Statia meteorologica

Statiile meteorologice reprezinta spatiul special amenajat unde se efectueaza observatiile meteorologice.

Observatia meteorologica reprezinta masurarea valorilor numerice ale elementelor meteorologice, a variatiei lor precum si aprecierea caracteristicilor calitative a acestora la statiile meteorologice. Observatiile meteorologice se efectueaza simultan la orele standard sinoptice si dupa timpul local la principalele ore standard.

O statie meteorologica, care face parte din reteau nationala sau mondiala, se compune, de regula, din:

A.Biroul statiei, in care sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur

(aparate pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii, ca de exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite din observatii; descifrarea diagramelor de la inregistratoare si aplicarea, dupa caz, a corectiilor la valorile citite; transcrierea datelor de observatie in registre si tabele meteorologice; verificarea exactitatii datelor inregistrate si prelucrate (aceasta operatie se efectueaza de catre seful statiei); transmiterea codificata a datelor de observatie la

Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondata statia si ulterior la ANM, Bucuresti. Arhiva statiei meteorologice trebuie sa contina un jurnal al statiei in care se mentioneaza: istoricul statiei cu toate schimbarile survenite pe parcurs (mutari ale statiei, aparate folosite sau inlocuite, modificarea vizibilitatii, a programului de observatii, personalul de lucru, inlocuirea acestuia, observatiile inspectiilor de teren etc.); registre de procese verbale, materiale auxiliare necesare desfasurarii activitatii (instructiuni, tabele psihrometrice, atlase de nori), diagrame ale aparatelor,registre meteorologice si tabele inregistratoare, publicatii de specialitate etc.

B.Platformele meteorologice, suprafata de teren pe langa statia meteorologica pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si

aparatelor meteorologice destinate efectuarii observatiilor, este de forma unui patrat cu laturile orientate pe directiile N-S si E-V.

Instrumentele din interiorul platformei sunt instalate in ordinea descresterii inaltimii lor, de la nord la sud.

Platformele pot fi clasificate in :

Platforme meteorologice standard;Platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop ( de

monitorizare a fenomenelor meteorologice si agrometeorologice pentru cercetari genologice, topoclimatice, didactic);Platforme meteorologice in stationar;Puncte de observatii.

C.Platforma nivometrica pe care se fac determinari asupra grosimii, densitatii si structurii stratului de zapada.

D.Statia meteorological automata reprezinta un aparat complex care masoara si transmite automat valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea statii se instaleaza de obicei in locuri greu accesibile.

Organizarea platformei meteorologice

Platforma meteorologica reprezinta elementul de baza al unei statii meteorologice intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea observatiilor meteorologice. Calitatea datelor de observatiidepinde, in primul rand, de locul si modul de intretinere al acesteia, astfel ca se impune cunoasterea si respectarea unor reguli de amplasare.

Amplasarea platformei meteorologice

Platforma trebuie sa fie reprezentativa, adica situata intr-un spatiu deschis, tipic pentru regiunea in care se gaseste statia meteorologica respectiva. Datele obtinute nu vor fi valabile numai pentru locul in care se fac determinarile, si pentru o suprafata mult mai intinsa de teren, aflata in jurul statiei

Pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita

obstacolele joase si izolate (casele mici, pomi izolati etc.) asupra determinarilor

instrumentale, platforma se menajeaza la o distanta egala cu de cel putin

10 ori inaltimea acestora.

In cazul obstacolelor mari (paduri, grupuri mari de constructii etc.) platforma trebuie

sa se gaseasca la o distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora.

La statiile aflate in apropierea unor suprafete mici de apa (rau, lac, mare)

platforma trebuie sa se amenajeze la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul respectiv.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune, platformele meteorologice se amenajeaza, de regula, in afara localitatilor, la distante suficient de mari fata de marginile acestora. Ele trebuie sa evite de asemenea apropierea soselelor, cailor ferate, fabricilor, uzinelor etc. deoarece fumul, praful si trepidatiile influenteaza negative functionarea instrumentelor si aparatelor meteorologice, ducand la obtinerea unor valor neconcordante cu realitatea.Suprafata platformei

Trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii, in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei acvatice si a incidentei radiatiilor solare.

Dimensiunile platformei meteorologice

Variaza in functie de volumul determinarilor efectuate:

Platforma meteorologica standard este un patrat cu laturile de 26/26 m, orientate pe directiile est-vest si nord- sud.In cazul statiilor meteorologice cu program redus,platforma poate avea forma unui dreptunghi cu latura orientate est- ves de 16m si latura orientate nord-sud de 20 m.

La statiile cu program radiometric, platforma meteorologica este un dreptunghi cu latura orientata est-vest de 26 m si cu latura orientata nord-sud de 36 m.In functie de programul de lucru, statiile agrometeorologice sau cele de pe langa observatoare isiamenajeaza platforme de diferite dimensiuni

De regula, fiecare statie meteorologica dispune de cel putin un hectar de teren (100/100 m) pe care isi organizeaza platforma cu instrumente si aparate destinate masurarii diferitelor caracterisitici ale climei.Instrumentele si aparatele respective se instaleaza astfel incat sa nu exercite influente negative unele asupra altora.

Instalarea aparatelor

Aparatele sunt instalate conform unui regulament international, pe mai multe linii paralele de la nord la sud.

Fiecare aparat are un loc fix fiind astfel distribuite incat sa se evite umbrirea lor, sa nu influenteze unul indicatiile celuilalt. Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate in felul urmator:

Linia 1, din nordul terenului, situata la 4m distanta de plasa de protectie a terenului, este destinata: giruetei cu placa usoara, giruetei cu placa grea si statia automata, chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinarile asupra caracteristicilor principale (directie si viteza) ale vantului. Chiciurometrul este utilizat pentru determinarea grosimii depunerilor de gheata pe conductorii aerieni. La unele statii meteorologice, pe prima linie a platformei meteorologice este plasata si o statie automata, la inaltimea de 10 m, cu senzori pentru viteza vantului, presiune, umezeala, temperature, masurarea precipitatiilor.

Linia 2 este destinata adaposturilor meteorologice:

-cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psihometru (alcatuit din termometrul umed, termometrul uscat si morisca aspiratoare); termometrul de maxima si termometrul de minima; higrometrul cu fir de par;

-cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de

temperatura (termograful) si umiditate (higrograf) a aerului. Pot fi utilizate termohigrografe sau termohigrobarografe.

Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru in interior, un support si o scara. Casuta are pereti laterali

confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45o pentru a se umbri un ape alta si deci sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In acelasi timp printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor din interior. Unele adaposturi au peretii cu jaluzele duble. Partea inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe doua scanduri perpendiculare, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul asigurarii ventilatiei.

Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejata cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vopsit in negru pentru crea un mediu cat mai constant. Adapostul este asezat pe patru

picioare la inaltimea standard care permite ca partile receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului (adapostul este montat pe picioare din lemn de 1,80m inaltime, in acest fel instrumentele pentru temperatura si umiditatea aerului avand partea sensibila la 2m deasupra solului, inaltime la care se recomanda masurarea temperaturii si umezelii aerului). Spre nord este prevazut cu o usa dubla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citirea aparatelor astfel incat umbra sa nu cad ape aparate, iar razele solare sa nu patrunda in interior.

Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se folosesc aparate inregistratoare. Acestea au trei parti componente principale: partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii care amplifica deformatiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de inregistrare; sistemul de inregistrare format dintr-un cilindru metallic cu mecanism de ceasornic, acesta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in 24 de ore sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama; pernita de la capatul sistemului de amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului meteorologic inregistrat. Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor.

Linia 3 este ocupata de un pluviometru si un pluviograf, aparate cu care se determina cantitatea de apa cazuta intr- un interval de timp. Cu ajutorul pluviografului se mai determina: intensitatea medie a ploii; intensitatea maxima a ploii; durata totala a ploii; durata intensitatii maxime; momentul din zi cand a plouat; momentul de inceput si de sfarsit al ploii.

Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara: actinometrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru anemometru situate la circa 1 m nord de heliograf.

Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determina temperatura pe sol si in sol, contuarul de descarcari electrice si evaporimetrul.

Pentru temperatura pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele (ordinar, de minima si de maxima), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in adancime si anume:

-Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancimea de 25 m;

-Termometrele cu tragere verticala, sau termometrele extractive care se instaleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160,

240 si 320 cm, cu distanta intre ele din 50 in 50 de cm.

Reguli de intretinere a platformei meteorologice

Iarba trebuie cosita ori de cate ori este nevoie;

Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord, pe alei special amenajate;

In interiorul ei, platforma la sol, lipsita de vegetatie, trebuie in permanenta grapata, mai ales dupa ploaie, san u existe cruste, iar termometrele de sol sa poata fi bine asezate, cu rezervorul pe jumatate in sol ca sa reflecte temperature suprafetei acesteia;

Platforma este imprejmuita cu un gard din plasa de sarma cu grila mare (10/10 cm) si inaltime de 2 m, pentru a permite circulatia libera a aerului si pentru a asigura securitatea instrumentelor;

Intrarea pe platforma este interzisa persoanelor straine, de aceea, in lipsa observatorului, aceasta este incuiata;

Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologata de inspectorii de specialitate;

La statiile meteorologice de altitudine, platforma nu se mai imprejmuieste, se marcheaza doar laturile acesteia cu pietre vopsite in alb sau cu tarusi;

In conditii de stationar, cu observatii geografice complexe, se organizeaza statii topoclimatice ale caror platforme se amenajeaza dupa necesitati, utilizandu-se aceeasi aparatura meteorologica.

Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe platforma meteorologica

Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea masuratorilor, observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli:

Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte trasate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru a usura scurgerea rapida a apei;

Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile meteorologice si la termometrele de sol; dinspre sud la heliograf; pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate.

Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incuiate, pentru a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord pentru a avita razele solare si caderea umbrei observatorului pe ele in timpul observatiei.

Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare, sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata;

Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH;

Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din timpul noptii; in cazuri extreme, cand iluminatul electric nu este posibil se va folosi o lanterna puternica;

Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si supraincalzirea lor;

In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgenta pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat de rezerva.

Observatiile metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si instrumental

a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt:

nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe bolta cereasca;

discul solar reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit;

starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu zapada;

fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete;

furtuni, vijelii, uragane, viscole;

diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma,

polei, chiciura, ninsoare, lapovita, statul de zapada, ceata, aerul cetos, negura, depunerile de gheata pe conductorii aerieni, ploaia, grindina etc.

Pentru fiecare fenomen se utilizeaza anumite semne conventionale consecrate, inscrise in aceleasi Instructiuni de la statiile meteorologice. Se noteaza pentru fiecare ora de inceput si ora de sfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor indici exponentiali.

b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu citire directa si inregistratoare.

Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atat cu aparate cu citire directa, cat si cu aparate inregistratoare.

Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza la termene standard conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul Programului climatologic si din ora in ora in cazul

Programului sinoptic.

In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe verticala si in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racire a suprafetei solului.

In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostul meteorologic; ordinea si durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:

la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei solului (umed, uscat etc.);

la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si higrograf la ora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul de zapada, chiciura si polei la ora 6;

la si 20-23 de minute, giruetele;

la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului);

la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga;

la si 30 de minute la barometrul cu mercur din interiorul statiei;

la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate);

concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene meteorologice.

Elementele meteorologice

Elementul meteorologic = termen meteorologic care defineste parametrii ce in ansamblul lor caracterizeaza starea vremii intr-un interval de timp ( presiunea atmosferica, temperatura, vantul, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatille atmosferice, etc ).

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care exprima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand diferitele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii la statiile meteorologice:

Radiatia ( ce poate fi definita ca emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice, elecrtomagnetice etc ) si poate fi: solara (definita ca radiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei terestre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in infrarosu ).

Temperatura aerului ( caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o ) si temperatura solului.

Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea ).

Directia si viteza vantului ( vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forta centrifuga si forta Coriolis ).

Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate ).

Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa ).

Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori ).

Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de agregare, precipitatiile pot fi : lichide – ploaie, roua, ceata; solide – zapada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte

– lapovita ).

Vizibilitatea ( distant pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date ).

Fenomenele atmosferice: furtuni, ceturi, descarcari electrice, fenomene optice etc.

Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si construite instrumente si aparate de masura, care sunt utilizate in toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului.

1.Determinarea Masurarea a.Pirheliometrul cu Format din: tub

intensitatii fluxurilor radiatiei solare compensatie pirheliometric,

radiative din directe electrica tip dispozitivul de

atmosfera. Angstom fixare, suportul de

(instrument absolut) sustinere,piesa

receptoare: doua

lamele indentice de

manganin montate

la partea inferioara a

tubului

pirheliometric

(capul

pirheliometrului.

b.Radiometrul Piesa receptoare este

bimetalic tip o lama bimetalica

Michelson instalata in tubul

(instrument relativ). radiometric

c.Pirheliometrul Alcatuit dintr-un tub

calorimetric tip metallic de forma

Michelson literei “U”. Tubul

(instrument prezinta o de

absolut). diafragme.

d.Radiometrul Se compune din:

termoelectric RT-50 piesa receptoare

(instrument relativ). alcatuita dintr-un

disc subtire

(2microni) de argint;

bateria

termoelectrica a

radiometrului (36 de

termoelemente)

Determinarea a.Piranometrul Are drept piesa

radiatiei difuze absolut tip Angstom receptoare (dotata

si globale (instrument cu un ecran special)

absolut). 4 lame subtiri de

manganin vopsite

diferit (doua cate

doua) protejate de o

calota semisferica

de sticla.

Galvanometrul este

conectat in interiorul

cuplurilor

termoelectrice.

b.Piranometrul Se compune din

Arago-Davy doua termometre

identice.

c.Piranometrul Alcatuit din 4 parti

termoelectric tip principale: piesa

Ianisevski receptoare pentru

radiatii, suportul,

ecranul de umbrire

si dispozitivul de

uscare. Piesa

receptoare este o

termobaterie de

forma patrata (87 de

termocupluri).

Suportul

piranometrului este

alcatuit dintr-un tub

metallic fixat pe un

trepied. Ecranul de

umbrire este un disc

metallic, iar

dispozitivul de

uscare este un tub de

sticla fixat la partea

inferioara a capului

piranometrului.

Determinarea a.Albedometrul de Alcatuit dintr-un cap

albedoului statie de piranometru

instalat pe un suport

special (tub

metallic); dispozitiv

de uscare; parghie

orizontala care

sustine ecranul de

umbrire; piesa

receptoare.

b.Albedometrul Reprezinta un

portabil piranometru

Ianisevski

modificat. Este

alcatuit dintr-un cap

piranometric

(prevazut cu bucse),

o suspensie

cardanica si un

maner.

c.Fotoelementul cu Are drept piesa

seleniu receptoare o placa

de fier pe suprafata

careia este aplicat un

strat de selenium

acoperit la randul

sau cu o pelicula

foarte fina de aur

sau platina.

d.Solarimetrul Piesa lui receptoare

Gorozynski se compune din mai

multe lame

acoperite cu negru

de fum (in interiorul

lor sunt lipite

sudurile unui cuplu

thermoelectric de tip

Moll). Tubul

radiometric este

montat in cutia

cilindrica.Capul

solarimetrului este

suspendat pe un

suport in forma de

furca prins la randul

sau de discul

metallic cu care se

termina trepiedul de

sustinere.

Determinarea a.Pirgeometrul tip Alcatuit din: piesa

radiatiei efective Savinov-Ianisevski receptoare este

alcatuita din 4 lame

subtiri de manganin

si o termobaterie.

Determinarea a.Bilantometrul Se compune din:

bilantului piesa receptoare

radiatiilor alcatuita din doua

placi identice

obtinute prin

impletirea unor fire

subtiri de cupru;

bateria

termoelectrica

confectionata din

benzi de constantan;

placa receptoare;

disc suport; manerul

bilantometrului.

b.Galvanometrul Functionarea lui se

radiometric G.S.A.- bazeaza pe

1 interactiunea a doua

campuri magnetice

distincte: campul

magnetic al bobinei

galvanometrului si

campul magnetilor

permanenti.

Aparate a.Piranograful Este alcatuit dintr-o

inregistratoare Robitsch –model piesa receptoare, un

pentru fluxurile vechi sistem de transmisie

radiative din si amplificare, un

atmosfera sistem de

inregistrare, o placa

de montaj si o cutie

de protectie. Piesa

receptoare se

compune din 3 lame

bimetalice de

dimensiuni egale.

b.Piranograful Se deosebeste de cel

Robitsch – model vechi prin cateva

nou amanunte de

constructie:

reactorul este

protejat de o carcasa

de metal, piesa

receptoare este

formata din 2 lame

bimetalice.

a.Luxmetrul de tip Este alcatuit din

2.Determinarea Bruno Lange doua parti mari:

efectului luminos al fotocelula de seleniu

radiatiilor solare (forma unui disc) si

galvanometrul

Heliografele a.Heliograful tip Piesa receptoare

R.Fuess este o sfera masiva

de sticla, se

instaleaza pe un

suport metalic. Pe

una din partile

laterale ale

suportubului curbat

este gravata scara

latitudinilor, iar pe

nisa metalica, liniuta

3.Determinareaindexului

b.Heliograful Metra Se deosebeste de

duratei de stralucire Heliograful tip

a soarelui R.Fuess prin faptulk

ca este lipsit de

bratul metalic curbat

si ca dispune de o

nivela cu bula de aer

folosita in scopul

orizontalizarii bazei

sale.

c.Heliograful Foloseste doar doua

universal URSS tipuri de

heliograme: drepte

si curbe

d.Heliogramele

4.Determinarea Termometre cu a.Termometrul Principalele parti:

temperaturii aerului citire directa meteorologic rezervorul (forma

ordinar sferica, cilindrica

sau troconica), tubul

capilar, scara

(placuta alungita de

portelan alb, pe ea

sunt gradate o serie

de diviziuni) si tubul

protector (construit

dintr-o sticla

speciala).

b.Termometrul de Este asemanator

maxima celui ordinar de care

se deosebeste printr-

o ingustare a tubului

capilar si prin

lungime.

c.Termometrul de Se deosebeste de

minima celelalte termometre

prin:

- rezervorul cu

alcool (are

dimensiuni mai

mari)

- forma rezervorului

(cilindrica si

asemanatoare unei

furci sau literei

„U”).

d.Termometrul de Alcatuit dintr-un tub

minima si maxima capilar de forma

Six-Bellani literei “U” care se

termina in ambele

capete cu cate un

rezervor cilindric.

Termometre a.Termografe cu Au drept piesa

inregistratoare lama bimetalica receptoare o lama

(termografe) bimetalica curbata

obtinuta prin

sudarea a doua

lamele cu coeficienti

de dilatare diferiti.

b.Termograful tip Alcatuit dintr-o

URSS –model vechi cutie metalica, lama

bimetalica, parghie

metalica.

Termograful tip Se compune dintr-o

URSS – model nou cutie de material

plastic al carei capac

este prevazut pe trei

parti cu geamuri

Termograful tip Format dintr-o cutie

Junkalor metalica, al carei

capac are in partea

anterioara un geam

curbat plexiglas.

Termograful tip Se compune dintr-o

Rossel cutie metalica ai

carei pereti sunt

construiti in cea mai

mare parte dintr-un

geam curbat de

Plexiglas.

Deosebirea fata de

celelalte consta in

faptul ca piesa

receptoare este

alcatuita din doua

lame bimetalice

aproape circulare.

Termograful tip Spre deosebire de

Fischer celelalte are piesa

receptoare in

interiorul cutiei

aparatului, ventilatia

facandu-se prin

orificiile practicate

in peretii de

plexiglas ai

capacului.

c.Termografe cu tub

Bourbon

Termograful tip

R.Fuess

Termograful tip

J.Richard

5.Determinarea Termometrele Alcatuit din:

temperaturii solului de sol tip rezervor, tub capilar,

Savinov scara, tub protector.

Termometrele Se instaleaza pe

de sol tip RDG parcela dezgolita de

vegetatie în serii de

câte 6 respectiv 10

termometre.

Termometrele Termometrul de sol

de sol cu tragere cu tragere verticala

verticala are rezervorul mult

(extractive) mai mare în

comparatie cu cel

ordinar, el fiind

protejat de un tub de

protectie care

prezinta în dreptul

scarii o deschidere

longitudinala ce

permite citirea

temperaturii.

Termometre cu

cupluri

6.Determinareatermoelectrice

Termometre cutemperaturii apei

rezistenta

electrica

Termistori

7.Masurarea Psihrometrele cu a. Psihrometrele de Este alcatuit din

umezelii aerului aspiratie statie cu ventilatie doua termometre

artificiala psihrometrice

indentice.

b. Psihrometrul cu Se compune din

ventilatie artificiala doua termometre

tip Assmann ordinare, identice

care au insa

dimensiuni mai

reduse. Sunt fixate

intr-o montura

metalica nichelata

formata dintr-un tub

central care se

bifurca la partea

inferioara in doua

tuburi laterale.

c.Psihrometrul

electric cu ventilatie

artificiala tip Rossel

Psihrometrele a. Psihrometru de Alcatuit din doua

fara aspiratie statie tip August termometre

psihrometrice

identice fixate pe un

stativ vertical.

b.Psihrometrul Format din: cadru

“prastie” metalic, ax,

termometru uscat si

umed, ecrane

metalice si maner.

Higrometrele de a. Higrometrul Se compune dintr-

absorbtie cu fir Koppe un cadru metallic in

de par interiorul caruia este

fixat un suport de

metal in forma

literei “U”, ax,

scripete dublu

b. Higrometrul de Are ca piesa

tip Fuess receptoare 1-4 fire

de par omenesc,

blond, degresat.

c.Higrometrul tip Alcatuit dintr-un

URSS cadru metalic, avand

drept piesa

receptoare un singur

fir de par

Higrometrele de a. Higrometrul de Are ca piesa

absorbtie cu tip M-39 receptoare o

membrane membrane organica

organica circulara trata

special.

Higrografe a.Higrograful tip Piesa receptoare: 35

R.Fuess de fire de par

omenesc care

alcatuiesc un

manunchi dispus

orizontal

Higrograful tip Piesa receptoare:

Junkalor 35-40 de fire de par

omenesc ale caror

capete sunt fixate pe

un cadru metalic

Higrograf tip Piesa receptoare:

Fischer 10-12 fire de par

grupate in doua lire

a cate trei

manunchiuri fiecare.

Higrograful tip Piesa receptoare: 15

W.Lambrecht fire de par care

constituie laolalta un

dispozitiv in forma

de lira.

b.Higrograful tip Piesa receptoare: