Ora de religie, între ”descurajarea majorității

și favorizarea minorității”

Cooperarea dintre Biserică, Școală și Familie prin

proiecte comune și activități concrete

Ora de religie este o componentă a învățământului public european.

- Astfel, potrivi articolului 29, alineatul (1) din Constituția României, ”libertatea gândirii și a

opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă.

Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă contrar

convingerilor sale”.

- Cf. art. 32 alineatul 7 statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor

specifice fiecărui cult. În școlile de stat învățământul religios este organizat și garantat prin

lege”.

- În argumentarea deciziei CEDO din 29 iunie 2007 în cazul ”Folgero contra Norvegiei” se

precizează că statele au dreptul de a difuza prin învățământ sau educație informații sau

cunoștințe având direct sau indirect caracter religios sau filosofic. Convenția Europeană a

Drepturilor Omului nu autorizează părinții să se opună la integrarea unui astfel de

învățământ sau educației în programa școlară. (Paragraf 48).

CEDO nu consideră o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie constând în faptul că

”în Europa învățământul religios este profund legat de învățământul secular”.

Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007) doar în 3 state religia

nu este predată în școlile publice (Franța, Albania, Macedonia): ora de religie este obligatorie în 25

de state, în restul facultativ sau opțională (cf. celor reținute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu

ocazia judecării cauzei Hassan și Eylem Zengin contra Turciei”), paragraf 30.

Doar două condiții se cer respectate de statele care prevăd caracterul obligatoriu al orei de

religie: să poată obține o scutire de participare, în situația în care respectivul învățământ are un

caracter confesional accentuat (Cauza ”Folgero contra Norvegiei”), iar scutirea de a participa să nu

implice obligația de a motiva în vreun fel solicitarea respectivă (cauza ”Hassan și Eylem Zengin

contra Turciei”) cele două condiții sunt respectate pe deplin în România fiind prevăzute în

Constituția României și în Legea Educației nr. 1/2011, art. 18: Religia are caracter obligatoriu în

oferta curriculară a școlii, dar opțiunea pentru frecventarea acestei discipline aparține elevului

major, respectiv părinților sau tutorilor legali instituiți pentru elevii minori.

1

Prin urmare, opiniile unor pretinși experți din România în respectarea drepturilor omului nu

au nicio legătură cu realitatea din Europa. România prin tradiția și istoria ei europeană se numără

printre statele care asigură libertatea învățământului religios, datorită contribuției educației

religioase la formarea și educarea tinerei generații în spiritul valorilor autentice.

Cercetarea națională realizată în cadrul Institutului de Științe ale Educației arată că 85%

dintre tinerii din România, credință religioasă constituie o valoare fundamentală cu o importanță

decisivă în viața proprie. (studiul: Monica Cucuveanu și Simona Velea – coordonatori Educația

moral-religioasă în sistemul de educație din România, București, Ed. Didactică și Pedagogică,

2012).

Deci atât legislația română cât și practica europeană sunt pentru menținerea orei de religie în

școlile publice.

Cunoștințele de religie oferă elevului modele de viețuire, de comportament universal –

valabile, oferă prilejul de a cunoaște și de a dobândi virtuțile cu ajutorul cărora să răzbească în

cotidian.

Învățarea școlară prin ore de curs la religie oferă cunoaștere proiectată unitar și

interdisciplinar.

Promovarea cunoașterii lui Dumnezeu și a valorilor morale prin ora de religie, deoarece

numai ora de clasă prezintă cunoștințele specifice fiecărei discipline în mod sistematic și științific.

- Cunoștințele de religie oferă elevului modele de viețuire, de comportament universal –

valabile, prin Dumnezeu – Omul, Modelul suprem – Iisus Hristos Dumnezeul nostru;

- Oferă prilejul de a cunoaște importanța credinței / spiritualității poporului său / (și a

omenirii);

- Dezvăluie rolul nedisimulat al valorilor spirituale în conturarea personalității umane;

- Oferă prilejul de a cunoaște și dobândi virtuțile cu ajutorul cărora să răzbească în cotidian;

- Ora de religie formează modele de credințe și comportament pozitiv – elevii vor învăța să

respecte de ce și prin ce modalități celelalte credințe decât a lui promovează principii morale

și virtuți morale care izvorăsc din credința în Creator, nădejdea în ajutorul și dreptatea

divină li dragostea față de semeni și față de Dumnezeu.

- La orele de religie și prin alte activități conexe (cercuri de spiritualitate vizite /pelerinaje /

activități caritabile) care formează treptat deprinderi morale, se cultivă sentimente și

atitudini creștine, se conturează caractere.

Pentru un credincios necesitatea orei de religie este evidentă. Cei care militează pentru

scoaterea orei de religie din programa școlară fie o consideră inutilă, fie în ea un mijloc de

manipulare a conștiinței elevilor de școală generală sau liceu. Consideră că un copil care

2

frecventează constant orele de religie devine un om religios, ba chiar un creștin-ortodox, în mod

automat, vrând nevrând peste voința sa. De ce nu este ora de religie inutilă?

Concis spus, pentru că România are nevoie în viitor de o societate compusă din oameni

morali.

Nu vrem o societate a viitorului anomică, anarhică în care domnește fărădelegea.

Pentru ca societatea românească să existe cu succes în viitor trebuie ca indivizii care o

compun să se comporte moral unii față de alții, conștient și rațional.

Religia se predă în școli în 18 dintre cele 27 de state UE.

În 18 țări din cele 27 de țări ale UE predarea cunoștințelor religioase este obiect obligatoriu

de studiu, iar în 9 state acest obiect este învățat ca disciplină facultativă.

Subiectul conținutului manualelor de religie folosite în școli a revenit în atenția opiniei

publice la începutul acestui an școlar, atunci când reprezentanții Asociației Secular Umaniste din

România au declarat că manualele de Religie după care învață elevii promovează intoleranța și

agresează psihic copiii. Ulterior 26 de organizații guvernamentale din România au avertizat asupra

riscurilor predării religiei în regim confesional după manuale care conțin formule inadecvate vârstei

elevilor și acest lucru ar putea duce la intoleranță, xenofobie, neîncredere în educația științifică. În

cadrul UE, părerile cu privire la predarea religiei în școli nu sunt unanime, iar abordările țărilor

membre sunt diverse. Predarea religiei poate fi confesională sau non-confesională, obligatorie sau

opțională, cu sau fără o ferire a unei alternative, pentru cei care nu doresc să participe la ore, cum

este și cazul României.

În timp ce predarea uniconfesională, adică a religiei majoritare din țara respectivă, par a fi

cea mai întâlnită orientare către o abordare pluriconfesională, adică o istorie a religiilor, par să

câștige teren.

În țările UE – religia tradițională este predată în școlile de Stat, fapt care nu vine în

contradicție cu învățământul laic.

În 75% din Statele UE, religia este predată sub forma învățământului de credință a religiei

tradiționale, iar în 25% sub forma istoriei religiilor.

În anul 1999 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat statelor membre să

sprijine predarea Religiei ca ”set de valori față de care tinerii să-și construiască o abordare

selectivă, în cadrul general al educației etice și democratice și totodată să încurajeze predarea

istoriei comparative a diferitelor religii, insistând pe originile lor, valori similare și diversitatea

obiceiurilor specifice”.

În Marea Britanie, toate școlile au disciplină obligatorie care familiarizează elevii cu cele

mai importante religii ale lumii.

3

În Belgia, școlile de stat oferă posibilitatea de a alege între studierea bazelor religiei oficiale

și a eticii laice.

În Franța, separarea dintre Biserică și stat este aproape completă, iar religia este exclusă din

toate locurile publice, incluzând școlile. Din 2002, Curriculumul școlar cuprinde și Religia. În

Suedia separarea dintre stat și Biserica Luterană este din 2000, iar educația religioasă este parte a

programului de studiu. Finlanda și Danemarca se înscriu în trendul nordic educativ, este non-

confesională și opțională. În Finlanda pentru angajarea unui profesor de religie este nevoie de

minim 3 elevi pentru a primi noțiuni de religie. În Olanda, în școlile publice nu se predă religia, cu

excepția când sunt solicitări ale părinților – profesorii sunt plătiți de Biserică.

În Italia, educația religioasă catolică este oferită de școli, este opțională, nu există materii

alternative.

În Austria, educația religioasă finanțată de stat – organizată de Biserică implicit școala.

În Germania, religia catolică sau protestantă - partea programului școlar.

În Rusia – în 2010 – a fost introdusă o disciplină nouă.

HOTĂRÂRI ALE SFÂNTULUI SINOD

Din 16-17 DEC. 2014 privind statutul disciplinei Religiei și Educației religioase

1) Temei nr. 320/2015 – în legătură cu Hotărârea Sf. Sinod privind impactul deciziei Curții

Constituționale a României, din 12 nov. 2014, cu privire la ora de Religie, Sf. Sinod a

hotărât:

- Ia act de îngrijorare de decizia Curții Constituționale a României, discriminatorie și

umilitoare pentru ora de Religie;

- Aprobă ca membrii Sfântului Sinod să-i îndemne pe toți credincioșii BOR să apere și să

promoveze valorile credinței creștine;

- Aprobă ca centrele eparhiale să informeze profesorii de religie din eparhii și părinții că

statutul orei de religie nu este modificat în sens negativ;

- Să promoveze cooperarea între preoți și profesori de Religie;

- Aprobă ca Patriarhia Română să solicite o întrunire a consiliului consultativ al tuturor

cultelor din România, în vederea unor măsuri comune pentru susținerea cultelor din

România.

4

În vederea acestei Hotărâri Sinodale, la nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Consiliul

Eparhial întrunit în data de 23 ianuarie 2015 a aprobat:

- Aducerea la cunoștință preoților și profesorilor de religie că statutul orei de Religie nu este

modificat și că elevii trebuie încurajați pentru a participa la orele de Religie;

- Înștiințarea Inspectorilor școlari din Galați și Brăila, ca disciplină obligatorie în trunchiul

comun;

- Înființarea Asociației Părinți pentru ora de religie;

- Înființarea a trei filiale: Galați, Brăila, Tecuci.

Temeiul nr. 318/2015 – încheierea de parteneriate între parohii și școli;

Înființarea la nivelul bugetului fiecărei parohii a unui Fond Parohial pentru susținerea orei de

Religie.

Temeiul nr. 334/2015 – înființarea suplimentului lunar ”Lumina educației” al Ziarului

Lumina.

Ora de religie în Arhiepiscopia Dunării de Jos

În baza prevederilor Statului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române

(Art. 119, alin. 1 și 4) a Hotărârii Sfântului Sinod, precizărilor Legii Educației Naționale (art. 18,

alin. 1, 2 și 3) și a noului Protocol încheiat între Patriarhia Română, Ministerul Educației, Cercetării

și Tineretului și Secretariatului de Stat pentru Culte, cu aportul profesorilor de specialitate, ora de

religie din școlile de stat din zona Dunării de Jos, a continuat să își împlinească rostul spiritual –

formativ pentru elevii de astăzi – credincioșii de mâine.

La nivel național, în anul 2014 s-au înregistrat mai multe lovituri împotriva orei de Religie,

gesturi necugetate făcute de reprezentanții unor asociații conduse de Remus Cernea, profesorul de

filozofie Moisei de la Buzău care au solicitat scoaterea simbolurilor creștine din școli (icoane și

sfinte cruci).

Toate acestea au condus la decizia Curții Constituționale conform căreia, practic ora de

Religie este amenințată cu pierderea statutului său legal, clar și cu așezarea ei sub semnul

facultativului.

Acest fapt motivează Eparhia Dunării de Jos la a acorda o și mai mare atenție acestei atât de

importante lucrări de mărturisire la Lui Hristos în școală în actualitate și în viitor.

La data de 31 Decembrie 2014, situația generală a încadrării profesorilor de Religie din

școlile și liceele din teritoriul Eparhiei, cu anumite particularități era aceasta:

- Galați: Preoți cu studii superioare: 28;

- Brăila: Preoți cu studii superioare: 22;

5

- Galați: Laici cu studii teologice superioare: 176

- Brăila: Laici cu studii teologice superioare: 79

- Galați: Profesori titulari: 113

- Brăila: Profesori titulari: 55

Grade didactice Galați:

- Titulari: 113

- Grade definitivat: 76

- Grad II: 49

- Grad I: 32

Grade didactice Brăila:

- Titulari: 55

- Grade definitivat: 27

- Gradul II: 18

- Gradul I: 20

Profesorii de Religie urmează un program continuu de pregătire, pentru a fi la curent cu

noutățile teologice, metodico-didactice, de conținut psihologic școlar, pentru a-și armoniza

demersul didactic cu problemele reale cu care se confruntă Biserica astăzi.

Principala formă de perfecționare didactică, la care profesorii participă sistematic și care

face parte din obligațiile lor de cadre didactice, o constituie cercurile pedagogice și întâlnirile

metodice.

În anul calendaristic 2014 au avut loc 16 cercuri pedagogice având ca temă generală:

- Anul omagial Euharistic (al Sf. Spovedanii și al Sf. Împărtășanii) - semestrul al II-lea 2013-

2014.

- Sfinții Martiri Brâncoveni – modele ale credinței mărturisitoare – semestrul I al anului 2014-

2015, unde au participat preoți, profesori de religie, elevi de toate vârstele, directori de școli,

profesori de alte discipline, diverși invitați.

În 2014, Olimpiada pentru disciplina Religie a ajuns la ediția a V-a.

La faza pe județ, s-au calificat 12 tineri elevi, iar la etapa națională a Olimpiadei de Religie

susținută în perioada 6-14 aprilie la Slatina au obținut premii și mențiuni.

Una dintre cele mai frumoase și pline de tradiție locală, activități comune între parohii și

școli este concursul de icoane și încercări iconografice ale copiilor prilejuit de Duminica

Ortodoxiei.

6

Concursul de icoane își propune, ca obiectiv redescoperirea frumuseții autentice și a

frumosului sacru, într-o lume în care tuturor li se propune kitsch-ul și se predică vehement ”estetica

urâtului”.

Copiilor li se propune ca model, chipurile hieratice din icoane, în multe situații extrem de

bine reușite, dar mai cu seamă demersul de ”zugrăvire a propriei vieți”, după cum învață Sf.

Grigorie Teologul, care arată că viața noastră este ca o pânză, virtuțile sunt ca niște culori, iar

iconarii suntem noi, cei ce-i urmăm lui Hristos.

În 2014, au participat la acest concurs 6546 de copii din toată Eparhia, primind diplome și

daruri din partea preoților, iar lucrările lor iconografice s-au constituit în expoziții cu caracter

permanent la Parohii și școli.

Programul misionar derulat în perioada Postului Mare, este cel dedicat copiilor și tinerilor

care se apropie și primesc Sfintele Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei.

Cu mult act, cu delicatețe, prin multă sfătuire, copii sunt pregătiți să participe la Sfânta

Liturghie și împărtășirea cu Sfintele Taine.

În chip concret, se constată, pentru copii până în clasa a V-a participarea unui număr de

aproape 100%; procentul scade, odată cu creșterea vârstei. Se observă însă ca urmare a maturizării o

revenire benefică a tinerilor, către Biserică, la vârsta majoratului, în preajma clasei a XII-a și în

primii ani de studenție, când singuri, caută cuvântul lui Dumnezeu și sprijinul preotului duhovnic.

În fiecare an, cu prilejul marii sărbători a Înălțării Domnului se face după cuviință cinstirea

eroilor patriei, jertfiți pentru apărarea neamului, țării și a dreptei credințe strămoșești. Cu această

ocazie, preoții și profesorii de religie prezintă elevilor importanța religioasă și semnificația

națională, istorică și spirituală a jertfei eroilor.

Alături de preoți, autorități locale, profesori de religie, elevii au intonat imne și troparul

praznicului depunând flori la monumentul Eroilor.

Un rol important al preotului și profesorului de religie este implicarea tinerilor în programul

misionar, pelerinajul de la Mănăstirea Buciumeni (800 tineri), Mănăstirea Toflea și Cârlomănești.

Biserica prin însăși menirea ei, pe temelii evanghelice și duhul Sfinților Părinți, marii noștri

învățători își asumă și rolul de luminare și educarea poporului, îndeosebi a copiilor și a tinerilor,

viitorii ei credincioși.

Este cea mai importantă lucrare pe termen lung și foarte lung pe care o face Biserica, mult

asemănătoare celei de construire a sfintelor locașuri de cult; în mare măsură ”construirea” unui om

de la vârsta de prunc și până la aceea a ”bărbatului desăvârșit” și edificarea unui sfânt lăcaș sunt

asemănătoare.

Sfântul Apostol Pavel arată că omul este ”templul Duhului Sfânt”, iar o Biserică seamănă

mult cu un om, ne învață, Sfântul Maxim Mărturisitorul.

7

În Protoieria Nicorești, predau Religia 11 clerici și 10 laici, existând o bună colaborare între

preoți, profesorii de Religie și celelalte cadre didactice, constatându-se, în ultima vreme o

receptivitate sporită a parohiilor la inițiativele și programele inițiate de Centrul Eparhial. Activitățile

comune Biserică-Școală au cuprins concursuri de icoane, serbări la sfârșit de an școlar, pomenirea

eroilor, programe artistice dedicate zilei de 1 iunie.

În parohia noastră Țepu de Sus, Biserica are parteneriate cu primăria Țepu, cu Școala

Gimnazială ”Tudor Pamfile”. În anul 2008, Biserica a avut un proiect de parteneriat cu școala din

localitatea Chichinda din Serbia. În 2009-2010, parohia noastră a semnat un parteneriat cu primăria

Țepu pentru obținerea de Fonduri Europene pentru construirea unui Centru Social de Zi pentru

copii. În acest centru își desfășoară activitatea 20 de elevi cu probleme sociale, ai căror părinți sunt

plecați în străinătate, părinți despărțiți, familii cu copii mai mulți.

După terminarea orelor de curs, copii se deplasează la centrul social și servesc o masă caldă

de luni până vineri, după aceea își fac temele pentru a doua zi, culeg informații și joacă diferite

jocuri.

Cu ocazia sărbătorii comunei ”Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul”, în anul 2014 a avut loc un

concurs de șah la care s-au înscris 18 elei și 10 adulți. Câștigătorii au fost premiați cu diplome și

table de șah.

În parohia noastră se mai derulează și proiectul ”Hristos împărtășit copiilor”.

8

CONCLUZII

Într-o lume tot mai secularizată, fără ora de Religie, școala ar transmite doar valori relative.

După 1989, reintroducerea orei de Religie, în curricula școlară a fost o revenire la normalitate. Ora

de Religie, afirma la începutul anului școlar 2010-2011 Patriarhul României, nu este umplerea

timpului, ci sfințirea timpului, este apostolat sfânt.

Să transmitem mai departe învățătura și valorile spirituale care nu trebuie să piară și care să

învăpăieze și inimile noilor generații.

Ei, copiii și tinerii de astăzi ca mâine ne vor pomeni și pe noi.

9

BIBLIOGRAFIE

1) Constituția României – art. 29, alin. 1;

2) Legea Educației nr. 1 din 2011, art. 18;

3) Ziarul Lumina;

4) Biserică, Misiune, Slujire;

5) Călăuza ortodoxă;

6) Revista Școala Românească.

10