ordin com modif crt

M O N I T O R U L O F I C I A L AL

R O M Â N I E I Anul 181 (XXV) —Nr. 313

P A R T E A I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI Şl ALTE ACTE Joi, 30 mai 2013

S U M A R

Nr. Pagina

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI 27. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului

nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului.... 2

28. — Hotărâre cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final 2-3

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 276. — Hotărâre privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor

fixe 3

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

692/982. — Ordin al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţi de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap 4-10

Nr. Pagina

1.231. — Ordin al ministrului mediului şi schimbărilor climatice pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii de faună sălbatică 10-11

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

Decizia nr. 2 din 18 februarie 2013 11-14

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

10. — Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena 14

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale — Partidul Conservator 15

• Rectificări 15

2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 313/30.V.2013

H O T A R A R I A L E S E N A T U L U I PARLAMENTUL ROMÂNIEI

S E N A T U L

H O T Ă R Â R E pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice

şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind Nicolae — Grupul Parlamentar al PNL — se include în aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor componenţa comisiei. permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al 2. La anexa nr. XV „Componenţa Comisiei pentru cercetarea României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii", domnul senator Nistor modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: Vasile — Grupul Parlamentar al PC — se include în componenţa

1. La anexa nr. VII „Componenţa Comisiei pentru apărare, comisiei, în locul domnului senator Nasta Nicolae — Grupul ordine publică şi siguranţă naţională", domnul senator Nasta Parlamentar al PNL.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

Bucureşti, 27 mai 2013. Nr. 27.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

S E N A T U L

H O T Ă R Â R E cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind măsuri

de reducere a costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice de mare viteză COM (2013) 147 final

în temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii nr. 505 din 27 mai 2013, plenul Senatului, în şedinţa din data de 28 mai 2013, a constatat că propunerea de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. în urma analizării fondului propunerii, Senatul a făcut următoarele observaţii şi a adoptat prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) La articolul 2 „Definiţii", la alineatul (2), ar fi utilă o clarificare a conţinutului definiţiei privind „physical infrastructure" deoarece termenul de infrastructură fizică este neclar. în acest sens se precizează că enumerarea exemplificativă se referă la elemente de infrastructură în accepţiune curentă, în schimb „means any element of a network wich is not active" — „înseamnă orice element al unei reţele care nu este activ" poate include şi elemente cum sunt fibra, spliter-ul şi alte elemente de reţea.

(2) La art. 9 pet. 3 propunerea de regulament indică autoritatea naţională de reglementare ca reprezentând organismul identificat ca fiind optim în a deveni punct unic de contact. Dacă în ceea ce priveşte obligaţiile de la art. 4 această abordare este corectă, în legătură cu obligaţiile de la art. 6, acestea sunt în totalitate de natura construcţiilor civile, iar

indicarea autorităţii naţionale de reglementare ca fiind punct unic de contact ar crea confuzie în actualul sistem administrativ al statelor membre. Ca urmare, este utilă reformularea punctului 3 în sensul păstrării actualei formulări pentru obligaţiile prevăzute de art. 4 şi neindicării exprese a organismului ce ar putea fi punct de contact unic pentru obligaţiile prevăzute de art. 6 pentru a da posibilitatea statelor membre să-şi desemneze organismul propriu cu competenţe în domeniu.

(3) a) Art. 4 pet. 1 prevede obligaţia statelor membre de a garanta accesul la informaţiile minime prin intermediul punctului de informare unic la 12 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului. Având în vedere faptul că pentru realizarea sistemului este nevoie de o achiziţie publică prin care să se realizeze analiza, proiectarea şi implementarea sistemului şi totodată să se încarce sistemul cu informaţiile necesare,


considerăm că termenul propus de 12 luni este insuficient şi pe cale de consecinţă propunem mărirea acestuia la 18 luni.

b) Art. 9 pet. 1 prevede obligaţia statelor membre de a notifica Comisiei organismele desemnate să îndeplinească rolul de punct de contact unic până la intrarea in vigoare a Regulamentului (care va fi in 20 de zile de la publicare). Având în vedere că, cel puţin în cazul României, desemnarea se va face prin instrumente legislative, termenul este insuficient şi ar trebui mărit la cel puţin 60 de zile.

(4) Senatul subliniază faptul că propunerea legislativă face referire la principalii actori beneficiari, fără a fi însă menţionaţi şi proprietarii de terenuri. De asemenea, costurile aferente acestor proprietari şi sarcinilor administrative nu sunt specificate, iar

aplicarea noilor prevederi este de presupus că va necesita costuri semnificative pentru statele membre.

Senatul a considerat că analiza ar trebui extinsă şi la nivelul altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu, ţinând cont de faptul că această propunere de regulament nu vizează doar furnizorii de reţele de comunicaţii electronice, ci şi proprietarii sau titularii de drepturi de utilizare a unor infrastructuri fizice generalizate şi extinse, adecvate pentru a găzdui elemente ale reţelelor de comunicaţii electronice, cum ar fi: reţelele fizice de furnizare a energiei electrice, a gazului, a apei şi canalizării, energiei termice, precum şi serviciile de transport.

Art. 2. — Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această hotărâre a fost adoptată de către Senatul României în şedinţa din 28 mai 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

Bucureşti, 28 mai 2013. Nr. 28.

H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I GUVERNUL ROMÂNIEI

H O T Ă R Â R E privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită în condiţiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este de 2.500 lei.

(2) Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă între 1.800 lei şi 2.500 lei, existente

în patrimoniul operatorilor economici la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se va recupera pe durata normală de funcţionare rămasă.

Art. 2. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2013. Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se

abrogă Hotărârea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voi nea

Bucureşti, 21 mai 2013. Nr. 276.'


A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ţ I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE Nr. 692 din 23 mai 2013 Şl PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 982 din 23 mai 2013

O R D I N privind modificarea cap. 1 din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse

şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap

Văzând referatele de aprobare nr. E.N. 5.240/2013 al Direcţiei asistenţă medicală şi politici publice din cadrul Ministerului Sănătăţii şi nr. 12.118 din 23 mai 2013 al Direcţiei protecţia persoanelor cu handicap din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

având în vedere prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. I. — Capitolul 1 „Funcţiile mentale" din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea

în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 şi 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL 1 Funcţiile mentale

1.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*

PARAMETRI FUNCŢIONALI

1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv: a) capacitatea de învăţare (Ql, memorie, atenţie); b) nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală (vârsta mentală, nivelul dezvoltării limbajului); c) nivelul de autonomie socială. 2. Instrumente de lucru: a) examen psihiatric; b) teste psihologice; c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale).

DEFICIENTĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

a) întârzierea mintală uşoară (nivel Ql 50—55 până la 70); b) scor GAFS 61— 80; ' c) prezintă capacitate de comunicare orală şi scrisă, dar manifestă o întârziere de 2—3 ani în evoluţia şcolară, fără ca aceasta să fie determinată de carenţe educative, dificultăţi de învăţare şi gândire deficitară. Carenţele se manifestă numai în cazul solicitării intelectuale; d) se pot artrena în activităţi simple; e) pot desfăşura activităţi lucrative dacă beneficiază de servicii de sprijin.

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU**

a) întârzierea mintală uşoară, asociată cu o altă deficienţă fizică, senzorială, epilepsie şi/sau tulburări comportamentale (care necesită tratament şi monitorizare de specialitate); b) întârzierea mintală moderată (nivel Ql 35—40 până la 50—55); c) scor GAFS 51—60; d) îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare, însă pot învăţa să scrie şi să citească cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină; au capacităţi de autoprotecţie suficiente, putând fi integraţi în comunitate şi să desfăşoare activităţi lucrative în condiţii protejate.


DEFICIENTĂ ACCENTUATĂ

HANDICAP ACCENTUAT***

a) întârzierea mintală accentuată (nivel Ql 20—25 până la 35—40); b) scor GAFS 31—50; c) adaptarea la situaţii noi nu se realizează conform vârstei cronologice; d) persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată, având loc blocaje psihice; e) sunt capabili să efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de servicii de sprijin şi se pot adapta la viaţa de familie, comunitate.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

a) întârzierea mintală profundă (nivel Ql sub 20—25); b) scor GAFS 21—30 grav, fără asistent personal; c) scor GAFS 1—20 grav, cu asistent personal. Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reacţionează la comenzi simple îndelung executate, au nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabili de autoconducţie şi autocontrol.

* Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală. Criterii de diagnostic — ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală: A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ submedie; B. dificultăţi semnificative în funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire,

familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber, sănătate, securitate;

C. debut înainte de vârsta de 18 ani. ** în funcţie de severitatea deficienţe^ asociate se va trece la handicap accentuat sau grav. *** în funcţie de severitatea deficienţei asociate se va trece la handicap grav.

ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITAŢI

HANDICAP UŞOR

a) dezvoltă, de regulă, aptitudini sociale şi de comunicare în timpul anilor preşcolari, au o deteriorare minimă în ariile senzitivo-motorii; b) pot achiziţiona cunoştinţe şcolare corespunzătoare nivelului clasei a Vl-a, capătă aptitudini sociale şi profesionale adecvate pentru autoîntreţinere, pot trăi satisfăcător în societate, dacă nu există o tulburare asociată; c) uneori asociază tulburări de comportament care pot atinge intensitatea unor acte antisociale, adicţii de substanţe psihoactive.

a) au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent, prin serviciile de consiliere şi orientare vocaţionalâ/profesională; b) monitorizare de specialitate şi măsuri educative în cazul celor cu comportament deviant.

HANDICAP MEDIU

a) pot beneficia de pregătire profesională şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi; b) pot efectua activităţi lucrat ve; c) au nevoie de servicii de sprijin.

a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în funcţie de abilităţi/aptitudini; b) implicarea agenţiei de formare profesională este necesară pentru inserţia socială pe piaţa muncii; c) suport psihoterapeutic pentru cei cu tulburări de comportament, care necesită monitorizare de specialitate.

HANDICAP ACCENTUAT

a) au o dezvoltare psihomotorie redusă; b) pot dobândi deprinderi igienice elementare; c) pot efectua sarcini simple.

a) pot desfăşura activităţi simple; b) au nevoie de sprijin pentru a efectua activităţile pentru care au fost pregătiţi.

HANDICAP GRAV

— dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane

— în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal.

1.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP

Tulburarea autistă este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:

— interacţiune socială; — limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială; — joc imaginativ sau simbolic. Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când

interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.



1. Evaluarea se va centra pe surprinderea gradului de dezvoltare a: a) abilităţilor socioafective; b) abilităţilor cognitive şi abilităţilor dependente de funcţiile executive centrale; c) abilităţilor somatice şi motorii. 2. Instrumente de lucru: a) examen psihiatric; b) teste psihologice specifice.

DEFICIENTĂ UŞOARĂ

HANDICAP UŞOR

a) socializare: afectarea calitativă uşoară a interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă a limbajului expresiv;' c) autoîntreţinere: afectarea calitativă a abilităţilor de autoîntreţinere;

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

a) socializare: afectarea calitativă moderată a interacţiunii sociale; b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv; c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilitaţilor de autoîntreţinere.


HANDICAP ACCENTUAT

a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă accentuată interacţiunii sociale, cu interacţiune socială posibilă într-un mediu controlat; b) limbaj: afectarea calitativă şi cantitativă a limbajului expresiv şi receptiv; c) autoîntreţinere: afectarea calitativă şi cantitativă a abilităţilor de autoîntreţinere, cu nevoia de ajutor din partea adultului.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

a) socializare: afectarea calitativă şi cantitativă severă a interacţiunii sociale, interacţiune socială limitată la familie, interacţiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de adult; b) limbaj: absenţa dezvoltării limbajului (expresiv şi receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare; c) autoîntretinere: absenţa abilităţilor de autoconducere şi autodeterminare sau efectuarea sub supravegherea adultului a activităţilor de autoînqrijire si autoservire.

ACTIVITĂŢI — LIMITĂRI PARTICIPARE — NECESITĂŢI

HANDICAP UŞOR

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare uşoară b) capătă'aptitudini profesionale adecvate pentru autoîntretinere

— au nevoie de sprijin pentru inserţie socială pe piaţa muncii pentru a dobândi abilităţi de trai independent prin serviciile de orientare şi consiliere vocaţională/profesională

HANDICAP MEDIU

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare, cu limitare moderată b) capătă aptitudini profesionale limitate şi, cu supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înşişi c) pot efectua activităţi lucrative d) au nevoie de servicii de sprijin

a) au nevoie de sprijin pentru însuşirea unei meserii, în funcţie de abilităţi/aptitudini b) consiliere şi orientare profesională pentru inserţia pe piaţa muncii

HANDICAP ACCENTUAT

a) dezvoltă aptitudini sociale şi de comunicare limitate, cu interacţiune socială posibilă într-un mediu controlat b) pot asocia tulburări afective, emoţionale şi de conduită

a) pot desfăşura activităţi simple, stereotipe b) au nevoie de sprijin şi supraveghere pentru a efectua activităţi de terapie ocu'paţională c) monitorizare şi măsuri educative şi terapeutice în cazul celor cu comportament deviant

HANDICAP GRAV

a) integrare socială perturbată, limitată la un grup restrâns de persoane din mediul familial şi extrafamilial b) limbaj cu rol de comunicare restrânsă c) pot dobândi deprinderi de autoservire, în condiţii de sprijin d) pot efectua sarcini simple

— în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*


— examen psihiatric; — teste psihologice (MMSE, Reisberg); — scala GAFS; — CT; RMN.

DEFICIENTĂ UŞOARĂ '

HANDICAP UŞOR

— scor MMSE 21—25; — scor GAFS 61—80; — deteriorare cognitivă; — uită evenimentele recente; — ezitare în a răspunde la întrebări.


* Se referă la demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice, caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atât a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament). Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcortical — boaia Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale. Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcortical.

Criterii ICD 10: A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu: a) afectarea memoriei (afectarea capacităţii de învăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor învăţate anterior); b) una (sau mai multe ) dintre următoarele tulburări cognitive: 1. afazie (tulburare a limbajului); 2. apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă); 3. agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă); 4. perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare). B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie

un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare. C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant. D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

— scor MMSE 15—20; — scor GAFS 51—60; — tulburări de memorie şi tulburări psihice de intensitate medie; — orientarea se realizează cu dificultate, informaţiile slab fixate; — deteriorare socială moderată cu dificultăţi în activitatea profesională.


HANDICAP ACCENTUAT

— scor MMSE 10—14; — scor GAFS 31—50; — deteriorare severă în funcţionarea socială, profesionala şi familială; — uitarea conversaţiei recente, a evenimentelor curente; — pot să existe modificări marcate ale personalităţii, afectului şi comportamentului; — se însoţesc frecvent de halucinaţii, delir, depresie şi anxietate.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

— scor MMSE ^ 9; — scor GAFS 21—30 grav fără asistent personal; — scor GAFS 1—20 grav cu asistent personal; — uitarea numelor celor apropiaţi şi a datelor personale; — incapacitate de memorare; — deteriorarea judecăţii, a controlului pulsional; — lipsa capacităţii de autodeterminare şi autoservire.

în procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înţelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări.

Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de autoîngrijire — inclusiv controlul sfincterian — şi capacitatea de autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).

Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente:

a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate;

b) gradul funcţionalităţii adaptative sociale prin scala de evaluare clinică şi funcţională GAFS;

c) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial în care persoana trăieşte.


HANDICAP UŞOR

— Pot desfăşura activităţi suprasolicitări fizice/psihice, în condiţii de confort psihic şi fizic, în mediu colectiv.

— Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare.

HANDICAP MEDIU

— Pot desfăşura activităţi specializate, având nevoie de îndrumare periodică.

— Sprijin pentru a fi menţinuţi în activitate sau pentru desfăşurarea acesteia la domiciliu ori în colaborare.

HANDICAP ACCENTUAT

— Sprijin pentru autoservire, îngrijire, viaţă socială, autodeterminare.

— Sprijin în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi implicare în viaţa socială prin asigurarea participării la anumite acţiuni preferate.

HANDICAP GRAV

— Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane.

— în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, pot beneficia de asistent personal.


III. EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*


a) examen psihiatric b) examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective)


HANDICAP UŞOR

decompensări de scurtă durată cu frecvenţă rară (1—2/an), de intensitate nevrotică, cu remisiuni bune, spontan sau sub tratament

DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

a) decompensări mai dese (2—3/an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări comportamentale, eventual cu asocierea consumului de substanţe toxice b) tulburările pot fi compensate parţial prin tratament


HANDICAP ACCENTUAT

a) decompensări frecvente (peste 3/an) de intensitate psihotică, eventuale elemente deteriorative, eficienţă terapeutică slabă, asociere cu consumul de substanţe toxice b) dificultate majoră de relaţionare socio-profesională si familială, conflictualitate marcată

Conform ICD 10, personalitatea poate fi descrisă drept configuraţia pattern-urilor răspunsurilor comportamentale, vizibile în viaţa de zi cu zi, caracteristică unei persoane, o totalitate care este de obicei stabilă şi predictibilă.

* Se referă la tipurile de tulburări de personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; b) tulburare de personalitate schizoidă; c) tulburare de personalitate antisocială; d) tulburare de personalitate instabil-emoţională — de tip impulsiv şi — de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliţionale şi instinctive; 2. nerecunoaşterea deficitului structural; 3. incapacitatea de integrare armonioasă şi constantă în mediul social; 4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă. în practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând tablouri

simptomatolocjice complexe — tulburări de personalitate mixte (polimorfe). N.B. In stabilirea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere: a) tipul tulburării de personalitate; b) frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (de tip psihotic); c) durata decompensărilor, d) răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor; e) integrarea socio-comunitară şi profesională; f) toxicofilia asociată.


HANDICAP UŞOR

— Pot presta orice activitate profesională în funcţie de calificare, cu evitarea celor care impun responsabilitate şi contact cu publicul.

— Participare fără restricţii — activitatea profesională într-un loc de muncă accesibil, având un rol psihoterapeutic important. — Monitorizare medico-psihosocială pentru prevenirea decompensărilor de tip psihotic.

HANDICAP MEDIU

— Pot efectua numeroase activităţi profesionale în funcţie de calificare, fără suprasolicitare psihică, într-o ambianţă relaţională adecvată. — Transferul activităţilor de vârf, de responsabilitate şi mai ales decizionale, altor membri ai echipei.

— Participare cu condiţia realizării unui climat profesional tolerant din partea conducerii şi a colectivului de muncă, fără tensiuni psihice în scopul inserţiei profesionale sau menţinerii în activităţi organizate; — Monitorizare medico-psihosocială.

HANDICAP ACCENTUAT

— Pot executa nenumărate activităţi profesionale în funcţie de calificarea însuşită sau în curs de formare, fără solicitare psihică accentuată, responsabilităţi sau contact cu publicul.

— Facilitarea relaţiilor interpersonale în colectivul de lucru, în vederea inserţiei sociale.

IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*


— examen psihiatric (aprecierea clinică a intensităţii tulburării psihice şi a prognosticului apropiat al afecţiunii); — examen psihologic: testarea funcţiilor cognitive, afective, a comportamentului şi a personalităţii (prin teste psihometrice şi probe proiective); — scala GAFS;


HANDICAP UŞOR

— scor GAFS 61—80; în forme clinice reziduale.


DEFICIENTĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

— scor GAFS51—60; în remisiuni cu dispariţia fenomenelor delirante şi halucinatorii permiţând reluarea activităţii la un nivel inferior.


HANDICAP ACCENTUAT

— scorGAFS 31—50. în formele catatonice, dezorganizate (hebefrenice), paranoide, nediferenţiate, necontrolate terapeutic.

DEFICIENTĂ GRAVĂ

HANDICAP GRAV

— Scor GAFS 21—30, grav fără asistent personal. — Scor GAFS 1—20 grav, cu asistent personal. în formele cu evoluţie progredientă severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial

* Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea limitelor egoului:

a) schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelortimp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10) ;

b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie—adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, psihoze afective (depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară);

c) psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului; d) psihoze la care se asociază o tulburare de personalitate (structurală); e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri. N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere: a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă; b) tipul de evoluţie: — cronică, cu sau fără episoade de acutizare; — în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare); c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice; d) climatul familial şi socioprofesional; e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.


HANDICAP UŞOR

— Pot presta activităţi în condiţii de confort psihic şi fizic din punct de vedere al ambianţei relaţionale şi materiale. — Sunt contraindicate activităţile care implică suprasolicitare psihică, stresante şi cu responsabilitate ridicată.

— Sprijin pentru menţinerea în activitate, activităţi organizate, accesibile. — Monitorizarea medico-psihosocială la serviciul teritorial de psihiatrie.

HANDICAP MEDIU

— Pot desfăşura activităţi, cu program integral sau parţial, în acelaşi loc de muncă. — Schimbarea locului de muncă se va face numai dacă acesta este corespunzător din punctele de vedere ale solicitării psihice şi al relaţiilor interpersonale. — Evitarea profesiunilor cu rsc de acutizare a tulburării.

— Sprijin pentru menţinere în acelaşi loc de muncă sau pentru eventuala schimbare a locului de muncă. — Facilitarea relaţionării interpersonale în colectivul de lucru. — Sprijin pentru monitorizarea medicopsihosocială.

HANDICAP ACCENTUAT

— Nu pot desfăşura activităţi profesionale organizate, indiferent de natura şi nivelul de solicitare. — Eventual activităţi în secţii de ergoterapie-terapie ocupaţională, cu rol psihoterapeutic. — Au afectată parţial capacitatea de autodeterminare şi autoservire. — Nu necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane.

— Sprijin familial pentru respectarea tratamentului de specialitate, cooperare la activităţile de psihoterapie sau/şi terapie ocupaţională. — Asigurarea unui climat comunitar şi familial de înţelegere, sprijin, fără factori stresanţi psihoafectivi.

HANDICAP GRAV

— Dependenţă parţială sau totală de ajutorul altei persoane.

— în funcţie de rezultatul evaluării complexe şi de stabilirea gradului de autonomie personală, poate beneficia de asistent personal."


Art. II. — Direcţia protecţia persoanelor cu handicap, Comisia superioară de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor

Ministrul sănătăţii, Gheorghe-Eugen Nicolăescu

municipiului Bucureşti, precum şi comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

O R D I N

pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii de faună sălbatică

Având în vedere prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, şi Avizul Academiei Române nr. 3.104/CJ din 22 aprilie 2013,

în temeiul art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi al art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice,

ministrul mediului şi schimbărilor climatice emite următorul ordin:

Art. 1. — Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, se aprobă capturarea, transportul, deţinerea şi eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de faună sălbatică de pe raza judeţului Bihor, după cum urmează:

— Scardinius racovitzai — 100 de exemplare; — Melanopsis parreyssii — 50 de exemplare. Art. 2. — (1) Derogarea se stabileşte de la data intrării în

vigoare a prezentului ordin până la 31 decembrie 2013. (2) Recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică

prevăzute la art. 1 se va face prin capturare, cu eliberarea ulterioară a acestora în scopul repopulării.

(3) Capturarea exemplarelor din speciile prevăzute la art. 1 în condiţiile alin. (2) se realizează numai de către Muzeul Ţării Crişurilor, denumit în continuare beneficiarul, în cadrul proiectului ce prevede colectarea, reproducerea şi menţinerea ex situ a unei rezerve de exemplare, în colaborare cu Universitatea din Godollo — Ungaria şi Acvariul din cadrul

Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Galaţi, în vederea repopulării rezervaţiei naturale Pârâul Peţea.

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi se va obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. — (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute, în termen de 30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia în baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 4. — Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde pentru silvicultură, în limitele de competenţă.

Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul mediului şi schimbărilor climatice, Rovana Plumb

Bucureşti, 13 mai 2013. Nr. 1.231.

ANEXĂ

R A P O R T asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute

— model —

Solicitant

Specia pentru care s-a acordat derogarea Numărul exemplarelor Stadiul de dezvoltare Starea exemplarelor înainte de prelevare . Starea exemplarelor după prelevare


Locul de prelevare

Data prelevării Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere

Stocarea şi destinaţia specimenelor

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

• în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale • Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice,

pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri • în interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori

economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu • în scopuri de repopulare şi reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în

acest scop

• Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea

unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)

Data Semnătura

A C T E A L E Î N A L T E I C U R Ţ I D E C A S A Ţ I E Ş l J U S T I Ţ I E ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE COMPLETUL COMPETENT SÂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

D E C I Z I A Nr. 2 din 18 februarie 2013

Dosar nr. 21/2012

Livia Doina Stanciu

Lavinia Curelea Ionel Barbă

Roxana Popa

Corina Michaela Jîjîie

Carmen Elena Popoiag Mihaela Tăbârcă Florentin Sorin Drăguţ

Cristina lulia Tarcea Dănuţ Cornoiu Andreia Liana Constanda Aurelia Motea

Paulina Lucia Brehar

Ileana Izabela Dolache

Carmen Trănica Teau

- preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — preşedintele completului

- preşedintele Secţiei I civile - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

- preşedintele delegat al Secţiei a ll-a civile

- preşedintele Secţiei penale

- judecăto' la Secţia I civilă - judecăto^ la Secţia I civilă - judecător la Secţia I civilă

— judecător raportor -judecător la Secţia I civilă -judecător la Secţia I civilă -judecător la Secţia I civilă -judecător la Secţia a ll-a

civilă -judecător la Secţia a ll-a



civilă —judecător-raportor

Mirela Poliţeanu

Marian Budă

Rodica Florica Voicu

Doina Duican

Gabriela Elena Bogasiu

Carmen Sîrbu

Elena Canţăr

Simona Camelia Marcu

Simona Cristina Neniţă llie Iulian Dragomir

— judecător la Secţia a ll-a civilă

—judecător la Secţia a ll-a civilă

— judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal




—judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal —judecător-raportor


— judecător la Secţia penală — judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 21/2012 este legal constituit


conform dispoziţiilor art. 3306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, şi ale art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data constituirii.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

La şedinţa de judecată participă prim-magistratul-asistent, doamna Aneta lonescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data desemnării.

înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea prim-adjunetului procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXII alin.'(2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu referire la aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în privinţa proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Reprezentantul prim-adjunctului procurorului general, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin, a susţinut recursul în interesul legii şi a solicitat să se stabilească faptul că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, nu se aplică proceselor în care prima instanţă a fost învestită înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător dr. Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

Î N A L T A C U R T E , deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii declarat în conformitate cu

prevederile art. 329 din Codul de procedură civilă, modificat prin art. I pet. 32 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în vigoare la data sesizării, de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a apreciat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu referire ta aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în privinţa proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ".

2. Examenul jurisprudential în urma verificărilor jurisprudenţei la nivel naţional s-a

constatat că în procesele începute anterior datei de 25 noiembrie 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, instanţele de control judiciar nu au un punct de vedere unitar cu privire la problema de drept supusă dezlegării în cauza de faţă.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti 3.1. într-o primă orientare jurisprudential s-a considerat că

dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile numai în situaţia în care cererea introductivă de instanţă a fost formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

în argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că în situaţia în care cererea de chemare în judecată a fost formulată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, devin aplicabile dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în forma'anterioară modificării sale prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării procesejor, conform art. XXII alin. (2) din această lege.

3.2. într-o altă opinie s-a considerat că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile atunci când cererea de apel a fost formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

în acest sens, s-a arătat că din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, rezultă că intenţia legiuitorului a fost aceea ca dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în forma modificată, să se aplice cererilor de apel înregistrate după data de 25 noiembrie 2010, de vreme ce textul face referire la cererile formulate.

Prin urmare, în cadrul unui litigiu pornit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, noile reguli de procedură vor fi aplicabile acelor cereri formulate în cadrul litigiului, după data intrării în vigoare a legii.

Cererea de apel este o cerere formulată în cadrul unui litigiu, astfel încât prevederile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în noua redactare adusă prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se vor aplica atunci când calea de atac a apelului a fost exercitată după intrarea în vigoare a acestei legi.

4. Opinia procurorului general Exprimându-şi punctul de vedere, prim-adjunctul procurorului

general a apreciat că primul punct de vedere exprimat este în acord cu litera şi spiritul legii, argumentând, în esenţă, că modificărilor care privesc aspecte procedurale ce pot fi integrate unui proces pendinte la data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor trebuie să li se dea o aplicare unitară, în sensul raportării acestora la momentul sesizării originare a instanţei, prin cererea de chemare în judecată. Or, cererea de apel prin care se declanşează un control judecătoresc total devolutiv din partea unei instanţe superioare este o cerere care se integrează unui proces.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză a concluzionat ca fiind corectă

una dintre soluţiile identificate de examenul jurisprudential, respectiv aceea că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul'de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor sunt aplicabile numai dacă procesul a început, în primă instanţă, după data intrării în vigoare a actului normativ menţionat.

6. înalta Curte Examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul

întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, iar recursul în interesul legii' este admisibil, fiind îndeplinite


cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă', în vigoare la data sesizării, cu referire la autorul sesizării şi existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

în privinţa soluţiilor pe care le puteau pronunţa instanţele de apel, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul procedură civilă (în redactarea anterioară a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, prevedeau că, în cazul în care, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

în situaţia existenţei acestor motive de nelegalitate, hotărârea primei instanţe era obligatoriu desfiinţată şi cauza trimisă spre rejudecare, iar numărul desfiinţărilor cu trimitere spre rejudecare nu era limitat.

în forma supusă examinării, art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă stabileşte că regula, în cele două ipoteze prevăzute de text, este anularea hotărârii aoelate şi evocarea fondului de către instanţa de apel, iar trimiterea spre rejudecare constituie o soluţie de excepţie ce poate fi dispusă doar atunci când sunt îndeplinite şi următoarele condiţii suplimentare: a) cel puţin una dintre părţi a solicitat expres trimiterea cauzei spre rejudecare, prin cererea de apel ori prin întâmpinare; b) soluţia trimiterii spre rejudecare nu a mai fost dispusă anterior în cursul procesului.

în determinarea înţelesului normelor tranzitorii conţinute în alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, interpretarea gramaticală, prin raportare, fie la categoria proceselor începute, fie la categoria cererilor formulate, conduce la consecinţe diametral diferite sub aspectul aplicării principiilor noului act normativ. Pentru acest motiv, interpretarea gramaticală trebuie dublată de o interpretare sistematică şi teleologică a legii.

Din perspectiva obiectului de reglementare, Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor a operat modificări în privinţa unor norme de competenţă şi a unor norme de procedură propriu-zisă, menite să devanseze punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă.

Din perspectiva aplicării în timp a unora dintre modificările operate, legiuitorul a înţeles să deroge de la regula generală conţinută de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub această lege, dat fiind caracterul flexibil al principiului enunţat şi posibilitatea atenuării sale.

Aceste situaţii constituie tot atâtea ipostaze de supravieţuire a legii vechi de procedură.

Alin. (1) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu titlu de derogare de la principiul enunţat, reia reglementarea cuprinsă în art. 725 alin. 2 din Codul procedură civilă, adăugându-se şi situaţiile de desfiinţare sau anulare, nemenţionate în norma generală.

De asemenea, alin. (2) al art. XXII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor instituie o serie de derogări de la regula aplicării imediate a normelor de procedură în procesele pendinte la data intrării în vigoare a legii noi.

în toate celelalte cazuri, textele de lege care cuprind modificări ale dispoziţiilor în materie procedurală din Codul de procedură civilă sau din legi speciale, precum şi cele care introduc noi reglementări procedurale, sunt de imediată aplicare, adică produc efecte şi în cauzele sau executările silite începute înainte de intrarea în'vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, dacă respectiva cauză este în curs de soluţionare sau executarea silită este în desfăşurare.

în demersul de lămurire a înţelesului şi întinderii sintagmei „se aplică numai proceselor, cererilor şi sesizărilor privind recursul în interesul legii începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi", se are în vedere şi materia în care operează modificările indicate în precedent de text, dacă ea se integrează unui proces ori dacă poate avea o existenţă de sine stătătoare (de exemplu, sesizările de recurs în interesul legii) ori complementară căilor de atac integrate unui proces (de exemplu, cererile la care se referă art. 2812a din Codul de procedură civilă, introdus prin art. I pet. 25 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor).

Din aceste perspective, acelor modificări care privesc aspecte procedurale ce pot fi integrate unui proces pendinte la data intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor trebuie să li se dea o aplicare unitară, în sensul raportării acestora la momentul sesizării originare a instanţei, prin cererea de chemare în judecată.

Edificatoare în acest context este distincţia dintre noţiunea de „proces" şi cea de „cerere" la care textul de lege face trimitere.

în sens larg, noţiunea de „proces civil" este definită în doctrina juridică ca fiind mijlocul de realizare a justiţiei constând într-o serie de „activităţi desfăşurate de către instanţă, părţi, organe de executare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor civile, conform procedurii stabilite de lege". în sens tehnic şi juridic, s-a apreciat că procesul civil parcurge o evoluţie, în faze de desfăşurare, începând cu etapa sesizării instanţei şi până la actul final al judecăţii, care este hotărârea. Fiecare etapă evoluează, la rândul său, cu ajutorul şi în baza unor acte de procedură, care sunt stabilite de lege astfel încât să asigure scopul final al procesului — pronunţarea unei hotărâri.

Totodată, pentru a stabili înţelesul noţiunii de „cerere"trebuie remarcată distincţia dintre cererea ca formă şi formalitate procedurală, cu referire la condiţiile prescrise pentru constituirea actului, şi cererea ca act de procedură în sensul dreptului procesual civil.

în speţă, cererea de apel, ca act de procedură, declanşează un control judecătoresc total devolutiv din partea unei instanţe superioare, de unde rezultă că este o cerere care se integrează unui proces civil aflat deja în evoluţie.

Ca atare, dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, sunt aplicabile numai dacă procesul a început, în primă instanţă, după data de 25 noiembrie 2010.

în acelaşi sens, în doctrină s-a susţinut că dispoziţiile legii noi nu sunt incidente apelurilor promovate după acest moment împotriva hotărârilor pronunţate în procese începute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

în conformitate cu principiul previziunii efective, legea trebuie să fie previzibilă şi, tocmai de aceea, sintagma „cereri formulate" va trebui să aibă în vedere cererile adresate primei instanţe, nu şi pe cele de exercitare a căilor legale de atac.

în situaţia în care legiuitorul ar fi dorit ca dispoziţiile noii legi să se aplice şi cererilor de apel formulate după intrarea sa în vigoare, ar fi prevăzut în mod expres acest lucru în conţinutul art. XXII din acest act normativ.

Dezlegarea propusă pentru problema de drept oferă o soluţionare unitară în aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi în acele situaţii în care instanţele de apel sunt învestite cu mai multe cereri de apel, formulate de părţile din acelaşi proces, cereri care se pot situa la momente anterioare şi, respectiv, ulterioare, datei de 25 noiembrie 2010.

In astfel de situaţii, raportarea la momentul sesizării originare, reprezentate de formularea cererii de chemare în


judecată, conferă nu doar previzibilitate, ci şi o unitate de abordare conceptuală în actul jurisdicţional pe care instanţa de apel este chemată să îl pronunţe.

Soluţia conferă continuitate de rezolvare a situaţiilor tranzitorii de genul celor analizate şi din perspectiva viitoarei aplicări a noului Cod de procedură civilă, de vreme ce soluţia de principiu, consacrată la momentul sesizării de art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, modificat prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, a fost preluată şi de art. 480 alin. (3) din noul Cod de procedură civilă, iar, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare,

dispoziţiile noului cod vor fi aplicabile numai proceselor începute după intrarea sa în vigoare.

Pentru considerentele arătate, înalta Curte va admite recursul în interesul legii şi va statua, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, că dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se aplică proceselor începute, prin cerere de chemare în judecată, după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat.

Î N A L T A C U R T E D E C A S A Ţ I E Ş l J U S T I Ţ I E

în numele legii

D E C I D E : Admite recursul în interesul legii declarat de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă: In interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. XXII alin. (2) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluţionării proceselor, stabileşte că: Dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pet. 27 din Legea

nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, nu se aplică proceselor în care prima instanţă a fost învestită înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2013.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTITIE, LIVIA DOINA STANCIU

Prim-magistrat-asistent, Aneta lonescu

A C T E A L E B Ă N C I I N A Ţ I O N A L E A R O M Â N I E I BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

C I R C U L A R Ă privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint

dedicate Anului omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din

interiorul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, reprezentând pe Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, inscripţiile „ANUL OMAGIAL AL SFINŢILOR IMPARATI", „Constantin si Elena" şi „Mediolanum 313", respectiv numele localităţii şi anul în care s-a dat Edictul de toleranţă religioasă.

Art. 3. — Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. — Monedele din argint dedicate Anului omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. — Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, Mugur Constantin Isărescu

Bucureşti, 30 aprilie 2013. Nr. 10. '

Art. 1. — în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 20 mai 2013, o monedă din argint dedicată Anului omagial al Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena.

Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei Metal argint Titlu 999%o Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 31,103 g Calitate proof Cant zimţat

Aversul monedei redă imaginea Catedralei Patriarhale din Bucureşti, cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, stema României, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA", valoarea nominală „10 LEI" şi anul de emisiune „2013".


A C T E A L E P A R T I D E L O R P O L I T I C E

C U A N T U M U L T O T A L al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2012,

conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale — Partidul Conservator

în urma închiderii bilanţului s-au constatat următoarele diferenţe: I. Cuantumul total al cotizaţiilor încasate în anul 2012 s-a mărit cu suma de 132.107,76 lei. II. Cuantumul total al donaţiilor încasate de la persoane fizice şi juridice este de 413.951 lei. III. Lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2012 donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte

10 salarii minime brute pe ţară:

Nr. crt. Numele şi prenumele CNP Cetăţenia Suma Felul

donaţiei Data

1. Piru Elena 2531129-22-1171 română 7.000,00 bani 14.05.2012

2. Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 5.000,00 bani 08.05.2012

Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 1.150,00 bani 21.05.2012

Cristei Nicolae 1571207-08-0071 română 1.630,00 bani 29.05.2012

3. Mutu Petre 1520103-00-0832 română 8.000,00 bani 10.05.2012

4. Pop Aurora 2660527-38-6045 română 19.030,00 bani 05.06.2012

Pop Aurora 2660527-38-6045 română 150,00 bani 06.06.2012

5. Poenaru Jănică 1521210-40-0581 română 19.416,96 bani 09.05.2012

•

R E C T I F I C Ă R I

în anexa nr. 3 la Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 şi 175 bis din 29 martie 2013, se face următoarea rectificare:

— la cap. VI „Modalităţi de plată", art. 8, în loc de: „— tarif/dozare hemoglobină glicozilată: 19lei, ..."se va citi: ,.— tarif/dozare hemoglobină glicozilată: 20 lei, ..."

A B O N A M E N T E L A P U B L I C A Ţ I I L E O F I C I A L E P E S U P O R T F I Z I C — Preţuri pentru anul 2013 —

Nr. crt. Denumirea publicaţiei

Număr de apariţii

anuale

Valoare (TVA 9% inclus) —lei Nr.

crt. Denumirea publicaţiei Număr

de apariţii anuale 12 luni 3 luni 1 lună

1. Monitorul Oficial, Partea I 900 1.200 330 120

2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 88 1.500 140

3. Monitorul Oficial, Partea a ll-a 205 2.250 200

4. Monitorul Oficial, Partea a lll-a 450 430 40

5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 5.000 1.720 160

6. Monitorul Oficial, Partea a Vl-a 250 1.600 150

7. Monitorul Oficial, Partea a Vll-a 48 540 50

8. Colecţia Legislaţia României 4 450 120

9. Colecţia Hotărâri ale Guvernului României 12 750 70

N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică şi se achiziţionează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C — Preţuri pentru anul 2013 —

Produs

Abonamentul FLEXIBIL (Monitorul Oficial, Partea 1 + alte 3 părţi ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual Produs

Online/ Monopost

Reţea 5

Reţea 25

Reţea 100

Reţea 300

Online/ Monopost

Reţea 5

Reţea 25

Reţea 100

Reţea 300

AutenticMO 50 130 330 790 1.740 500 1.250 3.130 7.510 16.520

ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Produs

Abonamentul COMPLET (Monitorul Oficiat, Partea I + toate celelalte părţi ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual Produs

Online/ Monopost

Reţea 5

Reţea 25

Reţea 100

Reţea 300

Online/ Monopost

Reţea 5

Reţea 25

Reţea 100

Reţea 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 600 1.500 3.750 9.000 19.800

ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecţia Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părţile acestuia 50 lei/an

Preţurile sunt exprimate în lei şi conţin TVA. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteţi aplica online comanda.

EDITOR: GUVERNUL ROMĂNIEI

„Monitorul Oficial" R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti; C.I.F. R0427282, IBAN: R055RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A.'— Sucursala „Unirea" Bucureşti

şi IBAN: ROI2TREZ7005069XXX000531 Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru reiaţii cu publicul, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 şi 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial" R.A.

I A M O N I T O R U L O F I C I A L

5 TtOJOO OJOOUU

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313/30.V.2013 conţine 16 pagini. Preţul: 3,20 lei ISSN 1453—4495

http://www.expert-monitor.ro

mailto:[email protected]

http://www.monitoruloficial.ro

ordin com modif crt

Documents