Originile cretinismuluiIn primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a fcut apariia o noua religie: cretinismul. Aducnd un mesaj universal, mai presus de diviziunile naionale sau sociale, cretinismul avea sa devin religia dominanta pe ntreg cuprinsul Imperiul roman. Domnia lui Constantin cel Mare a marcat apogeul Antichitatii clasice , mijlocul primei parti a erei crestine si inceputul istoriei bizantine si medievale europene. Convertirea sa la crestinism si patronarea publica a acestei religii au transformat Biserica Crestina dintr-un cult minoritar persecutat intr-o religie majoritara bine stabilita si imperiul pagan intr-o comunitate crestina. Pana la domnia lui Constantin ,biserica Romei nu a fost crutata de persecutiile carora crestinii le-au fost periodic victime in Imperiul Roman; 64 este anul in care se declanseaza prima persecutie anticrestina , la instigatia lui Nero , acesta acuzand crestinii de incendierea Orasului.In anul 313, imparatii Constantin si Licinius au incheiat un accord formal de toleranta in favoarea crestinilor persecutati , cunoscut in istorie sub denumirea de Edictul de la Milano. Prin acest edict s-a stabilit cultul crestin ca religio licita in intregul Imperiu Roman , ecclesiae crestine ca entitati colective , avand autoritatea de a detine proprietati comune sub protectia legii romane, iar fideles crestini fiind vazuti ca un grup religios protejat si avand dreptul nestanjenit de a venera pe Dumnezeul lor in interiorul societatii romane. Civilizaia ortodox (eurasiatic) are, de asemenea, origini eurasiatice, dar se constituie n baza tradiiei cretine de rsrit, continund geopolitica Imperiului Bizantin. nc mai bine de o mie de ani n urm discordiile ntre cretinismul occidental i cel oriental capt forme critice, cele dou pri ale Oicumenei cretine urmndu-i ci istorice diferite, deseori chiar antagoniste. Rusia reprezint nucleul civilizaiei ortodoxiei (eurasianismul), care ncepnd cu sec. XV a cptat o dubl motenire istoric i geopolitic de la Bizanul cucerit de otomani i de la Hoarda de Aur ce se prbuise, devenind o sintez a culturii cretine orientale i a celei de step (turanic). ntreaga istorie a relaiilor Rusiei cu Europa Occidental reprezint un conflict n jurul liniei de fractur civilizaional, marcat ntre ortodoxie i cretinismul occidental (catolicismul i protestantismul). Mai trziu (ncepnd cu epoca lui Petru), aceast confruntare capt caracterul unei contradicii n cadrul intereselor naionale, mai trziu (n sec. XX) manifestndu-se prin conflictul capitalismului i al comunismului la scar mondial. i, cu toate c aceast ultim versiune a rmas n trecut, identitatea civilizaional a Rusiei i a altor societi ortodoxe (ca istorie i cultur) predetermin o deosebire considerabil fa de criteriile occidentale, ceea ce conduce cu uurin spre conflicte de interese, iar n anumite condiii la probabilitatea unei confruntri. Civilizaia ortodox (eurasiatic) cu nucleul su n Rusia are tot temeiul s pretind la rolul unui pol ntr-o lume multipolar. n condiiile actuale, Rusia, probabil, nu dispune de un potenial care i-ar permite s se opun Occidentului de una singur, de aceea revenirea la sistemul bipolar este imposibil. ns n contextul multipolaritii, aceast civilizaie ar putea deveni factorul cel mai important, iar n anumite condiii chiar hotrtor n determinarea echilibrului de fore la scar mondial. Aceast situaie a putut fi observat mai ales din 2000, atunci cnd Moscova a nceput s-i consolideze poziiile dup haosul din anii nouzeci. Multi cercettori disting o civilizaie ortodox, ca ramur a cretinismului rsritean, separat de cretintatea occidental, unde s-a impus catolicismul i cultele protestante n urma Reformei religioase din secolul al XVI-lea. Dup marea schism din 1055 cultul ortodox de filier bizantin s-a rspndit n Rusia, Sud-Estul europei i Peninsula Balcanic. Civilizaia ortodox a suportat lungi perioade de dominaie strin(ttar,otoman) i a cunoscut regimuir despotice, cu un pronunat birocratism, iar pe de alt parte, aici s-au resimit n mic msur influenele Renaterii,reformei,Iluminismului i altor reforme occidentale fundamentale. Cei mai muli ortodoxi sunt de etnie slav, dup care urmeaz, romnii, grecii, etc., civilizaia ortodox fiind centrat n primul rnd pe rusia prin poziia sa geografic i prin statutul su cultural, politic i demografic.America LatinaAu trecut numai 500 de ani de cand a inceput cucerirea iberica a Americii de Sud o simpla deviere in raport cu istoria activitatii umane de acolo. Este limpede, totusi, ca sosirea hispanico-portugheza, nimicind culturile indigene care existau inaintea lor si impunandu-le propria lor civilizatie, a avut un impact decisiv asupra modelarii stilului de viata latino-american. Latino-americanii nu sunt insa spanioli sau portughezi. Ei sunt o rasa cu totul diferita si ar insemna sa dam dovada de neglijenta in analizarea lor daca am ignora nu numai obarsia unora dintre stramosii lor si realizarile lor culturale unice, dar si intinderile vaste, inaccesibile ale teritoriului salbatic si necultivat care de-a lungul mileniilor au constituit o provocare si au contribuit la formarea "indienilor" migratori, deschizatori de drumuri, pe masura ce avansau in mod inevitabil spre sud. Porteno (locuitorii din Buenos Aires) arata si se simt la fel de europeni ca parizienii si italienii, iar locuitorii oraselor Santiago si Montevideo sunt destul de asemanatori insa dincolo de aceste enclave, semnele bogatului amestec mestizo sunt extrem de vizibile pe tot parcursul drumului de la Tierra del Fuego la Rio Grande. O asemenea combinatie de rase si stramosi, un asemenea amestec interesant de pionieri, aventurieri si razboinici, un astfel de mediu geografic vast, salbatic, palpitant, situat intr-o regiune oceanica sudica relativ izolata (chiar si in secolul al XX-lea) dau nastere unei specii umane deosebite cu care europenii nu sunt inca pe deplin familiarizati. "Specii", la plural, este mai corect spus, pentru ca cele aproximativ douazeci de republici din America Latina se deosebesc considerabil in ceea ce priveste conceptiile despre lume si stilul de viata, insa exista o calitate comuna care ii deosebeste pe latino-americani de restul omenirii. Psihologia lor este oarecum evaziva, greu de definit sau de explicat, probabil inca neexploatata sau cercetata pe deplin. Cand incercam sa definim sau sa evaluam o cultura distinctiva latino-americana vom lua inevitabil ca punct de plecare trasaturile hispanice. Conquistadores, cel putin in primii ani ai cuceririi, si-au impus cu duritate propriul tip de civilizatie asupra popoarelor indigene. Chiar daca forta motrice a cuceririlor era lacomia, ea a aparut deghizata sub masca luptei in numele unei credinte catolicismul bucurandu-se nu numai de sustinerea Papei si a doua monarhii iberice, ci avand si toate insemnele distinctive ale Europei de Sud-Vest: caracterul dur al vietii cazone, constrangerile birocratice, taxele si impozitele, misionarii zelosi, bisericile, scolile, tribunalele, chiar si Inchizitia spaniola in persoana. Culturile indigene erau uneori exploatate (cand isi cautau aliati), daca nu erau nimicite, distruse, sau, in cazul celor aflate pe teritorii inaccesibile, ignorate. Latino-americanii prezinta numeroase caracteristici latino-mediteraneene: ei sunt emotivi, exuberanti. Calitatile hispanice pe care spaniolii le-au mostenit de la cuceritorii lor altii decat cei latini au fost si ele importate in America Centrala si de Sud, in bagajul cultural al conchistadorilor, dintre care multi se trageau din andaluzii si extremaduranii influentati de mauri. Comportamentul macho, fatarnicia, tendintele delasatoare si sovinismul sunt vizibile la ei. Influenta culturilor amerindiene ii face pe latino-americani sa se deosebeasca de verii lor spanioli. Invadatorii au dobandit repede abilitatea de a se adapta la mediul ciudat si exotic al indienilor. Ei dormeau in hamacuri, in canoe cu vasle, fumau tutun, mancau porumb si cartofi si se casatoreau cu femeile indigene. Impartaseau atasamentul indienilor fata de pamant; intinderile vaste ale continentului salbatic ii stimulau in egala masura. Amestecandu-se cu nativii, ei au dobandit o noua si profunda intelegere a suferintei umane care le-a largit perspectiva asupra lumii si i-a facut sa vada exploatarea dintr-un alt unghi. Au invatat sa se revolte impotriva autoritatii europene si au simtit ca normele unei societati vechi nu puteau fi impuse asupra unor teritorii si situatii noi. Optimismul, generat de spatiul si ocaziile infinite, si-a dat mana cu fatalismul innascut. Daca aveai incredere in natura imbelsugata, totul se sfarsea cu bine.

Caracteristicile latino-americane

Dintre cele 18 republici independente ale Americii spaniole, Argentina este cea mai mare, cea mai bogata, cea mai influenta, cea mai pitoreasca, cea mai colorata, si cu siguranta, cea mai misterioasa republica. Avand un teritoriu de 2,8 milioane km2 (pe locul opt in lume in ceea ce priveste suprafata), inzestrata cu resurse imense de petrol, minerale, gaze, bumbac, zahar, cherestea si tutun, cu pampasuri acoperite de un sol superficial care se presupune ca are o adancime de trei pana la sase metri si este capabil sa hraneasca 55 de milioane de bovine si 30 de milioane de ovine, cu o rata a alfabetizarii de 95% si o clasa de mijloc bine educata si extrem de rafinata, toate acestea cu un capital uman de peste 10 milioane de locuitori, Argentina se lupta inca din anii '90 sa realizeze un PIB putin mai mare ca al Belgiei si un PIB pe cap de locuitor reprezentand un sfert din cel al Danemarcei. In 1936, Argentina era una dintre cele mai prospere tari din lume, care se straduia sa obtina un nivel de trai comparabil cu cel din Franta. In cei 30 de ani, din 1945 pana in 1975, inflatia atingea, in medie, 30%. In mega-criza din perioada 19891990, hiperinflatia ajunsese la 5 000%, scazand la 1350% in 1990. In aceeasi perioada, Germania, Japonia si Coreea au infaptuit miracole economice de o cu totul alta dimensiune. Cum se explica faptul ca argentinienii, atat de analitici si sclipitori din punct de vedere intelectual, nu au reusit sa-si valorifice potentialul atragator? Factorii care au dus la acest esec sunt numerosi si complecsi, insa cei 40 de ani de infruntari politice si erori economice izbitoare par sa indice ca principal vinovat conducerea total ineficienta si corupta. Dar argentinienii ce au facut in acest timp?Desi structura demografica a Argentinei este alcatuita dintr-un amestec divers de nationalitati, pozitia permanent dominanta detinuta de capitala Buenos Aires in comertul argentinian arata ca partenerii internationali de afaceri vor trebui sa trateze in mod normal cu porteos (locuitorii orasului) in activitatile din sau legate de Argentina. Prin urmare, pentru a trata cu succes cu argentinienii trebuie sa ne concentram asupra modului de gandire al porteos.

Valorile

De la bun inceput trebuie sa analizam indispozitia nationala a argentinienilor, care este evidenta in Buenos Aires. Este vorba despre un soi de melancolie, care este similara framantarii nationale din Olanda si Norvegia, si care pune stapanire pe gandurile porteos, ducand la indecizia si caracterul analitic exagerat, adesea luate in ras de catre alti sud-americani.

Factorii culturali ai comunicarii

Buenos Aires este renumita pentru faptul ca are mai multi psihiatri pe cap de locuitor decat orice alta tara din lume. Probabil ca scaderea dramatica a nivelului de trai a zadarnicit increderea populatiei. Pentru straini, porteos sunt cei mai amabili oameni de pe Pamant, insa ei recunosc ca sunt mai irascibili intre ei, ca ii privesc de sus pe verii lor de la tara si ca se simt superiori din punct de vedere intelectual fata de restul latino-americanilor care, la randul lor, ii considera aroganti. Porteo este o fiinta umana plina de compasiune, cu maniere impecabile acasa si in societate. La restaurant este linistit, iar pe strada este un pieton si un cetatean atent. Toate trotuarele din Buenos Aires sunt nivelate in dreptul trecerilor de pietoni pentru a le fi mai usor celor care se deplaseaza in scaune cu rotile, iar cand comanzi o cafea ti se ofera gratuit apa sau suc de portocale. Chelnerii si soferii de taxi, personalul hotelier si majoritatea functionarilor publici isi fac treaba eficient si nu vei intalni oameni "cu capsa pusa", atat de obisnuiti in randul popoarelor prost platite din Europa de Sud. Veti avea de castigat daca le veti intoarce amabilitatile acestor porteos, insa trebuie sa tineti seama de particularitatile lor. Sunt deosebit de sentimentali, iar emotia se strecoara adesea si in relatiile de afaceri. Sunt cu siguranta exagerat de politizati si s-ar putea sa fiti nevoiti sa le ascultati pasurile mai mult decat ati dori. Aproximativ 80% dintre ziarele lor nationale si locale sunt dedicate politicii, iar pentru strainii care si-au dat osteneala sa invete limba spaniola acestea nu sunt tocmai cea mai captivanta lectura. Coruptia la cele mai inalte niveluri este endemica si pana la urma obosesti intrebandu-te cat timp le mai trebuie argentinienilor ca sa scape de proasta guvernare au avut ei vreodata una buna? Cel putin autoritatea conducerii militare asupra procesului politic pare sa se fi limitat, dar scandalurile intre conducatorii alesi continua. Porteo este un bun catolic si seamana cu italianul in ceea ce priveste atitudinea fata de familiile extinse si unite. El se simte european, insa stie relativ putine despre Europa, care i se pare ca se afla la mare distanta, iar un drum pana acolo e foarte scump. In realitate, el isi umple ziua cu discutii aprinse despre viata trepidanta a capitalei aglomerate politica, scandaluri, crime, afaceri, fotbal si alte sporturi, teatru si cinema, tango (o adevarata obsesie) precum si cultivandu-si un cerc social in care se bea si se mananca mai abitir ca in multe alte tari din lume. Civilizaia latino-american reprezint o zon postcolonial, organizat politic de ctre europeni. ns legturile istorice cu culturile catolice i conservatoare ale Spaniei i Portugaliei, precum i procentul considerabil al populaiei autohtone ce s-a pstrat, au determinat diferene substaniale ntre cultura rilor Americii Latine i cea a Americii de Nord (unde predominau influenele anglo-saxone protestante), iar populaia btina a fost nimicit aproape n ntregime. Diferenele de ordin cultural, etnosociologic i psihologic a latino-americanilor ar putea servi drept premis pentru contientizarea de ctre populaia Americii de Sud a propriului profil istoric, determinnd apariia unui pol independent, avnd propria agend i interese strategice. Cultura latino-american prinde contur n anii 1920-1930, cnd boom-ul artistic va fi provocat de o mn de tineri intellectuali. Progresiv, curentul modernismului se infiltreaz n aceast regiune pentru a pune capt pozitivismului promovat de Auguste Comte. Flacra este aprins de o publicaie aprut n 1920, Declinul Occidentului, scris de filosoful german Oswald Spengler.Avangardismul ctig teren n America Latina, n ciuda faptului c tonul rmne la Madrid i Paris. Prin cultur, tinerele generaii merg n cutarea unei identiti, voind s se debaraseze de greutatea motenirii europene a secolului al XIX-lea. Torentul care traseaz cile artistice adun micri literare europene, precum: futurismul italian, cubismul franco-spaniol, dadaismul elveian, constructivismul rus, expresionismul german i flamand, suprarealismul francez. Astfel, o adevrat revoluie de idei se impune. ns suprarealismul va fi predominant, tendina de a trasa limitele raionalismului valoriznd imaginarul. Paternitatea i e atribuit lui Andre Breton, autor al Primului Manifest al suprarealismului. Impactul su se va simi cel mai puternic n Mexic.Picturile rilor din Rio de la Plata (Argentina, Brazilia, Uruguay) se ndreapt tot spre dimensiunea avangardist. Printre pictori, s-au distins Emilio Pettoruti, adept al cubismului i Rafael Barradas, adept al futurismului italian i fondator al vibraionismului.n civilizaia cafelei, Brazilia, avangardismul este foarte puin politizat. Ruptura se manifest prin revistele estetice, precum:Klaxon,Estetica,Terra Roxa,Revista de Antropofagia. Modernismul brazilian cuprinde romancieri, dramaturgi, poei, teoreticieni ai culturii, pictori, muzicieni. Tarsila do Amaral va inaugura o micare pau-Bresil, care strnge un amestec de tropicalism, cubism, primitivism.Modernismul mexican se manifest n Ateneul Tinereii, fondat de intelectuali cititori ai lui Kant, Nietzsche, Bergson, Schopenhauer, Oscar Wilde i clasici greci. Aici se promoveaz o cultur autohton prin intermediul suprarealismului i muralismului, pentru a nltura colonialismul cultural. Cel mai puternic pictor muralist este Diego Rivera, animat de un puternic zel politic. n ncercarea de a oferi un suport vizual al istoriei mexicane, el este influenat de cubism i realismul social sovietic. Suprarealismul are ca reprezentant de seam pe Frida Kahlo, soia lui Rivera.Literatura este influenat de revoluia mexican i sovietic, dar i de micrile proletarilor i studenilor. Romullo Gallegos descrie coluziunea ntre civilizaie i barbarie, starea haotic venezuelian, n celebrul roman Dona Barbara.Nuvela din America Latin este inventat de Horacio Quiroga din Uruguay, influenat de Edgar Allan Poe i Rudyrad Kipling. n nuvelele sale, omul se confrunt cu iraionalul, este invadat de nebunie, alcool, himere i lovit de moartea violent.Indigenismul ocup un loc important, prin celebrarea valorilor indigenilor, cultura precolumbian, primitivismul, cultura neagr, suprarealismul i descrierea dansurilor tipice regiunii, precum rumba cubanez si samba braziliana.Modernismul se desface sub forma unui evantai ce penetreaz mai multe domenii: arhitectura, pictura, literatura, muzica, o vast micare cu multiple faete ce ncearc s sublinieze emanciparea cultural, resuscitarea motenirii precolumbiene i promovarea unei culturi autohtone.