ORIENTARIAVANGARDISTE

Prezentare sintetica

Prezentare generala Din punct de vedere estetic, avangarda este o miscare

artistica specifica primelor decenii ale sec. al XX-lea, care isi propune sa impuna noi structuri artistice in dauna celor traditionale, considerate depasite.

Eugen Ionescu afirma intr-un “Discurs despre avangarda”: “Prefer sa definesc avangarda in termeni de opozitie si de ruptura in timp ce majoritatea scriitorilor, a artistilor, a ganditorilor isi inchipuie ca sunt ai vremii lor, autorul avangarda e constient ca e impotriva timpului sau.”

Intre precursorii miscarii europene de avangarda se numara: Lautramont, poet francez, autorul

poemului “Cântecele lui Maldolor” (1869); Alfred Jarry, dramaturg francez afiliat intr-o

oarecare masura miscarii simboliste de la sfarsitul sec. al XIX-lea, autorul unei tetralogii “Ubu rege”, “Ubu încornorat”, “Ubu înlantuit” si “Ubu pe colina” – precursor al suprarealismului.

La inceputul sec. al XX-lea se largeste sfera de manifestare a miscarii de avangarda.

In artele plastice se manifesta prin: pictura fauvista (din fr.

fauve-”fiara”) reprezentata de Henri Matisse, Andre Derain, Raoul Dufy ale caror tablouri se remarca prin violenta coloristica si stilizare.

“Odalisque in Red Trousers”, Henri Matisse

pictura cubista initiata de pictorul spaniol Pablo Picasso prin tabloul “Domnisoarele Domnisoarele din Avignondin Avignon” (1907) si caracterizata prin geometrizarea desenului si prin importanta tot mai redusa acordata perspectivei. Referindu-se la pictura cubista, poetul Guillaume Apollinaire afirma ca “geometria e cuprinsa in artele plastice asa cum gramatica se cuprinde in arta scrisului.”

“Domnisoarele din Avignon”, Pablo Picasso

Miscarea futurista In anul 1909, poetul italian F.T. Marinetti publica primul

manifest futurist (de la it. il futuro-”viitor”) in care exalta epoca moderna, energia, vitalismul. Marinetti afirma: “Un automobil de curse este mai frumos decat Victoria din Samotrace.”

Miscarea futurista se extinde si in artele plastice, in cinematografie si in moda.

Alti adepti ai miscarii au fost pictorul rus Wassily Kandinsky, pictorii olandezi Piet Mondrian si Theo Van Doesburg.

“Victoria lui Samothrace” (sculptura din sec. al II-lea i.H.)

“Improvizatie” si “Fuga”, W. Kandinsky

Miscarea expresionista Incepe sa se manifeste din 1910, intai la Berlin,

in literatura, cinematografie, arte plastice. Adeptii miscarii considerau ca “este necesar sa

extraga din viata inspiratia creatoare” si ca “opera de arta se naste din transpunerea totala a ideii personale in lucrare”.

Initiatorii au fost pictorii E.L.Kirchner, E. Nolde, O. Muller si poetii rusi Anna Ahmatova, Vladimir Maiakovski.

Autoportret ca soldat, E.L. Kirchner

Rastignirea, Emil Nolde

Miscarea dadaista Este initiata in 1916, la Zurich, de catre romanul Tristan

Tzara si este considerata cea mai violent-negatoare directie a avangardei (teribilism anarhic, recitaluri absurde de anti-poezie, expozitii de colaje, farse scandaloase).

“Dada s-a nascut dintr-o revolta care era pe atunci comuna tuturor tinerilor, o revolta care cerea o adeziune completa a individului la necesitatile naturii sale, fara referiri la istorie, logica, morala comuna, Onoarea, Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea, Fratia si atatea alte notiuni corespunzatoare unor necesitati umane, din care insa nu mai subzistau decat niste conventii scheletice, pentru ca fusesera golite de continutul lor initial.” (T. Tzara)

Miscarea se stinge in 1922.

Constructivismul

Apare in Rusia in anul 1922 si este influentat de futurism.

Propune o noua formula estetica prin care se incearca armonizarea artei cu spiritul contemporan al tehnicii moderne.

Suprarealismul Apare in 1924 odata cu publicarea “Primului manifest al

suprarealismului” de catre Andre Breton. Este definit ca “automatism psihic pur, prin care ne

propunem sa exprimam fie verbal, fie in scris, fie in alt chip, functionarea reala a gandirii”.

Adeptii miscarii sunt pictori (Rene Magritte, Salvador Dali, Victor Brauner), regizori (Luis Bunuel), poeti (Rene Char, Louis Aragon, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Stefan Roll, Geo Bogza s.a.).

Este momentul se varf al avangardei europene. Se manifesta si dupa 1945, desi in anii ’30 a fost interzis.

Ultima manifestare majora a avangardei a fost Expozitia internationala a suprarealismului de la Paris, din anul 1947, dar miscarea suprarealista se manifesta inca 20 de ani.

Trasaturi definitorii ale avangardismului Negatia este principala trasatura a

avangardei, initial fiind una distructiva. Au aparut declaratii programatice precum “Jos cu poetii, jos zidurile…”, “Jos arta…”, “Huooooooo…”, “S-au facut totdeauna greseli, dar cele mai mari greseli sunt poemele care s-au scris…”

Spiritul ludic (spirit glumet, sprintar); Mobilitatea, teama de formula ca expresie a

nemiscarii. Artistii se impotrivesc “clasicizarii”, “refuza capodopera” deoarece neaga traditia care tinde sa se eternizeze prin intermediul capodoperei;

Ruptura totala de trecut, experiment; Se manifesta simultan pe tot taramul artei

(literatura, arte plastice, muzica, cinematografie, arhitectura etc.) astfel ca este dificil de trasat o linie de demarcatie clara intre diferitele ei forme de manifestare.

Reviste si grupari romanesti

“Contimporanul” (1922-1932) este prima revista de avangarda romaneasca condusa de Ion Vinea si unde pictorul Marcel Iancu se ocupa de prezentarea artistica.Revista a promovat initial un “dadaism constructiv” moderat in ciuda unui “Manifest activist catre tinerime” a lui Ion Vinea din 1924, care afirma: “Jos arta, caci s-a prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors glanda lacrimala a fetelor de orice varsta; Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve…”La revista au colaborat Tristan Tzara, Stephan Roll si Ilarie Voronca al caror constructivism s-a suprapus peste influente futuriste, cubiste si impresioniste.

Ideile dominante ale revistei au fost: negarea ideii de literatura; negarea constrangerilor formale; proclamarea subiectivitatii absolute a

artistului; libertate absoluta de creatie care permite

orice abatere, atat de la estetica traditionala, cat si de la normele gramaticale sau ale punctuatiei.

“Integral” (1925-1927) apare sub redactia lui F. Brunea-Fox.

Colaboratori: I. Calugaru, I. Voronca, pictorul M.H. Maxy.

Prin intermediul acestei reviste se fac pentru prima data auzite ecourile suprarealismului

“unu” (1928-1932), condusa de

Sasa Pana, este cea mai “zgomotoasa” revista deavangarda din Romania.

Colaboratori: Geo Bogza, Victor Brauner, Ion Vinea, Urmuz, Tristan Tzara s.a.

Orientarea revistei este una suprarealista, cu tot ce presupune aceasta:

suprematia visului; imaginatia; “eliberarea expresiei umane de sub toate

formele rigide” dicteul automat.

Alte reviste ale momentului: 75 HP (numar unic in 1 octombrie 1924); Punct (1924-1925);

Urmuz (1928) sub directia lui Geo Bogza; XX-literatura europeana (1928-1929);

Alge (1930-1931); Viata imediata (1933)

Principalele curente avangardiste se vor regasi si in miscarea de avangarda din Romania, care a fost, in mare masura, sincrona cu manifestarile similare din Europa.

Bibliografie

A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A. Savoiu- Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art Grup Editorial, Bucuresti, 2007

ro.wikipedia.org art-zone.ro yigruzeltil.blogspot.com