Organizarea deservirii

Atât zilnic, cât şi la sărbători cultura deservirii meselor este aceeaşi, diferenţa este doar în faptul că în zilele ocaziţionale simplitatea oferă locul şarmului

sărbătoresc.Cultura deservirii include în sine nu

numai aranjarea meselor şi cunoaşterea utilizării tacâmurilor, dar şi cultura compartimentului în timpul mesei: ţinuta corectă, discuţia, felul de a şti să asculţi conmesenii – caracterizează întreaga persoană a omului.

De aceea toate aceste calităţi, omul ar trebui să le intruchipeze încă din copilărie, pentru ca mai apoi să devină un obicei, o deprindere.

Majoritatea familiilor iau masa la bucătărie. Adeseori masa se acoperă cu feţe de masă confecţionate din diferite materiale cu diverse ornamente care sunt igienice şi comode.

Servind dejunul se poate de întrebuinţat:- Un şerveţel de in sau bumbac, pe care se plasează vesela pentru o persoană:

farfurioară pentru gustare, perpendicular în dreapta – ceşcuţa cu suport, linguriţa pentru ceai – pe farfurioară. Furculiţa se aranjează în partea stângă a farfuriei , cuţitul – în dreapta;

- Tavele de servire care se folosesc pentru deservirea unei sigure persoane se acoperă cu un şerveţel din ţesătură sau plastic pe care se plasează vesela necesară şi tacâmurile.

Deservirea prânzului este următoarea:- Pe masă se plasează 2 farfurii una întinsă ca suport pentru farfuria de felul I.

În partea dreaptă se aranjează tacâmurile: cuţitul cu tăişul spre farfurie şi lingura cu adâncitura în sus; în partea stângă se pune furculiţa, lângă ea stă farfuria

pentru pâine. Vesela pentru desert se plasează perpendicular în stânga farfuriilor pentru prânz.

Linguriţele pentru desert stau alături de veselă.După ce s – a servit felul I de bucate la masă este adus platoul cu felul II, iar la

sfârşit se serveşte desertul.La cină masa se aranjează în acelaşi fel ca şi la dejun.Spre deosebire de dejun la cină se serveşte lapte, chefir sau suc în loc de ceai

sau cafea.Aranjând masa pentru dejun, prânz sau cină, plasăm vesela la 2 cm de la

marginea mesei.

Alegerea veseleiLa aranjarea mesei este bine de utilizat veselă de acelaşi stil, confecţionată din

porţelan, faianţă sau ceramică. De asemenea se folosesc şi obiecte din cristal, sticlă, melhior sau lemn.

Vesela se aranjează simetric pe masă.

Vesela şi tacâmurile de deservire pentru o persoanăFarfurii pentru gustări (diametrul de 20 cm) – pentru diverse gustări reci.Farfurii mari intinse (diametrul de 24 cm) pentru bucate calde din carne şi

peşte.Farfurii pentru felul I (diametrul de 20 şi 24 cm), cu volumul 300 şi 500 cm3.Farfurioare mici întinse (diametrul de 15 –17 cm) pentru pâine.Ceşcuţe pentru bulion (250 – 300 cm3) cu farfurioară suport.Farfurii adânci pentru desert (diametrul 20 cm) pentru budinci şi sufleuri.Farfurii întinse de desert (diametrul 20 cm) pentru fructe.Cremaliere – pentru îngheţată, jeleu ş.a.Cocotiere (50 – 100 cm3) – pentru gustări calde.Tacâmuri de gustare (furculiţă, cuţit).Tacâmuri pentru felul II de bucate (furculiţă şi cuţit).Tacâmuri pentru bucate din peşte.Linguri pentru felul I şi desert.Linguriţe de ceai şi cafea.Furculiţă pentru copturi.Tacâmuri pentru fructe (cuţit, furculiţă)

Cuţit pentru unt.Furculiţe mici pentru tartine canapePahare de diferite dimensiuni pentru diferite băuturi.

Tacâmuri comune de servireFurculiţă cu 2 dinţi.Linguri de dimensiuni şi forme diferite pentru salate, bucate reci şi calde,

dulceaţă, zahăr.

Furculiţă pentru lămâie.Paletă pentru tortă.Luş pentru sos.Cleşte pentru gheaţă şi zahăr.

Cum se mănâncă şi cum se servesc diferite feluri de bucateE necesar de a cunoaşte acest lucru fiecărui om, deoarece scopul principal într –

o alimentaţie nu este doar mâncarea. Regulile de comportament, alegerea bucatelor pe care dorim să le servim, cunoaşterea limitei şi consecutivităţii servirii bucatelor întruchipează calităţile unui om bine educat.

Aşezându–se la masă, fiecare persoană mai întâi îşi ia şerveţelul, pe care – l desface aranjându-l pe genunchi.

Servirea din orice farfurie comună se face cu ajutorul tacâmurilor: furculiţa şi linguriţa. Ţinând în mâna stângă furculiţa, iar în dreapta lingura se plasează bucatele în farfuria personală. Nu se permite ca în acelaşi timp să fie servite mai multe gustări şi salate, ele se servesc consecutiv.

Nu se admite de a lăsa în farfurie gustările ne servite.Gospodina casei trebuie să propună oaspeţilor să servească din toate bucatele.

Toţi ar trebuie să ţină cont că se mănâncă şi se bea fără zgomot. - Pâinea din farfurie sau coşuleţ se ia cu mâna şi se plasează în farfurioara pentru

pâine. Se servesc bucăţele mici .- Pateul sau untul se ia cu cuţitul personal şi se plasează pe farfurie din partea

dreaptă. Feliuţa de pâine din farfurioară se unge cu unt. În cazul când pe masă lipsesc farfurioarele pentru pâine, bucăţelele se aranjează pe marginea farfuriei de gustări.

- Ouăle se servesc în veselă specială cu o linguriţă mică pentru ouă. Cele fierte tari se curăţă de coajă şi se servesc cu sos, se mănâncă cu ajutorul furculiţei.

- Bucatele calde din peşte se servesc cu tacâmurile pentru peşte (cuţit, furculiţă). Oasele se pun pe marginea farfurioarei.

- Julienul se mănâncă cu ajutorul unei linguriţe mici de tip „moco”.- Bucatele calde şi reci din carne se taie cu ajutorul cuţitului şi se servesc cu

furculiţa. Nu se taie întreaga bucată de carne în porţii mai mici, ci se porţionează imediat la servire.

- Preparatele din masă tocată (pârjoale, bitocuri), nu se taie cu cuţitul, dar se porţionează cu furculiţa.

- Budincile – se servesc cu furculiţa, ţinând-o în mâna dreaptă. În acest caz aranjând masa, plasăm furculiţa în partea dreaptă a farfurioarei.

- Icrele se dau în veselă de sticlă, sau din alpacă amestecate cu gheaţă. Se servesc cu pâine prăjită. Cu ajutorul linguriţei se pun pe pâine şi se mănâncă cu mâna.

- Dulciurile se pot servi într-o farfurie mare comună, din care oaspeţii îşi iau atât cât doresc, sau se pot servi porţionate în veselă de sticlă. Cremele, jeleurile, îngheţata se mănâncă cu ajutorul linguriţei.

- Merele mai întâi de toate se taie cu cuţitul pentru fructe în 4-8 părţi, se înlătură cotorul şi apoi se serveşte câte o bucăţică.

- Prunele şi caisele se desfac în jumătăţi şi se înlătură sâmburele.- Poama se culege de pe strugure, se plasează în farfurioara personală, şi se

serveşte câte o bobiţă.- Mandarinele se curăţă de coajă cu mâna şi se împarte în feliuţe.- Bananelor li se înlătură coaja şi se servesc cu linguriţa de desert.- Pepenii verzi şi galbeni se servesc porţionaţi în felii, şi se mănâncă mijlocul cu

linguriţa sau furculiţa pentru desert.În timpul mesei tacâmurile se ţin în mână. Finisând servirea, furculiţa se

plasează în partea stângă a farfurioarei, cuţitul-în dreapta.

Felurile de băuturi, care se servesc la diferite tipuri de bucateVinurile albe pot fi servite la gustările din carne, peşte, caşcaval, produse de

mare. Vinurile roşii dulci – la bucatele din ovină, bovină şi curcan.Vinurile de desert – semidulci, dulci, lichiorul şi şampania – se servesc la

desert, la fructe.Coniacul se serveşte la cafea sau ceai, el nu se păstrează la frigider.Berea se serveşte la peştele sărat şi la diverse bucate din carne, ca şi vodka.La prânz vinurile se servesc de obicei într–o consecutivitate anumită: de la cele

cu o tărie redusă la cele tari, de la seci la dulci, de la alb la roşu.Cu cât vinurile sunt mai tari cu atât paharele din care se servesc sunt mai mici. Lichiorul şi coniacul se servesc în pahare mici (25 cm3) şi tot odată în pahare

mari în care se toarnă doar 1/3.Vodka se serveşte în păhăruţe mici 35 – 50 cm3, ele pot fi cu picioruş înalt, jos

sau fără. Vinul de desert se serveşte în pahare cu volumul 75 cm3.Vinul alb se serveşte în pahare cu picioruş cu capacitatea de 75 – 100 cm3, cel

roşu în pahare cu picioruşul mai scurt de 100 – 125 cm3. Vinurile spumante pot fi servite în bocale de formă cilindrică cu picioruş de

125 cm3.Coctailul se serveşte în bacale (150 – 300 cm3). Sucurile şi apa minerală – în pahare mari (250 – 280 cm3).Sticlele se aranjează la marginea mesei între farfurii.Este foarte elegant de aranjat masa întrebuinţând 3 feluri de pahare de cristal,

aranjându – le după cuţit paharele cu marginea mesei. Ele se repartizează după mărime pentru vodcă, apă, şampanie.

La prânz şi cină se serveşte un aperitiv. Aperitivul este servit după primul pahar de vin, el este prima servire, care trezeşte pofta de mâncare

În calitate de aperetiv la nunţi se dau biscuiţi, fructe, copturi sau ciocolate. Tort ca aperetiv nu se recomandă, deoarece după miezul nopţii se serveşte tortul miresei cu cafea. Ca operativ pot fi şi sucurile, vodcă cu suc de roşii sau coniac.

Aperetivul servit caracterizează stilul sărbătorii.

Feţele de masă, şerveţelele şi florileMasa trebuie să aibă o lăţime de (0,95 – 1,20 m). Mesele înguste se privesc ca

supraîncărcate cu bucate. Suprafaţa mesei se acoperă cu o faţă de masă curată şi scrobită. Ca articole textile pentru acoperirea mesei se folosesc: molton, faţă de masă, napronul şi şerveţele individuale.

Moltonul reprezintă un material moale, care se prinde de platul mesei şi serveşte pentru evitarea alunecării feţei de masă, a zgomotului creat de veselă în timpul servirii şi pentru stabilitatea obiectelor.

Feţele de masă pot fi confecţionate din diferite materiale: din in, pânză, din bumbac, din ţesături artificiale fiind de culori deschise sau întunecate mai mult sau mai puţin pronunţate.

La sărbătorile solemne, în cazuri excepţionale faţa de masă şi şerveţelele albe se consideră tradiţionale.

Însă feţele de masă multicolore se întrebuinţează mai des. Se poate de selectat feţe de culori aprinse sau tonuri pale, pastelate.Destul de elegant arată feţele de masă conturate cu 2 culori, în care una este de

bază şi atârnă la 35 cm de la margine iar cea de a II – a poate acoperi doar suprafaţa, sau să atârne de la marginea mesei doar 10 – 20 cm, astfel se aranjează masa pentru 4 – 8 persoane.

Cu faţa de masă colorată se poate de aranjat mesele pentru banchet – furchet. Masa în stil naţional se poate acoperi cu diverse broderii.

Masa de servit cafea sau ceai se poate de acoperit cu faţă de masă în carouri.Feţele de masă pot fi cusute sau împletite. Pentru mesele de servire a desertului

se foloseşte adesea feţe de atlas.Feţele de masă şi şerveţelele trebuie să se asorteze cu vesela şi culorile.

Formele şi mărimile feţelor se aleg în conformitate cu specificul mesei (pătrate, rotunde, dreptunghiulare, ovale etc.).

Feţele de masă se aranjează, astfel ca marginile să atârne 30 – 35 cm până la podea.

Se privesc foarte elegant mesele care sunt alcătuite din două feţe, una – de bază, iar alta reprezintă un şerveţel mare – care se numeşte „napron”, ce se plasează deasupra.

La sărbători astfel de mese arată superb. Faţa de masă de bază şi napronul pot fi de o singură culoare, de obicei albe, sau de culori diferite combinate cu gust. Napranul protejează faţa de masă.

Dacă în trecut faţa de masă servea ca acoperemânt pentru protecţia mesei, în prezent însă prin combinarea armonioasă cu şerveţelele ea vă conturează stilul.

Un alt element în aranjarea unei mese este alegerea şerveţelelor în concordanţă cu feţele de masă, în care se ţine cont de combinarea culorilor, de materialul din care sunt confecţionate, de forma obţinută în urma aranjării lor ş.a.

Şerveţelele Dacă staţi la îndoială şi nu ştiţi ce fel de şerveţele să alegeţi pentru fiecare masă, bazându–vă pe câteva recomandări, veţi putea în permanenţă să aranjaţi mesele de prânz, de sărbătoare astfel încât să creaţi o atmosferă corespunzătoare. Şerveţelele demult au trecut peste etapa simplităţii nu numai „şerveţele pentru ştergerea buzelor”, ci şi ca element de sinestătător de decor al mesei.

O masă aranjată frumos este rezultatul gustului estetic. Trebuie să ţinem cont că pentru orice tip de masă sunt caracteristice diferite

aranjamente ale şerveţelelor. Şerveţelele simple se potrivesc pentru întrebuinţarea zilnică, celelalte – pentru

mese solemne. Cele compuse se plasează pe farfuriile de gustări sau în partea stângă a lor.

O importanţă mare o are culoarea lor, care acţionează diferit asupra dispoziţiei oaspeţilor. Trebuie de ştiut că o masă elegantă nu permite folosirea largă a culorilor (maximum trei culori) dominante în acelaşi timp. Se consideră că culoarea albastră exprimă – liniştea, roşie – emană energie, şi trezeşte pofta de mâncare, culoarea albă simbolizează viaţă, galbenul – luminozitatea. De exemplu la sărbătorile de Paşti galbenul şi verdele întruchipează primele flori de primăvară.

Şerveţelele sunt confecţionate din in, bumbac, hârtie ş.a. care pot fi simple sau cu diferite ornamente, de o singură culoare sau combinate.

Şerveţelele sunt de diferită formă şi mărime. Pentru mesele de prânz se folosesc şerveţele de dimensiuni mari (35x35 cm sau 45 x 45 cm), iar pentru mesele de servire de exemplu a ceaiului, a cafelei, sau a desertului folosim şerveţele mai mici (25 x 25).

Decorând masa cu şerveţele ţinem cont de igiena lor, pentru că aranjandu – le, dându – le diferite forme cu ajutorul mâinii putem lăsa microbi pe suprafaţa lor.

Dacă sunteţi îngrijoraţi de faptul cum să aranjaţi şerveţelele pentru masa de paşti sau crăciun, sau căutaţi o variantă originală pentru ziua de naştere a unui copil, sau poate va – ţi adunat să organizaţi o masă festivă sau un picnic la natură, în continuare vă vom prezenta o diversitate de forme, figuri de aranjare a şerveţelelor pentru orice tip de masă:

- Şerveţel de tipul „Crinului”, care se priveşte modest şi frumos.a) Şerveţelul se aranjează cu colţul în jos. Toate colţurile se unesc în mijloc.

b) Apoi iar se întoarce cu colţul în jos. c) Colţul drept, stâng şi de jos se îndoaie spre mijloc.d) Şerveţelul se întoarce pe partea opusă.e) Unghiurile stâng şi drept de jos se unesc la mijloc.f) Apoi colţul de jos se întoarce şi în stânga şi în dreapta.

- „Trandafir marin” – se potriveşte perfect pentru un prânz festiv. În mijlocul fiecărei flori se poate plasa câte un decor micuţ.

a) Pe un şerveţel bej se plasează altul de culoare verzuie slab pronunţată. Toate unghiurile se unesc la mijloc.

b) Apoi încă o dată se îndoaie spre centru toate patru colţur. Şi şerveţelul se întoarce pe partea opusă.

c) Şi iar se îndoaie colţurile.d) Se apasă cu degetul mare unghiurile din centrul şerveţelului, iar cele de la

capete se ridică în sus.

- „Ventilator” – este o formă perfectă a aranjării şerveţelelor pentru un picnic la natură.

a) Pătrimea dreaptă şi stângă a şerveţelului se îndoaie spre centru şerveţelului pe verticală.

b) Marginile părţii de sus se trag spre linia orizontală de mijloc, tot odată desfăcând unghiurile.

c) În acelaşi mod procedăm şi cu partea de jos a şerveţelului.d) Unghiul drept superior se îndoaie în sus iar stângul inferior în jos.

- „Şerveţel egiptean” – astfel de formă a şerveţelului, cum nu se poate mai bine se potriveşte, pentru o masă la care se servesc bucate apusene. Aceasta va fi o seară de neuitat ca din „O mii şi una de nopţi”.

a) Se strânge şerveţelul în jumătate. Colţul drept de sus se aduce la mijloc. b) Unghiul drept se îndoaie după linia de mijloc în stânga.c) Apoi pe diagonală se ridică sus în stânga. d) Figura se întoarce la 90° împotriva acelor de ceasornic. e) Cele patru straturi ale colţului drept de jos pe rând se ridică în sus. Figura se

îndreaptă uşor.

Florile – o parte din decorul mesei. Este greu de imaginat o masă de sărbătoare fără flori.

Pentru înfrumuseţarea mesei de sărbătoare se folosesc vaze de flori joase de diferite forme. Vasele înalte şi mari corespund mai mult meselor „a la furchet”.

Se utilizează vaze confecţionate din sticlă, cristal, ceramică, argint ş.a.Culorile florilor trebuie să se combine cu culoarea veselei, feţei de masă şi

şerveţelelor. Florile nu se plasează în faţa clientului, cu la margine sau în centrul mesei.

Dacă la masă sunt mai mulţi de 50 de oaspeţi, atunci florile se repartizează pe grupuri (la 10 – 12 persoane).

Iarna se folosesc echibane din flori uscate. Iar la sărbătorile Anul – Nou se folosesc compoziţii cu lumânări decorative, crenguţe de brad şi conuri.

Ca decor al mesei sunt şi lumânările. La nunţi se întrebuinţează mai multe lumânări albe, iar la mesele de servire a ceaiului şi cafelei – colorate.

Tipuri de servire a mesei.Pot fi 4 tipuri de servire a meselor:

1. Masa de servire a ceaiului sau cafelei;2. Masa pentru prânz cu gustări reci;3. Masa de tip bufet, care poate fi servit în 3 feluri:

a) Masa suedeză;b) „a la furchet”;c) masă coctail;d) masă de servire a bucatelor reci;e) masă de desert;

Pentru masa de servit ceai sau cafea se aleg feţe de masă colorate şi şerveţele confecţionate manual.

Vesela pentru fiecare persoană se plasează pe şerveţele mici din material.

Masa de servit cafea se decorează cu flori, lumânări, suvenire.

Invitaţia la cafea de regulă se face de la orele 1700 până la 1900, iar la ceai se permite până la orele 2000.

La cafea sau ceai se servesc tartine mici, pateuri, biscuiţi dulci sau săraţi, chifle, torte, ciocolate sau îngheţată.

La ceai se serveşte dulceaţă, miere.La cafea – lapte sau frişcă, lămâie se

serveşte în ambele cazuri.Înainte de cafea se poate servi o gustare caldă sau salată. La masa pentru cafea

se recomandă de asemenea servirea sucurilor, apei minerale.

Lumânările se aprind numai atunci când toţi oaspeţii se aşează la masă sau când se serveşte tortul la mesele de sărbătoare. La astfel de mese nu se stă mai mult de 3 ore. Dacă se organizează banchet – ceai cu dansuri atunci sărbătoarea este de o durată mai lungă.

Masa de prânz cu gustări reci.Se aranjează în cazuri solemne – la nunţi, întâlnirea delegaţiilor, la pomeniri. Numărul

oaspeţilor de obicei este ≈ 50. Masa se acoperă cu feţe albe. Şerveţelele albe, scrobite care se plasează pe farfurioarele pentru pâine. Masa trebuie aranjată perfect. Vesela pentru oaspeţi, tacâmurile, paharele, şerveţelele se aranjează simetric. Mesele se aranjează în formă de „П” sau „T”.

Mesele din prezidium se plasează cu faţa spre uşa intrării.Masa se decorează cu flori, de lumânări nu este nevoie la astfel de mese, cu excepţia meselor

de pomenire.Deservirea gustărilor reci este redusă – câte un fel de bucate de peşte, carne, legume sau

salate sau fructe. După gustările reci se serveşte bulionul cu tosturi (pâine prăjită). Pot fi şi 2 gustări calde: una din peşte cu legume. Prânzul se finisează cu desert, dar până atunci se strânge toată vesela, tacâmurile, paharele care au fost predestinate pentru bucatele anterioare.

La desert se serveşte jeleu, creme, diverse bucate dulci, fructe cu frişcă,Dacă bucatele dulci se servesc într – o farfurie comună, atunci pe masă trebuie să fie vesela

şi tacâmurile necesare. Dar dacă dulciurile sunt porţionate, atunci este servită fiecare persoană din partea dreaptă a clientului ,vara la desert se serveşte îngheţată cu frişcă bătută.

Servirea mesei de tip Suedez.Masa se aranjează în mijlocul camerei, se acoperă cu o faţă de masă lungă, să

atârne aproape până la podea. La mijlocul mesei stau gustările reci, sosurile reci, untul, pâinea salate diverse, biscuiţi, articole de cofetărie, băuturi răcoritoare, sucuri, apă minerală. Pe marginea mesei se plasează paharele, bocalele, farfuriile pentru gustări se pun una peste alta. Cuţitele şi furculiţele intră în vesela decorativă. Şerveţelele se aranjează grupuri în câteva locuri. Florile se pun în vaze înalte. La această masă oaspeţii singuri îşi i – aui farfurii şi tacâmuri, îşi aleg după preferinţă felul de bucate – adică se autoservesc singuri la masă din picioare sau pot să se aşeze.

„A la furchet” – indică că pe masă în mod obligatoriu trebuie să fie gustări care se servesc cu ajutorul furculiţei.

Masa de asemenea se acoperă cu faţă de masă până aproape de podea. Masa trebuie să fie mai înaltă, decât mesele obişnuite pentru a permite oaspeţilor să servească din picioare.

Paharele şi bocalele pentru băuturi răcoritoare şi alcoolice se aranjează în formă de triunghi, iar sticla în mijlocul lor.

Farfuriile se aranjează una peste alta la capătul mesei, şerveţelele – în suporturi. Gustările reci – la mijlocul mesei, astfel ca marginile mesei să rămână libere pentru vesela oaspeţilor.

În sălile mari se poate de aranjat câteva mese „a la furchet”, fiecare la (6 – 8 persoane). Distanţa dintre mese trebuie să fie de ≈ 1,5 m

După gustările reci se serveşte bucate coapte ( julienul). Şi la sfârşitul desertului – caşcaval cu fructe, jeleu, îngheţată, apoi cafea.

Masă coctail.Se deosebeşte prin aranjamente de celelalte mese prin faptul

că pe ea nu se aranjează nici farfurii, nici furculiţe ci doar beţişoare de lemn şi plastic.

Pot fi mini – furculiţe cu ajutorul cărora se servesc canapeurile sau fructele din coctail. Farfuriile cu gustări se plasează pe şerveţele din ţesătură sau plastic iar paharele – pe suporturi speciale.

În calitate de gustări se servesc canapeuri cu diverse creme, pateuri, peşte, carne, mini – copturi sărate, biscuiţi.

Se mai servesc fructe, nuci, migdale, dulciuri.Coctaiurile se prepară în prezenţa oaspeţilor, coctaiurile pot fi

alcoolice şi nealcoolice.Pentru gustări se folosesc farfurioare rotunde. Iar florile se pun

într – o vază cu picioruş.

Masa de servire a băuturilor reci.Este decorată cu o gamă de gustări reci. În anotimpul rece se pot servi şi gustări

calde.Şerveţelele se aranjează pe farfuriile de gustare. Fiecărei persoane i se dau 2 farfurii pentru

bucate calde şi pentru gustări.După servirea bucatelor reci, se dau cele calde, iar la sfârşit desertul, ceaiul sau cafeaua.

Masa de desert. Este destinată pentru servirea bucatelor de desert.Dulciurile se dau la masă porţionate băuturile răcoritoare se toarnă în pahare. Fructele se

aduc pe platou.

Câteva sfaturi la organizarea sărbătorilor în condiţii casnice.Acasă organizând diferite mese festive trebuie se respectăm câteva principii,

unul din ele este – practicitatea.Masa nu trebuie să fie supraîncărcată cu bucate. Rămâne de ştiut că masa pentru oaspeţi nu

este o expoziţie culinară, ca toate farfuriile să fie clădite una peste alta.Bucatele trebuie să fie repartizate la intervale anumite una faţă de alta.

Şi numărul preparatelor să nu fie într – un asortiment exagerat, dar să ţinem cont de cantitatea bucatelor pe care oaspeţii o vor putea consuma.

Cu cât asortimentul este mai bogat, mai extins cu atât cantitatea trebuie să fie mai mică.Deoarece fiecare casă îşi are tradiţiile şi obiceiurile ei, şi fiecare gospodină îşi are bucatele

sale de firmă.Pregătind masa pentru un număr mare de oaspeţi trebuie mai întâi de împărţit pe fragmente

masa. Masa pentru 60 persoane se poate de divizat în 5 – 6 fragmente ceea ce înseamnă că gustările reci se pot găti în 5 – 6 farfurii, de asemenea şi celelalte bucate. Nu uităm la masă şi de condimente: sare, piper, muştar ş.a. În calitate de gustările reci la sărbători se pregătesc adeseori peşte umplut, găină coaptă cu portocale ş.a., care ornează masa.

Cel de al II principiu este – poetica. Masa de sărbătoare trebuie să fie înfrumuseţată, decorată cu diverse culori, ceea ce contribuie la apetisanţă şi dispoziţie şi caracterizează gustul estetic al gospodinei.

La rândul său în ospeţie nu trebuie să te duci doar cu flori şi cadouri, dar şi să fii pregătit, ne vorbind de lucrurile elementare – hainele, coafura, încălţămintea. Şi important este vorba şă ştii ce vorbeşti, când vorbeşti şi cum vorbeşti.

Pentru ca sărbătoarea să fie mai interesantă se organizează diverse scenarii, concursuri, cadouri.

În limitele bugetului familial se sărbătoresc zilele de naştere. Copiilor le plac sărbătorile şi în special – omagierile. Părinţii trebuie să fie la curent de prietenii şi de numărul invitaţiilor. Dacă se invită şi maturi pentru ei se aranjează o masă aparte.

Ce fel de masă trebuie să organizăm? Pentru copii de vârstă preşcolară se aranjează o masă obişnuită, pentru că cultura

comportării la masă se deprinde încă din primii ani de copilărie. Se servesc bucate ce nu necesită cuţitul de exemplu: tartine, săndvici, diverse bucate ornate plăcut copiilor.

Cel mai solemn moment este atunci când se aprind lumânările pe tortă. Dacă se vor organiza un mic concert, jocuri, atunci sărbătorile se vor petrece vesel şi interesant.

Fiecare moment plăcut trebuie să rămână de neuitat pentru prieteni şi apropiaţi.

Decorarea şi ornarea bucatelor.Bucatele şi băuturile sunt nu numai sursa noastră de existenţă, dar şi o ocazie

plăcută de a invita toţi prietenii şi apropiaţii.

Dar dacă îi invităm la o masă de sărbătoare, atunci bucatele şi băuturile trebuie să fie nu numai gustos pregătite, dar şi cu un aspect exterior apetisant.

Există şi proverbul „Aş mânca cu ochii”.Încă din vremurile trecute se păstrează tradiţiile aranjării unei mese frumoase. Şi bucătăriile

clasice din Asia – China şi Japonia atrag o atenţie deosebită garniturii alese şi compoziţiei de decor.Importanţă deosebită are prezentarea bucatelor, cum se privesc şi cum sunt ornate.Arta prezentării şi decorării bucatelor se datorează mai întâi originalităţii şi fanteziei fiecărei

gospodine. Pentru ca un preparat să arate bine, se necesită unele elemente de ornare.- Alegerea veselei potrivite este primul pas în realizarea ideii de prezentare a preparatelor.

Aici este important materialul din care este confecţionată vesela ce ne permite determinarea originalităţii şi provinienţii bucatelor.

Vesela din porţelan şi alpacă argintată poate fi utilizată pentru orice tip de masă atât la cele luxoase cât şi la cele mai puţin luxoase.

Orice preparat are aspect estetic plăcut în astfel de veselă. Vesela din porţelan actuală de regulă este de culori deschise cu elemente uşoare de decor.

Cristalul şi sticla de calitate se întrebuinţează adesea la servirea deserturilor, salatelor – coctail, băuturilor.

Vesela din ceramică reprezintă stilul naţional al bucatelor. O importanţă majoră o are şi forma veselei în prezentarea preparatelor, care ne permit conturarea reuşită a formei iniţiale a bucatelor. De exemplu farfuriile şi platourile ovale – pentru bucatele din peşte.

Diversitatea formelor de veselă (rotundă, alungită, pătrată; mai întinse şi mai adânci; cu sau fără picioruş) ne permite de evidenţiat şarmul preparatului şi a mesei în întregime.

- Ornarea propriu – zisă a preparatelor este următorul pas important în prezentarea lor. Ornarea preparatelor se face din ingredientele ce intră în componenţa bucatelor, folosind diversitatea garniturilor alese, care pot fi simple sau complexe.

Elementele de ornare sunt destinate pentru a fi consumate, cu unele excepţii. Pentru decoruri se folosesc produse naturale, înzestrate cu culori vii. Dacă este nevoie de

coloranţi (exemplu: la articolele de cofetărie) folosim – naturali.Pentru ornare se folosesc produse gastronomice din componenţa bucatelor unt, ouă, legume

şi fructe proaspete, fierte sau conservate, verdeaţă. Lista legumelor pentru ornare cuprinde: roşiile, castraveţii, ridichea, morcovul, sfecla, ardei

graşi, olivele şi măslinele, ciupercile.Din fructe: lămâia, portocalele; fructe marinate: gutui, poamă, prune etc.Principiile de bază la decorarea preparatelor sunt:

- Decoraţia trebuie să corespundă preparatului.- Să se respecte armonia culorilor.- Elementul de ornare să fie simplu şi să evidenţieze forma naturală a preparatului. - Decorarea va fi mai atrăgătoare, dacă e oformată îngrijit.- Aranjarea estetică în veselă reprezintă decorul final al preparatului. Farfuriile nu trebuie să fie

supraîncărcate, cu marginile libere şi îngrijite.

Instrumente necesare pentru decorInstrumente de bază pentru decor sunt cuţitele, care pot fi diverse:

- cu lamă mare (1);- medie (2);- mică (3);- cu lamă valuri sau gofrată;- pentru răzuirea liniilor pe coaja fructelor;- pentru tăierea rotundă şi ovală a bilelor;- cuţit – spirală;- pentru curăţirea legumelor;- pentru tăierea ouălelor;- poş de bucătărie.

Câteva sfaturi pentru ornare- Produsele gastronomice sunt baza formării multor elemente de decor.- Caşcavalul se poate tăia cu ajutorul cuţitului cu lamă gofrată - zigzag, bare,

bucăţele, romburi, triunghiuri. Caşcavalul de obicei se serveşte la desert cu fructe. Caşcavalul răzuit este şi un component al gustărilor calde, de exemplu a

Julienului, a gustărilor picante – în care obţinem o masă omogenă de consistenţa cremei alcătuit din diverse amestecuri ca: unt şi caşcaval, brânză de vaci, caşcaval şi maioneză ş.a.

De asemenea este ca ingredient a multor umpluturi pentru bucatele din carne.

- Din salamuri putem obţine mai multe elemente de decor de exemplu trandafiri din „pastrama” prin tăierea fină a feliuţelor de carne şi apoi răsucirea lor.

„Pliculeţele” sunt rulouri cu diverse umpluturi. Mezelurile primesc o formă frumoasă prin aplicarea unei tăieturi frumoase. Feliuţele sunt tăiate foarte subţire sub un unghi anumit. Din salamuri se mai fac şi tartine canape pentru mese furşet.

- Cu ajutorul unei linguriţe speciale de formare a bilelor de unt obţinem elemente de ornare. Mai întâi linguriţa se înmoaie în apă fierbinte apoi uşor se modelează bilele cu ea. Elementele deja formate se menţin pentru puţin timp în apă rece. Putem folosi bilele de unt în diferite compoziţii. Le mai putem colora natural în roşu – cu ardei roşu praf sau în verde – cu verdeaţă tocată.

Mai putem obţine prin tăiere unt gofrat. „Trandafirii” din unt îi modelăm cu ajutorul poşului de bucătărie, untul păstrat la temperatura camerei se bate cremă, cu care umplem poşul şi formăm floarea prin lipirea multor petale una de alta.

Prin combinarea untului cu verdeaţă tocată pregătim – „untul verde”, care este folosit pentru decorarea bucatelor din peşte de exemplu „peşte umplut”.

- Obţinem elemente de decor din ouă fierte tari ce se taie diverse forme cu ajutorul instrumentelor: feliuţe, rondele, cubuşoare, jumătăţi.

- Din roşii proaspete de calitate cu ajutorul unui cuţit cu lamă medie tăiem spiralat coaja cu lăţimea de 1,5 – 2 cm îndepărtând mijlocul, prin răsucire obţinem „flori” cu care putem înfrumuseţa bucatele. „Frunze” din roşii primim prin tăierea în şase părţi identice a legumei din care se înlătură mijlocul. Se mai decorează bucatele cu rotiţe (frigăruii), feliuţe, jumătăţi în formă de zigzag – pentru roşii umplute.

- Morcovul se foloseşte în stare proaspătă sau semifiert în apă puţin sărată cu adaos de oţet. Din morcov obţinem spirale cu ajutorul cuţitului spiralat, bile, flori. Din morcovul tratat termic – „trandafiri”.

- Din sfecla roşie semifiartă se fac cei mai tandri trandafiri roşii, care seutilizează la înfrumuseţarea multor gustări.

- Din ardeii graşi proaspeţi sau conservaţi obţinem o gamă de cerculeţe, felii, lalele prin îndepărtarea cotorului cu seminţe şi aplicarea unei tăieturi frumoase şi calitative. Cu care putem decora salatele, tartinele, gustările reci ş.a.

- Din castraveţi putem primi corăbioare prin înjumătăţire de – a lungul legumei 5 – 6 cm şi îndepărtarea a unei cantităţi mici de mijloc. Un castravete de mărime medie se taie cu ajutorul cuţitului de curăţat legume nu până la capăt, coaja se roteşte în formă de frunzuliţe. Mai putem tăia rondele, feliuţe ş.a.

Din castraveţii muraţi se fac flori, frunze e.t.c.

- Din ridiche – „flori” de tipul petalelor de trandafir. Între fiecare petală se fac 5 tăieturi mici.

Pentru „buton” – ridichea se taie până la mijloc de patru ori, perpendicular de şase, o mai putem tăia cu un cuţit mic în formă de zigzag pe mijloc, jumătăţile se separă.

- Cu cuţitul de răzuire a liniilor pe coaja fructelor de lămâi şi portocal, apoi prin tăierea perpendiculară a rondelelor, obţinem elemente de ornare pentru marginile paharelor sau rondelele se taie până la mijloc şi se răsucesc în părţi opuse, sau se împart în câteva bucăţi. Lămâile se folosesc la ornarea tartinelor, bucatelor din peşte ş.a.

Salata şi verdeaţa de pătrunjel, mărar este decorul cel mai des întrebuinţat la

orice fel de bucate. O crenguţă de verdeaţă schimbă complet aspectul exterior al preparatului.