orasul ideal n

7/28/2019 Orasul Ideal N

1/6

Despre A Locui,

In Viziunea Naturalista

Ultimul deceniu a adus o sumedenie de schimbari, deposibilitati de dezvoltare, precum si tendinta populatiei urbane dea se preocupa de calitatea cadrului construit , a mediului locuit sia mediului inconjurator. Pe de alta parte organismele oficiale auca preocupari : protectia terenului agricol,controlul urbanizarii,calitatea mediului, revalorizarea patrimoniului construit.Ideile curentului anti-urban se incheaga intr-un model de locuire,

mult prea radical pentru afi pus in practica, insa care a marcatgandirea sociologilor si urbanistilor americani. F.L.Wright aelaborat, in decursula 4 ani, sub o munca asidua, un proiect numitBroadacre, ce presupunea o locuire ideala.Principiile de la care porneste Wright, nu sunt decat altele decat

cele ale lui Emerson,in contextul in care marele oras industrialcontamineaza spiritul uman si-l reduce la un nivel artificios.

Societatea contemporan este i martora i cauza unuifenomen extrem de periculos: mediul uman tinde s devin unmediu anti-uman. Exploatarea intensiv a naturii i extindereamediului artificial tind s sufoce mediul natural i scaracterizeze cadrul material al societii. Omul n msura ncare poate fi inventiv i constructiv poate i distruge ceea ce acreat, din cauza incapacitii sale de a nelege fenomenele ncomplexitatea i globalitatealor.

Contactul omului cu natura, il poate reda pe acesta siesi, sipermite o dezvoltare armonioasa a individului, din toate punctele

de vedere.Dar ca si pentru Emerson si jefferson, Wright consideraca nu te poti sustrage avantajelor unui megalopolis, pastrandu-tiinsa legatura cu natura prin democratie.

Extinderea artificializrii accentuate i haotice a mediului areca i cauze: aglomerarea excesiv a industriilor perturbatoare alemediului ambiant; concentrri uriae ca numr i densitate alepopulaiei n formaiuni urbane care depesc scara uman;


2/6

dezvoltarea haotic a reelelor de comunicaii i de transport careutilizeaz o suprafa excesiv de teren ; lipsa de control a unuitrafic excesiv de intensificat; ocuparea dezordonat i extensiv azonelor periurbane i rurale; distrugerea terenurilor agricolefertile; degradarea masivelor forestiere; poluarea atmosferei i aapelor; imposibilitatea rezolvrii corespunztoare a evacurii,refolosirii, depozitrii i distrugerii deeurilor.

Atributul durabil cat si dezvoltare durabil reprezinta odezvoltare menit s creeze structuri stabile, coerente, limitatespaial. Acest concept readuce n atenie caracteristici care pottransforma aglomeraia ntr-un complex de aezari distincte,locuibile i eliberate, parial, de stress.Reinventarea unui mediu locuit nu implica,in mod necesarreintreoducerea politicii in urbanism, ci dimpotriva- omul esteliber sa actioneze dupa voie. Idealul de stare sociala, democratia, a fost initial conceputacalibera crestere a numerosi indivizi, ca indivizi. [F.L.Wright]Asumandu-si aceasta premisa, individul din mediul urban sedescria ca unul intransigent, legat de o depolitizare a societatii infolosul tehnicii.

Necesitatile umane sunt atat de variate (sociologice,culturale, functionale, estetice, spirituale ) incat ideea de creereaa ului oras ideal este utopica. Orasul ideal ramane inca deimaginat, nici o norma sau concept nu este certa, el difera in

functie de spatiu, societate, individ, geografie si topografie,cultura.Creerea unui oras ideal ca un model precis de sine statator care

sa se repete ar duce la disconfort, monotonie , stres si ladezintegrarea individualitatii umane. Repetarea aceluiasi tip deoras ar avea repercursiuni sociologice distructive asupra omului alocuitorului, fiecare avand nevoia de a se individualiza prin spatiulin care locuieste, traieste si isi petrece majoritatea timpului.Fiecare om este unic la fel cum fiecare casa si oras trebuie sa seindividualizeze prin anumite trasaturi caracteristice spatiului incare este amplasata.

Revoluia industrial a determinat schimbri fundamentale ndezvoltarea centrelor urbane i a declanat criza pe care oraulcontemporan nu a reuit s o depeasc. Credeau in ideea caindustrializarea este cea care va permite eliminarea tarelorconsecutive industrializarii.


3/6

Din punct de vedrere cantitativ, revoluia industrial este urmatde o cretere a presiunii demografice n orae, de o drenare apopulaiei satelor n folosul unei dezvoltri urbane fr precedent.Secolul XIX poate fi numit secolul crizei oraelor, iar studiulacestora mbrac n aceast perioad dou aspecte foartediferite. ntr-unul din cazuri, el este descriptiv; faptele suntobservate cu dataare i se ncearc ordonarea lor ntr-un modcantitativ. Exista cu o polemic care la rndul ei este purtatde dou grupri cu orientri diferite. O grupare este animat desentimente umanitare, fiind format din funcionari municipali,mai ales medici i igieniti, care denun bazndu-se pe fapte icifre starea de decdere fizic i moral n care trieteproletariatul urban. Seriile de articole publicate n ziare i reviste,mai ales n Anglia unde situaia era acut, au stat la baza numiriicelebrelor Comisii regale de anchet asupra igienei, ale crorlucrri, au furnizat o seam de informaii extrem de utile despremarile orae. Cea de-a doua grupare este constituit din gnditoripolitici care furnizeaz adesea informaii de o remarcabilamploare i precizie. Fr. Engels, mai ales, poate fi considerat caunul dintre fondatorii sociologiei urbane. n lucrarea sa Situaiaclasei muncitoare din Anglia n cadrul anchetelor prezentate, elfolosete sistematic i tiinific toate mrturiile disponibile. Suntfcute publice astfel igiena fizic deplorabil ntlnit n marileorae industriale, habitatul muncitoresc insalubru comparat

adeseori cu o vizuin, distanele epuizante care despart locuinade locul de munc, drumurile fetide i lipsa grdinilor publice dincartierele populare, la toate acestea adugndu-se igiena moralprecara.Curentul naturalist propune, pe aceasta linie, o solutie denumitaCity , menita sa elimine ideea de oras. In ea, natura redevine unmediu continuu, unde toate functiunile urbane sunt dispersate siizolate, caracterizate ca fiind unitati reduse. Locuinta eraindividuala, in case pe pamant, cu un singur proprietar (deci nuocuinte colective- apartamente), ce detine de asemenea 4 acri deteren. Privilegiul de a iesi in natura si a dezvolta diferite activitatiagricole sau de relaxare, are ca efect mplinirea spirituala si dece nu o dezvoltare armonioasa fizica a individului.Locul demunca al acestuia ar putea fi in imediata apropiere a locuintei(ateliere, laboratoare, birouri individuale) sau in centre


4/6

specializate : unitati industriale sau comerciale, reduse ca volum,ce se adresau unui nr restrans de populatie.In ce priveste unitatea spitaliceasca sau culturala, al caror numarcompenseaza dispersarea si scara lor in general redusa.

Proiectul lui Wright presupune realizarea unor celule individualesi sociale, legate si intretesue prntr-o abundenta retea de drumuriterestre si aeriene . Izolarea se face prin ample spatii verzi;izolarea totala neavand sens.Broadacre este modelul naturalist al unei portiuni din orice tesuturban uniform, aplicabil la nivel mondial. Spatiul acestui modeleste complex, intrucat unele din caracterele sale se inrudesc cumodelul progresist, altele cu cel culturalist. Se descrie, in acelasitimp, ca fiind unul inflexibil, universal si particular, modern, carese ofera in mod generos activitatii umane.O mare lucrare de geniu civilo constituie infaptuirea strazilor,autostrazilor, podurilor si pistelor de aterizare, elemente ce oferalui Broadacre o dimensiune cosmica.Orice individ al societatiinaturaliste este legat dde totalitatea spatiului. Apar rezultateletehnicii moderne: avionul, parkway, televiziunea, automobilulpersonal, tehnici de comunicatie avansate ce dau sens modulidispersat de locuire.In pofida a tututor acestor aspecte, Broadacre prezinta un spatiu

nu mai putin particularizant. Diversificarea topografica nu enegata, ci din contra- natura trebuie conservata, iar arhitectura

inceteaza a mai fi, cel putin in conceptia lui Wright, un sistem deforme independente de conturul natural.Se evita amplasarea unei cladiri intr-u spatiu abstract, iar

accentul cade pe organicitate, pe specifitatea caracterelor soluluipe care se ridica edificiul. Astfel obiectul arhitectural devine parteintegranta a naturii si ii confera individului sa se desfasoare intr-un cadru mult mai favorabil, decat cel oferit prin modeleleculturalist si progresist.

Principiul dedensificarii demografice i-a fost opus cel deinvecinarea persoanelor: Oricat ar fi de complexa si de avansatalumea noastra, relatia de proximitate continua sa joca un rolimportant in dezvoltarea valorilor, a carierelor si a modurilor decomportament. Spatiul spart, ce aboleste strada s-a dovedit a fisursa de disociere si de dezintegrare mentala; unei puternicestructurari a orasului ii corespunde o puternica structurare psihicaa locuitorillor.


5/6

Arhitectura este deci, subordonata naturii, careia trebuie sa iiconstituie un soi de introducere. Intimitatea, organicitatea siinchiderea spatiilor sunt trasaturi pe placul urbanistilor, si seregasesc la nivelul edificiilor particulare.Dar acest lucru nu infatiseaza conceptul de Broadacre ca fiind unspatiu amplasat in mediul rural. Chiar daca pune accent peprogres tehnic, marele arhitect american nu aduce in luminatermeni ca randament si eficacitate. Prin urmare Broadacredevine singura propunere urbanistica ce refuzacomplementamente constrangerea. Obsesia productivitatiimasiveeste inlaturata, la fl si convingerile malthusianiste. Cursulfiresc vietii al unui individ sa fie dat de propriile placeri si instinctde viata.

Orasul ideal al viitorului trebuie sa aiba ca centru de interesorasul vechi (caracterizat prin inaltime mica a edificiilor) de undese dezvolta noul oras (inaltimi mari). Asadar centrul orasului estecentrul vechi in jurul caruia se dezvolta cladirile inalteadministrative, culturale, sociale, publice, iar spre periferiedezvoltandu-se cartierele de locuit, cu blocuri inalte , diferentiateprin planimetrie, estetica, structura. De asemenea la periferietrebuie amplasata zona industriala a orasului, aceasta fiindseparata de restul orasului printr-o zona de verdeata ce are rol deabsorbtie a noxelor si impiedicarea patrunderii acestora catreoras.

Centrul trebuie a fi incarcat de semnificatie, simboluri individualeale orasului, dar si cu rol de indecsi sau iconuri. Indexul avand oimportanta majora in orientarea in general si in ordonareaparcursului arhitectural.

Orasul ideal constituie o insumare a principiilor culturaliste,progresiste si naturaliste; daca un model are la baza interesulaccentuat pe individ iar la celalt model accentul cade pe grupulde indivizi , noile modele de orase asa zise ideale trebuie sa fie oincercare de stisfacera atat a nevollior individuale cat si cele alegrupului.

Ideea de oras ideal este ambigua si inca ne-aplicabila.

Despre A Locui,


6/6

In Viziunea Naturalista

Stud. Arh. MarcuAdelinaAn III- sem. A

orasul ideal n

Documents