orogenul nord-dobrogean

8/3/2019 Orogenul Nord-Dobrogean

1/8

OrogenulNord-Dobrogean

Sava Andra-Doinita

Grupa 122


2/8

Orogenul Nord-Dobrogean

Morfostructurile de orogen au luat natere n ciclurile orogenetice care auafectat bazinele geosinclinale de-a lungul erelor geologice. Formarea orogenelor

n ipoteza Wilson Reading a fost prezentat n cursurile anterioare. Structurile

de orogen se deosebesc de cele de platform prin gradul intens de tectonizare a

formaiunilor, att ale celor de soclu cti ale celor din cuvertura sedimentar.

Formaiunile cristaline, magmaticei sedimentare sunt prinse n stucturi cutate,

largi sau strns mpachetate, normale, deversate, culcate, rsturnate,intens

tectonizate pn la cute falii (cute solzi), structuri monoclinale, etc. Structurile

cutatei intens tectonizate alctuiesc corpul unor mari uniti tectonice

nclecate unele peste altele, denumite pnze deariaj. Acestea larndul lor sunt complicate de o serie de nclecri interne de o amploare mai

mica denumite digitatii.

Deci structurile de orogen sunt caracterizate de o tectonic

plicativ(structuri cutate)i disjunctiv (falii,ariaje, etc.) accentuat i o

dispoziie a volumelor de roci n pnze deariaj.Din evoluia domeniilor de

geosinclinal au luat natere

Orogenul Nord-Dobrogean, care formeaz un cordon relativ ngusti cu

extindere redus pe direcie pe teritoriularii noastre i Orogenul Carpatic, care

acoper mai mult de jumtate din teritoriulrii. Deosebirea dintre cele douorogene se refer la dimensiunile lor, evoluia n timp i cea geotectonic.

Carpaii fac parte dintr-o important arie de cutri alpine, ce se extinde de

la Gibraltar pn n sud-estul Asiei, iar Dobrogea nordic constituie captul

occidental al unei catene situat la nord de aria alpin major, ce se continu

pana in Asia Centrala .

Pe de alt parte, n ce privete poziia geotectonic, geosinclinalul orogenului

dobrogean este situat ntr-o poziie nordic n cuprinsul plcii europene (poziie

intracratonic). Referitor la perioada de timp n care acestea evolueaz, se

constat c cel dobrogean se evolueaza din Ordovician pn n Jurasic,reprezentnd un bra nord vestic al Oceanului Palaeotethys.Geosinclinalul

carpatic s-a dezvoltat n bazinul Oceanului Neotethys (= Tethys), nglobnd

marginile sudice ale plcii continentale eurasiatice, precumi elemente oceanice

sau continentale situate la sud de acesta (poziie pericratonic). Acesta se

deschide n Triasic, fiind n expansiune pn n Cretacicul inferior (= ciclul

Wilson). Din Cretacicul inferior debuteaz ciclul compresiv (=cilclul Reading),

ncheiat cu definitivarea structurii majore a Orogenului Carpatic, in

tectogenezele moldavice (intrasarmatiene).


3/8

Morfostructurile formate prin evolutia Paleotethysului

Paleotethysul reprezinta oceanul separat din Oceanul Iapetus in

Ordovician, intre scoartele continentale ale structurilor siberian si baltic, in vest,godwanian in sud si est kaskstanian si chinez in nord. Aceasta izolare, a

oceanului Paleotethysului s-a realizat in tectogenezele ciclului orogenetic ale

Paleozoicului inferior (= ciclul orogenetic caledonian) care au condus la

ridicarea catenelor orogenetice ipatiene. In acelasi timp miscarile placilor

tectonice care au determinat reconfigurarea pozitiei scuturilor Siberian, Baltic,

Kazakstanian si chienz, acestea repliindu-se intr-o pozitie mai nordica fata de

cea din Cambrian.

In aceste conditii paleogeografice, bazinul geosinclinal din care s-a formatOrogenul Nord Dobrogean a reprezentat un ram nord-vestic al Paleotethysului

deschis in Paleozoic prin riftarea scoartei continentale a placii euroasiatice. Pe

parcursul Paleozoicului inferior si mediu se desfasoara ciclul distensiv, cand se

acumuleaza sedimente pe fundamentul alcatuit din scoarte oceanice si

continentale si , in acelasi timp au loc procese magmatice bazice si acide,

rezultand corpuri intruzive acide ( corpurile magamtice precarapelitice) si

structuri efuzive bazice.

Din Paleozoicul superior debuteaza ciclul compresiv in care se initiazasubductia si incepe consumul scoartei. In aceasta perioada continua

sedimentarea si activitatea magmatica luand nastere formatiunile sedimentare,

carbonifere, triasice si jurasice, corpurile intruzive postcarapeliptice si efuziunile

bazice triasice. In triasic se fragmenteaza inca o data scoartele dobrogene

deschizandu-se un rift de dimensiuni mici si cu o viata scurta care separa

Dobrogea vestica de ce estica . In legatura cu evolutia acestui rift se formeaza

complexele de roci bazice care alcatuiesc azi Platoul Niculitel.

Ciclul compresiv se incheie probabil odata cu miscarile kilometrice noi de

la sfarsitul Jurasicului. Incheierea Paleotethysului s-a realizat mai timpuriu inzonele nordice (in tectogenezele hercinice) cand i-a nastere catena hercinica

poloneza si mai tarziu in segmentul Doborgea de Nord Caucazul mare ( in

tectogenezele kimerice).

Din evolutia Paleotethysului pe teritoriul Romaniei s-a format Orogenul

Nord Dobrogean, localizat intre Dunare in nord si vest, aliniamentul Pegeneaga -

Camena si falia Dunarii se afunda sub cuverturile nord Dobrogene formand

promontoriul nord dobrogean (Platforma Corvurluiului). In sud-est Orogenului

Nord-Dobrogean este acoperit de depozitele cretacice ale Bazinului Babadag . In

est se continua sub depozitele tertiare ale selfului Marii Negre, prin care se facelegatura cu Crimeea alpina si mai departe, spre est, cu Orogenul Caucazul mare.


4/8

Ocupa treimea nordica a Dobrogei, fiind limitat la S de falia Peceneaga -

Camena, la N se intinde pana la marginea sudica a Deltei Dunarii, in lungul faliei

Sfantu Gheorghe, la E coboara sub sedimentele mai noi ale Marii Negre, iar la Vcontinua dincolo de Dunare, sub cuvertura mai recenta a unui teritoriu cunoscut

sub denumirea de Promontoriu Dobrogean. In decursul anilor a fost considerata

o catena muntoasa, cu caracter special, fiind incadrata:

? la catena chimerica, dupa Seuss (1902), impreuna cu Insula Serpilor si

Crimeea;

?o catena care se prelungeste pana sub curbura carpatica, iar la E pana in

Crimeea si Caucaz (Murgoci,1911);

?catena sarmatica, dupa Stille (1953) care s-ar dezvolta pe aliniamentul Polonia-

Dobrogea - Crimeea - Caucaz provenita dintr-un geosinclinal ce isi incepeinchiderea in hercinic in extremitatea vestica, prin Dobrogea de Nord, unde este

chimerica si continua in Crimea si Caucazul estic, unde este alpina;

?bulgarul Boncev o considera o catena hercinic si o ingloba Platformei Moesice.

?rusul Muratov, o includea Platformei Scitice;

?dupa I. Dumitrescu, este considerata o catena hercinica, ce a fost afectata si de

miscarile chimerice vechi.

?catena alpina situata in flancul nordic al geosinclinalul alpin, care isi incheie

evolutia orogenica mai devreme (M.Sandiulescu,1984).

Panza de Macineste situata in partea de NV a Orogenului Nord - Dobrogean,

reprezinta unitatea geotectonica cea mai interna, prezentandu-se sub forma unei


5/8

benzi continui cu latimea de cca. 15 km., cuprinsa intre Dunare si dislocatia

tectonica Luncavita Consul, situata imediat la E de valea Taitei. In determinarea

structurii Panzei de Macin s-au intampinat numeroase dificultati date, pe de o

parte, de gradul mare de acoperire cu depozite leossoide cuaternare, iar pe de

alta, de structura tectonica complicata. In esenta, aceasta unitate structurala

consta in incalecarea formatiunilor antepaleozoice si paleozoice din MuntiiMacinului peste depozitele Triasicului de la E, in lungul contactului tectonic

Luncavita Consul.

Structura generala a orogenului este constituita din fundamentul cristalin

structurat in orogeneze antehercinice si cuvertura sedimentara cutata.

Fundamentul cristalin. In cadrul sau au fost delimitati mai multi solzi a caror

parte frontala este marcata de incalecarea formatiunilor metamorfice si

magmatice pesteformatiunea de Carapelitcarbonifera sau peste formatiunile

mezozoice

Sisturi cristaline apar in lungul unor aliniamente orientate NV SE. undeformatiunile mezometamorfice sunt in alternanta cu cele epimetamorfice.

Sisturi mezometamorfice constituie seria de Orliga din promontoriul cu acelasi

nume si seria de Megina, ce se extinde spre SE.

*Ciclul I de sedimentare cuprinde depozitele Silurian Devonianului, care sunt

cunoscute, mai ales, in solzul Megina

Silurian reprezinta o succesiune asternuta discordant peste sisturile cristaline

epimetamorfice, care debuteaza cu sisturi grafitoase si sisturi argiloase filitoasecu intercalatii de calcare si cuartite ce insumeaza 600 700 m grosime. In

continuare a fost depusa o stiva groasa de cateva sute de metri de calcare

dolomitice stratificate.

Devonianulurmeaza in continuitate de sedimentare prin sisturi calcaroase,calcare, dolomite, cuartite, sisturi ardeziene si calcare grezoase cu stratificatiegradata si hieroglife pe talpa stratului, care le imprima caracterul de flis.Secventa se incheie cu un nivel silicolitic.

*Ciclul II de sedimentare cuprinde un litofacies caracteristic miscarilor

sinorogenice, care se dispun transgresiv si discordant pe paleorelieful regiunii.

Grosimea acestor depozite este impresionanta de 1500 2000 m, ce debuteaza

prin conglomerate cu intercalati de gresii, cu elemente remaniate din rocile

granitice, si se incheie cu o alternanta de gresii, grauwacke si sisturi argiloase de

culoare visinie sau slab verzuie violacee. Intre conglomerate si secventa

superioara sunt intercalate tufuri riolitice si diabaze sistoase.

Ciclul II de sedimentare se instaleaza dupa o scurta perioada de exondare si

cuprinde depozitele Carboniferului inferior.

*Ciclul III de sedimentare se instaleaza dupa o indelungata faza continentala ce

cuprinde Permian - Triasicul Inferior, ocupand doua suprafete restranse situatela marginea sudica a unitatii de Macin.


6/8

Ciclul III de sedimentare se instaleaza dupa o indelungata faza continentala ce

cuprinde Permian - Triasicul Inferior, ocupand doua suprafete restranse situate

la marginea sudica a unitatii de Macin.

Triasiculdin subunitatea de Megina, este reprezentat prin roci carbonatice,datate ca Triasic mediu. Urmeaza o perioada indelungata in care zona este

exondata, ce cuprinde intervalul Triasicul superior - Jurasic mediu.Jurasicul superiorin facies marnocalcaros cu aspect de flis, apare mai la sud insolzul Carjelari (M.Sandulescu, 1984), situat in partea interna, in malul Dunarii,unde se intalnesc si depozite posttectonice senoniene, ceea ce ar indica caunitatea de Macin a suferit deformatii alpine, probabil, si in faza austrica.Acoperirea cu depozitelor aluviale si de leoss cuaternare creeaza dificultatimajore in sustinerea acestei idei.

Panza de Niculitel constituie o unitate structurala de tip alpin in compozitia

careia intra depozite ale Triasicului. Depozitele paleozoice apar sporadic in

cateva puncte la vest de Isaccea. Desi raporturile dintre depozitele paleozoice si

trasice nu sunt clare, se poate aprecia ca depozitele paleozoice reprezinta un

autohton al panzei de Niculitel. Acestea ar fi dispuse in axele unor anticlinale din

corpul Panzei de Tulcea, care s-ar situa sub Panza de Niculitel.

Panza de Niculitel formeaza culmile cu acelasi nume si a carei structura estedata de doua deigitatii: Consul si Sarica.

Panza de Tulcea constituie cea mai externa unitatea geostructurala a

Orogenului Nord Dobrogean fiind cuprinsa intre conturul Panzei de Niculitel, laV, falia Sf.Gheorghe, la N, bazinul posttectonic al Babadagului, la S si seprelungeste spre E in platforma continentala a Marii Negre. Ocupa o suprafatamai mare in raport cu celelalte doua unitati

Tectonica

Dobrogea de Nord a evoluat intracratonic, cu Platforma Scitica si Est

Europeana la N si Platforma Moesica, la S., resimtind deformatiile alpine pana la

nivelul Jurasicului superior (faza chimerica noua).

Masivul Babadag

Dobrogea de Nord a evoluat intracratonic, cu Platforma Scitica si Est

Europeana la N si Platforma Moesica, la S., resimtind deformatiile alpine pana la

nivelul Jurasicului superior (faza chimerica noua). Dobrogea de Nord a evoluat

intracratonic, cu Platforma Scitica si Est Europeana la N si Platforma Moesica,

la S., resimtind deformatiile alpine pana la nivelul Jurasicului superior (fazachimerica noua).


7/8


8/8

orogenul nord-dobrogean

Documents