Organizarea pastoralului

Planul deplasarii in pastoral trebuie pregatit din vreme, stabilind:

numarul de stupi ce vor fi transportati, vetrele temporare, procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei in vigoare, efectuarea tratamentelor antivarroa etc.

sus

Densitatea recomandata

Densitatea recomandata de stupi la hectar este urmatoarea:

14-18 colonii la salcam, 6-10 la tei, 1-2 la floarea soarelui, 0,5 la bostanoase in culturi intercalate, 1-2 in culturi pure, 4-6 la leguminoasele perene, 3-5 la zmeuris.

sus

Inchiderea stupilor

Stupii nu se pot inchide oricum si oricat. Inchiderea stupilor in perioadele in care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi folosite si in timpul deplasarilor prelungite in pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de peretii stupilor. In situatiile in care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor asigura si cu apa in faguri.

sus

Metode si mijloace

Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, economice etc. In cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic si a oricaror reglementari legale, se aplica sanctiuni. Stuparitul pastoral se practica in doua forme: cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.);cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate, existand o multitudine de tipuri si variante constructive.

sus

Pregatirea deplasarii stupinelor

Inainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor melifere, stabilindu-se locul in care urmeaza a fi amplasata stupina. Pentru a se evita strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati, asigurandu-se si un spatiu de refugiu, deasupra cuibului. Circulatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie. Daca stupii sunt foarte puternici este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. Pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu panza metalica. Daca in stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru), ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise avand montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Trebuie avut grija insa ca sosirea la destinatie sa se faca in primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe deasupra sitelor apa. Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. Toamna si primavara daca timpul este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. Dupa instalarea stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. La asezarea pe noua vatra se va avea in vedere ca plasarea stupilor sa nu fie in aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata in spatele altei

stupine vom pierde o parte din culegatoare. La cateva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente.

sus

Valorificarea unor tehnologii noi

Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele trebuie insarmate atat orizontal cat si vertical (cel putin pe mijloc). Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelor divizate sau clasice. Dezavantajele acestora pot fi inlaturate prin adaptari de dispozitive cum ar fi cele referitoare la cele 2 puncte redate mai jos:

Imperecherea matcilor in stupina pavilion.

Matcile ies din familie pentru imperechere si la inapoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil, necesar pentru orientarea lor. Inlaturarea neajunsului se face prin:

vopsirea tuturor fetelor stupilor in culori diferite: galben, maro, crem, albastru, bleu, alb etc. suprafata vopsita nedepasind 0,4-0,5 metri patrati; aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cat mai variate pe fetele stupilor (tinandu-se cont de modul de perceptie al albinelor); folosirea unor repere (arbusti, pietre, steaguri etc.);

nucleele de imperechere vor fi plasate la inaltimi diferite, in apropierea pavilionului, cu urdinisurile orientate cat mai variat.

Paravanturile

Paravanturile, folosite la urdinisuri, duc la eliminarea aproape in totalitate a curentilor reci, marindu-se astfel efectivul de albine. Nefolosirea acestor paravanturi determina incetarea ouatului matcii de timpuriu - toamna, iar primavara depunerea oualor incepe mult mai tarziu decat in stupii plasati jos si feriti de curentii reci. Familiile de albine intra astfel in iarna cu efective imbatranite si uzate, iar primavara pier mai timpuriu, neavand timp suficient sa se dezvolte pana la primul mare cules. Daca avem paravanturi montate la pavilion, acesta se poate orienta in orice directie, fara a lua in seama din care parte bate vantul. Paravanturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm grosime si pot fi marite sau micsorate in raport de dorinta si necesitati. Pentru detalii se poate consulta Apicultura in Romania, 12 decembrie 1986.

sus

Culesurile tarzii

Ca surse de cules la sfarsitul verii se pot folosi fanetele din luncile raurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pana la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de intretinere.