur> clip> - cea autentic>. area nu se mai Antoarce vreodat>. Fie o trieti, fie o lai netrit.

iecare copil AnBelege faptul c> modul An care priveste el lumeaeste diferit de acela al p>rinBilor s>i. &cest lucru este sigur, celpuBin din punctul lui de vedere.El are cu totul alte valori. (oate c> el strCnge scoici de pe pla!>, iarp>rinBii Ai spun1 "&runc>-le< De ce ABi pierzi timpul degeaba?" arpentru el sunt atCt de frumoase.../opilul observ> diferenBele, el vede c> valorile lor sunt diferite.(>rinBii sunt ahtiaBi dup> bani; el dorete s> colecBioneze fluturi. inu poate AnBelege motivul pentru care ei se arat> atCt de interesaBide bani. "/e o s> faceBi cu ei?" ar p>rinBii s>i nu pot AnBelege ce vaface copilul cu acei fluturi sau cu acele flori.iecare copil a!unge s> Ai dea seama de acest lucru, de faptul c>


27/56

exist> diferenBe. ingura problem> este c> Ai este team> s> afirmec> dreptatea este de partea lui./ea mai bun> soluBie, An privinBa copilului, ar fi aceea de a-l l>sa Anpace. #rebuie doar s> ai puBin cura!; acesta nu Ai lipsete, numai c>

Antreaga societate este astfel f>cut> AncCt pCn> i frumoasa calitatea cura!ului copilului este condamnat>.Dac> p>rinBii Ai iubesc cu adev>rat copiii, Ai vor a!uta s> fiecura!oi, chiar dac> acest cura! e Ampotriva lor. Ei Ai vor a!uta s> searate plini de cura! faB> de profesori, faB> de societate, faB> deoricine Ancearc> s> le distrug> individualitatea.

&mintete-Bi An permanenB> s> nu faci niciodat> compromisuri./ompromisul nu Ai g>sete nici un loc An viziunea mea. (uteBi

AntClni mulBi oameni nefericiBi, datorit> faptului c> au facutAntotdeauna compromisuri, iar acum nu pot s> Ai ierte acest lucru.Ei tiu c> ar fi trebuit s> Andr>zneasc>, Ans> s-au dovedit a fi lai.Ei i-au pierdut respectul de sine, s-au devalorizat An propriii lorochi. &cesta este rezulatul compromisurilor.De ce trebuie s> facem compromisuri? #r>iBi, An aceast> mic>viaB>, cCt mai total posibil. *u v> fie team> s> mergeBi pCn> lacap>t. *u puteBi fi mai mult decCt totali - aceasta este ultima linie.i nu faceBi nici un compromis. @ntreaga minte va pleda An favoareaunui compromis, deoarece aa am fost crescuBi, acesta este modul

An care am fost condiBionaBi."/ompromis" este unul dintre cele mai urCte cuvinte ale limbii. El

Anseamn> "eu pun o !um>tate, tu pui cealalt> !um>tate; eu m> ocupde o !um>tate, tu de cealalt>." Oare de ce?

&tunci cCnd totul se afl> la dispoziBia ta, atunci cCnd poBi s> alegidac> s> m>nCnci pr>!itura sau s> o p>strezi, de ce s> faci uncompromis?

@Bi trebuie doar puBin cura!, puBin> Andr>zneal>, Ans> numai laAnceput. Odat> ce ai experimentat frumuseBea faptului de a nu face

compromisuri, odat> ce ai experimentat demnitatea, integritatea iindividualitatea care rezult> din acestea, simBi pentru prima data c>ai r>d>cini, c> viaBa ta se desf>oar> dintr-un centru care este doaral t>u.

(ersoanele nefericite pot fi Anrobite foarte uor. (ersoanele plinede celebrare, de beatitudine, nu pot c>dea An sclavie.

exul este Anceputul vieBii, iar moartea este sfCritul aceleiai vieBi;

ele sunt aadar cele dou> capete ale aceleiai energii, cei doi poliai aceleiai energii. Ele nu pot fi separate.


28/56

(oate c> sexul este prima rat> a morBii, An timp ce moartea estesexul cu toate ratele achitate.Este vorba Ans> de una i aceeai energie, care Ai manifest>ambele aspecte.

De ce s> nu tr>iBi o viaB> An care sexul s> fie lipsit de experienBeamare, gelozie i eecuri, An care sexul s> fie doar ceva amuzant,la fel ca oricare alt !oc; de ce s> nu fie un simplu !oc biologic?Dac> !ucaBi tenis, nu Anseamn> c> trebuie s> !ucaBi toat> viaBa cuacelai partener...iaBa ar trebui s> fie mai bogat>. Este necesar> doar puBin>

AnBelegere, i iubirea nu va mai reprezenta o problem>, iar sexul nuva mai fi tabu.

Mintea nu este nimic altceva dec!t o colecie de amintiri dintrecut, din care se construiesc toate imaginile i visele.

olosiBi fiecare ocazie pe care v-o ofer> viaBa pentru a v> m>riinteligenBa, pentru a v> ridica gradul de contienB>. De obiceifacem tot ce ne st> An putere pentru a ne transforma viaBa Antr-uniad. /ei care suferiBi sunteBi voi Aniv>. i din cauza suferinBeivoastre Ai faceBi i pe alBii s> sufere.

ar cCnd este vorba de un grup mai mare de oameni, care tr>iescAmpreun> i Ai produc suferinBe unii altora, aceast> suferinB>crete. &a s-a transformat Antreaga lume Antr-un infern.

&ceast> situaBie poate fi schimbat>ntr-o singur secund, Ans>trebuie AnBeles un lucru fundamental1 nici un paradis nu exist> dac>nu exist> inteligenBa.

Eu cred c> rolul p>rinBilor nu este acela de a-i a!uta pe copii s>creasca; ei cresc i f>r> s> fie a!utaBi de p>rinBi.0olul vostru este acela de a-i AntreBine, de a-i hr>ni, de a prote!aceea ce este An cretere. *u le impuneBi nici o direcBie i nu s>diBi

An ei nici un ideal. *u le spuneBi ce este bine i ce este r>u; l>saBi-is> descopere asta singuri, prin propria lor experienB>.

)odul de gCndire conform c>ruia copiii sunt proprietatea voastr>,este greit. Ei au luat natere prin intermediul vostru, Ans> nu v>aparBin. oi aveBi un trecut; ei au doar viitor.Ei nu-i vor tr>i viaBa An conformitate cu ideile voastre. Dac> ar tr>i

An conformitate cu ele, ar Ansemna s> nu tr>iasc> aproape deloc.Ei trebuie s>-i duc> viaBa An acord cu ei Anii, An libertate, pe


29/56

deplin responsabili, Anfruntind toate pericolele i obstacolele ce leies An cale.

Odat> ce ai AnBeles c> propriii t>i copii nu-Bi aparBin,c> ei aparBin

existenBei, iar tu ai fost numai un vehicul, trebuie s> fiirecunosc>tor existenBei c> te-a ales ca intermediar pentru venireape lume a unor copii minunaBi. @ns> nu trebuie s> intervii Andezvoltarea lor, An potenBialul lor. *u le impune propria ta gCndire.Ei nu vor tr>i aceleai vremuri, ei nu vor avea de Anfruntat aceleaiprobleme. or face parte dintr-o alt> lume. *u Ai preg>ti pentruaceast> lume, pentru aceast> societate, pentru acest timp,deoarece le vei crea probleme.*u-i vor g>si locul, nu vor fi preg>tiBi.

/ruzimea este o neAnBelegere. Ea Ai face apariBia An noi pentru c>ne e fric> de moarte. *u vrem s> murim, aa c> Anainte caaltcineva s> ne ucid>, vom Ancerca s> ucidem noi, avCnd An vederec> cea mai bun> ap>rare este atacul. i nu se tie cine te vaataca.

@n lumea animalelor, An lumea oamenilor, concurenBa este mereuprezent>, astfel AncCt oamenii atac> neAncetat, f>r> s>-i pun>problema pe cine atac> sau dac> respectiva fiinB> se preg>tea Antr-

adev>r s> atace. @ns> acest lucru nu se poate afla, aa c> ocazianu trebuie ratat>.ar atunci cCnd ataci pe cineva, inima ta se Ampietrete din ce An cemai mult. i faptul de a ataca Ancepe s>-Bi fac> pl>cere. enomenulpoate fi observat An lumea animal>, fiind cauzat de aceeaiconcurenB> pentru hran>, pentru putere.../ruzimea nu Anseamn> altceva decCt spiritul de competiBie, dorinBade a fi neap>rat cel dintCi. Dac> e necesar, a!ungem s> folosimchiar violenBa, Ans> primul loc trebuie cucerit cu orice preB. Eaapare atCt la animale, cCt i la om. De ce Ans> aceast> goan> dup>primul loc?

&dev>ratul motiv este moartea.

/ruzimea dispare numai atunci cCnd descoperi c> moartea nuexist>, cCnd experimentezi ceva aflat dincolo de moarte, Antreagacruzime dispare cu des>vCrire. &tunci nu mai conteaz>1 nu maieste nevoie s> fugi, poBi s> Al lai pe celalalt s> o ia Anaintea ta,deoarece acum tii c> lumea este infinit>, c> viaBa este nesfCrit>.*u se poate pierde nimic; dac> nu se AntCmpl> ast>zi, atunci se va

AntCmpla cu siguranB> mCine. Dac> AnBelegi cu adev>rat acestlucru, este imposibil s> mai pierzi ceva.


30/56

@n realitate, faptul de a lupta i de a fi plin de cruzime te aspretedin ce An ce mai mult, iar inima ta Ampietrete. /u o asemeneainim> Ampietrit> vei trece pe lCng> tot ceea ce este minunat,

frumos i plin de beatitudine.

Este dificil s> dai explicatii animalelor. (roblema este Ans> c> e imai greu s> se explice fiinBelor umane c> prin intermediulcompetiBiei, al ambiBiei violente, al dorinBei de a fi Antotdeauna peprimul loc, se creeaz> o lume anormal>, An care nimeni nu se maibucur> de nimic. i An care toBi r>mCn s>raci.ingura cale de a-i face pe oameni s> AnBeleag> este aceea de a-iface s> perceapa existenBa sinelui lor nemuritor; ca urmare a

acestui fapt, orice urm> de cruzime va disp>rea. (roblema aparedin cauza faptului c> viaBa este prea scurt>.Dac> la ambele capeteAntilneti infinitul - trecutul i viitorul - nu e nevoie s> te gr>beti, nueste nevoie nici m>car s> intri An competiBie.iaBa este atCt de vast> i de plin>, AncCt nu o poBi epuiza.

"entru cei ce doresc s anali#e#e viaa, trirea i iubirea prinintermediul g!ndirii, trecutul i viitorul sunt pe deplinsatisfctoare, deoarece le ofer un c!mp de aciune

nelimitat.Ei pot decora trecutul, Al pot AnfrumuseBa aa cum doresc, chiardac> nu l-au tr>it niciodat>; atunci cCnd lucrurile se petreceau, einu tr>iau An prezent. #oate acestea sunt numai umbre, reflecBii. @ngoana lor neAntrerupt> au z>rit cCteva lucruri i au impresia c> autr>it.ingura realitate a trecutului este moartea, nu viaBa. ingurarealitate a viitorului este tot moartea, nu viaBa./ei care i-au ratat viaBa, cei care nu i-au tr>it-o atunci cCndtrebuia, Ancep s> viseze la viitor pentru a umple cumva acest gol.iitorul lor este doar o proiecBie provenit> din trecut. #ot ceea ceau ratat An trecut este proiectat i ateptat s> se AntCmple An viitor;iar Antre aceste dou> inexistenBe se g>sete aceast> scurt> clip>care exist> cu adev>rat i care este plin> de viaB>.

e crede c> timpul este format din trecut, prezent i viitor, Ans>acest lucru este greit. #impul este format numai din trecut i viitor.(rezentul este Ans>i esenBa acestei vieBi.

&adar, cei ce vor s> tr>iasc> nu au alt> cale decCt aceea de a tr>iAn prezent. *umai prezentul este existenBial.


31/56

#recutul este doar o colecBie de amintiri, iar viitorul nu este nimicaltceva decCt imaginaBia, visele voastre.0ealitatea este aici i acum.

"re#entul nu are nimic de-a face cu timpul.Dac> te afli pur isimplu aici, An aceast> clip>, timpul nu exist>. Exist> doar o imens>t>cere, linite, nemicare, nu se mai AntCmpl> nimic, totul s-a opritdeodat>.(rezentul ABi ofer> posibilitatea s> te cufunzi An adCncurileoceanului vieBii, s> te AnalBi spre seninul cerului vieBii.unteBi Ans> pCndiBi de pericole din ambele sensuri1 "trecut" i"viitor" reprezint> cele mai periculoase cuvinte ale limba!ului uman.

@ntre trecut i viitor, faptul de a tr>i An prezent este similar cu a face

echilibristic> pe o frCnghie; pericolul exist> de ambele p>rBi.@ns> odat> ce ai gustat din darurile prezentului, nu ABi mai pas> denici un pericol. Odat> ce intri An armonie cu viaBa, nu mai conteaz>nimic.ar pentru mine, viaBa este tot ceea ce exist>.

(entru cei care vor s> tr>iasc> viaBa i nu s> se gCndeasca la ea,pentru cei care vor s> existe cu adev>rat i nu s> filozofeze despreacest lucru, nu exist> nici o alta alternativ>1 ei trebuie s> savureze

nectarul clipei prezente. 5mpleBi-v> cu tot ceea ce v> ofer> clipaprezent>, deoarece ea nu se va mai Antoarce. Odat> ce a trecut, atrecut pentru totdeauna.iaBa dureaz> aptezeci, optzeci de ani; moartea se AntCmpl> Antr-o singur> clip>. Este atCt de condensata, AncCt dac> ai tr>it o viaB>

!ust>, vei putea intra An misterul morBii. )isterul const> An faptul c>moartea nu este decCt coperta; An interiorul ei se gasetenemurirea ta, viaBa ta etern>.

*u m> gCndesc prea mult la viitor, deoarece acesta se nate dinclipa prezent>. Dac> putem avea gri!> de clipa prezent>, am avutgri!> i de viitor.iitorul nu va ap>rea din neant, el va crete din clipa prezent>.5rm>torul moment crete din acesta.Dac> acest moment este plin de frumuseBe, pace, beatitudine,urm>torul va fi i mai panic. i mai beatific.

(entru mine, seriozitatea este o boal>, iar simBul umorului v> facemai umani, mai smeriBi. imBul umorului este unul dintre cele maiimportante aspecte ale religiozit>Bii.


32/56

Omul nu trebuie s> urm>reasc> transcenderea naturii.&dev>rat v> spun, fiinBa uman> trebuie s> aduc> natura laAmplinire, fapt care nu poate fi f>cut de nici un animal. &ceasta

este diferenBa. oi sunteBi n>scuBi ca fiinBe An cadrul naturii. *uputeBi s> v> dep>iBi condiBia. Este ca i cum aBi Ancerca s> v>trageBi de p>r pentru a va ridica An aer. -ar putea s> faceBi un micsalt, Ans> mai devreme sau mai tCrziu veBi c>dea pe p>mCnt i s-arputea s> v> alegeBi cu cCteva fracturi. *u puteBi zbura.

&cest lucru a fost Ancercat dintotdeauna1 oamenii au AncercatneAncetat s> se ridice deasupra naturii, s> Ai dep>easc> condiBia.

@ns> ei nu sunt separaBi de natur>.Omul are capacitatea, inteligenBa i libertatea de a explora; iar

dac> aBi explorat An Antregime natura, aBi a!uns acas>.*atura este casa voastr>.

5na din legile fundamentale ale vieBii este aceea c> tot ce se afl>pe un plan mai Analt este i foarte vulnerabil. 0>d>cinile unui copacsunt foarte puternice, Ans> florile sale nu sunt la fel. lorile suntfoarte fragile; un vCnt mai puternic le poate distruge.

&celai lucru e valabil i An cazul contiinBei umane. 5ra e foarteputernic>, Ans> nu la fel se AntCmpl> i cu iubirea. ubirea e ca ofloare care poate fi strivit> cu uurinB> de orice vCnt, care poate fidistrus> de orice animal.alorile superioare ale vieBii sunt cele care trebuie s> fie prote!ate.alorile inferioare se prote!eaz> singure.O piatr> nu trebuie s> fie prote!at>, Ans> tufa de trandafiri, aflat> Anapropierea ei, are nevoie de aceast> protecBie. (iatra este de!amoart>, ea nu mai are cum s> moar>. Ea nu are nevoie deap>rare.Dar trandafirul este viu1 plin de culoare, frumos, atr>g>tor. &cestaeste pericolul1 puterea sa const> An frumuseBe, Ans> datorit>

frumuseBii pericolul Ai poate face apariBia. /ineva ar putea s>-lrup>.*imeni nu va ridica piatra, Ans> floarea poate fi rupt> cu uurinB>.

#rebuie s> faci dragoste numai atunci cCnd te g>seti pe cea maiAnalt> culme, iar pentru a face acest lucru este nevoie de oanumit> disciplin>. Disciplina a fost folosit>, Ans> nu pentru a facedragoste. Eu v> Anv>B disciplina de a face dragoste aa cumtrebuie, astfel AncCt iubirea voastr> s> nu fie un simplu act biologic,

care nu p>trunde An lumea voastr> psihic>.ubirea are puterea de a a!unge chiar i An lumea voastr> spiritual>,


33/56

des>vCrirea iubirii Anseamn> atingerea acestei culmi aspiritualit>Bii umane.

Orgasmul nu este ceva necesar reproducerii.

Este ceva care deschide o fereastr> c>tre evoluBia superioar> acontiinBei.

ExperienBa orgasmului este Antotdeauna nesexual>. /hiar dac> aia!uns la ea prin intermediul sexului, ea nu conBine nici o urm> desexualitate.

&ceasta conduce la ideea ca orgasmul ar putea fi atins i prinmi!loace care nu au nimic de-a face cu sexul, deoarece el Ansuifiind nesexual, sexualitatea nu reprezint> neap>rat singura cale.

/ei care au experimentat pentru prima data acest lucru trebuie s>-i fi dat seama c> pot exista i alte c>i pentru a a!unge la orgasm,deoarece sexul nu este o parte integrant> a acestuia.$rgasmuleste An Antregime liber de orice impresie sexual>.

&poi ei au urm>rit probabil modul An care se produce acesta. ilucrurile s-au limpezit1 An momentul An care are loc orgasmul,timpul se oprete, uiBi de existenBa timpului.)intea se oprete la rCndul ei, devine liber> de orice gCnd./lipa este de un calm deosebit, iar contienBa atinge o culme.

Orice fiinB> care a experimentat aceste lucruri va concluziona1"Dac> asemenea lucruri - contienBa, absenBa gCndurilor, ieireadin timp - pot fi obBinute i f>r> a face apel la sex, atunci se poatea!unge la starea orgasmic> i f>r> a face apel la sexualitate".i aceasta este certitudinea mea1 An felul acesta a descoperit omulpentru prima dat> meditaia.

9ibertatea aduce cu sine o total> responsabilitate faB> de tot ceeace eti i faB> de tot ceea ce urmeaz> s> devii.

Exist> fiinBe care se Anfurie1 ele pun la cale revoluBii, producschimb>ri An societate, An stat. @ns> toate revoluBiile lor eueaz>,deoarece tot ceea ce se bazeaz> pe furie, se bazeaz> i peignoranB>. ar o schimbare autentic> nu poate fi posibil>.

chimbarea An mai bine nu este posibil> dac> are drept punct deplecare furia.reau s> v> reamintesc faptul c> tristeBea este o furie inversat>.Ea nu este diferit>; este o furie reprimat>. Dac> o analizaBi, veBia!unge la aceasta concluzie. #risteBea poate fi uor transformat> An


34/56

furie; tot astfel, furia se poate transforma An tristeBe. Ele nu suntdou> lucruri diferite, ci sunt dou> aspecte ale aceluiai fenomen.

9umea este trist>, este nefericit>. @n inimile oamenilor exist> o

mare suferinB>. @ns> acest lucru nu trebuie s> v> Antristeze, pentrusimplul motiv c>, fiind trist, te vei al>tura celor aflaBi An aceast>stare; vei crea o tristeBe i mai mare. ar acest fapt nu a!ut> cunimic.Este ca atunci cCnd oamenii sunt bolnavi iar voi, v>zCnd starea Ancare se afl>, v> Amboln>viBi la rCndul vostru. Dar boala voastr> nu-iva putea An nici un caz vindeca; procedCnd astfel veBi m>ri num>rulcelor bolnavi. & avea compasiune pentru boala lor Anseamn> a-ic>uta cauzele, motivele care le genereaz> suferinBa i nefericirea.

i a-i a!uta s> Anl>ture aceste cauze.ar An acest timp trebuie s> r>mCneBi cCt mai bine dispui posibil,deoarece numai bucuria voastr> Ai poate a!uta, nu i tristeBea.#rebuie s> fiBi bine dispui. Ei trebuie s> tie c> exist> posibilitateade a fi fericit An aceast> lume trist>...

uria, mCnia, reprezint> Antotdeauna un semn de sl>biciune.

&tunci cCnd au loc cataclisme, devii contient de realitate aa cum

este ea. Ea este Antotdeauna fragil>, fiecare este An pericol. *umaic>, An condiBii obinuite, eti cufundat Antr-un somn adCnc, astfelAncCt nu vezi acest lucru. /ontinui s> visezi, imaginCndu-Bi lucrurifrumoase pentru viitor, pentru zilele ce vor urma./Cnd pericolul este iminent, ABi dai seama deodat> c> s-ar putea s>nu mai existe nici un viitor, nici un mCine. i c> aceasta estesingura clip> pe care o ai...remurile An care au loc cataclisme sunt revelatoare. Ele nu aducnimic nou An lume, ele arat> lumea aa cum este. Ele te trezesc.Dac> nu AnBelegi acest lucru, poBi Annebuni; dac> Al AnBelegi, poBi s>te trezeti.*u are nici un rost s> ABi faci gri!i, deoarece vei rata aceast> ocaziei nici nu vei a!uta pe nimeni. &cesta este deci secretul pentru adep>i pericolele.oluBia este urmatoarea1 Ancepe s> tr>ieti mai intens, mai total,mai contient, astfel AncCt s> descoperi An tine ceva ce nu poate fidistrus de moarte. &cela este ad>postul, acela reprezint> singurullucru sigur.ingura problem> care se pune este aceea de a folosi aa cum

trebuie fiecare ocazie care Bi se ofer>. @n orice ar consta ea,folosete-o An mod !ust.


35/56

Dezastrul poate fi mare, pericolul este mare, Ans> i ocazia este pem>sur>.

*ici o iluzie, oricCt de mare i frumoas>, nu poate rezista An faBa

realit>Bii. 0ealitatea o va strivi mai devreme sau mai tCrziu.

0olul tat>lui i al mamei este mare, deoarece ei aduc pe lume unnou oaspete, care nu tie nimic, dar care este dotat cu un anumitpotenBial propriu. (Cn> cCnd acest potenBial nu crete, copilul var>mCne nefericit; i nici un p>rinte nu-i poate imagina nefericireapropriului s>u copil.Ei doresc sincer fericirea copilului, Ans> modul lor de gCndire estegreit. Ei cred c> dac> propriii lor copii devin doctori, profesori,

ingineri sau oameni de tiinB>, vor fi fericiti. Dar se Aneal>./opiii lor pot fi fericiBi doar dac> devin ceea ce trebuie s> devin>.Ei pot dezvolta numai s>mCnBa pe care o poart> An interiorul lor.

Fudecata este ceva urCt, ea Ai r>nete pe oameni. (e de o parte Air>neti, le provoci r>ni, iar pe de alta doreti ca ei s> te iubeasc>,s> te respecte. &cest lucru nu este posibil.ubete-i, respect>-i. i poate c> iubirea i respectul Ai vor a!uta s>schimbe multe din sl>biciunile lor, multe din eecurile lor, deoarece

iubirea le va da o nou> energie, un nou rost, o nou> putere.ubirea le va da r>d>cini adCnci pentru a se putea AmpotrivivCntului puternic, soarelui fierbinte, ploilor grele.

Ori de cCte ori se va pune problema unei alegeri, amintete-Bi c>nu trebuie s> preferi mintea An locul inimii.nima este legatura ta cu existenBa, An timp ce mintea este leg>turacu societatea.

Dac> eti trist, undeva greeti; dac> eti plin de bucurie, tot ceeace faci este corect.

/Cnd va spun s> fiBi bine dispui, s> fiBi fericiBi, s> v> bucuraBi c> nusunteBi An situaBia de a fi nefericiBi, de a suferi, o fac cu un anumitscop.copul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au uitat An

Antregime c> viaBa poate fi o celebrare. /u tot Antunericul din !ur,puteBi s> nu v> l>saBi Ampov>raBi de acesta; chiar dac> el va

Ancon!oar>, puteBi - totui - s> dansaBi. @ntunericul nu poate


36/56

Ampiedica dansul vostru; el nu are nici o putere.ar pentru mine, aceasta este adev>rata slu!ire a aproapelui.

)intea trebuie Anv>Bat> s> devin> un slu!itor al inimii. 0aBiunea

trebuie s> fie Antotdeauna An slu!ba iubirii. &tunci viaBa se poatetransforma Antr-un festival de lumini.

echiul dicton "aa cum este sus, tot astfel i !os" i invers, conBineunul din adev>rurile fundamentale despre misticism.

&cesta ne arat> c> nu exist> nici deasupra, nici dedesubt, c>existenBa este una.Diviziunile sunt create de minte.ExistenBa este nedivizat>.

@mp>rBirile sunt propriile noastre proiecBii, cu care ne identific>matCt de mult AncCt pierdem contactul cu totalitatea.)intea noastr> este doar o mic> fereastr> care se deschide sprevastul univers, Ans> atunci cCnd priviBi dincoace de fereastr>,conturul ei limiteaz cerul. Dei cerul nu are nici o limit>, pentrupercepBia voastr> conturul ferestrei se confund> cu cadrul AntregiiexistenBe.

&stfel se AntCmpl> uneori i cu cei care poart> ochelari1 ochelarii

sunt pe nas, iar ei Ai caut>. &u uitat pCn> i faptul c> le-ar fi cuneputinB> s> vad> f>r> ochelari, dei faptul c> pot privi, c> potvedea, reprezint> o certitudine a faptului c> ochelarii sunt la locullor.

@ns> dac> foloseti ochelari ani de zile, ei devin Ancetul cu Ancetul oparte din tine; devin ochii t>i. *u-i mai priveti ca fiind separaBi detine. Dar fiecare pereche de ochelari coloreaz> Antr-un anumit fellucrurile care trec prin ei. oi sunteBi observatorul aflat An spatelelor, ochelarii nu pot privi ei Anii. 9ucrurile din exterior nu auculoarea pe care o arat> ochelarii, Ans> voi aBi devenit atCt deidentificaBi cu ei AncCt...)intea omului este doar un simplu instrument. Ochelarii se afl> Anafara capului, An timp ce mintea se g>sete An interiorul acestuia, Anaa fel AncCt nu o poBi scoate An fiecare zi. i este atCt de aproape,

An interior, AncCt Ans>i aceast> apropiere s-a transformat Anidentificare.(rin urmare, tot ceea ce AnBelege mintea pare a fi real. Dar minteanu poate percepe realul, ea nu poate vedea decCt propriile salepre!udec>Bi. Ai poate vedea propriile proiecBii afiate pe ecranul

lumii.


37/56

/el mai mare duman al adev>rului este persoana cunosc>toare,iar cel mai bun prieten este acela care tie c> nu tie.

&m fost Anv>BaBi, programaBi, ni s-a spus mereu c> pCn> i un lucrucum ar fi iubirea trebuie s> fie o problem> a minBii. ubirea aparBineinimii, Ans> Antreaga noastr> societate a Ancercat s> o ignore,deoarece ea nu este logic>, ea nu este raBional>, iar mintea a fosteducat> c> tot ceea ce este ilogic e greit, c> numai lucrurile logicesunt corecte.ar An programele noastre colare inima este complet ignorat>,educaBia se ocupa numai de minte. nima a fost aproape Anl>turat>din existenBa noastra, ea a fost aproape An Antregime redus> la

t>cere. *u i s-a dat niciodat> ansa de a crete, nu i s-a datniciodat> posibilitatea actualiz>rii propriului potenBial. )intea este,deci, aceea care domin>.)intea este bun> atunci cCnd e vorba de bani, mintea este bun>atunci cCnd e vorba de ambiBie, Ans> ea nu este de nici un folosatunci cCnd este vorba de iubire. 'anii, r>zboiul, dorinBa, ambiBiile -iubirea nu poate fi pus> An aceeai categorie cu ele.ubirea are o alt> surs> An fiinB> voastr>, ea se g>sete Antr-unspaBiu lipsit de orice contradicBie.

O educaBie autentic> nu se va ocupa numai de minte, deoarecemintea v> poate oferi numai un nivel de trai ridicat, Ans> nu i oviaB> bun>. nima nu este capabil> s> v> ofere un nivel de trairidicat, Ans> v> poate oferi o viaB> bun>. i nu exist> nici un motivs> alegeBi Antre cele dou>1 folosiBi mintea An domeniul An careaceasta trebuie s> funcBioneze. i procedaBi la fel i cu inima.

#oBi oamenii religioi, politici, toBi oamenii de afaceri i cei care audrept ocupaBie r>zboiul insist> asupra unei educatii a minBii. arinima poate Ansemna un obstacol; ea va reprezenta neap>rat unobstacol.Dac> eti soldat i ai inim>, ABi este cu neputinB> s> ucizi dumanul.

@n clipa An care vei pune mCna pe arm> pentru a ucide pe cineva,inima ABi va spune1 "aa cum ai o soBie, copii, o mam> i un tat>care te ateapt>, tot astfel i acest biet om trebuie s> aib> o soBie,copii, mam> i tat> care Al ateapt>; cu toBii Al ateapt> s> se

Antoarc> acas>."El nu Bi-a facut nimic, iar tu Al vei ucide. De ce? (entru a fi

recompensat de academia militar>? (entru a fi promovat An grad?


38/56

Dac> AncercaBi s> v> imaginaBi modul An care societatea ar puteadeveni perfect>, pCn> la urm> renunBaBi - pare cu neputinB>. Exist>atCt de multe conflicte. i se pare c> nu exist> nici o cale de a

a!unge la armonie.O societate uman> armonioas> este posibil> - ar trebui s> fieposibil> - deoarece ar reprezenta pentru fiecare prile!ul cel maifavorabil de a evolua, de a fi el Ansui. iecare ar avea la dispoziBiecele mai bune posibilit>Bi.e pare, aadar, c> modul de a fi al societ>Bii contemporane esteabsolut stupid. /ei care creeaz> utopii nu sunt nite vis>tori, Ans>aa-ziii realiti, care Ai condamn>, sunt cu adev>rat stupizi. #oBisunt Ans> de acord asupra unui lucru1 c> trebuie s> se faca ceva An

leg>tur> cu societatea.&tCt unii cCt i ceilalBi se ocup> numai de societate. i aceastaeste greeala lor.

&a cum v>d eu lucrurile, utopia nu este ceva care se realizeaz>;este ceva posibil, Ans> trebuie mers direct la cauze, nu lasimptome. ar cauza se g>sete An individ, nu An societate.

Omul a uitat cine este cu adev>rat. El este aproape hipnotizat de oanumit> idee despre sine Ansui, pe care o poart> cu sine toat>viaBa, f>r> s> tie c> nu este el, ci numai umbra sa. ar aceast>umbr> nu poate cunoate nici un fel de Amplinire.

*u este nevoie de nici un r>zboi, de nici o lupt>; nu este nevoienici de gelozie, nici de ur>. iaBa este atCt de scurt>, iubirea esteatCt de preBioas>... ar atunci cCnd poBi s> ABi umpli viaBa de iubire,de armonie, de bucurie, cCnd poBi s> o transformi Antr-o poezie iratezi, eti singurul r>spunz>tor de acest lucru, tu i nimenialtcineva.Este doar o problem> de AnBelegere; o pur> intuiBie este suficient>pentru a nu te l>sa tCrCt de forBele Antunericului, ale negativit>Bii,ale distrugerii.Doar puBin> atenBie este necesar> pentru a te devota creativit>Bii,iubirii, sensibilit>Bii. i pentru a transforma aceasta viaBa Antr-uncCntec - astfel AncCt viaBa s> fie un dans, iar moartea s> fie numaiun punct culminant al acestui dans; astfel AncCt s> tr>iesti total is> mori total, f>r> s> te plCngi, ci cu deplina gratitudine imulBumire faB> de Antreaga existenB>.

iecare dorete s> fie iubit. &ceast> abordare este greit>, i acestlucru Ancepe Anc> din copil>rie; copilul mic nu poate iubi, nu poate


39/56

spune nimic; el nu poate d>rui, el poate numai primi.ingura sa modalitate de a experimenta iubirea este una pasiv>; elprimete de la p>rinBi, de la fraBi, de la surori, de la oaspeBi, de lastr>ini, Ans> Antotdeauna primete. (rima experienB> care se

fixeaz> An profunzimile incontientului sau este aceea de a fi iubit.(roblema apare pentru c> fiecare a fost copil. i poart> An sineaceast> dorinB> de a fi iubit; nimeni nu are alt destin. (rin urmare,fiecare cere1 "ubete-m>" i nimeni nu d>ruiete, deoarecepartenerul a fost crescut An acelai fel.(rin urmare, fiinBele trebuie s> fie mereu atente ca acest accidentap>rut An copil>rie s> nu se transforme An ceva aflat permanent Anmintea lor. @n loc s> cereBi1 "ubete-m>", Ancepeti s> iubiBi. 5itaBi cutotul faptul de a primi; d>ruiBi. i v> garantez c> veBi primi foarte

mult.EvoluBia funcBioneaz> prin poli opui. &a cum nu puteBi mergefolosind un singur picior - aveBi nevoie de dou> picioare pentru amerge -, tot aa i existenBa are nevoie de poli opui - b>rbat ifemeie, viaB> i moarte, iubire i ur> - pentru a genera micarea,transformarea; altfel nu ar exista nimic altceva decCt t>cere.(olul opus v> atrage pe de-o parte, iar pe de alta parte v> face s>v> simBiBi dependenBi. i cum nimeni nu dorete s> fie dependent,

Antre Andr>gostiBi exist> o permanent> lupt>. iecare Ancearc> s>-ldomine pe cel>lalt.*umele este acela de iubire, Ans> ceea ce se AntCmpl> de fapt estepolitic>.'arbatul face eforturi pentru a domina femeia, pentru a o aduce

Antr-o stare de sclavie, pentru a nu-i permite s> evolueze, astfelAncCt s> r>mCn> Antotdeauna Antr-o stare de Anapoiere.9ibertatea femeii, ieirea ei din sclavie, va Ansemna An acelai timpi libertatea b>rbatului de a experimenta./a urmare, cred c> micarea de eliberare nu va aparBine exclusiv

femeilor; ea este de fapt i a b>rbatului; prin aceasta se vor eliberaamCndoi.

&mCndoi sunt Anl>nBuiBi. i sunt Antr-o permanent> lupt>. oBia Aiare propriile ei procedee de a-i cic>li soBul, de a-l reduce lat>cere, An timp ce b>rbatul le are pe ale lui. ar noi sper>m ca Antreaceste dou> cCmpuri de lupt> s> apar> iubirea. &u trecut de atuncisecole Antregi. i iubirea nu a ap>rut, sau a ap>rut mai multsporadic.

&ceasta este situaBia An ceea ce privete iubirea obinuit>, care

este iubire numai cu numele. i care nu a devenit realitate.


40/56

Dac> vreBi s> cunoateti viziunea pe care o am eu despre iubire...ea nu mai aparBine domeniului dialecticii, al contrariilor. '>rbatul ifemeia sunt diferiBi i complementari. '>rbatul l>sat singur este

doar o !um>tate, la fel ca i femeia.*umai Ampreun>, Antr-o profund> stare de unire, b>rbatul i femeiavor simBi pentru prima dat> totalitatea, perfecBiunea.

/eea ce a f>cut b>rbatul, de sute de ani, femeii, este pur i simplumonstruos. Ea nu poate s> se considere egal> cu b>rbatul. arcondiBionarea ei este atCt de profund> AncCt chiar dac> i se spunec> este realmente egal>, nu va crede acest lucru. &ceast> idee i-ap>truns An adCncurile minBii, iar condiBionarea a devenit propria ei

convingere; ea crede c> este inferioar> An forBa fizic> i An calit>Bileintelectuale.ar barbatul care a adus femeia An aceast> stare, nu o poate iubi.ubirea poate exista numai Antre egali, Antre prieteni.

Dac> poBi iubi f>r> gelozie, dac> poBi iubi f>r> nici un ataament,dac> poBi iubi un b>rbat atCt de mult AncCt propria sa fericire s> fiefericirea ta - chiar dac> el este cu alt> femeie i este fericit - atunciiubeti cu adev>rat. i acest fapt te umple de bucurie. ei fi fericit>

deoarece el este fericit. i vei fi recunosc>toare femeii care l-af>cut pe partenerul t>u fericit; gelozia va disp>rea. &stfel iubirea aa!uns la puritate.

&ceast> iubire nu poate crea nici o legatur>. ar aceasta iubire estepur i simplu o deschidere a inimii An toate direcBiile, c>tre Antregulcer.

3elozia este un lucru foarte complicat. Ea este compus> din maimulte lucruri. 5nul din ele este frica, altul - atitudinea egoist>,dorinBa de a monopoliza; ea nu este o experienB> a iubirii, ci una aposesivit>Bii, o tendinta de a fi competitiv, o profund> fric> de a nufi inferior.3elozia este compus> din atCt de multe lucruri...

0iscul trebuie s> fie una din tr>s>turile fundamentale ale omuluiautentic. @n clipa An care vezi c> lucrurile se aeaz>, destram>-le.

#u AnsuBi reprezinBi o mulBime, o multitudine. #rebuie doar s>priveti mai Andeaproape, mai profund. i vei g>si Anl>untrul t>umai multe persoane, care pretind - toate - c> sunt "eu". /Cnd eti


41/56

furios, o anumit> personalitate te ia An st>pCnire i pretinde c> este"eu". /Cnd eti plin de iubire, o alt> personalitate te domin>,pretinzCnd c> este eul t>u.

&cest !oc nu te induce An eroare numai pe tine, ci i pe toBi ceilalBi

care intr> An relaBie cu

osho ce este existenta

Documents