TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI CULTURA P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. VI—VIL Sibiiu, lu l ie -August 1901. Anul XXXII.

„BIBLIOTECA POPORALĂ" A ASOCIAŢIUNII. In scopul de a da poporului nostru dela ţ a ră o lectură

bună şi eftină, care să desvoalte în el gustul de cetire, să-i dee distracţie şi instrucţiuni folositoare şi to toda tă să-i ridice şi nobiliteze simţul şi j udeca t a morală, — comitetul central al „Asociaţiunii", ancă prin conclusul seu Nr. 106 din 4 Maiu 1899 a iniţiat editarea unei „Biblioteci poporale", şi publicând păn ' acum în doue rânduri concurs pentru a provede această bibliotecă cu scrieri corespundetoare scopului, a şi început edi tarea ei cu doue broşuri de „Povestiri din viaţa ţeranilor români" .

Pr in instituirea secţiunilor sciinţifice-literare Asociaţ iunea creându-şi acum un organ de specialitate, care s ă i fie un bun sfetnic în lucrarea ei l i terară, Comitetul central a cerut concursul acestei corporaţiuni pent ru a asigura viitorul „Bibliotecii poporale" şi a-i da condiţiunile unei desvoltări pe deplin co-respun4etoare t rebuinţelor reale ale poporului nostru.

Zeloasa secţiune l i terară, căreia i-s'a încredinţa t s tudiarea acestei chestiuni, i-a dat toa tă a tenţ iunea şi ocupându-se serios cu deslegarea ei aproape în toa te şedinţele ce le-a ţ inut , — după-ce a convenit asupra principiilor conducătoare , — a însărcinat pe valorosul ei membru, D. AndreÂu Bârseanu, cu elaborarea unui studiu mai aprofundat asupra modali tăţ i lor continuării „Bibliotecii poporale".

Lucra rea D. Bârseanu, întrunind consensul celorlalţi membri , a fost p resen ta tă şedinţei plenare a secţiunilor din 1/14 Iulie a. c. şi fiind int impinată şi aici cu mul tă bunăvoinţă, a fost îna in ta tă la comitetul central cu puţ ine modificări de caracter financiar.

13

182

Comitetul central a primit întru toa te propunerile secţiunilor şi a şi provechit în budgetul anului viitor suma trebuincioasă pentru realisarea lor. Astfel daca adunarea generală va aproba proiectul de budget , de cea-ce — mai ales în par tea de sub întrebare — nu ne putem îndoi, — Asociaţ iunea va pute edita şi pune la disposiţia poporului nostru an de an o mică serie de scrieri de valoare şi impor tan ţă deosebită, şi pe această cale „Biblioteca poporală" în t imp scurt va deveni o adevera ta comoară l i terară pent ru poporul dela ţară.

î n t r e asemenea împrejurări studiul Dlui prof. Bârseanu fiind de interes pent ru cercuri mai largi, comitetul central a dispus publicarea lui în „Transilvania", ca toţi câţi se preocupă de

J înaintarea cul turală a poporului nostru, şi mai ales acele cercuri cari vor fi chemate a conlucra la realisarea „Bibliotecii poporale" , să fie deplin orientate asupra scopurilor ce le ur-măresce această publicaţiune, precum şi asupra căilor şi mijloacelor, prin cari Asociaţ iunea intenţ ionează realisarea ei.

D ă m deci în următoarele lucrarea Dlui prof. Bârseanu în înt reg cuprinsul ei :

Nr. 461—1901.

Prea onorat comitet central!

Prin hârtia d-lui prim-secretar din 6 Novembre 1900 am fost invitaţi, conform punctului e) din §. 11 al Regulamentului pentru secţiunile sciin-ţifice-literare ale „Asociaţiunii", să propunem câte-va subiecte noue pentru „Biblioteca poporală", edată de „Asociaţiunea" noastră. N'am fost în po-siţiune a ne pute pronunţa imediat asupra acestei cestiuni, ci înainte de a urma Invitării d-lui prim-secretar, ne-am simţit datori a ne ocupa ceva mai cu de-amSruntul cu cestiunea numitei „Biblioteci poporale", ca astfel să putem face recomandarea noastră în deplină cunoscinţă de causă. Resul-tatul reflexiunilor şi consultărilor noastre în această privinţă ne luăm voie a'l supune aprecierii Prea On. comitet central în următoarele:

Motivul edării unei noue „Biblioteci poporale" din partea „Asociaţiunii" noastre, întru-cât ne este noue cunoscut, n'a putut fi altul, decât, de o parte, că „Asociaţiunea" a căutat, conform chemării sale, a contribui şi ea la lăţirea gustului de cetit şi prin aceasta la propagarea culturei în sînul poporului nostru, iar de altă parte împrejurarea, că la punerea în executare a acestei probleme organele Asociaţiunii noastre s'au lovit de greutatea, că nu în toate ramurile avem scrieri potrivite pentru popor. Astfel s'a constatat necesitatea, ca prin darea la lumină a unei noue" serii de scrieri

183

poporale să se delăture lacunele existente şi astfel să se" înlesnească cultivarea poporului nostru în toate direcţiunile.

Problema de a pune la disposiţia publicului nostru celui mare o a se menea serie de cărţi poporale şi-a luat-o „Asociaţiunea" noastră asupra sa, şi după cum am amintit mai sus, prin aceas ta ea nu face alt-ceva, decât îşi îndeplinesce o par te din chemarea sa, pentru carea a şi fost in prima linie întemeiată.

Se nasce acum în t rebarea : Ce fel de scrieri au să între în şirul cărţilor poporale, ce le va eda „Asociaţiunea" noastră , şi totodată cum ar fi mai consult a se purcede, ca „Biblioteca poporală" , iniţiată de „Asociaţiune", să se poată realisa cât mai curând şi să fie în adevăr de folos pentru p o porul nos t ru?

Respunsul la prima din aceste douS întrebări este uşurat în mare mgsură prin „repertoriul de cărţi pentru bibliotecile poporale ale Asociaţiunii", publicat in numerul din Februar ie — Martie 1900 al organului Asociaţiunii noastre, in care repertoriu s'a introdus partea cea mai mare din productele litera-turei noastre, care ar put6 figura într 'o bibliotecă poporală.

Dacă vom arunca o privire asupra acestui repertoriu, vom vedâ, că scrierile de distracţie cuprind partea cea mai mare dintr 'ensul şi anume mai bine representat este folclorul: colecţiunile de poveşti, snoave, anecdote, proverbe, gâcitori şi poesii poporale, — acele producte ale spiritului poporului nostru, „de prin lume adunate şi iarăşi la lume da te" , care vor re-mâne totdeauna un titlu de glorie al Românului şi cari vor forma ancă multă vreme h rana spirituală cea mai plăcută a lui.

De asemenea l i teratura poporală scrisă sau aşa numitele „cărţi p o porane" sunt binişor representate , deşi t rebue să recunoascem, că dela V. Aron, I. Barac şi Anton Pan, n ' am făcut progrese tocmai aşa de mari în această privinţă. Locul „cărţilor poporane" l'a cuprins, după cum era şi natural la o l i teratură în stadiu de desvoltare, l i teratura frumoasă art istică, din ale cărei producte, după-cum ne arată şi „repertoriul", o par te însemnată se pot ceti cu folos şi de cetitorii cu mai puţină cunoscinţă de car te .

Nu tot aşa de mulţămiţi vom remâne , dacă vom cerceta cărţile de istorie şi de geografie cuprinse în „repertoriu", mai cu seamă avend în vedere însemnăta tea cunoscinţelor istorice şi geografice pentru fiecare popor şi totodată atenţiunea, ce o dau astădi istoriei naţionale toate popoarele cu dor de viaţă. E drept, că în repertoriul des citat, numărul cărţilor de istorie şi geografie se urcă la 81 , şi dacă am socoti şi altele, care nu sunt Introduse într'însul, numerul acesta ar fi ancă şi mai mare, — totuşi dacă vom cerceta cu băgare de seamă, câte din aceste cărţi sunt scrise în adever pentru popor şi mai departe câte din ele se pot procura fără jertfe prea mari materiale din par tea omului din popor, ne vom convinge, că o bibliotecă poporală istorică-geografică, cu deosebire cu subiecte din trecutul poporului nostru, ancă ne lipsesce.

13*

184

Va obiecta cine-va, că la noi studiile istorice sunt ancă la început, că o parte mare din trecutul poporului nostru este acoperită şi acum de un văl misterios, şi că prin urmare aceasta e causa de căpetenie, că literatura noastră istorică-poporală este aşa de săracă. Concedem lucrul acesta pană la un punct; cu toate acestea însă cine ar pute contesta, că chiar în stadiul actual al sciinţei noastre istorice nu s'ar pute schiţa nisce tablouri interesante şi în acelaşi timp istoricesce exacte din diferitele epoce ale existenţei poporului nostru ? Ce ar put6 să împedece pe scriitorii noştri, să înfăţişeze într'o serie de broşuri poporale figurile cele mari istorice din trecutul poporului nostru din această patrie, ca pilde pentru present şi totodată ca un prinos pentru jertfele de odinioară? Cucerirea Daciei de Romani, viaţa romană în Dacia, începuturile de organisare ale poporului nostru din aceste părţi în lumea medievală, trista soarte o iobagiului român şi încercările lui de a'şi mai uşura lanţurile robiei, luptele pentru apărarea credinţei strâmoşesci, începuturile culturei noastre naţionale şi renascerea dela începutul secolului trecut, iată tot atâtea materii, care ar pute ispiti peana unui scriitor cu tragere de inimă pentru trecutul nostru naţional şi care tractate cu cunoscinţă de causâ şi cu destulă vioiciune, ar încăldi inima omului nostru din popor. De asemenea care Român ar pute rămânea nepăsător faţă cu măreţele figuri din trecutul poporului nostru: a lui Ioan Inocentiu Micul, a lui George Şincai şi a lui Petru Maior, al lui Dimitrie Cichindeal şi a lui Paul Iorgovici, a lui George Lazăr şi a lui Samuil Vulcan, a lui Avram Iancu şi a lui Simeon Bârnuţ, a lui Andreiu Şaguna şi a lui Andreiu Mocioni, a lui George Bariţiu şi a lui Alexandru Papiu Ilarianu, a lui Traian Doda şi a lui David Urs de Margine; mai departe ale binefăcătorilor poporului nostru, ca: Simeon Ramonţai, Emanuil Gojdu, Andronic, Olteanu şi alţii? E vorba numai, ca asemenea figuri şi alte asemenea acestora să fie bine caracterisate, împrejurările, în mijlocul cărora au trăit şi au lucrat bărbaţii amintiţi, să fie bine înţelese şi bine expuse — şi nu cea mai neînsemnată cerinţă, — ca limbagiul, în care se vor scrie asemenea tablouri şi biografii istorice, să fie în adevăr poporal.

Pe lângă subiectele acestea din istoria naţională s'ar pute tracta şi unele pârlii din istoria omenimei întregi, împreună cu biografiile oamenilor celor mai iluştri, iară din materialul geografic ar trebui să se dea atenţiune cu deosebire descrierii regiunilor celor mai frumoase locuite de Români, împreună cu obiceiurile şi tradiţiunile poporului nostru din ţinuturile respective. —

Şi mai puţin mulţâmiţi vom fi, dacă vom cerceta cărţile din „repertoriu", cuprinse sub despărţemintele: Sciinţe naturale, medicină şi higiena, literatură economică. Ori şi cine va trebui să constate, că în privinţa aceasta la noi s'a lucrat prea puţin pană acum şi chiar puţinul, care există, numai în parte corespunde cerinţelor unor scrieri în adevăr poporale.

Şi tocmai de asemenea scrieri avem mai mare lipsă.

185

In urma împrejurărilor nefavorabile din trecut, poporul nostru, nea-vend parte de o instrucţiune temeinică, a rămas înapoi într 'o mulţime de ramuri de cunoseinţe, în care popoarele mai favorabil situate au făcut, cu deosebire în veacul din urmă, progrese uimitoare.

Omul nostru din popor ancă nici astădi nu-şi poate explica într 'un mod raţional multe din fenomenele naturale , ce Je vede în jurul seu, ei este predominat de o mulţime de prejudiţii, el nu-şi scie îngriji ancă destul de bine de sănăta tea sa, ci de multe ori se lasă la voia întâmplării sau se dă cu uşurinţă pe manile şarlatanilor, cari îl speculează in tot chipul ; săteanul nostru în multe părţi îşi cultivează pământul său înt r 'un mod primitiv, muncind din greu pentru un resultat neînsemnat şi totodată nesciin-du-se folosi pe deplin de resultatul muncei s a l e ; el nu se scie ajuta la caşuri de str îmtoare materială şi cade uşor pe m â n a uşurărilor, cari îl storc fără milă, — iară de altă par te nici de avantagele băncilor nu se scie folosi, ci în u rma unui mic împrumut se îngloadă în datorii, cari de multe ori îl aduc la sapă de lemn ; el nu-şi scie apăra drepturile sale faţă de alţii, ci de multe ori sufere pe bună dreptate sau umblă căciulindu-se dela unul la altul, ca să câştige prin umilinţă aceea ce i s 'ar cuveni după drept. In sfîrşit câte greşeli se fac ancă şi astădi la crescerea copiilor noştri, câte mlădiţe fragede ale poporului nostru se prăpădesc înainte de a ajunge la desvoltare, în u rma lipsei de îngrijire sau a unei îngrijiri ne-corespundătoare, şi iarăşi de câte ori casa păr intească lucră tocmai împotriva şcoalei, în loc să-i dea mână de ajutor acesteia la crescerea şi conducerea fiilor se i !

Pentru delă turarea acestor defecte ale poporului nostru t rebue lucrat pe toate terenele şi cu toate mijloacele: în şcoală şi în biserică, prin jurnale şi prin prelegeri publice, cu peana şi cu vorba. La lucrarea aceas ta de luminare şi de emancipare materială şi spirituală a poporului nostru, o colecţiune de scrieri bune poporale, care să fie un adevărat isvor de cunoseinţe folositoare, un prieten iscusit şi gata de sfat în ori şi ce împrejurări ale vieţii, — o astfel de colecţiune ar face serviciile cele mai preţ ioase.

în t r 'o astfel de colecţiune ar av6 loc, de pildă, următoare le mate r i i :

1. Din h i g i e n a ş i m e d i c i n ă .

1. Trupul omenesc şi îngrijirea lui. 2. Boalele şi delăturarea lor. 3 . Boalele speciale, care se întâlnesc mai des la poporul nostru. 4. Boalele lipicioase şi evitarea lor. 5. Copiii mici şi îngrijirea lor.

II. E c o n o m i a c â m p u l u i , g r ă d i n ă r i t u l ş i e c o n o m i a de v i t e .

1. Pământul şi îngrijirea lui. 2. Productele agricole cele mai rentabile pentru poporul nostru şi

cultivarea lor.

186

3. Maşinile agricole şi folosirea lor. 4. Cultivarea legumelor, a florilor, a nutreţurilor. 5. Păs t r a rea şi întrebuinţarea raţională a poamelor şi a legumelor. 6. Animalele de casă şi îngrijirea lor. 7. Boalele de vite şi vindecarea lor. 8. Laptele şi întrebuinţarea lui. 9. îngrijirea albinelor şi a vermilor de mătasă .

III . E c o n o m i a c a s n i c a .

1. Locuinţele omenesci şi îngrijirea lor. 2. Datorinţele bunei econoame. 3. Spălatul, călcatul, gătitul bucatelor, conservarea alimentelor şi alte

cunoscinţe pentru econoame. 4. împărţ i rea muncei în decursul anului şi întrebuinţarea raţională

a timpului. IV. Din pedagogie .

1. Crescerea raţ ională a copiilor în familie. 2. însemnă ta tea scoalei şi spriginul, ce are a'l da familia învăţătorului. 3. Ce cariere să alegem pent ru fiii noştrii şi cum să'i pregătim

pentru e l e ? V. Din e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă .

1. Muncă, avere, credit (principii de economie). 2. Cruţarea şi foloasele ei. 3. Băncile şi întrebuinţarea lor. 4. Societăţile de asigurare şi folosul asigurărilor.

VI. Negoţ ş i m e s e r i e .

1. Legea cambială şi explicarea ei. 2. Legea de meserii şi aplicarea ei. 3. Principii de contabilitate.

VII . No ţ iun i de d rep t . 1. Drepturile eetăţenesci în Ungaria şi exercitarea lor. 2. P rocedura la moşteniri şi întabulări . 3 . Legea militară şi aplicarea ei. 4. Legea comunală. 5. Legile pentru păşunit , pădurâr i t şi paza câmpului.

VIII . S c i i n ţ ă p o p u l a r i s a t ă .

1. Corpurile ceresci şi mişcările lor. 2. Pământul şi însuşirile lui. 3 . Aerul. 4. Apa şi însemnăta tea ei în economia naturei şi în vieaţa omenească . 5. Noţiuni de meteorologie. 6. Vulcanii şi cutremurele de pământ .

187

7. Marea şi însuşirile ei. 8. Puterea aburilor şi întrebuinţarea ei. 9. Electricitatea şi magnetismul, şi aplicarea lor.

10. întocmirile moderne de comunicaţiune. 11. Timpul şi împărţirea lui (calendarul). 12. Viata organismelor şi legătura între om şi celelalte vietăţi. 13. Principii de chemie, tractate în mod poporal, cu aplicaţiune la

viaţa de toate dilele. Ni se va face, poate, şi aici observarea, că unele din materiile amin

tite mai sus au fost tractate în mod poporal ancă dela începutul secolului trecut şi ca exemple ni se vor aduce broşurile „învăţătoare meşteşugului de a face zahăr din ciocălăi de cucuruz, sau pâne şi crohmală (scrobeală) de cartofe*, de care face amintire Constantin Negruzzi în povestirea sa: „Cum am înveţat românesce", sau Macroviotica d-rului Pavel Vasici, publicată în a. 1844—45. Sau poate se vor aminti ultimele scrieri de sciinţă popularisată, apărute la noi, Românii de sub coroana Sf. Ştefan, ca: Higiena poporală a regretatului Dr. G. Vuia; Higiena copilului pană la etatea de 7 ani, scrisă de d-1 Simeon Stoica şi premiată de Asociaţiunea noastră, sau preţioasa broşură a d-lui I. F. Negruţiu despre „Grădina de legumi" (Blaj, 1898); sau în fine cele câte-va broşuri de cuprins scienţific din „Biblioteca pentru toţi" (ed. Miiller, Bucuresci), traduse din limbi străine şi înregistrate şi în „repertoriul" din 1900, ori broşurile, cele mai multe în adevâr poporale, apărute în „Biblioteca poporală a administraţiei domeniului Coroanei" din România.

Nu făgăduim, că şi în privinţa popularisării sciinţii şi a lăţirii cunos-cinţelor folositoare s'au făcut Ia noi Românii unele începuturi, ceea-ee de altmintrelea este şi uşor de înţeles în urma evoluţiunii generale din timpul din urmă pe aceste terene. Ceea-ce am afirmat mai sus şi ce repetăm şi şi acum, este, că lucrările poporale din domeniul scimţei aplicate, apărute la noi pană acum, sunt şi prea puţine şi totodată prea puţin sistematice.

Cu douS-trei broşuri resleţe, scrise cu mai mult sau mai puţin succes asupra unor materii de interes şi de folos pentru popor, nu ne putem mulţămi. Dimpotrivă tocmai pe terenul acesta, de o însemnătate aşa de mare pentru prosperarea poporului nostru, trebue desvoltată o acţiune cât se poate de sistematică. Trebuesc studiate cu temeiu toate cestiunile, ce ating viaţa materială şi intelectuală a poporului, toate relaţiunile, de care este legată existenţa şi bunăstarea lui, şi în toate privinţele să i se dea lămuririle trebuincioase, sfaturile cele mai prielnice, şi anume aceste lămuriri şi sfaturi să i se împărtăşească astfel, încât să le înţeleagă cu înlesnire şi înţelegendule, să le urmeze cu plăcere.

N'am voi să repetăm observările făcute mai sus faţă cu scrierile de cuprins istoric, dar cu toate acestea, avend în vedere însemnătatea lucrului, trebue să întrebăm şi aici: Câte din publicaţiunile noastre de cuprins sci-enţific-poporal sunt scrise cu claritatea necesară; câte din ele au sciutgăsi tonul potrivit, ca omul din popor să le poată pricepe fără multă greutate ?

188

Căci nu trebue uitat un lucru, când e vorba de scrieri menite a pătrunde în toate straturile poporului. Scriitorul poporal trebue să purceadă în lucrările sale, în tocmai cum purcede un învetător bun faţă cu o clasă de începetori. EI trebue să s8 apropie cât se poate de mult de gradul de pricepere al cetitorilor sei, să se ferească de ori-şi-ce noţiune străină în-ţelegerei lor, ori-şi-ce lucru nou să-'l ilustreze cu exemple potrivite şi să-'şi dea seamă totdeauna de cuvintele, ce le folosesce. ocolind ori-şi-ce expre-siune, care ar pute remâne" neînţeleasă, sau cărea i s'ar pute da un înţeles necorgspundetor.

Altfel ori şi ce muncă este zadarnică. Şcolarul începător, tractat astfel, pleacă capul pe bancă obosit sau îşi îndreaptă ochii disgustati spre fereastră, iară omul din popor aruncă cât colo cartea, care îi spune minunăţii sau îi grăiesce într'o limbă neînţeleasă.

Aici s'ar pute face o observare şi faţă cu scrierile poporale, apărute în România. Deşi trebue recunoscut, că în timpul din urmă fraţii noştri de preste munţi au făcut pe terenul acesta progrese remarcabile, de o parte dând cărţilor menite pentru popor o mai mare atenţiune ca pană acum, iar de altă parte ferindu-se de terminii străini, cari împestriţau scrierile de mai înainte, — dovadă „Biblioteca poporală a administraţiei domeniului Coroanei" şi foaia poporală „Albina", — totuşi silinţele lor nu ne pot dispensa dela lucrarea, ce trebue să o întreprindem în interesul poporului nostru din patrie. Causa este, că împrejurările, în care trâiesce săteanul din România se deosebesc în multe privinţe de împrejurările dela noi; în cărţile poporale, date Ia lumină acolo întâlnim multe lucruri, care nu se potrivesc cu cele dela noi, întâlnim termini, cari la noi nu sunt înţeleşi. Foloasele literaturei scienţifice-poporale vor fi cu atât mai mari, cu cât această literatură se va acomoda mai mult împrejurărilor, sub care trăiesce poporul, pentru care se cultivă.

Prin urmare, resumând cele de mai sus, biblioteca poporală a Aso-ciaţiunei noastre va cuprinde în prima linie scrieri din domeniul istoriei naţionale şi al geografiei terilor locuite de Români, şi totodată va fi o co-lecţiune de scrieri din sciinţa popularisată, propagând în sinul poporului nostru cunoscinţe folositoare pe terenul higienei şi medicinei, al agronomiei, grădinăritului şi economiei de vite, al economiei casnice, al pedagogiei, al economiei naţionale, al negoţului şi industriei, al dreptului aplicat, şi al diverselor sciinte reale. Pe lângă aceste materii s'ar pute' introduce în biblioteca, despre care e vorba, şi subiecte de cuprins moralisător, precum şi piese alese dela autorii noştri mai vechi, care astădi nu se mai află aşa de uşor şi care, pentru a fi înţelese mai cu înlesnire, ar trebui adnotate şi înzestrate cu explicările istorice necesare.

Este întrebarea acum: Cum s'ar pute realisa din partea Asociaţiunei noastre o asemenea

bibliotecă poporală, care ar pute contribui în adever la luminarea poporului nostru şi Ia înzestrarea lui cu cunoscinţele cele mai de lipsă pentru viaţă ?

189

La înt rebarea aceasta vom răspunde prin următoarele puncte : 1. Asociaţinneu va continua cu editarea „Bibliotecei poporale" înaugu

rate, dând la iveală o serie de cărticele poporale de cuprinsul indicat mai sus, în extensiune de 4—6 coaie de tipar în 8° mic, care se vor vinde cu preţul de 10—20 cr. de exemplar. Pentru a se pute tipări din par tea Asociaţiunei in fie-care an cel puţin 5—ti asemenea broşuri „Asociaţiunea" va prelimina în budgetul său anual suma de 3000 coroane.

2. Subiectele destinate a se t racta în cărticelele, ce vor forma „Biblioteca poporală" a Asociaţiunii vor fi hotărîte după specialităţi din par tea secţiunilor scienţifice-literare, cari totodată vor fi însărcinate cu examinarea manuscriptelor înaintate spre tipărire. Autorii lucrărilor primite în cadrul „Bibliotecei poporale" vor fi remuneraţ i pentru munca lor cu suma de 30 coroane pentru fie-care coală de tipar, având a rămâne ediţiunea primă din aceste lucrări, în 2000 exemplare, proprietatea Asociaţiunii, eară eventualele ediţiuni ulterioare proprietatea autorilor.

3. De oare-ce modali tatea folosită pană acum pentru acuirarea materialului de publicat în „Biblioteca poporală" , anume excrierea de concurs cu premii pentru scrierile cele mai bune, nu se pare destul de practică, t răgănându-se printr ' însa prea mult întreaga întreprindere, eară de altă par te , după-cum dovedesce experienţa de pană acum, nedând to tdeauna resultatele a ş t e p t a t e , — s e c ţ i u n e a este de părere , ca aceas tă modali tate să fie părăsi tă şi pe viitor biuroul Asociaţiunii, după ascultarea părerei secţiunilor, să se adreseze personal la oamenii noştri de c a r t e : preoţi, profesori şi învăţători, medici, advocaţi, agricultori e t c , cari au dat şi pană acuma dovedi, că sciu mănui peana cu o a r e c a r e dexteritate, rugându-i, să bine-voiască a se angaja cu t rac tarea populară a unuia din subiectele, ce cad în speciali tatea denşilor, cu scopul, ca aceste lucrări să se t ipărească sub condiţiunile aminti te în „Biblioteca poporală" a Asociaţiunii. In chipul acesta sperăm, că Asociaţiunea va put6 ajunge mai uşor la procurarea lucrărilor de lipsă pentru des numita bibliotecă şi totodată credem, că şi materialul, ce va ave să se publice în această bibliotecă, va oferi mai multă soliditate, decât dacă procurarea lui se va supune şi mai depar te eventualităţilor unui concurs.

De sine se înţelege, că la lucrarea aceasta, menită a contribui la luminarea şi înaintarea poporului nostru, în prima linie sunt chemaţi a da mâna de ajutor membrii secţiunilor scienţifice-literare. Ei sunt datori a premerge cu exemplu bun, ca astfel şi ceilalţi cărturari , la cari se va adresa biuroul Asociaţiunii noastre, să pr imească cu plăcere asupră-le a jertfi câte-va oare din timpul lor liber pentru a face şi pe alţii părtaşi de cunoscinţele lor.

Instituţiune cu totul recentă, care n 'a avut ancă ocasiune a se afirma, secţiunile scientifice-literare ale Asociaţiunii noastre sunt privite cu neîncredere din unele părţ i . Mijlocul cel mai potrivit de a delătura această neîncredere şi a justifica dreptul de existenţă al secţiunilor va fi, după a noastră părere , tocmai o participare cât se poa te mai activă la lucrarea

190

aceasta de înzestrare a poporului nostru cu lectură potrivită în toate r a murile sciinţelor şi prin aceas ta la cultivarea lui. Lucrări de sciinţă înaltă, după pregătirea şi după împrejurările, în care trăiesc cei mai mulţi dintre noi, cu greu vor pute resări acum deocamdată din mijlocul secţiunilor noas t r e ; să facem însă fără amânare , aceea ce putem face şi ceea-ce suntem datori a face!

Exscrierea de concurs pentru lucrările menite a face par te din „Biblioteca poporală a Asociaţiunii" va remâne' reservată numai pentru astfel de materii , pentru care nu s'ar afla o persoană potrivită între scriitorii noştri, sau pentru care nu s 'ar angaja nici unul dintre autorii noştri cunoscuţi.

Acestea sunt propuneri le noastre, în ceea-ce privesce edarea mai departe a „Bibliotecei poporale" a Asociaţiunii.

Credem, că Prea On. Comitet central va binevoi a accepta vederile noastre cu atât mai mult, cu cât aceste vederi în genere nu se depăr tează prea tare de paşii întreprinşi pană acum în această afacere de P r e a Onor. Comitet, ci numai în unele privinţe indică câte-va mesuri, care ni-se par mai acomodate pentru ajungerea scopului urmărit.

B r a ş o v , 18 Iunie v. 1901.

La însărcinarea secţiunii l i terare:

Andreiu Bârseanu, membru al secţiunii.

S C I I N Ţ Ă , L I T E R A T U R Ă Ş I A R T Ă .

Repertoriu bibliografie al producţiunii literare române din ţeară pe anul 1900.

(Observări) Extrasele din presa periodică sunt făcute din numerii apăruţi în decursul anului 1900. La extragere reproducerile din alte opere sau foi, precum şi traducerile — afară de cele de valoare liter. superioară — nu au fost considerate.

Cifrele înşirate între ( ), indică numerii foilor în cari s'au publicat articolele respective, iar cele puse între [ ], arată paginile revistelor unde se încep scrierile remarcate.

I. Literatura bisericească.

A. Scrieri teologice.

Boiu Zachariu: Tom. III. Cuvântări bisericesci la înmormântări, parastase, etc. ediţ. I. form. 8», pag. .'352+10, preţul 3 cor., (Rec. „Telegraful Rom." Nr. 60—18ÎJ9 şi 32—1900; „Tribuna" Nr. 142—1900; '„Foaia Pedag." ex 1899 pag. 284; „Familia" 1900 pag. 488). Tip. arehid. Sibiiu.

Episcopatul Provinciei metrop. gr. cat. ele A.-Iulia: Epistola pastorală, pentru iubileul Sf. Uniri, form. 8°, pag. 56.

Szmigelszki V. Dr.: Istoria legei noue, tom. II. Iisus ca preot, form. 8°, pag. 323, preţul 3 cor. 40 fii., (Rec. „Transilvania" 1900, pag. 102). Tip. sem. Blaj.

191

B. Cărţi religioase. Apostol, form. 4°, pag. 312, preţul 7 cor., Tip. archid. Sibiiu. Canon de rugăciune cătră Domnul nostru Iisus Christos, ediţ. jubilară form. 8°, pag. 14,

preţul 10 fii. Tip. diec. G-lierla. Cântecul lui Adam, când a fost scos din raiu, form. 4°, pag. 48, preţul 24. Tip. Ciurcu Braşov. Carte de rugăciuni, cereri şi laude form. 8° pag. 200, preţul 80 fii. Tip. diec. Gherla. Darabant CorneKu: Viaţa Preacuratei Vergure Măria, Născătoarea de Dumne4eu,

form. 8°, pag. 68, preţul 20 fii, Tip. „Aurora" Gherla. Octoichul mic, form. 8°, pag. 319, preţul 1 cor. 60 fii. Tip. archid. Sibiiu. Octoichul cel mic, ed. II. 8°, preţul 2 coi-. 87 fii. Tip. diec. Caransebeş. Papiu Ioan: Amicul bun, colecţiune de lecturi consolidătoare de caracter, ediţ. II. form. 8°,

pag. 46, preţul 20 fii. Tip. diec. Gherla. Pomenirea prea onor. Breu al prea S. de Dumnedeu Născătoare, form. 8°, pag. 16,

preţul 10 fii. Tip. diec. Gherla. Simu George: Pe pragul mormântului, form. 8°, pag. 120, preţul 50 fii. Tip. „Aurora"

Gherla. Todoran A.: Nu mă uita, ediţ. V. form. 8°, pag. 88, preţul 50 fii. Tip. „Aurora" Gherla. — Pietatea poporului, ediţ. V. form. 8°, pag. 32, preţul 20 fii. Tip. „Aurora" Gherla. Vcenescu George: Sonorul, sau frumos răsunătoarele plânsături ale înmorm... lui Iisus,

form. 8°, pag. 20, preţul 24 fii. Recensie în „Gazeta Trans.". Tip H. Zeidner, Braşov.

C. Cărţi de administraţie bisericească. Consistorul archidiecesan Sibiiu: Protocolul sinodului 1899, form. 8°, pag. 166-[-3, preţul

1 cor. 20 fii. Tip. archid. Sibiiu. Consistorul diecesan Arad: Protocolul sinodului diecesan din Arad pe 1900, form. 8°,

preţul 2 cor. Tip. diec. Arad. Consistorul metropolitan Sibiiu: Statutul organic, form. 8°, pag. 68, preţul 50 fii. Tip.

archid. Sibiiu. Schematismul clerului din diecesa Gherlei pe anul 1900, form. 4°, pag. 350 preţul 2 cor.

Tip. diec. Gherla. In presa periodică.

Organele noas t re biser icesci , s 'au ocupa t mai ales cu ches t iuni de admin is t ra ţ i e b iser icească , cari n u apa r ţ in ob iec tu lu i ce ne preocupă , şi astfel n u le vom remarca la acest loc. Scrieri le de is tor ie b iser icească le vom amint i la l i t e ra tura is tor ică.

„Telegrafia Român" (org. archidiecesei gr . or. din Trans i lvan ia" , apare de 3-ori pe sep temână în Sibiiu, an. X L V I I I , p re ţ K 14"— pe an) a publ ica t în mater ie de l i te ra tură b i se r i cească : „Despre căuşele cari p roduc ind i fe ren t i smul re l ig ios-moral în poporu l nos t ru , şi despre mijloacele p e n t r u în tă r i rea aces tu ia" , d i se r ta ţ iune de G. Babeş (Nr. B. 6. 7. 8).

„Unirea" (org. met ropol ie i gr . cat . rom. din U n g a r i a şi Transi lvania , apare în Blaj , oda tă pe sep temână , an. X. , preţ . K 10"—). î n semn , simbolică a po rumbulu i (Nr. 2. 3). P . Grapini , Păs toru l sun. în praxă (4—11), — Mama Sf. Augus t in , schi ţă ist. cult., t r aducere , (12—B2), — L u m i n a în cul tu l D-deesc (16—23), — O carte r i tua lă (32), — Din prac t ica vieţi i pas tora le ( 3 5 - 3 6 ) , - Anu l 1700, de O. Domşa (49—52).

„Foaia Diecesană" (org. diecesei gr. or. rom. de Caransebeş , oda tă pe sep temână , an. X I V , preţ . K 10 - — pe an). Mai mul te predici de Dr. G. Popov ic i (2), Mih. J u i c a (1), Nic. J u r c a (3) şi Const . D u r e (12. 13),

192

apoi o serie de art icole polemice de Dr. P . B a r b u , ca r e spuns la darea de seamă publ ica tă de Sim. Popescu asupra scrieri lor sale biser icesci (31—34, 3 6 - 3 9 , 4 7 - 5 2 ) .

„Biserica şi Şcoala" (org. diecesei gr . or. rom. de Arad , apare în Arad, oda tă pe sep temână , an. X X I V , pre ţ . K IO - —): P r e o t u l ca învăţă to ru l poporu lu i [p. 17], — Para le lă în t re et ica mosaică şi e t ica creşt ină, de Dr. P . Ş p a n [34], — Musica, a rch i tec tura şi p ic tu ra biser icească [37],

— Observ, psichol . a supra anabapt i smulu i , de P. Givu'lescu [51], — Măsuri con t ra anabap t i smulu i de P. Serbu [85], — Cultul div. domes t ic ca mijloc educa t iv [186], — Chest ia cu pocăiţ i i [329, 337], — Universa l i t a tea rel igiuni i [255], — Despre biser ică [284], — Spi r i tu l c reş t in ismului [315], P r i m a t u l apos to lesc de I. Nicorescu [316], — Misiunea mor . a biserici i [323], — Ist . cântăr i i bisericesci de P . Georgescu [333], — Neces i ta tea predicăr i i [371], — Iconografia creş t ină [383], — Sf. Cruce, de Hr . N. Ţ a p u [427], — Despre serbă tor i le legii vechi şi serb . legii noue [436],

— In fine mai mul te predici de ep. Ios. Goldiş [2. 113], M. Păcă ţ an [30. 76), Al. M u n t e a n 1. Vas . [391. 447], I. Nicorescu [165], I. Mun tean [258] e tc .

II. Literatura şcolară.

A. Scrieri pedagogice.

Dariu Ioan: Recompensele şi pedepsele în şcoala poporală; după Fr. Wiedemann. form. 8°, pag. 61, preţul 60 fii. Tip. „Mureşian" Braşov.

Joandrea George: Treptele culturale istorice în şcoala Herbart-Zileriană, după Kein, Pickel şi Scheller, form. 8°, pag. 22, Retip. din Rap. şcoalei din Lugoş, Tip. C. Traun-fellner, Lugoş.

— Concentraţiunea înveţâmentului în şcoala Herbart-Zilleriană, după Rein, Pickel, Sclieller, form. 8°, pag. 29, Retip. din „Foaia diec." Tip. diec. Caransebeş.

Negruţ Ioan F.: Regulament pentru afacerile interne ale comitetului central, ale desp. şi adunării generale a reuniunei înveţătorilor din archidiecesa gr. cath. de Alba-Iulia, form. 8°, pag. 2S. Tip sem. în Blaj.

Oniţiu V.: Conîerenţele ped. ale corpului profesoral din Braşov din anii 1897—1900. Seria II. form. 8°, pag. 262, reprod. din anuare. Tip. Ciurcu & C° Braşov.

Petrişor Teodor V.: Educaţiunea socială, disertaţiune, form. 16°, pag. 40, preţul 20 fii. Tip diec. Caransebeş.

Protocolul adunării generale a X-a, a reuniunii înveţ. din diecesa Arad, prot. I—VII pe 1900, preţul 40 fii. Tip. diec. Arad.

Velcean Iosif: Cestiunea pedepselor, form. 8°, pag. 36, preţul 40 fii. (Retip. din „Foaia Pedag." 1899), Tip. archid. Sibiiu.

B. Scrieri didactice. Abecedar pentru şcoalele confesionale gr. cath. din diecesa Gherlei, ediţ. X. form. 8°,

pag. 84, preţul'36 fii. Tip. diec. Gherla. Barbu Petru Dr.: Istorioare biblice, II carte de religiune pentru şcoalele poporale, ediţ.

111. form. 8°, pag. 64. preţul 30 fii. Tip. diec. Caransebeş. — Istoria bisericească, III carte de Religiune pentru şcoalele poporale, ediţ. II. form. 8°,

pag. 62, preţul 30 fii. Tip. diec. Caransebeş. — Istoria sântă a Testamentului vechiu, I carte de religiune pentru şcoalele medii,

ediţ. II, form. 8°, pag. 98, preţul 80 fii. Tip. diec. Caransebeş.

193

Bogdan Nicolae: Gramatica limbei române pentru ol. I. şi II. gimn., reală şi civilă. form. 8°, pag. 186, preţul 2 cor. (Rec. Seria II, din conferenţele ped. ale corp. profesoral Braşov). Tip. Ciurcu, Braşov. Ed. H. Zeidner, Braşov.

— Manual de limba maghiară pentru cl. I. gimn., reală şi civilă, part. I. form. 8°, pag. 108, preţul 1 cor. Edit. H. Zeidner, Braşov.

Chelariu George: Curs elementar de zoologie şi botanică pentru cl. I. gimnas. şi reală, form. 8°, pag. 224, preţul 2 cor. 60 fii. Braşov 1901. Edit. Ciurcu, Braşov.

Bariu Ioan: Carte de cântece pentru tinerimea şcolară de ambe sexe şi de toate gradele (îlustr.) ediţ. II. form. 16°, pag. 176, preţul' 60 fii. (Rec. „Telegr. Rom." Nr. 76 1900 „Transilvania" 1900, pag. 200) „Trib. Poporului" Nr. 163. Tipogr. archid. Sibiiu. Edit. H. Zeidner, Braşov.

Dengi I. Dr. fi Hodoş Enea: Manual de limba maghiară, form. 8°, pag. 183, preţul 2 cor. 40 fii. Tip. diec. Caransebeş.

Dumbravă V. şi Dorian V. trad. după Dr. Szterenyi Hugo. Istoria naturală p. cl. I a şcoalelor medii, 8°, pag. 146, 2 cor. 40 iii. Tip. „Lâmpel K.", Bpesta. (Rec. „Tribuna liter.", pag. 154).

Georgescu Ioan: Legendar economic pentru şcoalele economice de repetiţiune şi adulţi, form. 8°, pag. VI1+163 preţul 80 fii. Tip.' sem. Blaj.

Geografia pentru şcoalele poporale, ediţ. V. form. 8°, pag. 48, preţul 36 fii. Tip. sem. Blaj. Goldiş Vasile. Geografia pentru şcoalele poporale Hodoş Enea: Manual de limba română, gramatică şi carte de cetire pentru preparandii,

şcoalele medii şi civile, ediţ. I. form. 8°, pag. 160, preţul 2 cor. Tip. diec. Caransebeş. Hodoş Enea: Ântâia carte de scriere şi cetire, ediţ. II. form. 8°, pag. 70, preţul 50 fii.

Tip. diec. Caransebeş. învăţătura creştinească sau catechismul mic, ediţ. XX. form. 8°, pag. 32, preţul 20 fii.

Tip. diec. Gherla. Istoria biblică pentru şcoalele elementare din diecesa Gherlei. Testamentul vechiu.

Ediţ. II. form. 8°, pag. 68, preţul 50 fii. Tip. diec. Gherla. Istoria biblică a testamentului nou pentru folosul şcoalelor poporale elementare din

diecesa Gherlei. Ediţ. II. form. 8°, pag. 62, preţul 40 fii. Tip. diee. Gherla. Istoria biblică din vechiul şi noul testament, ediţ. IV. form. 8°, pag. 120, preţul 60 fii.

Tip. Ciurcu, Braşov. Koos şi Goldiş: Abcdar maghiar român, form. 8°, pag. 72, preţul 40 fii. Ciurcu, Braşov. Ludu George şi Dariu Ioan. Istorioare biblice . . . pentru an. III şi IV de şcoală ed.

IV, 8», pag. 119, 60 fii. Tip. Ciurcu, Braşov. Medrea Damaschin: Geografia comitatului Arad pentru cl. III a şcoalelor poporale,

form. 4°, pag. 76, preţul 70 fii. „Tribuna Poporului" Arad. Negruţ I. F. şi Ungurean P.: Exerciţii pentru învăţarea limbei maghiare. Ediţ. V.

form. 8°, pag. 104, preţul 50 fii. Tip. sem. Blaj. Nestor Silvestru: Elemente de constituţiunea patriei, form. 8°, pag. 63, preţul 40 fii.

Tip. sem. Blaj. Papiu Ioan: Gramatica limbei române pentru şcoalele inferioare, partea I—III, ediţ. II.

form. 8°, pag. 156, preţul 1 cor. Tip. diec. Gherla. Pipoş Petru Dr.: Pedagogia pentru preparandii (scoale normale), form. 8°, pag. 110,

preţul 2 cor. Tip. „Minerva", Orăştie. Pletosu Greg.: Propedeutica filosofică pentru înv. secund. Partea II. Logica, ediţ. I.

form. 8°, pag. 76, preţul 1 cor. 40 fii., (Rec. „Teleg. Rom." Nr. 84—1899 ref. la tom. I.), Edit. autorului. Tip. Csallner, Bistriţa.

Pop Gavril: Catechism mic pentru începetorii din şcoalele poporale gr. cat., form. 8°, pag. 30, preţul 20 fii. Tip. sem. Blaj.

Pop Nicolau: Geografia Ungariei şi elemente din geografia generală pentru şcoalele poporale (cu harta Ungariei), form. 8°, pag. 72, preţul 50 fii. Tip. H. Zeidner, Braşov.

Popescu Ioan: Ântâia carte de cetire, form. 8°, pag. 80, preţul 60 til. Tip. archid. Sibiiu. — A doaua carte de cetire, form. 8°, pag. 111, preţul 60 fii. Tip. archid. Sibiiu.

194

Prietinii...: Carte de cetire română cl. II. form. 8°, pag. 112, preţul 56 fii. Tip. Ciurcu, Braşov.

Puşcariu Ilarion Dr.: Istoria bisericească pentru şcoalele poporale, form. 8°. pag. 87, preţul 60 fii. Tip. arch. Sibiiu.

— Istoria biblica, în folosul şcoalelor poporale 8°. pag. 139, preţ. 60 fii. Tipografia archid. Sibiiu.

Szorinyi B.: Manual de geografie pentru elevii din şcoalele poporale, ediţ. II., 8°, pag. 100, preţ. 70 fii. Tip. diecesană, Caransebeş.

Vlaicu Arseniu: Curs complet de limba franceză, metoda I. Tetter. Partea I şi II. 8", pag. 234, 2 cor. 40 fii.

— Partea III, 8°, pag. 218 2 cor. 40 fii. (Kec. de Dr. C. Lacea în seria II din conf. ped. ale corp. prof. din Braşov).

— Partea IV, 8°, pag. 294, 2 cor. 80 fii. (Rec. ca la partea III). Ed. H. Zeidner, Braşov. — Grammaire francaise, 8°, pag. 96, 1 cor. 20 fii. Ed. H. Zeidner, Braşov.

G. Programe şcolare.

Anuarul XXXVI al gimn. mare public român gr. or. din Braşov pe anul 1899/900. Virgil Oniţiu. 8° pag. 2J4. (Rec. „Transilvania", 1900, pag. 195). Ediţ. şcoalelor. Tip. Ciurcu, Braşov.

Anuarul scoalei comerciale super. gr. or. rom. din Braşjv po anul scol. 1899/900. Arseniu Vlaicu. 8°, pag. 96. (Rec. „Transilvania" 1900, p. 19 s ) , Tip. Ciurcu, Braşov.

Programa XVI. a instit. pedagogic-teologic din Sibiiu pe 1899/900; Dr. E. R. Roşea. 8°, pag. 88. Tip. archid., Sibiiu.

Programa gim. super. gr. cat. din Blaj pe anul 1899,1900; Directorul gimnasiului. 8° pag. 88. (Rec. „Transilvania'1 1900, p. 19.3). Tip. semin., Blaj.

Programa XIV a scoalei civile de fete a Asoc. pe anul şcolar 1899/900 ;* Dr. Vasile Bologa, 8°, pag. 45. (Rec. „Transilvania" 1900, p. 198). Tip. archid., Sibiiu.

Programa XIV a gimn. public gr. or. român din Brad pe a. 1899/1900. George Părău. 8°, pag. 47. Tip. archid., Sibiiu.

Programa gimn. sup. gr. cat. şi a şcoalelor elem. din Beiuş pe 1899/1900 8°, pag. 108 + 50. Tip. „Aurora" Gherla. '

Raportul al XXXVIHea despre gimnas. sup. îundaţional din Năsăud pe anul şcolar 1899/900. Ioan Gheţie. 8», pag. 66 - f 49 preţ. 1 cor. (Rec. „Transilvania" 1900). Ed. gimnas. Tip. C. Csallner, Bistriţa.

Raportul III al şcoalelor capitale ortodoxe române de băieţi şi fetiţe din Lugoj pe a. şcolar 1899/900 George Joandrea. 8°, pag. 56. Tip. Traunfellner. Edit. Dir. scoalei.

în presa periodică.

„Foaia Pedagogică" (a apă ru t în Sibi iu de 2-ori pe lună , an. IV., pre ţ . K 6"— pe an) . D i n t r e valoroasele publ ica ţ iuni ale acestei rev is te r emarcăm următoare le ar t icole de Dr. D. P. B a r c i a n u : Reforma învăţământu lu i din ist . na tu r . în şcoalele popora le [p. 1, 33, 65], R a p o r t despre vis i tarea şcoalelor [367], — de Dr . I. S t r o i a : Excurs iun i l e şcolare [225, 257], P r iv i r i is tor ice asupra procedăr i i la învă ţa rea cetiri i şi scrierii [290, 321 , 353], L a chest ia pos tur i lor vacan te de îuveţ . conf. [234], — de I. P a i c u : Fo los i ţ i pausele d in t r e oare pen t ru s tudiarea carac teru lu i copii lor [110], Cine poar tă v ina carac tere lor s labe [179], — de I . Ve lcean : Do ta ţ i a şi posi ţ ia învăţ . rom. [142], — de G. D r a g o e s c u : Manuale le de şcoală [97, 129, 161], apoi de alţii a r t i co le le : Din h ig iena şcolară [114], — Iu-bi leul de 50 ani al scoalei gr . or. rom. din Br a şov [198], etc . şi mai mul te

195

modele de lec ţ iuni de Dr. D. P . Ba rc i anu , Dr . I . Stroia , I . Pave l , Gr. Maican, C. P o p a , e tc .

E s t e de regre ta t , că aceas tă va loroasă revis tă , care făcea cele mai b u n e servicii î nvă ţ ămân tu lu i nos t ru , d u p ă o ex is ten ţă de abia 4 ani a t r ebu i t s i s ta tă din causa că nu a fost îndes tu l spr i j in i tă de î nvă ţ ă to r ime .

„Foaia scolastică" (org. Reun iun i i învăţ . gr . cat . din archidiecesa de A.-Iulia şi F ă g ă r a ş , an. II. preţ . K 6 - —, apare în Bla j , de 2-ori pe l u n ă ) : d e l . B i r o u : Pre leger i pract ice , e tc . [p. 6, 19, 27, 37, 67, 107, 131, 163, 171], — de M. Gr. B o r g o v a n : Sch i ţe de pe t e renu l educa ţ iun i i p ract ice [4, 13, 2 1 , 30, 36, 45, 51, 61 , 70, 76, 92], — de E . C â m p i a n : Lec ţ i e de apl icaţ ie din Geografie [166, 177], — de M. N icu l e scu : Anal i sa şi sin-tesa [43], — de N. P o p : Sen t imen tu l rel ig. şi cul t ivarea lui [116, 122, 130, 141], — de P. U n g u r i a n : P ropos i ţ i a con t ra ră [59], — de Dr. l o a n R a ţ i u : D e m â n d a r e a şi supune rea în pedagogie [11], — A n d r . Mureş ianu ca pedagog [50, 69, 75], I. F . H e r b a r t [89, 105, 113, 211], Inf luinţa societăţ i i asupra copii lor [146], E d u c a ţ i u n e a la R o m a n i [153, 161, 179 .190] ,— de T. V a u d o r : Disc ip l ină şi discipl inare [17, 25, 33], J o c u l b i e ţ i l o r [42], Aprofundăr i etice [73] şi în fine de G. B . P a s c u : Pedepse l e şcolare [117, 124].

„Biserica şi Şcoala", (u. s .) : E l e m e n t u l educa t iv în î nvă ţ ămân t de I. T i su [19], —• E d u c a ţ i u n e a re l igioasă [25], — Admin i s t r a ţ iunea învăţămân tu lu i [41, 121, 142], — Rolu l învă ţă to ru lu i în şcoala popora lă de I. Grofşorean [70), — Momente le psich. în desvol tarea a ten ţ iuni i [74], — Studiu l re l ig iuni i [91, 102], — Scopul gen al educa ţ iuni i [153], — P r i n cipii de educ . in te lec tua lă [240], — Şcoalele de r epe t i ţ iune de I. Vuia [420].

„Telegraful Român'' (u. s.): de Dr. I. B l a g a : P r o b l e m a şcoalei r o mâne (Nr. 121).

„Foaia Diecesană" (u. s.) Conceu t ra rea î nvă ţ ămân tu lu i în şcoala Herbar t -Z i l l e r iană , d u p ă Dr. W . Rein de G. J o a n d r e a (Nr. 24, 25, 26), — E d u c a ţ i u n e a socială, diser t . de T. V. Pe t r i şor (43, 47), — E l e n a B î ju : L i m b a mat . în anul I de şcoală (53).

UI. literatura frumoasă.

A. Poesii.

Deleanu loan B.\ Ţiganiada sau Alexandria ai ţigănească. Povestire în stiehuri, form. 8", pag. 216, preţul 90 fii. Tip. Ciurcu, Braşov,

înfocata şi nenorocita dragoste a lui Filarot şi Antusei, povestire în versuri, form. 8°, pag. 32, preţul 24 fii. Tip. Ciurcu, Braşov.

loan dela Buceci: Dintre imitaţiunile lui, form. 8°, pag. 228, preţul 2 cor. Tip. Ciurcu, Braşov.

In presa periodică.

„Familia11 (foaie beletr . şi soc. i lustr . an. X X X V I , apare în Orade , oda tă pe sep temână , pr. K 16, pe an), a pub l i ca t numeroase poesii de Măria Cioban, Măria Cunţan , I. Dafin, E l e n a din Ardeal , St . O. Iosif,

196

H . G. Lecca , V. B. Muntenescu , C. Pavelescu, Sân-Pe t reanu l , N. R ă d u -lescu-Niger , I. R o m a n , C. Sandu , I. Scur tu , Sorin, I. Stanca, Al. Yernescu , Ios. Vulcan , etc .

„Revista Ilustrata" (foaie enc. lit. lunară, apare în Şo imuş . cu ilus t ra ţ iuni , an. III , pr . K 12 pe a n ) : a pub l ica t poesi i de Boca Aron Velchereanul [65, 78, 79, 125], - E n e a P o p Bota [45], — V. B. Munte nescu [5], — T. Ol tean [28], Ant, Popp [123], — I. Sceopul [14, 49, 76], — G. S imu [139], — P. S. S imon [8, 67, 98, 106, 107, 128, 133], — FI . T o d o r a n [92] şi alţii [80, 93, 161, 92, 165, 12, 23, 16, 28, 147, 162, 116].

„Tribuna" (cjiar pol i t ic apare în Sibiiu de 5 ori pe s ep temână an. XV. pr. K 28 '— pe an) a p u b l i c a t :

a) în foaia principală poesi i de I. Scur tu (Nr. 106, 115), Măria Cioban (109), Tr . M. Mibaiu (21), Oct. Goga (1, 139, 160, 204. 236), E m . Sabo (209) şi a l ţ i i : (5, 8, 9, 14, 15, 17, 2 1 , 24, 25, 28, 31) mai d e p a r t e ;

b) în „Tribuna Literară", sup lement de Duminecă la djarul „T r ibuna" (v. a c ) , a pub l ica t poesi i de U l p . Tra ian Mihaiu [3, 7, 20, 26, 65, 85, 89], — I. Scur tu [22, 31 , 41 , 53, 69, 7 1 , 81 şi 181], — V. Bontescu [102], — E l . din Ardeal [34], — E m . Sabo [141], — şi alţii [20, 22, 86, 98, 113, 141, 185].

„Gazeta Transilvaniei" (diar pol. cot idian, apare în Braşov, anul L X I I I , pr. K 2 4 - — pe an) a pub l ica t poesii de Sân-Pe t r eanu l (Nr. 5, 40, 81 , 96, 152, 158, 181, 185, 191), P. Dulfu (81), Z. Bârsan (130, 240, 246, 257), E c a t . Pitiş (206), V. Purece (206), I. Darin (206), A. Ciato (212, 218) şi alţii (262, 268).

„Tribuna poporului" (diar pol. , apare în Arad , de 5 ori pe septS-mânS, = an. IV., pr . K 20-— pe an) a pub l i ca t un n u m e r mai mare de poesii , şi anume de Al. M u n t e a n al 1. Vas. (Nr. 1, 33, 67, 79, 121, 168, 182, 192, 239), Ios . S tanca (1, 14, 103, 141), P. Şpan (1), Mar. Cioban (23, 24, 26, 208, 213, 223, 239), G. Bodnar iu (33, 67, 89, 99), I. E n c e s c u (33, 38, 84), Mar. Cunţan (42, 194 199, 239). A. B . Velchereanul (74), şi mul ţ i alţii (3, 14, 19, 24, 33, 38, 45, 48, 74, 84, 94, 98, 99, 103, 104, 107, 108, 113, 118, 121, 132, 180, 182, 201 , 205, 211 , 217, 221 , 226, 233, 235).

„Telegraful Român" (u. s.): poesi i de Mar. Cioban (Nr. 17), Seb. S t anca (48, 60, 75, 91), Naia (84).

„Foaia poporului" (foaie pop . septem., apare în Sibiiu, an. VIII . , p re ţ K 4-— pe a n ) : poesii de A. B o e a Velcher. (Nr. 15, 22), I. Dariu (26, 48), I. Scu r tu (52), P. Drăgoiu (l) , Stef. Teg la r iu (12) şi dela Bu-dila (7).

„Bunul Econom" (foaie pop . econ., apare în Orăşt ie , oda tă pe sept emână , pr . K 4-— pe an) a pub l i ca t poesi i de Mar. Cioban (11, 12, 13, 15, 24, 25, 26) şi St. O. Iosif (22, 38).

„Unirea" poesii de V. B. Muntenescu (Nr. 1), I. C. Domşa (31), I. Agâ rb i ceanu (16, 18, 22, 25). Alfius (16), E . Sabo (41), şi alţii (16, 20).

197

B. Literatura dramatică. Chendi Ilariu fi Sandu C: Ziua învierii epilog dramatic în 3 acte de Henrich Ibsen

form. 8°, pag. 93, preţul 1 cor. (Recens. în „Trib. Pop." Nr. 140). Tip. „Minerva", Orăştie.

— Ioan Botezătorul, tragedie în 5 acte şi un preludiu de Herman Sudermann, form. 8°, pag. 144, preţul 2 cor.

Darabant Cornel: Distraşii, comedie într'unact, de Aug. Kotzebue, for. 8°, pag. 32, preţul 20 fii. Tip. „Aurora", Gherla".

Păcăţian T. V., după Raupach: Sâmbăta morţilor, dramă din popor în 5 acte, form. 8°, pag. 108, preţul 60 fii. Sibiiu „Tipografia".

Ţlnţariu Nicolau: Otrava Femeeiască, comedie, form. 16°, pag. 19, preţul 20 fii. Tipogr. „Aurora" Gherla.

în presa periodică. Scrieri d ramat ice au publ ica t în anul 1900 următoare le fo i : „Familia'' (u. s.) U n duel, f r agment [p. 75] şi Nun ta lui Pîr jol [553]

de Ios . V u l c a n ; — p i u a învieri i de H . Ibsen [97], Sora Bea t r ice , de M. Maeter l inck [588] şi Ioan Bo teză to ru l de H . S u d e r m a n n [313] toa te t re i t r aduse de II. Chend i şi C. Sandu .

„Tribuna literară'' (u. s.): N u ispi t i pe n imeni , comedie de De launay , t rad . de Vicus [p. 97], — Sfat b u n , scenă de H e r o s [105], — S â m b ă t a morţ i lor , local, după R a u p a c h de T. V. P ă c ă ţ i a n u [109].

„Revista Ilustrată" (u. s .) : P i c t o r fără voie, de An t . P o p p [p. 8], — Caracteru l , comedie de I. Ni ţu P o p [50].

„Tribuna Poporului" (u. s.): O şezătoare , p iesă p. copi i de D. L ă p S d a t (Nr. 51), P o r t u l femeiesc, convorb i re (13).

C. Novele, schiţe, etc. Măria Cioban: Scrisori cătră eleve, form, 8°, pag. 110-4-3, preţul 1 cor. Eetip. din „Tel.

Rom." (Rec. „Telegr. Rom." Nr. 70—19C0, „Familia" 1900, pag. 378). Tip. arch. Sibiiu.

în presa periodică. Din t r e numeroase le novele , schi ţe , şi alte asemenea mici scrier i în

prosă, cari au apă ru t în 1900 în organele presei noas t re , r emarcăm n u m a i o pa r t e a celor or ig inale .

„Familia" (u. s .) : de V. R a n t a B u t i c e s c u : F r u n z e de pel in [p. 557], Amicii [599], — de Ioan A d a m : Vara [541], — de Măria C i o b a n : Doina [1], — de Gr. M ă r u n ţ e a n u : Manuscr isu l unei femei [531], — de P . V u l c a n : I n t r e aur şi iubi re [255], Puycheea [482], — apoi schi ţe mai scur te de H . K a r p , D . Gâmpulungean , G. Coşbuc, T. A. Dor, E l . d in Ardea l , E . Herovan , Marg . Moldovan. Măr. Murnu , Smara , St . Rusu , e tc .

„Revista Rustrată" (u. s.): de G. S i m u : U n suflet pocă i t [p. 1], — Cine i : Amin t i r i t r i s te [140], — I. P o p R e t e g a n u l : F i i fericit [6], — A n t . P o p : F r u m o a s a satului [8], — H e r m e s : F l o a r e a sa tu lu i [127].

14

198

„Tribuna Literară" (u. s.): de Tr . Miha iu : Nico t in [p. 14], L i l ica [22], In n a t u r ă [27], Trece re [42], — de I. S t o e n e s c u : Paza bună [83], Cerşi torul [90], — de Vet . L a z a r P u r c ă r e ţ : L a Pasc i [29], — de Mar. P o p e s c u : In rob ie [38], — şi numeroase schi ţe mai mici de G. Moina [23], Iancu Hor i a [26], N. A. T e m p e a n u [35, 51], Saul [57, 59, 65], I r ina [71], Z. Bârsan , I. P . Re t eganu l , D . Pe t rescu , Marg. Moldovan, I. Scur tu , V. Moldovan, etc .

„Tribuna" (u. s.): diferi te novele şi schi ţe de I . Scu r tu (Ascan io) : (Nr. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 127, 144. 209, 216, 246), L u c . Bolcaş (4), Marg. Moldovan (171, 192), Alex. Ciura (Simin) (148, 150, 178), etc .

„Gazeta Transilvaniei" (u. s.): de Z. B â r s a n : (Nr. 119, 239, 288), — de A. Şu lu ţ Cărpen işanu (131, 137, 151, 165) e tc .

„Tribuna „Poporului" (u. s. povest i r i de P . Vancu (Nr. 5—9), Mat . Milencoviciu (210, 215), e tc .

„Telegraful Român" (u. s.) povest i r i de Măria C ioban : L o g o d n a (Nr. 25, 27), — de V. P ă c a l ă : Chipur i din Neapole (40, 41 , 42), O zi pe V e s u v (43), P o m p e i i (44), e tc .

„Foaia Poporului", o nove lă de N. T r imb i ţon iu (31), — povest i r i de I. Bochiş , — schiţe de Marg. Moldovan, etc .

„Unirea", numeroase schiţe de A. Ciura, etc .

D. Istoria literaturei, critică, etc.

Anuarul III, al societăţii pentru crearea unui fond de teatru rom. pe anul 1899— 1900. (ilus.) form. 8°, pag. 112 (Rec. „Trans". 1900 pag. 181.) Tip. Ciurcu, Braşov. Ed. Soc.

Barcianu D. P. Dr.: Dicţionar germ. român, de Sabin Barcian: Ediţ. III. form. 8°, pag. 752, preţul 6 cor. Rec. „Tel. Rom". Nr. 73-1900, „Gaz. Trans." Nr.' 147—1900. Tip. W. Krafft, Sibiiu.

Blagă Ios. Dr.: Din estetica tragicului, (polemică cu Dr. G. Pop) form. 8°, pag. 32, Retip. din „Trans". Rec. „Tribuna" 1900 Nr. 220-232.

Chendi 11.: începuturile diaristicei noastre (1789—1795), form. 8°, pag. 35, retip. din „Trib. Pop." Tip. „Minerva" Orăştie.

Pop Gavriil: Datinile Romanilor la înmormântări în raport cu ale noastre, form. 8°, pag. 23, preţul 30 fii. Tip. sem. Blaj.

Batiu Ioan: Viaţa şi operele lui Andreiu Mureşan, form. 8°, pag. 182, preţul 2 cor. (Rec. „Gazeta Trans". Nr. 69-1900, — „Unirea" Nr. 51, din 1899 — „Tribuna literara" 1900 pag. 177). Tip. Sem. Blaj.

Sulică N.: Antropomorfisme şi antiantropomorfisme în limba română, form. 8°, pag. 96, preţul 80 fii. Retip. din Gazeta Trans." (Rec. „Tribuna poporului" Nr. 204 din 1900). Tip. „Mureşian" Braşov.

In presa periodică.

Studi i l i terare şi e t imologice , scrieri cr i t ice şi de is tor ia l i te ra ture i , recens iuni , e tc . au p u b l i c a t :

„Familia": V. A l e x a n d r i : Scrisori că t ră Ios . Vulcan [398], — II. C h e n d i : H e i n e [25], Crit ică l i te rară [44, 594, 612], L e n a u [493], — V.

199

Gold i ş : Mişcarea tea t ra lă în 1899 [267], — C. N e d e l c u : Curen tu l na ţ io nal în liter. rusească [78], — N. P. P e t r e s c u : Din j u n e ţ a lui E m i n e s c u [6], e tc . apoi biograf i i le : lui Iul. Grozescu, H. G. Lecca , T. Maiorescu, Ioan cav. de Puşcar iu , N. Creţulescu, Verdi , Gr. Musicescu, e tc .

„Transilvania" (org. Asociaţ iuni i p e n t r u lit. rom. şi cu l tura p o p . rom., apare în Sibiiu în 10 numere pe an, an. X X X I , pre ţ . K 10"—) a pub l i ca t : Din es te t ica t ragiculu i , de Dr. I. Blaga [p. 137], Â n t â i a lov i tu ră con t ra l i terelor cirile, de N. T o g a n [118], — no t i ţ e bibl iogr . despre toa te scrieri le rom. apă ru te în ţ ea ră şi u n r a p o r t genera l despre mişcarea lit. rom. în anul 1899/900.

„Gazeta Transilvaniei": de N. Su l i că : Din et iologia popor . rom. (Nr. 12 — 16, 18—22, 24—25) şi Antropomorf ism şi ant iant ropomorf ism în l imba rom. (Nr. 187—190, 192—5, 1 9 7 - 2 0 0 , 202—5, 207—210), — de I. T o m a : Despre f rumseţa l imbei rom. (240, 246).

„Tribuna": u n s tud iu biografic despre ac t iv i ta tea lui Dr. Gr. Silaşi, de B . S. P o d o a b ă (Nr. 69, 70, 71 , 74, 75, 77) ; — Din es te t ica t rag icu lu i (s tudiu cri t ic ref. la scrierea „Teoria d r ame i " de Dr. I. Blaga) de Dr. Gh. P o p (220—232), — „Era n o u ă " de U. Tr . Mihaiu (140, 142, 145, 146, 147, 149, 159, 160—1, 163—5, 167, 169—70, 173), — şi mai mu l t e re -censiuni , în t re c a r i : Sim. P o p e s c u despre cărţ i le lui Dr. P . Barbu (107—110, 112—4, 116—23, 125—6, 128, 131—2, 194—215, 224), — în aceeaşi ches t iune u n r ă spuns de Dr. Olariu (234) — apoi despre car tea lui Dr. A. Bunea despre E p i s c . Kle in (124), — şi despre mai mul te manua le d idac t ice (38, 52—3, 220—32).

„Tribuna Poporului" : despre G. W e i g a n d (147—149), — şi r ecens iun i asupra mai mul to r scrier i în t re c a r i : T raduce rea de C h e n d i - S a n d u : D iua învieri i de Ib sen (Nr. 140), — doue piese tea t ra le p . şcolari (141), — Car te de cântece pen t ru t iner imea şcolară (163), — studi i le lui N . Sulică (204) etc.

„Tribuna literara": Momentu l na ţ iona l la poeţ i i noş t r i mode rn i de I. Scu r tu [p. 1, 6, 9, 13, 17, 21], Marg. Moldovan despre L u c r . Suc iu [10], — şi recens iun i despre scr ie r i le : Poves t i r i d in via ţa ţ e ran i lo r rom. [141], — După comasare , de I. Blaga [152], — Datinile Români lo r de G. Pop [152], I s to r ia na tu ra lă de V. Dumbrava şi V. Bor l an [154], — Viaţa şi op. lui A. Mureşan de Dr. I. R a ţ i u [177], — ect.

„Biserica şi Şcoala": Basa f rumosului este morala [p. 26].

„Foaia Diecesanâ" : scrieri le polem. ale lui Dr. P. Barbu, amint i te la lit. bisericească, şi o recens iune asupra cărţ i i lui I. Popea „Caractere mora le" , (Nr. 24, 25), etc .

„ Unirea": Tim. Cipariu şi apogeul Uter, al Blajului, de Dr. I. R a ţ i u (Nr. 1).

14*

200

E. Scrieri poporale.

Boca Velchereanul A.: Omul şi lumea, ediţ. III. form. 8°, pag. 32, preţul 20 fii. Tipogr. „Aurora", Gherla.

— Ţiganul şi magnatul, ediţ. III. form. 8°, pag. 16, preţul 16 fii. Călbază Tonta: Doine şi strigături de dragoste, form. 8°, pag. 80, preţul 30 fii. Tipogr.

Ciurcu, Braşov. Dogariu Domeţiui Fiiul Oii, Basm, form. 16°, pag. 35, preţul 12 fii. Tip. „Aurora" Grherla. — Povestiri şi anecdote, form. 16°, pag. 56, preţul 20 fii. Tip. „Aurora", Grherla. Epure Ioan: Poesii şi cântece poporale din Banat, form. 4°, pag. 128, preţul 50 fii.

Tip. Ciurcu, Braşov. Gruia Viteazul, ediţ. V. form. 8°, pag. 48, preţul 20 fii. Tip. „Aurora", Gherla. Reteganul I. P.: Biblioteca poporală a Asociaţiunii, Povestiri din viaţa ţăranilor români.

Ediţ. I. form. 8°, pag. 62, preţul 20 fii. Rec. „Tribuna literară" pag. 141. — 125' Chiuituri, ediţ. III, form. 8», pag. 36 preţul 20 fii. Tip. „Aurora", Grherla. — Starostele, ediţ. III, form. 8°, pag. 96, preţul 30 fii. Tip. „Aurora", Gherla. — Pilde şi sfaturi, for. 8", pag. 160, preţul 60 fii. Tip. „Aurora" Gherla.

în presa periodică.

„Familia": Cântece pop . de N. F i r u [p. 547, 571, 593], — Doine şi ho re de A. I g n a [19, 612], — Poesii pop. de V. Sala [7, 32, 115, 523] şi Ch. Ţ a p u [223, 235, 247, 259, 307, 319, 367, 390, 451, 475, 487, 499, 511, 523], — Doine din B a n a t de A. Ţ in ţ a r iu [67, 79], — St r igă tu r i de L i a Măgură [175], — Credin ţe , obiceiur i , e tc . [54, 90, 103, 115, 127. 152, 163, 175, 223, 247].

„Foaia Poporului" a pub l i ca t un n u m e r mai mare de poesi i în t oa t e edi ţ iuni le de pes te an, apoi snoave (Nr. 5, 11 , 18, 19), da t in i şi obiceiur i (8, 12, 49, 50), poveş t i (20, 23, 46, 52) şi legende (28).

„Tribuna Poporului": poesi i popora le (Nr. 1, 5, 9, 14, 19, 23, 28, 33, 38, 43, 48, 53, 58, 69, 79, 84, 94, 103, 108, 113, 122, 127, 132, 137, 141, 146, 150, 154, 159, 168, 173, 177, 182, 187, 192, 206, 210, 215, 219, 224, 228, 233, 238, 241), snoave (Nr. 43, 58, 67, 238, 241), dat ini şi c redin ţe (48, 94, 113, 118, 229), l egende (74, 89, 113, 118, 141, 192, 201) şi fabule (141, 154, 163, 201 , 206, 215, 219, 228, 233).

„Gazeta Transilvaniei": poesii popor . (Nr. 17, 46, 85, 96, 102), snoave şi a l te ser. pop . în prosă de I. P . Re teganu l (23, 64, 8 1 , 273), Z. B â r s a n (136), K o e v a r y (1, 17, 229, 246) şi A. P o p p (224, 251).

„Tribuna literară", Dobr igean din Stoenesci , ba ladă popora lă de I . Velcean [p. 49].

„Poporul": Doinele beutor i lor de A. Boca-Velchereanu l [p. 221, 238, 269, 284, 301 , 331, 348, 363, 381, 397, 412, 430, 445].

„Controla" (apare în Timişoara , de doue-ori pe sep temână , an. VI, p r e ţ . K 16*— pe a n ) : poesii pop . (Nr. 9, 56, 83, 88, 96), doine şi ho re (11), şi Da t in i dela sat (teatru) ' de I. Ş a n ţ u (20, 21 , 22, 25, 26, 27, 37, 38 , 39, 45, 46).

201

„Transilvania": d in credinţe le p o p o r a l e : Boa la mare , de L iuba - Iana [p. 61], — J o c u r i de copii [64], — Obiceiuri le de n u n t ă ale Români lo r din corn. Caras Sever in [68].

„Bunul Econom": M. Cioban, Do ina (Nr. 2 — 4 ) , — I. Chendi , H r a n a noas t ră sufletească (9, 14), — Ţeranul rom. şi animalele sale (26), — I. Adam, Din via ţa ţer . moldoveni (31—32), — Posnaş i i ţ e rănesc i (37), — I. E . Muntenescu , Moş L a z a r (51).

IV. Literatura istorică.

Bunea Aug. Dr.: Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728—1751), ed. I, form. 8°, pag. XVI+423, preţul 4 cor. (Rec. „Familia" Nr. 26—1900; „Transilvania" Nr. 7—1900; „Tribuna" Nr. 124—1900). Tip. sem. Blaj.

Cothişel Const.: Monografia comunei Certege, propr. autor., form. 8°, pag. 62-f-l, (Recens. în „Trib, Pop." Nr. 204.) Tip. archid. Sibiiu.

Drăgălină Petru: Din istoria Banatului Severin, Partea II. form. 8°, pag. 177, preţul cor. 112. Nr. 34—37 din Biblioteca Noastră. Tip. diec. Caransebeş.

Frâncu Amos Dr.: în memoria lui Avram Iancu, form. 16°, pag. 50, preţ. 1 cor., (Reproducere din „Tribuna"). „Tipografia" Sibiiu.

Hodorean Ioan: Biserica greco-cat. din Gherla şi parochii ei, form. 8°, pag. 46, pr. 30 fii. Tip. diec. Gherla.

Păcăţian T. V.: Istoria politicei, după Sir Frid. Polloek, form. 8°, pag. 203, preţul 1 cor. (Rec. „Tribuna Poporului" Nr. 161 din 1900.) „Tipografia" Sibiiu.

Popoviciu George Dr.: Uniunea Românilor din Transilvania cu biserica romano-cat. sub Impar. Leopold L, form. 8°, pag. 263, preţul cor. 2'50. Tip. diec. Caransebeş.

Puşcariu Ilarion Dr.: Metropolia Românilor ort. din Ungaria şi Transilvania, ediţ. I, form. 4», pag. 179+434-f-VIII, preţul 6 cor. Tip. archid. Sibiiu.

In presa periodică:

„Transilvania": O pet i ţ ie a lui Avram Iancu de Iosif St. Şu lu ţu [p. 217, 258], — de ace laş i : Cum se face is toria a rde leană [87], — apoi de Nic. T o g a n : Ce ta tea Bihoru lu i [183], Cronica de E i s e n s t a d t despre rescoala lui Hor i a [1], Cea mai veche s ta t is t ică rom. (crit. de Iancso Benedek) [41], Mişcările e tnogr . rom. [67], O rescoală în Reş ina r în seci. X V I I I [263], R o m â n i i din Selagiu [65], şi un reper to r iu al rev. „Szâzadok" [103]; — mai d e p a r t e : P. Dragal ina , Din sufer inţele Român i lo r bănă ţen i [233], — Silv. Moldovan, Scrieri le geogr . asupra Trans i lvanie i din seci. X I X [17, 55, 93, 114, 166] Dr. G. Vuia, Din t recu tu l Băilor He rcu l ane [219] — V. Şo t ropa , despre Mihaiu Vit. [267], — Români i din pen ins . ba lcanică [25], — G- W e i g a n d , Român i i din Serbia [105], etc .

„Gazeta Transilvaniei": I . M., Bătălia dela Braşov, 17 Iul. 1603 (Nr. 47—51).

„Tribuna": M. Fră ţ i l ă , Impres i i din Rusia , (Nr. 11—15, 63—68, 70—2, 75, 78—9, 83—4), — R u b . Pat i ţa , Ares tarea lui I a n c u (13) şi H o r i a şi „na ţ iunea română" (30—31), — T. Păcă ţ ian , Monarchu l în Ardeal (43, 44. 47, 48).—

202

„Tribuna Poporului": T. Daul , Ceta tea L i p o v a (177). „Unirea": Si l inţele de uni re în Moldova, seci. X V I (Nr. 7 — 1 3 ) , —

Dr. A. Bunea, un s teag rom. de 144 (50). Aici mai amint im publ ica ţ iu-nile ist . cupr inse în număru l comemora t iv ed i ta t d in inc iden tu l bicentenaru lu i unirei (38).

„Telegraful Român" : I s to r ia bisericii gr . or. d in Cer tege (Nr. 136—138). „Foaia Diecesanâ": Din istoria Bana tu lu i severin, de P. Dragal ina

(Nr. 1—6, 9, 11 —12, 21—26), — Uniunea R o m . cu biser. rom. cat., de Dr. G. Popovic iu (27—53).

„Tribuna Literara": Ios . St. Ş u l u ţ u : biografiile Ax. Severu, Dim. Moldovan [p. 19], Nic . Solomon [p. 32], L a d . Vajda [57], Iacob Mureşanu [182].

„Biserica şi Şcoala": Is tor ic i i rom. despre un i re [p. 403], — V. M a n g r a : Satele noas t re [4] şi Academie teol . p . Me t rop . or t . rom. din Trans . [271], — M. Popovic iu , Cercetăr i ist .-crit . [423], — Necrologul I. I. Be leş [283].

„Familia": Al. Ciura, O pet i ţ ie a lui A. Iancu [p. 416, 560J, — şi mai mu l t e ar t icole biogr . de in teres is tor ic (Dr. V. Mihâlyi, Dr. G. Po-popovic i , etc.)

„Foaia poporului": S. M o l d o v a n : Morminte le mar i lor noş t r i dela 1848 (Nr. 45 şi urm.) .

V. Literatura economică.

Anuarul I al Reuniunii Socialilor rom. din Sibiiu, form. 8°, pag. 132, preţul 1 cor. 20 fii. (Rec. „Trib. Pop." Nr. 212 din 1900) „Tipogr. Sibiiu.

Blaga Isidor: După comasare. Poveţe practice pentru întocmirea gospodăriei in moşiile mici comassate, form. 8°, pag. 58, preţul 30 fii. Reprod. din „Bun. Econ." Rec. „Tribuna literară" pag. 152. Tip. „Minerva", Orăştie.

Coresi Popa, Dr. George Alexici: „Cassa noastră de ajutorare", form. 16°, pag. 48, preţul 06 fii. Edit. „Poporul" B.-Pesta.

Niemandz Wilhelm: Instrucţiuni populare despre datorinţele şi drepturile purtătorului de dare, form. 8°, pag. 168, preţul 1 cor. 20 fii. Edit. H. Zeidner, Braşov.

Păcăţan T. V.: Buna chiverniseală, form. 8°, pag. 72, preţul 40 fii. (Rec. „Transilvania" Nr. V. 1900) „Tipografia" Sibiiu.

Panţu I. C.: Al doilea capitol din comptabilitatea duplă, form. 8°, pag. 152, preţul 2 cor. (Rec. „Rev. Econ.") Tip. „Mureşan", Braşov.

Poveţe pentru stîrpirea gândacilor de Maiu pag. 8, preţul 10 fii. „Tipografia" Sibiiu. Tormay BUa: învăţătorul Muntean despre legea veterinară şi boalele lipicioase. Tra

ducere ediţ. II, form. 8°, pag. 150, preţul 80 fii. „Tipografia" Sibiiu. în presa periodică.

„Revista Economică" (organul Delega ţ iun i i Bănc i lo r rom., a apă ru t în fasc. lunare , an. I I , preţ . K 10-—) a pub l i ca t numeroase art icole în mate r ie de economie pol i t ică, de contabi l i ta te , apoi informaţ iuni despre ac t iv i ta tea socie tă ţ i lor rom. financiare şi comerciale , sciri ma i scur te din

203

r amul finanţelor, agr icu l ture i , comerciului , indus t r ie i , şi a da t a t en ţ iune şi legis la ţ iuni i şi ju r i sd ic ţ iun i i de in teres economic, apoi învă ţăm, econ. şi lit . economice . Aceas t ă foaie întocmită, în deosebi pen t ru t r ebu in ţe le bănci lor rom. apare acum (an. I I I ) ca foaie sep temânală .

„Hunul Econom", o rgan în tocmi t pen t ru t r ebu in ţe l e agr icu l toru lu i român, a pub l i ca t ar t icole în mater ie de agr icul tură , indus t r ie , h igiena, despre dări şi a runcur i , t r ac ta rea vinului , g răd inăr i t , s tupăr i t , pomăr i t , econ. vi telor , şi a da t deosebi tă a t en ţ iune act ivi tă ţ i i r eun iun i lo r economice .

„ Gazeta Transilvaniei": Ces t iunea economică în Bucovina , de Seneca (Nr. 1 4 9 - 1 5 1 , 153, 156—7, 160).

„Tribuna": Ioach . M u n t e a n u : Desp re î n semnă ta t ea şi folosul însoţ ir i lor (Nr. 140—146).

„Tribuna Poporului": T. P a p : Cul tu ra poamelor (Nr. 150, 154, 159 163, 168, 173, 192), — Dr. N . O. Popov ic i -Lupa , Cul tu ra sfeclei (219, 224, 228, 233, 241).

„Telegraful Român" : I. Teculescu, despre scăderi le ce s lăbesc forţele mater ia le ale poporu lu i (Nr. 19—24).

„ Unirea": Con t ra a lcool ismului (Nr. 11, 12).

„Foaia Diecesanâ": P r imejd ia alcoolului (Nr. 22, 23).

„Foaia Poporului" a pub l i ca t numeroase ar t icole mici şi sfaturi economice de I. P . E e t e g a n u l , Dr . M. P o p , N . P o p u , I . Georgescu, V. C. Osvada, C. B,oman, D. A. Mosora, etc .

„Poporul", o rganul minis t ru lu i de agr icul tură (edi ta t în toa te l imbile terii) a servi t pe micii agr icul tor i cu sciri, in formaţ iuni şi sfaturi refer i toare la economia lor.

VI. Literatura scl'mţifică si enciclopedică.

Diaconovich Corn. Dr.: „Enciclopedia română" voi. II. form. 8°, pag. 960, preţul 20 cor. Tipogr. W. Krafft, Sibiiu.

Erdelyi Ştefan Dr.: „Higiena" sau cartea sănătăţii, form. 8°, pag. 64, preţul 30 fii. Ed. desp. Blaj al Asoc. Tip. semin. Blaj.

VII. Literatura calendaristică.

Almanachul Preotului Român pe 1901. An I., de C. Darabant form. 8°, pag. 89, preţul 60 fii. Tip. „Aurora", Gherla.

,,Amicul Poporului" întocmit de I. Popovici (ilustr.) Anul XLI. form. 8°, pag. 120, preţul 60 til. Edit. W. Krafft.

Anuarul Băncilor române, An. II. form. 8°. pag. 152, preţul 3 cor. Tip. arch. Sibiiu. „Bănăţanul" An. II. form. 8°, preţul 30 fii. Tip. diec. Caransebeş. Calendar tipărit cu litere cirile, (ilustrat) An. C IX, form. 16°, pag. 80°, preţul 40 fii.

Edit. W. Krafft. Calendar pro 1901 (ilustr. 4.) form. 8», pag. 252, preţul 80 fii. Tip. archid. Sibiiu.

204

Călindar (ilustrat) de A. Deseanu, Anul XXII. form. 8°, pag. 144, preţul 60 fii. Tip. diec. Arad. Călindarul Poporului, i lustrat An. XVI. form. 16°, pag. 159, preţul 40 fii. „Tipografia",

Sibiiu. Calendarul Romanului an. 13, form. 8°, pag. 159, preţul 50 fii. Tip. diec. Caransebeş. Calendarul „Aurorei" pe 1901, (ilustr.) An. XIII, form. 8°, pag. 80, preţul 50 fii. Tipogr.

„Aurora" Gherla. Calendarul Săteanului, (ilustr.) An. X. form. 8°, pag. 56, preţul 25 fii. Ed. W. Krafft. Călindarul Plugarului An. IX. form. 8", pag. 102, preţul 50 fii. Tip. „Mureşan", Braşov. Calendarul nou pe 1901, form. 4°, pag. 244, preţul 50 fii., Edit. Ciurcu et Comp., Tipogr.

Ciurcu, Braşov. Calendarul cultivatorului de mătasă pe an. 1901/1902, An. II., de Popa Coresi (Dr. O.

Alexici) form. 8°, pag. 64. Edit. „Poporul" B.-Pesta. „Posnaşul", Calendar umoristic, (ilustr.) An. VI. form. 8°, pag. 80, preţul 50 fii. Edit.

W. 'Krafft.

Tablou s ta t i s t ic al producţiunii l i terare române din ţ ea ră în anul 1900.

S c r i e r i L a o l a l t ă

R a m

d u p ă s e c ţ i u n i nu

mer

ul

scri

erilo

r

exte

nsiu

nea

(în c

oaie

de

tipar

) tir

agiu

l tot

al

(exe

mpl

are

tipăr

ite)

R a m secţiunea numer exten

siune tiragiu nu

mer

ul

scri

erilo

r

exte

nsiu

nea

(în c

oaie

de

tipar

) tir

agiu

l tot

al

(exe

mpl

are

tipăr

ite)

teologice 1. Literatura bisericească I r e l ' S ' o a s e •

|| administrative

3 «'/, 6,000 20 164 31,600

teologice 1. Literatura bisericească I r e l ' S ' o a s e •

|| administrative

13 80'/, 21,000 20 164 31,600 teologice

1. Literatura bisericească I r e l ' S ' o a s e •

|| administrative 4 36V, 4,600 20 164 31,600

2. Literatura şcolară

pedagogice . . . didactice . . . programe . . .

8 39

9

30 274

50 3 / 4

2,900 109,200

5,400 56 355 117,500

3. Literatura frumoasă

poesii . . . . dramatice . . . prosa fr. . . . istoria lit., critică poporale . . .

3 j 15 1/, I 6,000 5 | 24 V> I 4,600 1 | 7 | 500 7 | 76 | 3,100

11 | 47 | 23,500

27 170 37,700

8 116 8,800

8 48 28,500

2 66 45,00

15 113 60,500

T o t a l 136 1032 289,100

Transilvania. Partea oficiala. 161

Nr. 617-1901,

Proces verbal din 31 August î qo i . Şedin ţa ext raordinară a comitetului centra l

al Asociaţiunii . P r e ş e d i n t e : Iosif St. Şuluţu. — N o t a r : Dr. Ilie Beu. — M e m b r i

p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, 1. Papiu, Dr. Eus. B. Boşca, Dr. Oct. Bussu, Leont. Simonescu şi

Nieolau Togan. 1 8 5 . Cu verificarea p rocesu lu i verba l al şedin ţe i de as tăz i

Se încred in ţează domni i Zahar ie Boiu , I . Cre ţu şi L e o n t i n S imonescu .

1 8 6 . (610—1901). Se rapor tează , că la concursu l pub l i ca t sub Nr. 441—1901 pen t ru ocuparea postului de învăţătoare suplentă la şcoala civilă de fete a Asocia ţ iun i i 'şi-au îna in ta t documente le cinci ref lectante şi anume domnişoare le : Eufemia K a t o n a , abso lventă a cursului „F rauen-Arbe i t schu le" în Sibi iu şi cualificată pen t ru lucrul de m â n ă la p repa rand ia e lementa ră din Cluj ; L a u r a Vlad, cu s tudi i de p ic tu ră dela academia din Miinchen şi abso lventă a p reparand ie i din Ca ransebeş ; Mărioara Pop , abso lven tă a cursului „Frauen-Arbe i t schu le" în Sibiiu şi cualificată p e n t r u lucrul de mână la p repa rand ia e lementa ră din Cluj ; Măria Muciu Urechia , absolven tă a p reparand ie i rom. cat . d in S ib i iu ; Alexandr ina Dogar iu , absolv e n t ă a p repa rand ie i g r . or. din Sibiiu. Cererea domnişoare i Eufemia K a t o n a a fost re t rasă .

î n cons idera ţ iunea , că nici una d in t re reflectante nu are cualificaţia ceru tă p e n t r u şcoalele civile şi în u rmare n u co respund condi ţ iun i lor de concurs , comi t e tu l cent ra l dec ide :

Postul de învă ţă toa re sup len tă la şcoala civilă de fete a Asoc ia ţ iun i i r ămâne deocamda tă neocupa t . Se angajează însă pen t ru anul şcolar 1901—1902 în mod provisor două pu te r i d idact ice auxiliare, anumi t dşoara Măr ioara P o p ca ins t ruc toa ră pen t ru lucrul de mână şi dşoara Măria Muciu Urech ia p e n t r u al te s tudi i . Ambele domnişoare vor pr imi o r emunera ţ i e de câte K 400 - — şi în t r eagă în t re ţ ine rea în i n t e rna tu l Asocia ţ iuni i .

1 8 7 . (611 — 1901). Se rapor tează , că la concursu l pub l i ca t sub Nr . 548—1901 pen t ru ocuparea unu i post de învăţător (învăţătoare) ordinar la şcoala civilă de fete a Asocia ţ iun i i 'şi-au îna in ta t documente le p a t r u reflectanţi . Aceş t ia s u n t : Pau l Svinţ iu , profesor d ip lomat dela univers i t a tea din Clu j , a servi t dece ani ca profesor supl in i tor în R o m â n i a ; Marcu J a n t e a , abso lvent al univers i tă ţ i i d in B u d a p e s t a , a servi t un an ca prof. supl in i tor la gimnasiul din B r a ş o v ; Vic tor Păcală , abso lven t al un ivers i tă ţ i i din B u d a p e s t a ; Aure l iu P ipoş , abso lven t al facul tă ţ i i t eo logice d in Bucuresc i , a servi t pa t ru ani ca profesor supl in i tor în R o m â n i a .

13

162 Transilvania. Partea oficiala.

L a pos tu l de învă ţă to r ord inar se alege în mod provisor domnul Vic tor Păcală , abso lvent al univers i tă ţ i i d in B u d a p e s t a .

1 8 8 . (605—1901). Dşoa ra Elena Cunţan, abso lven tă a academiei de mus ică din Ber l in , cu da ta 25 A u g u s t a. c. roagă comite tu l centra l , ca să b inevoiască a reflecta la persoana sa în t ru cât la şcoala civilă de fete s'ar s imţi l ipsa conlucrăr i i sale. S tud iu l p r inc ipa l al Dsa le e cantul , apoi pianul şi dec lamaţ iunea .

Cererea dşoare i E l e n a Cun ţan se va comunica di recţ iuni i şcolare cu observarea , ca în cas de l ipsă să se reflecteze la serviciile Dsale .

1 8 9 . (594—1901). Direcţiunea despărţământului „Mociu" îna in tează cu da t a 23 A u g u s t a. c . :

I. Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în Mociu la 21 Iulie a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s'a p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea comite tului cercual în anul exp i r a t ; în l egă tură s'au rev isu i t socoteli le, aflân-duse îti ordine, şi s'a s tabi l i t un p ro iec t de b u d g e t pen t ru t r ebu in ţe l e despăr ţSmentu lu i pe anul 1902 Ia in t ra te şi eşite cu K. 107-40;

2. t eo logul Ioan Câmpean a cet i t d iser ta ţ ia sa „ R o m â n u l în poesia p o p o r a l ă " ;

3 . s 'au înscr is membr i i ordinari noi d n i i : Teofil Hossu , Teodor Ius t i an , Dr . Ioan Uilăcan, I oan Godolan şi Tra ian H ă d ă r e a n ;

4. s'a încasa t suma de K. 200-—; 5. p e n t r u nou l per iod de t re i ani s'a ales director cercual dl Ioan

Moldovan , v ice-preşed in te dl Ioan Dan, no ta r dl S imeon Ciuca, casar dl Ioan Bozac şi cont ro lor dl S imeon P o p ;

6. • Delega ţ i ai despăr ţSmentu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales dni i Dr . George Simon şi S imeon Ciuca.

II..- Procesul uerbal al şedinţei comitetului cercual d in 2 A u g u s t a. c. In aceas tă şed in ţă s'au pe r t r ac t a t afaceri c u r e n t e ; s'a lua t act, că dela o pet recere a ranja tă în ocas iunea adunăr i i cercuale s'a încassa t suma de K 197"20, din care K 98 - 60 s'a d a t pen t ru edificânda biser ică gr. ort. d in Mociu şi t o t a tâ ta a r emas pe sama despă r ţSmen tu lu i ; d in plusul ce a resu l t a t dela aceas tă pe t recere s'a decis a se abona foi poporale .

ad I. P rocesu l verbal se ia spre scire şi conclusele aduse , îndeosebi proiectul de b u d g e t şi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . D-nii amint i ţ i sub pct . 3) se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

ad II. Spre scire cu ap roba re . 1 9 0 . (577—1901). Direcţiunea despărţământului „Haţeg" îna intează

cu da ta 16 A u g u s t a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i nu t în H a ţ e g la 11 A u g u s t a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cercual în anul expirat , ra ţ iociniul cassei şi r apor tu l b ib l io te-

Transilvania. Partea oficială.

ca ru lu i ; în l egă tu ră s'a s tabi l i t p ro iec tu l de b u d g e t pe 1901 la in t r a t e şi eşi te cu K 211 - 93 (pen t ru t r ebu in ţe l e de spă r ţ ămân tu lu i K 42'39).

" 2. pen t ru noul per iod de t re i ani s'a ales d i rec tor cercual dl Nicolau Nestor , iar m e m b r i în comi te t d-nii Pau l Oltean, Dr . L e o Pa ra sca , Ioan M u n t e a n şi T e o d o r F ă g ă r a ş ;

3. delegaţ i ai despă r ţ emen tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales d-nii Dr . L e o Parasca şi Dr . V. Bontescu, sup len t Dr . A u g u s t i n S t r ă i ţ a r ;

4. s'a decis , ca j u m ă t a t e din compe ten ţ a budge ta râ a despă r ţ ământu lu i să se dee şcoalei din Merişori pen t ru înfi inţarea unei bibl ioteci p o p o r a l e ;

5. .s 'a încassa t suma de K 102 - —.

Procesu l verbal se ia spre scire şi conclusele aduse , îndeosebi pro iec tu l de b u d g e t pe 1901 şi a legerea comi te tu lu i cercual se ap roabă .

1 9 1 . (578—1901). Direcţiunea despărţementului „Hida-Huedin" înaintează procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i n u t în H u e d i n la 7 Iul ie a. c. Să c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea comi t e tu lu i cercual în anul expira t şi ra ţ ioc in iu l cassei pe 1900—1901; în l egă tură s'a s tabi l i t u n pro iec t de b u d g e t pe 1901—1902 la i n t r a t e şi eşi te cu K 380 '— (pen t ru t r ebu in ţe le de spă r ţ ămân tu lu i K 76 - —);

2. învă ţă toru l I oan Mango a cet i t d i ser ta ţ ia sa „ î n s e m n ă t a t e a şi folosul măestr i i lor" ;

3. s 'au înscr is membr i ord inar i noi d-ni i : A l e x a n d r u Mărincaş , Gavr i lă Condor şi Cornel iu Condor , to ţ i t re i p r e o ţ i ;

4. în această ocas iune s'a încassa t suma de K 138 '—. 5. de legaţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i

s 'au ales d-nii Dr. S imeon Tămaş şi Dr . Andre iu Pop .

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse , îndeosebi proiectul de budge t pe 1901—1902 se aproabă . D-ni i amint i ţ i sub pct . 3) se declară membr i ord inar i ai Asocia ţ iuni i .

1 9 2 . (587—1901). Direcţiunea despărţementului „Turda" î na in tează procesul uerbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i nu t în Turda -veche la 28 Iul ie a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p re sen ta t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cercual în anul expirat , ra ţ iociniul cassei şi r apor tu l b ib l io tecaru lu i (biblioteca are u n fond de K 113'03); în l egă tu ră s'a decis, ca s tabi l i rea pro iec tu lu i de b u d g e t pe anu l vi i tor să se înc red in ţeze comite tu lu i ce rcua l ; ( s t ab i l i t u l t e r io r la in t ra te cu K 2 2 - — şi eşi te cu K 18-—);

2. dl Aure l Gaia a cet i t d i ser ta ţ ia sa „Asemănarea poeţ i lor E m i -nescu şi C o ş b u c " ;

13*

164 Transilvania. Partea oficiala.

3. delegaţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i s 'au ales d-nii Dr. G. Popescu şi Dr. E u g . P ă t ă c e a n u ;

4. pen t ru vi i torul per iod de t re i ani s'a ales d i rec tor cercual dl Ar temiu Codarcea, v icepres . dl Iu l iu Vladuţ iu , secre tar dl Dr . E u g . Păt ăceanu , cassar dl G. Boldea, b ib l io tecar dl G. Gaia şi cont ro lor dl Ioan M e s a r o ş i u ;

5. s'a decis, ca proxima adunare cercuală să se ţ ină în î n d o i ; 6. s'a încassa t suma de K 9 7 - — . 7. s'a înscris m e m b r u ord inar dl George Suciu, p ro topop .

P rocesu l verba l se ia spre scire şi conclusele aduse , îndeosebi a legerea comi te tu lu i cercual se aproabă . Dl G. Suciu se declară m e m b r u ord inar al Asocia ţ iuni i . Asemenea se a-p roabă pro iec tu l de b u d g e t pe 1902.

1 9 3 . (591—1901). Direcţiunea despărţământului „Branu înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ i nu t în F u n d a t a la 11 A u g u s t a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s 'au p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i t a tea comite tu lui ce rcua l ; în l egă tu ră s'au censura t socoteli le, aflâudu-se în ordine şi cons ta tându-se , că despă r ţ emen tu l are la disposi ţ ie suma de K 3 2 6 5 ;

2. s'a decis , ca la adunarea genera lă a Asocia ţ iun i i despă r ţ ămân tu l să fie r ep re sen t a t p r in dl L e o n t i n S imonescu ;

3. în aceas tă ocasiune s'a ţ i n u t şi o exposi ţ ie de obiec te ( ţăsă tură şi cusă tu ră de borangic , cânepă şi lână, luc ra te de femei din Bran, împăr ţ ind u-se premii în valoare de K 42.—

Procesu l verba l se ia spre scire cu ap roba rea concluselor .

1 9 4 . (592—1901). Direcţiunea despărţământului „Blaj" îna in tează procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţ înu t în Blaj la 4 A u g u s t a. c. Se c o n s t a t ă :

1. s'a p r e sen t a t şi lua t spre scire r apor tu l despre ac t iv i ta tea comi te tu lu i cercual în 1900—1901; în legă tură s'au revisu i t socoteli le, a-flându-se în ordine , şi s'a s tabi l i t un pro iec t de b u d g e t pe 1901—1902 la in t r a t e şi eşi te cu K 540'—, (pent ru t r ebu in ţe le despă r ţ ămân tu lu i K 140-—);

2. prof. Aron Deac a cet i t d iser ta ţ ia sa „Din istoricul g imnas iu lu i din B la j " ;

3. s'a incassa t suma de K 1 6 2 ' — ; 4. s 'au înscris m e m b r i ordinar i norii d n i i : Emi l Sabo, Dr. Ambros iu

Chet ian, George P o p şi I acob P o p a ; 5. s'a lua t act , că despă r ţ ămân tu l a fost inv i ta t să-'şi ţ ină adunarea

p rox imă în T i u r ; 6. delegaţ i ai despă r ţ ămân tu lu i la adunarea genera lă a Asoc ia ţ iun i i

s ' au ales d-nii Dr . Aug . B u n e a şi A. C. D o m ş a ;

Transilvania. Partea oficială. 185

7. pen t ru noul per iod de t re i ani s'a ales d i rec tor cercual dl I oan German, membr i în comi te t d-nii Alexiu Viciu, Iosif L i t a , Dr. Iul iu Maniu şi Dr . Vic tor Szmigelski , cassar dl loaVi F o d o r , cont ro lor dl Dr. Is idor Marcu şi secre tar dl Dr. Ioan l i a ţ iu .

P rocesu l verbal se ia spre soire şi conclusele aduse , îndeosebi proiectul de b u d g e t pe 1901/2 şi a legerea comite tu lu i cercual se aproabă . D-nii amint i ţ i sub pct. 4) se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i .

1 9 5 . (586 — 1901). In despă r ţ emen tu l „Sibi iu" s 'au înscr is membr i ordinar i noui d-nii Cornel Popescu, s tud. în filosofie, şi W. Krafft iun., librar.

D-nii amint i ţ i se declară membr i ordinar i ai Asocia ţ iuni i i .

D. u. s.

Iosif St. Şuluţu m. p. , Dr. I. Beu m. p., secr. I I . — S'a verificat. Sibiiu în 2 Sep t embre 1901. Leontin Simonescu m. p., Zacharia Boiu m. p. ,

Ioan Creţii m. p.

Nr. 697—1901.

Proces verbal din 19 Sep tembre 1901. Şedinţa ord inară a comitetului cen

tral al Asociaţiunii . P r e ş e d i n t e : Dr . Ilar ion Puşcăria. — N o t a r : Dr . Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr. Cornel Diaconovich, Nicolau Ivan, Ioan Papiu, Dr. Eustbie R. Roşea, Leontin Simonescu şi Nicolau Togan.

1 9 6 . Cu verificarea procesului verba l al şedinţe i de adi Se înc red in ţează d o m n i i : Pa r t en iu Cosma, Ioan P a p i u şi

Nicolau Togan . 1 9 7 . (694—1901). Secre taru l I I rapor tează , că domni i Ioan Bercan ,

A n t o n i u Pa l lad i şi Alexiu P o p , to ţ i t re i membr i ai Asocia ţ iuni i , au înain t a t mai mul te propuneri pentru a se desbate in adunarea generală din 21 şi 22 S e p t e m b r e a. c.

I. Dl Ioan B e r c a n p ropune , ca adunarea genera lă să decidă, cumcă cu începerea anului 1902 să se t r imi tă pe adresa d i rec tor i lor cercuali , la finea fiecărui an, câte un exemplar comple t şi legat din „Trans i lvania" , care are a fi î ncorpora t bibl iotecei despă r ţ ămân tu lu i .

II . Dl A n t o n i u Pa l lad i p r o p u n e : a) ca să se scrie şi publ ice în b roşură is tor icul Asocia ţ iuni i , indi-

cându-se scopuri le ce u r m ă r e s c e ; această b roşură să se împar t ă t u tu ro r comuni tă ţ i lo r bisericesci şi c