oniŞoarĂ laura – adnana anul ii, seria iii, mru, grupa...

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

NUMERELE ŞI VIAŢA LOR SOCIALĂ

ONIŞOARĂ LAURA – ADNANA

ANUL II, SERIA III, MRU, GRUPA 2

SEMINAR: EXPLICAŢIA SOCIOLOGICĂ

DECEMBRIE, 2012

Laura – Adnana ONIŞOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)

- 1 -

CUPRINS:

NUMERELE ŞI VIAŢA LOR SOCIALĂ

1. INTRODUCERE – PREZENTAREA TEMEI ..........................................................................................- 2 -

2. ANALIZĂ CANTITATIVĂ A DATELOR DIN TABELELE DE ÎNTREŢINERE .............................................- 6 -

3. ANALIZĂ CALITATIVĂ A DATELOR DIN INTERVIURILE CU LOCATARII ...........................................- 17 -

4. CONCLUZII ....................................................................................................................................- 30 -

5. ANEXE ...........................................................................................................................................- 33 -

6. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................- 61 -


- 2 -

1. INTRODUCERE – PREZENTAREA TEMEI

Existenţa individului din societatea modernă este marcată de nevoia de măsurare ce se

observă foarte bine în comportamentul acestuia. Planifică şi contabilizează fiecare secundă a

fiecărei zile. Foloseşte numere şi unităţi de măsură la serviciu atunci când se referă la timpul

petrecut la birou dar şi la salariul care crede că i se cuvine. Pe drumul până acasă este asaltat de

alte cifre: numărul autobuzului, timpul rămas până la sosirea următorului metrou, preţul benzinei

sau timpul rămas până când semaforul va deveni verde. Ajunge acasă unde vede diferite statistici

la ştiri, află cum este cotată moneda naţională în raport cu alte valute sau calculează valoarea

datoriilor pe care trebuie să le plătească până la sfârşitul lunii.

O categorie aparte de numere din viaţa fiecărui individ este reprezentată de sumele de

bani pe care le datorează pentru serviciile care îi asigură confortul vieţii de zi cu zi. Pe parcursul

acestei cercetări voi analiza cifrele care reprezintă cotele de întreţinere de la două blocuri din

sectorul 6 din Bucureşti, insistând asupra costului aferent consumului de apă caldă şi apă rece.

Primul dintre cele două blocuri este alcătuit din zece etaje şi are un număr total de 65 de

apartamente de tip confort doi. Al doilea bloc are tot zece etaje, însă doar 43 de apartamente de

tip confort unu. Diferenţa dintre apartamentele de tip confort unu şi doi constă din suprafaţa

apartamentelor, primele fiind mai mari. Această diferenţă se vede mai ales în cazul încăperilor cu

destinaţie specială, cum ar fi: bucătăria, băia, anexe (debara sau cămară) sau balconul, daca este

cazul, care sunt mai mici la apartamentele de tip confort doi.

În cazul primului bloc, calcularea cotelor de întreţinere este făcută de către

administratorul asociaţiei de locatari. Acesta este ales în funcţie de către comitetul executiv care,

împreună cu preşedintele blocului, sunt aleşi de către Adunarea Generală a respectivei asociații

de locatari. Calculul cotelor de întreţinere pentru al doilea bloc face parte din categoria

serviciilor pe care asociaţia de locatari a decis să le externalizeze către SC T&D Exim Software

2000 SRL, firmă ce are ca principal tip de activitate administrarea imobilelor pe bază de

comision sau contract (Firme.info). Încasarea acestor costuri se face de către administrator la

primul bloc şi de către un casier la al doilea.


- 3 -

Pentru calcularea costului lunar de întreţinere, locatarii din primul bloc trimit în fiecare

lună administratorului cifrele care reprezintă consumul de apă caldă şi rece de la baie şi bucătărie

înregistrat de apometre, cifre pe care aceştia le notează pe un formular dat de administrator.

Aceste formulare se pot lăsa la cutia poştală a administratorului sau i le pot aduce atunci când

acesta are program pentru încasarea întreţinerii.

Căldura din acest bloc este monitorizată la nivel de apartament prin repartitoare, citirea

lor făcându-se în fiecare lună în care se dă căldură de către angajaţii firmei responsabile. La al

doilea bloc citirea apometrelor nu se face de către locatari, ci de către preşedintele de scară, de

obicei la sfârşitul fiecărei luni. Căldura în acest bloc nu este contorizată la nivel individual.

Ambele blocuri au contor de gaze la nivel de scară. La al doilea bloc sunt incluse în întreţinere

printre altele şi costurile de funcţionare şi întreţinerea a camerelor de supraveghere care sunt

instalate în fiecare scară.

Tabelul de întreţinere de la primul bloc este alcătuit din treisprezece coloane, ele

reprezentând numărul apartamentului, numele proprietarului, numărul de persoane din

apartament, cota pe persoană şi pe apartament, reparații, totalul pe luna în curs, cotele restante,

penalizările pe zi şi totalul de plată. Tabelul de la al doilea bloc este alcătuit din cincisprezece

coloane care reprezintă numărul apartamentului, cheltuielile pe cotă parte, numărul de persoane

prezente în apartament, consumul de apă caldă şi rece exprimat în metrii cubi şi în lei, consumul

de gaz, cheltuielile pe cotă individă, cheltuielile de întreţinere lunară, fond de reparaţii, restanţele

şi total general.

Structura sumei de plată este mult mai detaliată în al doilea tabel, cheltuielile pe cotă

individă fiind explicate în trei coloane care reprezintă cheltuielile administrative, liftul şi

interfonul. Locatarii de la parter şi de la etajul unu nu plătesc suma aferentă cheltuielilor cu

întreţinerea şi reparaţiile liftului. Tot aici, rubrica restanţe este împărţită în patru coloane care

reprezintă întreţinere, penalizare, fond de reparaţii şi total restanţă. Se observă, deci , că în cazul

acestui bloc se acordă o atenţie mai mare explicării paşilor prin care s-a ajuns la suma totală,

acesta nefiind prezentată şi în tabelul de la primul bloc.


- 4 -

La primul bloc tabelul de întreţinere este verificat comisia de cenzori şi de preşedintele

de scară. La al doilea bloc acesta este verificat de către comisia de cenzori. Locatarii se aşteaptă

ca datele prezentate în aceste tabele să fie corecte, înţelegând prin asta că ele reflectă realitatea în

ceea ce priveşte consumurile de apă caldă, gaze etc. şi cheltuielile pentru reparaţii sau personalul

angajat. Atunci când există nelămuriri în legătură cu costurile de întreţinere, locatarii pot adresa

în scris întrebări asociaţiei de proprietari sau administratorului. Unei astfel de solicitări trebuie să

i se răspundă şi să se detalieze modalităţile de calcul ale sumei aflate în discuţie şi, eventual, să i

se arate facturile de le furnizori.

Erorile de calcul a sumelor pentru întreținere pot fi considerate de către locatari ca fiind

fraudă şi pot duce la demiterea din funcţie a celor responsabili sau, daca aceştia se adresează

autorităţilor la sancţiunile prevăzute de legile în vigoare.

La ambele blocuri tabelul cu cotele de întreţinere se afişează la avizierul din scara

blocului. La ambele blocuri cotele de întreținere de plată sunt cu două luni în urmă faţă de luna

calendaristică. La primul bloc afişarea tabelului are loc în primele zile din fiecare lună şi este

făcută de către administrator. La al doilea bloc tabelul este afişat de către casierul blocului în

general la sfârşitul lunii. Acesta pune şi anunţuri pe uşile de la intrarea în fiecare scară prin care

îi înştiinţează pe locatari că s-au afişat noile cote de întreţinere.

Acest lucru se face pentru a încuraja locatarii să se uite la sumele pe care le datorează şi,

implicit să le şi plătească. Interesele administratorului şi a asociaţiei de locatari este să nu aibă

persoane restante, sau dacă acestea există, sumele datorate să fie cât mai mici şi achitate cât mai

repede posibil. Dacă sumele restante sunt foarte mari, atunci asociaţia nu îşi mai poate plăti

datoriile la furnizori, situaţie care poate ajunge chiar la oprirea furnizării de servicii către

asociaţia de locatari până la plata sumei restante.

Pe lângă corectitudinea cifrelor şi a sumelor de bani, interesele locatarilor sunt ca

serviciile de care beneficiază să fie de cea mai bună calitate la un preţ cât mai bun. În această

situaţie, administratorul nu mai este văzut doar ca „o interfaţă” între furnizori şi consumatori, ci

şi ca un om de afaceri şi un negociator de la care se aşteptă să angajeze cea mai bună echipă


- 5 -

pentru reparaţii sau deratizare, să se asigure că se face curăţenie în spaţiul comun şi că toate

funcţionează la nivel optim, fie că este vorba despre lift, interfon sau iluminatul de pe scară.

Încasarea întreţinerii la primul bloc se face marţea şi joia între orele 17 şi 19. Persoana

care face încasarea este administratorul blocului în faţa apartamentului la care locuieşte.

Încasarea la al doilea bloc se face marţea şi joia între orele 13 şi 15 şi sâmbăta între orele 11 şi 13

de către casierul blocului. Aceasta are loc într-o încăpere special amenajată care se află la

subsolul primei scări a blocului. De multe ori, atunci când se întâlnesc mai mulţi vecini, plata

întreţinerii devine un prilej pentru ei de a discuta anumite probleme cu care se confruntă

locatarii, cum ar fi curățenia din scară, zgomotul produs de alţi vecini sau anumite propuneri

pentru reparaţii sau îmbunătăţiri.

Chiar dacă cifrele din tabelele de întreţinere nu reprezintă decât costurile locuirii într-un

apartament dintr-un bloc, de cele mai multe ori ele sunt văzute ca desemnând anumite trăsături

ale locatarilor. Despre o sumă mai mare de plată se poate crede că ar putea caracteriza persoane

care nu sunt preocupate de cheltuieli şi care fac risipă de resurse. Sumele mari mai ar putea fi

asociate şi cu un număr mare de locuitori într-un apartament sau îi pot face pe plătitori să creadă

că sunt păcăliţi. Este posibil ca sumele mici să fie asociate cu persoane foarte chibzuite, care

încearcă să facă economie. Ele ar mai putea indica şi un nivel scăzut de venituri. Cred că

restanţele au, de cele mai multe ori, conotaţii negative. Locatarii care sunt restanţieri ar putea fi

văzuţi de către restul oamenilor ca fiind persoane nechibzuite, care nu îşi dau interesul pentru a

îşi plăti la timp datoriile, fiind posibil ca aceştia să fie automat etichetaţi ca persoane cu venituri

foarte mici.

Continuând în analiza acestor numere, voi studia modul în care ele variază comparând

diferenţele între nivelul costurilor de la primul bloc despre care am precizat că este alcătuit din

apartamente tip confort 2 şi al doilea bloc cu apartamente confort 1. Voi urmări modul în care

variază consumul de apă caldă şi rece şi costurile aferente la apartamentele din cele două blocuri.

Voi studia restanţele fiecărui bloc şi modul în care ele variază. La nivel de bloc, voi observa dacă

există diferenţe de consum de apă între apartamentele de la etajele inferioare şi cele de la etajele


- 6 -

superioare şi cum variază acesta. Pe parcursul acestei cercetări voi considera ca etaje inferioare

parterul, etajele unu şi doi, iar ca etaje superioare etajele opt, nouă şi zece.

Voi discuta cu câţiva dintre locatarii fiecărui bloc pentru a înţelege ce semnificaţii au

cifrele care reprezintă consumul de apă, cheltuielile de întreţinere şi restanţele în viaţa lor de zi

de zi. Voi analiza atitudinile acestora faţă de persoanele care se ocupă de calculul şi încasarea

sumelor de bani aferente întreţinerii lunare dar şi faţă de restanțieri, considerând că atitudinile

„exercită o influenţă asupra răspunsurilor individului la toate obiectele şi situaţiile cu care intră

în relaţie, ceea ce permite anticiparea acţiunilor” (Chelcea, 2008, p. 302). Voi afla ce părere au

despre persoanele cu sume foarte mari sau foarte mici de plată şi despre restanțieri.

Mă aştept ca sumele de plată de la apartamentele confort 1 să fie mai mari decât cele de

la apartamentele de tip confort 2, însă nu cred că variaţiile vor fi foarte mari. Sunt de părere că

nu vor exista diferenţe foarte mari între consumul de apă de la cele două tipuri de blocuri, acesta

fiind aproximativ la fel. Mă aştept să existe diferenţe semnificative în ceea ce priveşte consumul

de apă caldă de la etajele inferioare faţă de cele superioare, anticipând faptul că la cele din urmă

consumul să fie mai mare. Cred că este posibil să se întâmple acest lucru pentru că, din cauza

presiunii scăzute şi a faptului că apa este mai grea decât aerul, la etajele superioare durează mai

mult până când apa caldă ajunge să fie la o temperatură bună.

2. ANALIZĂ CANTITATIVĂ A DATELOR DIN TABELELE DE ÎNTREŢINERE

Totalul de plată pentru întreţinere al blocului cu apartamente de tip confort 1 este de

18912,36 de lei în timp ce cel de la blocul cu apartamente de tip confort 2 este de 27047,57.

Acest lucru nu este însă relevant, deoarece în primul bloc locuiesc doar 95 de persoane, iar în al

doilea 122. Media de costului pe persoană de la primul bloc este de 199,07 lei, în timp ce media

pe persoană de la al doilea bloc este de 221,70 lei. Deci, din acest punct de vedere, diferenţa

dintre a locui într-un apartament de tip confort 1 este de 22,63 de lei mai puţin faţă de cele de

confort 2.


- 7 -

Asumpţia mea iniţială că sumele de plată de la apartamentele confort 1 sunt mai mari

decât sumele de la apartamentele confort 2 se infirmă. Un alt motiv ar putea fi diferenţa în ceea

ce priveşte cheltuielile asociaţiei de locatari cu salarizarea persoanelor angajate: blocul de tip

confort 1 cheltuieşte 1124 de lei în timp ce blocul de confort 2 are costurile de salarizare de 1999

lei, diferenţa între cele două fiind de 875 de lei. O mică diferenţă de 196,1 lei între cele două

blocuri se mai observă şi cu privire la salubritate: primul bloc plăteşte pentru acest serviciu

915,95 lei, iar al doilea 1112,05 lei. Se observă, deci, că făcând media costului total pe locuitor

este mai ieftin locuitul într-un bloc de tip confort 1 decât confort 2.

Tabel 1 –

Totalul de plată,

media pe locatar şi costuri de salarizare şi salubritate la cele două blocuri .

La aceeaşi concluzie se poate ajunge şi făcând o comparaţie între cele două blocuri

folosind programul SPSS. Analizând variabila „Cost total” a celor două blocuri raportându-mă la

media şi mediana acesteia se observă că valorile mai mare se regăsesc la blocul cu apartamente

de tip confort 2. Tot aici se regăseşte şi valoarea maximă a costului pentru un apartament, în

valoare de 3698,40 lei. Am ales să calculez tendinţa centrală a acestei variabile raportându-mă

atât la medie cât şi mediana deoarece media este atrasă de valorile extreme care ar putea fi

prezente în analiză.

Bloc confort 1 Bloc confort 2Total de plată 18912,36 27047,57Număr de persoane 95 122Media de locuitor 199,08 221,70Salarizare 1124 1999Salubritate 915,95 1112,05

Tabel 2 – Totalul de la cele două blocuri

Bloc confort 2 N Valid 65

Missing 0

Mean 4,3175E2

Median 2,4075E2


- 8 -

Un motiv pentru care lucrurile stau aşa ar putea fi că locatarii de la primul bloc sunt mai

atenţi în legătura cu consumurile de apă caldă şi rece şi încearcă să facă economie în acest sens.

La blocul cu apartamente de tip confort 1 se plăteşte pentru apa rece suma de 1547,43 lei şi

pentru apa caldă suma de 1553,92 lei. La blocul cu apartamente de tip confort 2 pentru apa rece

de consum se plăteşte suma de 3851,08 lei iar pentru cea caldă 2186,77 lei. Se observă că în al

doilea bloc consumul de apă rece este dublu faţă de primul şi în cazul apei calde suma este mai

mare la al doilea bloc decât la primul. Pentru apă rece, suma de plată pe locuitor este de 16,28 lei

în primul bloc şi 31,56 în cel de al doilea. Pentru apa caldă suma de plată pe locuitor la primul

bloc este de 17, 41 iar la al doilea bloc este de 17,92.

Asumpţia mea iniţială că diferenţele de consum de apă între cele două blocuri nu va fi

foarte mare se adevereşte cel puţin cu privire la cifrele care exprimă consumul de apă caldă,

diferenţa între cele două fiind nesemnificativă.

Tabel 3 –

Consumurile totale şi

media pe locatar pentru apa caldă şi rece la cele două blocuri.

Minimum 78,97

Maximum 3698,40

Bloc confort 1 N Valid 44

Missing 0

Mean 4,2978E2

Median 2,2526E2

Minimum 80,05

Maximum 3369,62

Sumă MedieTotal bloc confort 1 18912,36 199,08

Număr total de persoane 95Consum total apă rece 1547,45 16,29Consum total apă caldă 1653,92 17,41

Total bloc confort 2 27047,57 221,70Număr total de persoane 122

Consum total apă rece 3851,08 31,57Consum total apă calda 2186,77 17,92


- 9 -

Pentru a înţelege mai bine diferenţele de consum, trebuie luat în calcul faptul că aceste

cote de întreţinere sunt exprimate pentru luna august. În general, această perioadă este

considerată a fi lună de concedii, fiind deci posibil ca cifrele să fie mai mici decât în mod

normal. Fiind lună de vară, este posibil să se consume mai multă apă rece faţă de apă caldă decât

în celelalte luni ale anului. Pentru a evidenţia mai bine diferența de consum dintre cele două

tipuri de blocuri, am analizat comparativ media şi mediana consumului de apă caldă şi rece la

nivel de apartament.

Tipul de bloc

Consum apă rece

exprimat în lei

Consum apă caldă

exprimat în lei

Bloc

confort 2

N Valid 65 65

Missing 0 0

Mean 56,1051 36,1972

Median 46,3000 28,4800

Bloc

confort 1

N Valid 44 44

Missing 0 0

Mean 35,2370 37,3118

Median 32,9100 33,5150

Tabel 4 – Media şi mediana consumului de apă caldă şi rece la cele două blocuri.

Se observă că media consumului de apă rece de la blocul confort 2 este aproape dublă

faţă de cea de la confort 1: 56,10 respectiv 35, 23. Mediana micșorează un pic această diferenţă,

valorile sale fiind de 46,30 respectiv 32,91. Atunci când se observă consumul de apă caldă, se

observă că mediile sunt destul de apropiate: 36,19 şi 37,31. Mediana, fiind o măsură mai exactă a

măsurii centrale, este totuşi mai mică la blocul confort 2 faţă de primul: 28,48 respectiv 33,51.

Alte motive care ar putea să explice aceste diferenţe pot fi legate de cât de bună este

instalaţia de apă de la cele două blocuri şi vechimea acesteia. Pierderile de apă care au loc până

la nivelul contoarelor din apartamente, cum ar fi de exemplu eventuale ţevi sparte în subsol sau


- 10 -

pe coloana principală se împart în mod egal la numărul de locatari. Acest lucru se poate analiza

mai în detaliu dacă s-ar face o diferenţă între consumul total de la apometrele individuale de la

fiecare apartament şi consumul indicat de apometrul general care contorizează consumul total al

blocului. Suma rezultată în acest mod ar reprezenta pierderile de apă. Vechimea blocului ar putea

să explice diferenţele de consum, fiind posibil ca într-un bloc mai nou instalaţia de apă să

funcţioneze mai bine.

Am spus în prima parte a acestei lucrări că mă aştept să existe diferenţe semnificative în

ceea ce priveşte consumul de apă de la etajele inferioare faţă de cele superioare, anticipând faptul

că la cele din urmă consumul să fie mai mare. Pentru a vedea dacă acest lucru se adeverește am

calculat media şi mediana consumului de apă caldă şi rece pentru etajele inferioare, parter, etaj

unu şi doi şi cele superioare etajele opt, nouă şi zece.

Tabel 5 – Media şi medianaconsumului de apă caldă şi rece de la etajele

inferioare.

Consum apă rece

(lei)

Consum apă

caldă (lei)

N Valid 29 29

Missing 0 0

Mean39,3045

38,6

845

Median34,9800

23,5

200

a. Analiza de consum pentru etajele parter,

unu şi doi

Tabel 6 – Media şi medianaconsumului de apă caldă şi rece de la etajelesuperioare.

Consum apă rece (lei)

Consum apă

caldă (lei)


- 11 -

N Valid 30 30

Missing 0 0

Mean55,6143

42,8

943

Median42,7700

44,2

600

a. Analiza de consum pentru etajele opt,

nouă şi zece.

Observând media consumului de apă rece, care este de 39,30 la etajele inferioare şi

55,61 la etajele superioare, se poate spune că asumpția mea se adevereşte. Mediana, însă arată o

diferenţă mult mai mică, 34,98 respectiv 42,77. Se observă de aici, că etajul la care se află un

apartament nu influenţează valoare consumului de apă rece. În cazul consumului de apă caldă,

media, 38,68 la etajele de jos şi 42,89 la cele de sus, indică faptul că nu există diferenţe de

consum. Mediana contrazice acest lucru, având o valoare de 23,52 de etajele inferioare faţă de

44,26 la cele superioare. Pentru a înţelege mai bine dacă există o relaţie între etajul la care se află

un apartament şi consumul său de apă caldă şi rece am analizat un tabel de corelaţii.

Tabel 7 - Corelaţii între etaj, consumul de apă caldă şi consumul de apă rece.

Etajul Consum apă caldă (lei) Consum apă rece (lei)

Etajul Pearson Correlation 1 ,097 ,168

Sig. (2-tailed) ,317 ,081

N 109 109 109

Consum apă caldă (lei) Pearson Correlation ,097 1 ,670**

Sig. (2-tailed) ,317 ,000

N 109 109 109

Consum apă rece (lei) Pearson Correlation ,168 ,670** 1

Sig. (2-tailed) ,081 ,000

N 109 109 109

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).


- 12 -

Se observă de aici că nu există o corelaţie semnificativă între etaj şi consumul de apă

rece sau cel de apă caldă. Acest tabel arată însă că există o corelaţie pozitivă semnificativă între

consumul de apă caldă şi cel de apă rece, având un coeficient Pearson de 0,670. Se poate spune

că atunci când creşte consumul de apă caldă, va creşte şi cel de apă rece.

Acest lucru se poate explica în cel puţin două moduri: de cele mai multe ori apa caldă se

foloseşte împreună cu cea rece, pentru a o aduce la o temperatură potrivită pentru utilizator.

Aceste cifre fiind din luna august este de presupus faptul că apa caldă nu este folosită la

temperaturi foarte mari. În al doilea rând, luând în calcul un consumator care vrea să facă

economie la totalul de plată pentru întreținere, nu va face acest lucru raportându-se doar la apă

caldă sau rece, ci la ambele. Asumpţia mea iniţială cu privire la rolul pe care îl are etajul la care

se află un apartament în legătura cu consumul de apă caldă sau rece se infirmă. Am arătat că nu

există o legătură între aceste variabile.

Am decis să analizez în continuare consumul de apă caldă la nivel de apartament la

diferite etaje fără a mai ţine cont de blocul în care sunt situate aceste. Am analizat separat etajele

parter, unu şi doi, etajele trei, patru şi cinci, etajele şase şi spate şi etajele opt, nouă şi zece

(Anexa 1 - Tabel de contingenţă).

Citind tabelul de contingență pe linii se observă că 16 apartamente situate la parter,

etajul unu şi doi dintr-un total de 29 apartamente au consumat apă caldă în valoare de până la

25,99 lei, însemnând 55,2%, 5 apartamente au plătit între 26 şi 50,99 lei, însemnând 17,2%, 4

apartamente au cost între 51 şi 75,99 lei, reprezentând un procent de 13,8%, niciun apartament

de la aceste etaje nu are consum între 76 şi 100,99 lei şi 4 apartamente au cost pe peste 101 lei,

însemnând 13,8%.

În cazul apartamentelor situate la etajele trei, patru şi cinci, 13 apartamente au de plătit

sume de până la 25,99 lei, însemnând 43,3% din totalul de 30 de apartamente, 11 apartamente au

de plătit sume între 26 şi 50,99 lei, reprezentând 36,7% , 6 apartamente au de plătit sume între 51

şi 75,99 lei (20%), neexistând la aceste etaje apartamente care au de plătit mai mult de 76 de lei.


- 13 -

La etajele şase şi şapte se află 20 de apartamente, dintre care 9 plătesc mai puţin de

25,99 lei, însemnând 45%, cele 8 apartamente care plătesc între 26 şi 50,99 lei reprezintă 40%, 2

apartamente plătesc pentru apa caldă sume cuprinse între 51 şi 75,99 lei însemnând 10% şi un

apartament plăteşte între 76 şi 100 de lei, însemnând 5%. La aceste etaje nu există apartamente

care să plătească mai mult de 101 lei.

La etajele superioare 8 apartamente dintre cele 30 plătesc pentru apa caldă mai puţin de

25,99 lei, însemnând 26,7%, 13 apartamente plătesc între 26 şi 50,99 lei, însemnând 43,3%, 7

apartamente plătesc între 51 şi 75,99 lei, reprezentând un procent de 23,3%, un apartament

plăteşte între 76 şi 100,99 lei (5%) şi un apartament plăteşte mai mult de 101 lei, reprezentând

5% din totalul apartamentelor de la etajele opt, nouă şi zece.

Pentru a înţelege mai bine dacă există anumite variabile care ar putea să influenţeze

suma totală de plată, am să analizez un tabel de corelaţii între numărul de locatari dintr-un

apartament, consumul total de apă caldă şi rece al apartamentului, etaj şi suma totală de plată.

Pentru ca analiza mea să reflecte o imagine cât mai exactă a problemei am scos din analiză

valorile care ar putea să fie considerate extreme şi să influenţeze analiza. În această ordine de

idei, am eliminat din analiză atât apartamentele fără locatari cât şi sumele restante, lăsând doar

totalul de plată pentru luna august. (Anexa 2 - Tabel de corelaţii)

Observ de aici că există o corelaţie pozitivă semnificativă între consumul de apă caldă şi

numărul de persoane dintr-un apartament, având un coeficient de corelare de 0,506. Acest lucru

însemnă că dacă creşte numărul de persoane creşte şi consumul de apă caldă. Numărul de

locatari dintr-un apartament corelează pozitiv şi cu consumul de apă rece, valoarea coeficientului

fiind de 0,477, însemnând că atunci când creşte numărul de locatari creşte şi consumul de apă

rece. Se poate înţelege de aici că numărul de persoane care locuiesc într-un apartament este

declarat corect la administraţia blocului, crescând volumul de apă pe care aceştia îl consumă.

Variabila „Numărul de persoane dintr-un apartament” corelează pozitiv cu etajul la care

se află apartamentul având un coeficient de corelaţie de 0,242. Acest lucru presupune că numărul

de locatari creşte atunci când apartamentele sunt situate de etajele superioare. Nu pot identifica o


- 14 -

cauză pentru această asociere şi cred că este cazul unei corelaţii iluzorii sau datorată datelor pe

care am făcut eu analiza.

Consumul de apă rece este corelat cu totalul de plată, având un coeficient de 0,635.

Corelaţia este pozitivă şi presupune faptul că atunci când avem un consum mai mare de apă rece

vom avea şi o suma mai mare de plătit la întreţinere. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul

consumului de apă caldă, care este corelat pozitiv cu suma totală, valoarea corelaţiei fiind de

0,664. Înseamnă că atunci când creşte consumul de apă caldă va creşte şi suma totală de plată.

Variabila „Total de plată în luna august” este corelată pozitiv şi cu numărul de locuitori

dintr-un apartament. Valoarea coeficientului este de 0,634 şi înseamnă că atunci când creşte

numărul persoanelor dintr-un apartament creşte şi suma totală pe care trebuie să o plătească la

întreţinere.

Pentru a vedea şi mai precis în ce fel este influenţată suma totală de plată dintr-o lună

am realizat un tabel de regresie având ca variabilă dependentă suma de plată în luna august şi

ţinând constante tipul de bloc, etajul, numărul celor care locuiesc într-un apartament, consumul

de apă caldă şi cel de apă rece.

Tabel 8 – Tabel de regresie.

Model

Unstandardized Coefficients

Standardized

Coefficients

t Sig.B Std. Error Beta

1 (Constant) 46,655 32,099 1,453 ,149

Tipul de bloc 10,971 16,939 ,052 ,648 ,519

Etajul -1,581 2,438 -,048 -,649 ,518

Număr pers/apartament 42,063 8,939 ,418 4,706 ,000

Consum apa rece (lei) ,601 ,320 ,197 1,882 ,063

Consum apa calda (lei) 1,048 ,377 ,266 2,779 ,007

a. Dependent Variable: Total luna august


- 15 -

Acest lucru mi-a permis să observ că cel mai puternic predictor al totalului de plată este

numărul de persoane dintr-un apartament, valoarea coeficientului de corelaţie fiind de 0,418.

Consumul de apă caldă este un alt predictor al sumei totale de plată, având un coeficient de

corelaţie de 0,266. Un lucru interesant este că, atunci când controlăm celelalte variabile,

consumul de apă rece nu mai stabileşte o corelaţie semnificativă statistic cu totalul de plată.

Putem spune, deci, că suma pe care o plătim pentru volumul de apă rece nu prezice suma totală

de plată la întreţinere.

Întrucât în următoarea etapă a cercetării voi acorda mai multă atenţie semnificaţiei pe

care indivizii o acordă restanţei şi restanțierilor, am să analizez în continuare această vari abilă.

Valoarea totală a restanţelor la blocul cu apartamente confort 1 este de 10612,14 lei iar la cel cu

apartamente de tip confort 2 este de 14536,48 lei. Distribuţia restanţelor pe etaje în funcţie de

tipul de bloc este indicată în tabelul de mai jos.

Tabel 9 – Numărul derestanţe şi distribuţia lor peetaje de la cele două blocuri

Tipul de

bloc Etajul Restante

Bloc

confort 2

Parter 3

1 3

2 3

4 4

5 3

6 2

7 2

8 2

9 3

10 3


- 16 -

Total 28

Bloc

confort 1

1 1

2 2

4 1

6 2

7 3

9 2

Total 11

Se observă din tabel că blocul confort 1 are un număr de 11 apartamente care au restanţe

la plata cotelor de întreţinere în timp ce cel confort 2 are 28 de restanţieri. Media restanţelor din

blocul confort 1 este 910,19 iar la cel de tip confort 2 este de 502,65, mediana având o valoare de

413,14 respectiv 235,78.

Tabel 10 – Media şi mediana restanţelorpentru cele două tipuri de blocuri.

Tipul de bloc

Bloc cf 2 Bloc cf 1

Mean Median Mean Median

Restanţe 502,65 235,78 910,19 413,14

Am observat din această analiză faptul că atât consumul de apă rece cât şi suma totală

de plată pentru întreţinere şi cotele restante sunt mai mari în blocul cu apartamente de tip confort

2 decât în cel cu apartamente de tip confort 1. În urma analizelor, am arătat că valoarea

consumului de apă caldă este aproximativ egală între cele două blocuri, confirmând doar parţial

asumpţia mea iniţială deoarece volumul de apă caldă consumat la blocul de tip confort 2 este mai

mare. Am arătat că nu se poate stabili o corelaţie între etajul la care se află un apartament şi

consumul său de apă caldă sau rece, chiar dacă la etajele superioare acestea par a fi mai mari.


- 17 -

Am mai arătat că, chiar dacă suma totală de plată este asociată cu consumul de apă

caldă sau rece dintr-o lună al apartamentului, cel mai puternic predictor al totalului este numărul

de persoane dintr-un apartament.

3. ANALIZĂ CALITATIVĂ A DATELOR DIN INTERVIURILE CU LOCATARII

Am dorit să aflu cât de mult contează pentru respondenţii mei distincţia între

apartamentele de tip confort 1 şi cele de tip confort 2 şi cum cred ei că sunt costurile le celălalt

tip de confort faţă de cel în care locuiesc ei. Am vrut să aflu cât de multă importanţă acordă

aceştia sumelor pe care le au de plătit la întreținere şi am făcut acest lucru întrebând-i dacă ştiu

ce include această sumă. Am vrut să văd şi dacă aceşti fac economii in vreun fel pentru a reduce

acest cost. Am vrut să văd cine din familie se ocupă de plata întreținerii şi dacă întâmpinat până

acum probleme în ceea ce priveşte aceste costuri. În ultimul rând am vrut să văd cum sunt

percepuţi restanțierii şi dacă respondenţii mei au sau au avut astfel de restanţe.

Am folosit ca instrument de cercetare calitativă interviul semi-structurat alcătuit din

şapte teme principale de discuţie (Anexa 3 – Ghid de interviu). În măsura în care a fost cazul, am

mai adăugat în timpul discuţiei întrebări ajutătoare, cum ar fi „De ce?” sau „Din ce cauză?” sau

anumite întrebări acolo unde mi s-a părut că aflu ceva nou, la care nu mă aşteptam sau care nu

fusese inclus în ghidul de interviu.

Interviurile au avut loc în perioada 8 – 11 noiembrie, iar respondenţii mei au fost

locatari din cele două blocuri. Pentru a facilita analiza acestora, discuţiile au fost înregistrate

audio. După interviu, am notat apartamentul în care locuia persoana care mi-a răspuns pentru a

identifica suma totală pe care o are de plătit, consumul de apă caldă şi rece şi dacă apartamentul

respectiv are sau nu restanţe. Pentru asigurarea confidenţialităţii respondenţilor, nu voi numi

totuşi în cercetare apartamentul la care locuiesc aceştia.

Primul meu interviu a fost cu o respondentă în vârstă de aproximativ 40 de ani din

blocul cu apartamente de tip confort 2. Am aflat de aici că doamna nu îşi cunoştea vecinii foarte

bine, în afara situaţiilor în care se întâlneau pe holul blocului. Nici pe administrator nu îl


- 18 -

cunoştea, spunând că ştie de la soţul dumneaei ce fel de om este, însă respondenta nu l-a văzut

decât atunci când încasează întreţinerea. Întrebată fiind dacă se participă la şedinţele Asociaţiei

de locatari, aceasta spune că nu, pentru că nu are timp, dar că participă soţul acesteia.

Înţeleg de aici că doamna nu se implică nici în problemele asociaţiei de locatari, dar nici

în viaţa socială a blocului, spunând anterior că nu îşi cunoaşte nici vecinii nici administratorul.

Acest lucru se observă şi mai bine la răspunsul dat de acesta în legătură cu problemele blocului,

spunând că „sunt restanţieri la întreţinere, la apă caldă… Altfel … altceva nu ştiu” (Respondent

1).

Urmărind apoi să văd cât de mult contează pentru respondenţii mei distincţia de

apartament confort unu şi doi, am întrebat ce îşi imaginează că ar fi diferit din punct de vedere al

vieţii şi al costurilor la un apartament de confort diferit faţă de cel în care locuiau. Respondenta

mea crede că nu contează foarte mult această distincţie, că nu implică costuri diferite şi că

singura diferenţă ar fi că un apartament confort unu este mai mare, spunând chiar că a locuit într-

un astfel de apartament. Aflând acest lucru, am întrebat-o mai târziu dacă costul pentru

întreţinere era mai mare sau mai mic la apartamentul în care a stat anterior, iar aceasta mi-a spus

că nu există nicio diferenţă.

Am observat deja că respondenta nu se implică în luarea deciziilor în bloc. Pentru a

vedea cât de multă importanţă acordă aceasta sumei totale care reprezintă costul pentru

întreţinere, am întrebat-o ce anume include această sumă. Am observat că nu a enumerat aici

costurile pe cotă individă, interfonul, costurile pentru salarizarea personalului angajat al blocului

ş.a.m.d., însă părerea dumneaei este că suma de plată „este ok”. Întrebată fiind dacă familia

încearcă în vreun fel să economisească, doamna mi-a spus că fac acest lucru doar în cazul apei

calde pe care „nu o lasă să curgă dacă nu este cazul”.

În continuare am vrut să văd cine din familie plăteşte întreţinerea, urmărind să îmi dau

seama cine interacţionează cel mai mult cu aceste cifre. Respondenta mi-a spus că soţul se ocupă

cu această plată „pentru că este bărbat” (Respondent 1). Mi s-a părut foarte interesantă această

asociere a statusului biologic cu rolul de persoană care trebuie să se ocupe de plata acestui cost.


- 19 -

Voi înţelege prin rol social un „model de comportament asociat unei poziţii sociale sau unui

status, punerea în act a drepturilor şi datoriilor prevăzute de statusurile indivizilor şi grupurilor

într-un sistem social” (Vlăsceanu, Zamfir, 1998, pp. 508 - 509).

Respondenta mea asociază, deci, statusului biologic de bărbat cu rolul de persoană care

trebuie să interacţioneze administratorul pentru plata întreţinerii şi eventual, să se implice în

deciziile blocului, spre exemplu prin participarea la şedinţele Asociaţiei de locatari la care spune

că participă soţul.

La sfârşitul interviului am întrebat-o pe aceasta despre restanţieri. Mi-a spus că blocul

are restanţieri, că nu îi cunoaşte, dar că, în general, crede că aceştia sunt persoane cu venituri

mici. Întrebată dacă a avut restanţe le întreţinere, a spus că da, pentru că a avut momente în care

a amânat plata şi a „rămas un pic în urmă”. Am subliniat cuvântul „un pic” pentru că la

momentul la care se desfăşoară cercetarea, apartamentul la care respondenta locuieşte are

restantă o sumă de aproximativ 800 de lei.

Este de remarcat şi faptul că nu specifică în interviu că şi la momentul actual are o astfel

de restanţă. Este posibil ca acest lucru să se întâmple chiar situaţiei de interviu. Respondenta nu

mă cunoaşte, spune că din punctul dumneaei de vedere respondenţii sunt persoane cu venituri

mici şi este posibil că nu a dorit să fie etichetată de mine ca făcând parte din categoria acestor

persoane. Este posibil ca în contextul discuţiei noastre, doamnei să îi fi fost ruşine să recunoască

neplata unei sume atât de mari.

Tot din totalul sumei restante, care am aproximat că ar fi datoria pe cel puţin trei luni,

îmi dau seama că familia locuia în acel bloc de cel puţin patru luni, în condiţiile în care

respondenta a motivat la începutul discuţiei cu mine că nu îşi cunoaşte vecinii pentru că abia s-a

mutat în acel bloc. Am presupus faptul că, în situaţia discuției cu mine, ea a crezut că ar putea fi

rău faptul că nu îşi cunoaşte vecinii şi a căutat o explicaţie plauzibilă în acest sens.

Al doilea respondent al meu a fost un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani. Fiind

rugat să îmi povestească despre cum este blocul în care locuieşte, acesta îmi spune că prima dată


- 20 -

că nu sunt scandaluri. Nuanţează apoi acest lucru spunându-mi că există o excepţie „de la cinci”,

dar care se întâmplă doar „o dată, de două ori … pe semestru” (Respondent 2). La fel ca şi în

cazul primei respondente, îmi spune că nu se implică în luarea deciziilor în bloc şi că nu participă

la şedinţele Asociaţiei de locatari pentru că pentru că aceasta ar reprezenta o pierdere de timp,

fiind discutate „probleme care nu sunt importante” şi pentru că „de obicei se ceartă”.

Îmi spune apoi că blocul în care locuieşte are probleme cu mizeria şi că blocul nu este

reabilitat termic. Această problemă nu mi-a mai fost semnalată până acum de cealaltă

respondentă. Am întrebat dacă a vorbit cu administratorul în acest sens şi mi-a spus că există

promisiuni, dar că „au trecut alegerile”. Am observat de aici că respondentul meu este mai atent

la problemele blocului decât doamna cu care vorbisem prim data şi este şi mai implicat ,

discutând cu administratorul. Din modul în care şi-a ales cuvintele, „promisiuni”, „au trecut

alegerile” am observat că există totuşi o lipsă de încredere în spusele administratorului.

Despre distincţia dintre apartamentele de tip confort unu şi doi, respondentul mi-a spus

că aceasta contează. A continuat răspunsul spunând „contează şi banii pe care îi ai”, eu

înţelegând de aici că acesta crede că ar fi o diferenţă semnificativă de costuri între cele două. Mai

departe îi discuţie, mi-a spus că diferenţa ar fi de aproximativ 30% la preţ. Cu toate că eu mă

refeream în întrebare la costurile de la întreţinere, iar respondentul s-a referit de la preţul de

vânzare, am înţeles din această cifră aceasta destul de exactă pe care mi-a spus-o (30%) că era la

curent cu preţurile apartamentelor şi cu diferenţele dintre confort unu şi confort doi, în acest

sens. Am readus discuţia la diferenţele la costurile de întreţinere, iar acesta mi-a spus că

întreţinerea e „mult mai mică la confort 2” pentru că şi suprafaţa este mai mică, dar că este

important şi etajul la care se află apartamentul pentru că „dacă stai la un etaj superior apa caldă

vine mai târziu” (Respondent 2).

Aceste două observaţii mi s-au părut foarte importante deoarece ele reprezintă chiar

două dintre asumpţiile iniţiale ale acestei cercetări. Am arătat, însă, în analiza cantitativă a

tabelelor de întreţinere de la un bloc de tip confort unu şi unul de tip confort doi, că suma totală a


- 21 -

întreţinerii este, de fapt, mai mare la apartamentele de tip confort doi şi că nu s-a putut stabili

nicio relaţie statistică între consumul de apă caldă şi etajul la care este situat apartamentul.

Pentru a observa cât de multă atenţie acordă sumei de la întreţinere, am cerut să îmi zică

ce cheltuieli sunt incluse în această sumă. Mi-a enumerat câteva dintre cheltuielile comune, fără

să menţioneze costurile de salarizare a angajaţilor blocului sau cheltuielile pe cotă individă, la fel

ca în cazul primului interviu. Am observat aici că a inclus în această sumă şi „pierderile astea,

apă caldă, apă rece”, înţelegând de aici că acordă o semnificaţie aparte sumei datorată acestor

pierderi.

Am întrebat cum i se pare suma pe care o are de plătit pentru întreţinere şi, cu toate că

prima dată a vrut sa spune că este acceptabilă, a spus că este mică, făcând o comparaţie cu alte

apartamente. Acest răspuns este similar primului, ambii fiind de părere că întreţinerea nu este

foarte mare. Am întrebat dacă încearcă în vreun fel să facă economie, mi-a spus că nu, dar că

făcea acest lucru „când nu aveam copil”.

Respondentul mi-a spus că el este cel care plăteşte întreţinerea, motivând că „e multă

gălăgie acolo” şi „se stă la coadă”. Este interesant acest lucru pentru că, la fel ca şi în cazul

primului interviu, sarcina aceasta este preluată de bărbatul din familie.

Fiind întrebat dacă a observat anumite greşeli sau nereguli în calculul sumei toate de

întreţinere pentru apartamentul său, respondentul a spus că „or fi fost, dar nu m-a interesat”.

Această afirmaţie conturează două posibile concluzii ale cercetării mele. Prima este că

respondentul meu denotă prin ceea ce spune o lipsă de încredere în administrator, fapt ce l-am

observat şi enunţat şi mai sus. A doua posibilă concluzie reiese din cuvintele „dar nu m-a

interesat” şi se referă la faptul că locatarii nu acordă prea multă atenţie sumelor pe care le au de

plătit.

Respondentul îmi spune că blocul are restanţieri, pe care îi cunoaşte „după auzit, din

văzute”, dar că în medie ar fi „cam cinci sau şase”. Acest lucru este eronat, blocul în care

locuieşte având la momentul cercetării un număr douăzeci şi opt de restanțieri. Crede că aceștia


- 22 -

sunt „pensionari pe pensii mici”, „şomeri” sau familii „foarte numeroase”, spunând că „sunt şi

opt persoane într-un apartament”. Acest lucru nu este, totuşi, confirmat de numărul persoanelor

trecute pe lista de întreţinere afişată la panou. Se identifică din nou aici, ca şi în cazul primului

interviu, ideea că restanţierii sunt persoane cu venituri foarte mici. Întrebat dacă a avut restanţe

la întreţinere, acesta a răspuns: „Eu? O singură dată sau de două ori”, motivând că s-a întâmplat

când erau plecaţi în concediu. Este de menţionat că la momentul cercetării apartamentul nu avea

restanţe la întreținere.

Al treilea interviu a fost cu o persoană de sex feminin, de aproximativ 60 de ani.

Aceasta mi-a spus că îi place blocul în care locuieşte, îi plac vecinii şi „situaţia apartamentului”

său (Respondent 3). Aceasta mi-a spus că îi cunoaşte pe vecini, mai puţin pe cei noi şi că îl

cunoaşte şi pe administrator despre care spune că este „un administrator bun şi un gospodar

bun.” Am regăsit aici, în această exprimare, ideea pe care o propuneam în partea introductivă a

cercetării, aceea că administratorul este văzut ca fiind un negociator bun şi o persoană care

trebuie să se asigure că totul în bloc merge bine şi funcţionează asemenea.

Respondenta mi-a spus că nu se implică în luarea deciziilor referitoare la blocul în care

locuiește, dar că participă la şedinţele Asociaţiei de locatari, despre care spune că sunt „corecte şi

bune”. Trebuie spus că este prima dintre respondenţii mei care arată că se implică mai mult în

problemele blocului, măcar prin participarea la aceste şedinţe. Este posibil ca acest lucru să se

explice prin faptul că doamna este mai în vârstă şi, deci, are mai mult timp liber la dispoziţie,

spre diferenţă de prima respondentă sau este mai interesată de problemele cu care se confruntă

blocul în care locuieşte, în contrast cu al doilea respondent. Cu toate acestea, aceasta afirmă nu

există probleme cu blocul, identificându-se în exprimare cu „comunitatea locatarilor”, aceasta

spunând „nu avem probleme”.

Spune că distincţia apartament de tip confort unu sau doi este importantă, pentru că

pentru bătrâni „e mai bun un confort doi pentru că e spaţiu mai mic şi curăţenie mai puţină.”

Aceasta raţionalizează deci diferenţa de spaţiu între un apartament de tip confort unu şi unul de

tip confort doi prin faptul că la al doilea, fiind suprafaţa mai mică se face curăţenie mai uşor.


- 23 -

Cred că explicaţia respondentei reprezintă o modalitate de reducere a disonanţei

cognitive. Aceasta este definită de Festinger ca fiind „o stare psihologică neplăcută care apare

atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii” (Festinger citat de Neculau,

2003, p. 139). În acest sens, una dintre modalităţile de „reducere a disonanţei cognitive este

„expunerea selectivă” – căutarea şi luare în considerare doar a informaţiilor care sprijină alegerea

deja făcută şi ignorarea informaţiilor care contrazic justeţea acelei alegeri” (Chelcea, 2008, p.

62). Astfel, aflată în situaţia de interviu respondenta afirmă că este mai bine că suprafaţa

apartamentului este mai mică pentru că are mai puţin de făcut curăţenie.

Respondenta este de părere că diferenţa dintre un apartament confort unu şi unul confort

doi se regăseşte în suprafaţa acestuia, dar şi în costul de la întreţinere,fiind „mai bun la confort

doi”, ideea aceasta regăsindu-se şi la respondentul 2.

Doamna mi-a spus că în întreţinere sunt incluse căldura, salariile femeii de serviciu şi

ale administratorului şi „costurile pentru întreţinerea curăţeniei”. La fel ca primii doi respondenţi,

aceasta afirmă că suma totală de plată pentru apartamentul în care locuieşte nu este mare, ci „este

bună”.

În continuare, întrebarea mea a fost „Încercaţi în vreun fel să faceţi economie?”.

Discuţia noastră referindu-se deja la costurile pentru întreţinere, nu am mai specificat la ce fel de

economie m-am referit. În acest sens, respondenta mi-a spus că „mănâncă mai puţin”. Am

clarificat ideea şi am spus că mă refeream la costul de la întreţinere, iar aceasta mi-a spus că

opreşte căldura pentru că „altceva nu pot face”.

În continuarea discuţiei, mi s-a spus că doamna este cea care plăteşte întreţinerea, pentru

că aşa „s-a obişnuit în familia noastră”. Este interesant faptul că este primul caz din cercetarea

mea în care această plată nu este asociată bărbatului. Este posibil ca această asociere de rol cu

partea masculină a familiei să se întâmple doar în familiile mai tinere, reprezentând poate, o nouă

modalitate de negociere a rolurilor casnice între membrii familiilor mai tinere. Respondenta a

mai menţionat că nu a observat până acum nereguli sau greşeli de calcul în totalul pe plată pentru

întreţinere.


- 24 -

Când vine vorba despre restanțieri, aceasta sune că blocul are restanţieri, însă „puţini şi

nu aşa mari restanţe ca la alte blocuri”. Această idee, deşi este contrară a ceea ce am văzut atunci

când am analizat tabelul de întreținere, se întâlneşte şi în cel de-al doilea interviu, când

respondentul spunea că ar fi „cam cinci – şase restanţieri” (Respondentul 2).

Mi se pare foarte interesant cum ambii spun că sunt puţini restanţieri şi că restanţele

sunt mici, în condiţiile în care la blocul în care locuiesc totalul restanţelor însumează aproximativ

15000 lei. Este posibil ca respondenţii să se uite pe tabelul de întreținere doar la locatarii care se

află pe lângă ei şi astfel să nu observe toate restanţele. O altă explicaţie ar fi că idee de restanţă

are, în general, conotaţii negative, iar, în contextul discuţiei cu mine, respondenţii mei să îmi

prezinte situaţia mai bine decât este ea de fapt.

Conotaţiile negative asociate restanţierilor se observă cel mai bine în răspunsul

doamnei, întrebată fiind ce fel de oameni sunt restanțierii. Aceştia sunt văzuţi ca indivizi care

„nu vor să plătească” şi „pun întreţinerea pe planuri mai neînsemnate”. Este interesant că în

discuţia aceasta aceştia nu mai sunt văzuţi ca oameni cu venituri mici sau cu o situaţie familială

mai deosebita.

Acest lucru se poate întâmpla pentru că doamna, care cel mai probabil era pensionară şi

avea venituri mai mici – spunea că face economie la mâncare şi la căldură – dar totuşi îşi plătea

datoriile – a spus că nu a avut niciodată restanţă pentru că plăteşte în fiecare lună – să nu

înţeleagă decât că persoanele restante nu vor să plătească. Cu toate acestea, este interesant faptul

că explicaţia pe care o dă, „pun întreţinerea pe planuri mai neînsemnate” poate fi exact ce îmi

spusese prima respondentă, „s-a amânat [plata întreţinerii] şi atuncea am rămas un pic în urmă”.

Al patrulea interviu a fost cu cel mai tânăr respondent al meu, care avea aproximativ 25

– 30 de ani. Spunându-mi despre modul în care decurge viaţa lui în blocul în care locuieşte, am

observat că acesta pune un mare accent pe respectarea regulilor şi mai ales a orei de linişte.

Aceasta reprezintă un interval orar, de cele mai multe ori între 14 şi 16 sau 17, în care trebuie să

fie cât mai multă linişte în bloc, de exemplu să se sisteze activităţile care ar putea face un zgomot


- 25 -

mare. Vecinii care nu respectau această convenţie sunt etichetaţi de către respondentul meu ca

fiind „petrecăreţi”.

Fiind întrebat ce părere are despre personalul angajat al blocului, acesta mi-a spus că ar

prefera „să-şi mai dea puţin interesul administratorul şi ceilalţi”. Am subliniat cuvântul

„administrator” întrucât blocul în care acesta locuieşte nu are un administrator, fiind firma „SC

T&D Exim Software 2000 SRL” angajată în acest sens, fapt pe care l-am menţionat în prima

parte a acestei cercetări. După terminarea interviului l-am întrebat la cine se referă şi am aflat că

rolul de administrator este atribuit de către locatari casierului, care are mai multe funcţii în bloc.

Acesta este cel care este contactat atunci când există probleme şi îndeplineşte şi funcţia de

instalator şi de „om bun la toate” al blocului.

Respondentul mi-a mai spus că nu se implică în luarea deciziilor în bloc şi că nu

participă la şedinţele Asociaţiei de locatari, deoarece locuieşte cu părinţii săi şi crede că „încă nu

sunt în măsură să mă implic” (Respondent 4). Întrebat fiind dacă blocul în care locuieşte are

anumite probleme, acesta mi-a spus că nu se confruntă cu probleme majore, însă crede că ar fi

bine dacă s-ar lua măsuri pentru a spori securitatea, deoarece „s-au mai întâmplat să se spargă

apartamente”.

Acest lucru mi s-a părut interesant din cel puţin două puncte de vedere. Acesta este

primul dintre respondenţii mei, indiferent de blocul în care locuiesc, care aduce în discuţie

problema securităţii în bloc. Acest lucru este şi mai important deoarece blocul cu apartamente de

tip confort unu are camere de supraveghere în scările de bloc şi în parcare, având deci, un nivel

de securitate mai ridicat decât cele mai multe blocuri.

Respondentul 4 crede, la fel ca şi ceilalţi de până acum, că diferenţa dintre

apartamentele de tip confort unu şi confort doi constă din suprafaţa apartamentului, diferenţă

care se vede cel mai bine în mărimea băii şi a bucătăriei, exemplificând în acest sens situaţia

persoanelor pe care le cunoaşte care locuiesc într-un apartament confort doi şi „nu pot să

mănânce în bucătărie [din lipsă de spaţiu]”. Acesta recunoaşte că nu cunoaşte cum e situaţia cu


- 26 -

privinţă la diferenţele de costuri, dar că bănuieşte că acestea ar fi mai mari la apartamentele

confort unu.

Întrebat despre ce costuri sunt incluse în suma totală de la întreţinere, acesta îmi spune

că sunt incluse „fondul de reparaţii, apa caldă, curentul de pe scară (…) plus renovările (…) care

sunt incluse separat. Cred că, aici, respondentul meu se înșeală, întrucât acestea sunt de cele mai

multe ori incluse în fondul de reparaţii şi de fapt, nu se plătesc separat. Despre costul întreţinerii

în apartamentul în care locuieşte, îmi spune că sunt potrivite, lucru ce nu diferă de ceea ce au

spus şi restul respondenţilor. Motivarea acestuia este că are „un salariu mediu pe economie” şi

deci, „îmi permit oarecum să plătesc”. Acesta declară că, deşi crede că ar trebui să

economisească, nu face nimic în acest sens.

La întrebarea la despre cine este persoana din familie care plăteşte întreţinerea, îmi

spune că tatăl său se ocupă cu efectuarea acestei plăţi pentru că „nu îmi place să mă ocup cu

banii (…) îi las pe ei [pe părinţi] să gestioneze”. Două lucruri interesante reies din acest răspuns.

Primul este că, la fel ca şi în cazul primei şi celui de al doilea respondent, soţul sau bărbatul din

familie este cel care achită întreţinerea. În al doilea rând, acest răspuns accentuează lipsa de

implicare a respondentului în problemele gospodăriei, chestiune pe care o declară de mai multe

ori pe parcursul discuţiei: „nu prea [sunt implicat] eu pentru că stau cu părinţii”, „încă nu sunt în

măsură să mă implic”, „chiar nu sunt în măsură, eu nu ştiu, nu cunosc, ”, „am spus că nu prea mă

ocup eu”, „îi las pe ei să gestioneze”.

Cel mai tranşant răspuns pe care l-am primit de la acest respondent a fost atunci când

am întrebat ce fel de oameni sunt restanţierii. Răspunsul său a fost „Ţigani”, urmat de o pauză în

dialog, probabil din cauza mea, pentru că nu am ştiut cum să continui discuţia. Acesta mi-a

explicat oamenii care au restanţe la întreţinere preferă să nu plătească, folosind acea sumă de

bani pentru divertisment sau pentru diverse vicii, spunând că „preferă să stea în spatele blocului

să bea nu ştiu câte beri şi să fumeze”. Întrebat dacă familia sa a rămas vreodată cu restanţe la

întreţinere, mi-a spus că s-a întâmplat o singură dată, pentru că au uitat să plătească.


- 27 -

Cel de-al cincilea interviu a fost cu o femeie în vârstă de aproximativ 40 de ani. Aceasta

a spus că se înţelege bine cu vecinii şi că, din punctul său de vedere, femeia de serviciu îş i face

datoria. În primă instanţă a spus că participă la şedinţele Asociaţiei de locatari, dar apoi mi-a

spus că, de fapt, soţul este cel care participă. Când am întrebat de ce, aceasta nu mi-a răspuns

direct, nu mi-a spus motivele pentru care soţul este cel care participă, ci mi-a spus doar că acesta

participă pentru a vedea „despre ce e vorba” (Respondent 5).

Atunci când este întrebată îl legătură cu problemele blocului în care locuieşte, aceasta

mi-a spus că restanţierii reprezintă una dintre probleme, ajungându-se chiar la cazuri în care

căldura şi apa caldă au fost oprite din cauza sumelor mari datorate către furnizori. Respondenta

este prima care menţionează această problemă.

În legătura cu distincţia dintre confort unu şi doi, respondenta îmi spune că

apartamentele confort unu sunt mai mari şi deci, au şi costuri mai mare la întreţinere. Atunci

când vine vorba despre costurile incluse în întreţinere, respondenta îmi spune că majoritatea sunt

cele calculate pe persoană, dintre acestea enumerând: salariile, gazul, electricitatea de pe scară.

Întrebată dacă valoarea totală a întreţinerii pentru blocul în care locuieşte este mare sau

mică, respondenta este prima care menţionează faptul că, în raport cu valoarea veniturilor, crede

că aceasta este mare. Ca metodă de economisire, aceasta menţionează aceeaşi modalitate ca şi

prima respondentă, şi anume faptul că „nu las să curgă apa fără să o folosesc” (Respondent 5).

Încă două asemănări cu prima respondentă se regăsesc în faptul că şi în această familie

soţul este cel care plăteşte întreţinerea. A doua constă din faptul că doamna vede, ca şi prima

respondentă, că „e mai mult treabă de bărbat”. Mi se pare foarte interesant că două femei care nu

se cunosc între ele, dar au aproximativ aceeaşi vârstă argumentează în mod aproape identic

faptul că în familiile lor soţul este cel care se ocupă de această plată: „pentru că e bărbat”

(Respondent 1) şi „pentru că e mai mult treabă de bărbat consider” (Respondent 5).

Respondenta afirmă în continuare că nu îi cunoaşte pe restanţieri decât „aşa ce mă uit pe

tabelul de întreţinere”, dar la fel ca şi respondenta numărul 3 şi respondentul numărul 4, crede că


- 28 -

sunt oameni care nu vor să plătească. Motivul pentru care afirmă acest lucru seamănă foarte mult

cu cel al respondentei numărul 3, fiind centrat în jurul ideii că indivizii cu venituri mici – de

exemplu pensionarii – plătesc la timp, în timp ce indivizii cu venituri mai mari, sau cum spune

respondenta, „cu salarii”, nu plătesc la timp şi rămân cu restanţe.

Întrebată dacă a rămas până acum vreodată cu restanţă la întreţinere, aceasta a spus că s-

a întâmplat o singură dată „pentru că a luat listele prea devreme”. Mi se pare interesant aici că

justificarea pe care o dă ţine de o cauză care nu depinde neapărat de respondentă, ci mai degrabă

de un eveniment neobișnuit, faptul că listele au fost scoase de la panou mai repede decât se

întâmpla în mod normal.

Interviul numărul şase a fost cu un respondent de aproximativ 50 de ani din blocul cu

apartamente de tip confort unu. Îmi spune că se înţelege bine cu vecinii, iar angajaţilor nu are ce

să le reproşeze. Iniţial îmi spune că nu este implicat în luarea deciziilor în bloc, dar că participă

la şedinţele Asociaţiei de locatari.

Din punct de vedere al diferenţei între apartamentele de tip confort unu şi doi,

respondentul afirmă sigura distincţie ar fi că primele sunt mai mari, iar costurile ar fi pe măsură,

mai mari la cele de confort unu. Întrebat fiind ce costuri sunt incluse în întreţinere, acesta mi-a

spus că furnizorii (Apanova, Radet), serviciile de salubritate şi salariile angajaţilor. Îmi spune că

în raport cu salariile, crede că întreţinerea este mare, dar nu are nicio tehnică pentru a face

economie.

Respondentul mi-a spus că el este cel care plăteşte întreţinerea, pentru că „aşa s-a

obişnuit în familie” şi afirmă că nu a avut până în prezent probleme cu costul acesteia. Observ

aici încă un caz în care bărbatul din familie este cel care se ocupă de achitarea acestui cost.

Când vine vorba de restanţieri, domnul îmi spune că aceştia sunt „de când îi ştiu” rău-

platnici, menţionând chiar cazul unui apartament care „nu a mai plătit întreţinerea de ani de zile”

şi împotriva căruia s-au deschis proceduri în instanţă. Recunoaşte că şi familia sa a rămas o lună

restantă, dar nu îmi explică motivul mai mult decât „dintr-o neglijenţă”.


- 29 -

Acest respondent a ocupat şi funcţia de Preşedinte al blocului în care locuieşte, fiind

ales de către locatari în cadrul Adunării generale. Mi-a spus că atribuţiile sale erau să încheie

contracte cu furnizorii pentru diferite servicii, să supravegheze angajaţii blocului şi să decidă,

împreună cu Comitetul ce îmbunătăţiri trebuie aduse blocului.

Mi-a spus că cele mai multe plângeri pe care le-a primit de la locatari în acea perioadă

se refereau la întreţinere „pentru că e destul de mare” şi apoi în legătură cu lucrările de renovări

şi îmbunătăţiri. Mi-a mai spus că astfel de situaţii se rezolvau vorbind cu locatarii şi explicându-

le, eventual chiar „le veneam cu hârtiile în faţă”.

În urma interviurilor am observat că mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că

sunt mulţumiţi cu cât au de plătit la întreţinere, în timp ce doar doi dintre aceştia sunt de părere

că suma este mare, raportându-se la veniturile lor. Acest lucru se poate întâmpla şi din cauza

situației de interviu, în care respondentul poate că nu doreşte să arate în faţa intervievatorului că

este o persoană cu resurse materiale limitate.

Când vine vorba despre restanțieri, părerile sunt împărțite, de cele mai multe ori aceştia

fiind etichetaţi negativ. În timp ce o parte a respondenţilor cred că persoanele în cauză sunt cele

cu venituri mici – şomeri, pensionari, cu mai multe persoane dependente, alţii cred că de fapt,

aceștia nu doresc să plătească, preferând să facă altceva cu acei bani. Este posibil ca cei care cred

aşa să fie chiar persoane care consideră că au venituri mici, dar care îşi plătesc sumele datorate

şi, eventual, fac eforturi pentru a nu rămâne în urmă.

Respondenţii sunt de părere că apartamentele de tip confort unu au o suprafaţă locuibilă

mai mare decât cele de tip confort doi, dar şi că sumele de plată sunt direct proporţionale cu

suprafaţa. În afara primului respondent, care locuise într-un apartament confort unu, toţi

respondenţii au afirmat că lucru.

Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat pe parcursul acestei etape de cercetare cred că

a fost asocierea soţului, a bărbatului din familie cu plata întreţinerii. Am observat că bărbaţii sunt

oricum mai implicaţi în interacțiunea cu administratorul, ei fiind cei care participă la şedinţele


- 30 -

Asociaţiei de locatari. Acestora le este atribuit de către majoritatea respondenților de sex feminin

şi rolul de persoană care trebuie să plătească întreţinerea Cu toate că aceştia nu au exprimat

explicit acest lucru, chiar şi respondenţii de sex masculin au lăsat să se înţeleagă faptul că aşa

trebuie să stea lucrurile. (Respondentul 2: „de obicei e multă gălăgie acolo, se stă la coadă.”)

Din discuţia cu respondentul care a ocupat funcţia de Preşedinte al blocului am observat

că sumele de plată la întreţinere sunt cele care stârnesc cele mai multe probleme, că indivizii

acordă importanţă acestora şi că atunci când au nelămuriri cer explicaţii persoanelor care sunt

răspunzătoare.

4. CONCLUZII

Am decis că voi studia în această lucrare cifrele din tabele de întreţinere de la un bloc cu

apartamente de tip confort unu şi unul cu apartamente de tip confort doi din sectorul 6, Bucureşti

şi modul în care aceste numere sunt percepute de actorii sociali implicaţi în această interacţiune.

Am pornit în demersul cantitativ de cercetare ce trei ipoteze principale. Am spus că mă

aştept ca totalul de plată de la apartamentele de tip confort unu să fie mai mari decât la cele de tip

confort doi, însă variaţia nu va fi foarte mare. A doua ipoteză a fost că nu vor exista diferenţe

foarte mari între consumul de apă rece şi caldă de la primul bloc şi de la al doilea. Nu în ultimul

rând, am crezut că volumul de apă caldă consumată de apartamentele de la etajele superioare va

fi mai mare decât cele de la etajele inferioare.

Pe parcursul cercetării am arătat că suma totală de plată este mai mare la blocul cu

apartamente confort doi şi că volumul de apă consumat este aproximativ similar numai în cazul

consumului de apă caldă. Am arătat că nu există nicio asociere între etajul la care se află un

apartament şi volumul de apă caldă consumat.

O posibilă limitare în testarea acestei ipoteze consider că ar putea fi reprezentată de

faptul că datele analizate de mine sunt dintr-o lună de vară, când apa caldă nu este folosită

neapărat la o temperatură mai ridicată şi când este posibil ca un număr semnificativ de locatari să


- 31 -

fie plecaţi în concedii. Consider că ar fi interesant de comparat rezultatele cercetării cu cele ale

unei analize făcută pe datele dintr-o lună de iarnă. În această lucrare acest lucru nu a fost posibil

din cauză că nu am avut acces la tabelele de întreţinere dintr-o lună de iarnă.

În cadrul analizei calitative făcută pe datele rezultate din şase interviuri cu locatari din

cele două blocuri am vrut să văd cine din familie plăteşte întreţinerea, cât de mult contează

diferenţa între apartamentele de tip confort unu şi cele de tip confort doi pentru locatari şi cum

sunt văzuţi restanțierii.

Am fost surprinsă să constat că este posibil să se conturează o anumită asociere între

genul masculin şi sarcina de a plăti întreţinerea şi de a interacţiona cu administratorul sau

casierul blocului. Mi se pare interesant de urmărit în alte cercetări viitoare dacă această relaţie se

întâlneşte în mai multe cupluri sau familii, cum apare această negociere a rolurilor şi care sunt

semnificaţiile date acesteia de către actorii sociali.

Cea mai des invocată problemă a respondenţilor mei este cea a restanţierilor din blocul

în care locuiesc. În cele mai multe cazuri, persoanele care au restanţe la întreţinere sunt etichetate

de către vecini ca fiind oameni care fie nu îşi permit să plătească, fiind incluse în categorii cu

venituri mici (şomeri, pensionari sau familii cu mulţi membrii dependenţi), fie ca oameni

nechibzuiţi, care dispun de venituri, dar nu vor să achite această sumă, preferând să o cheltuiască

în alte scopuri.

În situaţia interacţiunii cu mine şi a interviului respondenții au dorit să se prezinte cât

mai pozitiv şi să aibă un discurs cât mai curent. În aceste condiţii, aceştia au recunoscut că este

posibil să fi avut şi ei restanţe la plata întreţinerii, însă au justificat acest lucru prin motive care

de cele mai multe ori erau exterioare lor.

Am observat că, cel puţin în situaţia de interviu, respondenţii nu acordă o foarte mare

importanţă distincţiei de confort dintre apartamente, aproape toţi considerând că este mai bine în

tipul de apartament în care locuiesc ei, după caz, de tip confort unu sau doi.


- 32 -

Cu toate acestea, a fost interesant pentru mine să observ că unul dintre respondenţii mei,

care locuia într-un apartament de tip confort doi, era de părere că se plăteşte mai mult la

apartamentele de tip confort unu şi că etajul influenţează consumul de apă caldă, această părere

fiind identică cu două dintre ipotezele de la care a pornit această lucrare. Cred că din această

coincidenţă se observă importanţa cercetării mele şi a altora similare în informarea indivizilor

aflaţi în situaţia de a cumpăra un apartament.


- 33 -

5. ANEXE


- 34 -

Anexa 1. Tabel de contingenţă între costurile pe apartament în funcţie de etaje şi costul

pentru consumul de apă caldă împărţit în categorii.


- 35 -

Anexa 2 – Tabel de corelaţie între numărul de persoane dintr-un apartament, consumul

de apă caldă şi cel de apă rece, etajul şi totalul de plată.


- 36 -

Anexa 3 – Ghid de interviu.

Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înţelege mai bine cum este să locuiești într-un

bloc de apartamente din Bucureşti. Aş dori sa va adresez câteva întrebări pe această temă. La

aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greşite, sunt interesată doar de părerile

dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale. Pentru a

analiza la sfârşit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuţie. Vă mulţumesc!

1. Vă rog să îmi povestiţi despre modul în care de desfăşoară viaţa dumneavoastră în acest

bloc. (Descrieţi blocul, vecinii, administratorul, restul personalului). Sunteţi implicat(ă) în luarea

deciziilor în blocul dumneavoastră? (Participaţi la şedinţele Asociaţiei de locatari? De ce?)

2. Blocul în care locuiţi dumneavoastră are probleme? În ce constau ele?

3. În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia apartamente confort 1 şi

2? În ce măsură contează pentru dumneavoastră faptul că locuiţi într-un apartament confort 1

(2)? Cum credeţi că este un apartament de tip confort 2 (1)?

4. Vă rog să îmi spuneţi despre costurile pe care le implică viaţa dumneavoastră în acest

apartament. (Ce costuri sunt incluse în întreţinere? Sunt mari sau mici? Încercaţi în vreun fel să

faceţi economie? În ce fel?)

5. Cine din familia dumneavoastră plăteşte întreținerea? De ce? Aţi avut probleme vreodată

cu acest cost? (Greşeli de calcul, nereguli.) Cum au fost rezolvate? Consideraţi că rezolvarea a

fost corectă?

6. Aveţi restanţieri în bloc? Îi cunoaşteţi? Ce fel de persoane sunt? De ce credeţi că au

restanţe?

7. Dumneavoastră aţi rămas vreodată cu restanţe la întreţinere? Din ce motiv?


- 37 -

Interviu 1.

Data interviului: 9 noiembrie 2012.

Oraşul: Bucureşti.

Sexul: Feminin. Aproximativ 40 de ani.

Locul: Blocul cu apartamente de tip confort 2.

Durata: 4 minute şi 30 de secunde

Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înţelege mai bine cum este să locuiești

într-un bloc de apartamente din Bucureşti. Aş dori sa va adresez câteva întrebări pe această

temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greşite, sunt interesată doar de

părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidenţiale.

Pentru a analiza la sfârşit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuţie. Vă

mulţumesc!

Intervievator: Vă rog să îmi povestiţi despre modul în care de desfăşoară viaţa dumneavoastră

în acest bloc.

Respondent 1: (Nu spune nimic)

I: Despre bloc, despre vecini, despre administratorul, restul personalului.

R 1: Nu cunosc vecinii cine ştie ce, abia ne-am mutat în acest bloc. Doar ce ne întâlnim pe scară

sau la lift. „Bună ziua, buna ziua”. Pe administrator l-am văzut doar în zilele în care încasează

admi … întreţinerea.

I: Şi ce fel de persoană este administratorul?

R 1: Ăăă, din spusele soţului este un om cumsecade, poţi să apelezi la el de câte ori este nevoie,

nu îţi întoarce spatele, îţi deschide uşa cu drag.


- 38 -

I: Sunteţi implicată în luarea deciziilor în acest bloc? Participaţi la şedinţele Asociaţiei de

locatari?

R 1: Nu. Eu nu. Soţul.

I: De ce nu participaţi dumneavoastră?

R 1: În general s-au nimerit când eu sunt la serviciu, lucrând în ture, noi mai mult ne-am … nu

am căzut pe aceeaşi dată.

I: Blocul în care locuiţi dumneavoastră are ceva probleme de care dumneavoastră ştiţi?

R 1: Sunt restanţieri la întreţinere, la apă caldă…. Altfel … altceva nu ştiu.

I: În general cât contează pentru dumneavoastră distincţia de apartament confort 1 - confort 2?

R 1: Este …. Diferenţa este de …… mărime. Cele de confort 1 sunt mai mari, cele de confort 2

au o suprafaţă mai mică.

I: Şi în ce măsură contează pentru dumneavoastră faptul că locuiţi într-un apartament confort

2?

R 1: Nu contează foarte mult.

I: Credeţi că implică costuri diferite? Sau nu?

R 1: Nu. Nu.

I: Cum credeţi că este un apartament confort 1?

R 1: (Nu spune nimic).

I: Cum credeţi că este?


- 39 -

R 1: Este mai mare. Am locuit într-un apartament confort 1 înainte şi este mult mai mare ca

suprafaţă decât acesta confort 2.

I: Spuneţi-mi vă rog despre costurile pe care le implică viaţa dumneavoastră în acest bloc.

R 1: Întreţinere …… şi ce se mai cere, eu ştiu, ce mai este nevoie să mai … fond de rulment.

I: Spuneţi-mi vă rog ce costuri sunt incluse în întreţinere din ce ştiţi dumneavoastră?

R 1: Apă caldă, apă rece, fondul de rulment, liftul, cam astea sunt băgate în întreţinere.

I: Şi pentru blocul acesta sunt mari, sunt mici? Cum sunt? Cum consideraţi că sunt costurile?

R 1: Sunt ok.

I: Încercaţi în vreun fel să faceţi economie pentru aceste consumuri?

R 1: Da, la apă.

I: În ce fel?

R 1: Folosim cât mai puţină apă. (Râde).

I: Adică?

R 1: Nu o lăsăm să curgă dacă nu este cazul.

I: Cine din familia dumneavoastră plăteşte întreţinerea?

R 1: Soţul.

I: De ce?

R 1: Pentru că este bărbat.


- 40 -

I: Aţi avut probleme vreodată cu acest cost? Cu costul de întreţinere? Nereguli, greşeli de

calcul.

R 1: Nu. Nu. Niciodată.

I: Aţi spus că aţi locuit anterior şi la un bloc confort 1. Aţi observat să existe diferenţe la costu l

de întreţinere?

R 1: Nu. Nu este diferenţă. Nu.

I: Aţi spus că aveţi restanţieri în bloc. Îi cunoaşteţi?

R 1: Nu îi ştiu personal.

I: Când vă gândiţi, ce fel de persoane credeţi că sunt aceşti oameni?

R 1: Ăăăă, oameni cu venituri mici.

I: Dumneavoastră aţi avut vreodată restanţe la întreţinere?

R 1: Da.

I: Din ce motiv?

R 1: Amânarea plăţii, au fost luni când alte costuri au fost mai mari decât ne-am propus şi s-a

amânat şi atuncea am rămas un pic un urmă.

I: Am înţeles, Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat.


- 41 -

Interviu 2.



Sexul: Masculin. Aproximativ 40 de ani.


Durata: 4 minute şi 46 de secunde.






mulţumesc!

Intervievator: Vă rog să îmi povestiţi despre cum se desfăşoară viaţa dumneavoastră în acest

bloc? Mă refer aici la bloc, vecini, administrator.

R 2: Blocul e normal…. Nu sunt mari scandaluri. E unu singur pe la cinci cred, etajul cinci. Dar,

o data …. De două ori… pe semestru. (Râde).

I: Vă implicaţi în general în luare deciziilor în blocul în care locuiţi.

R 2: Nu, nu.

I: Participaţi la şedinţele Asociaţiei de locatari?

R 2: În zece ani, o singură dată.

I: De ce?


- 42 -

R 2: Mmmm, de obicei se ceartă, fiecare vine cu probleme care nu sunt importante şi pierd

timpul.

I: Are probleme blocul în care locuiţi?

R 2: Cu mizeria, ghena…. Şi nu e izolat fonic şi termic.

I: Şi aţi vorbit cu administratorul?

R 2: A promis că va intra în programul de reabilitare, dar …. Au trecut alegerile.

I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia de apartament confort 1 –

confort 2?

R 2: Contează, dar … contează şi banii care îi ai.

I: Dumneavoastră locuiţi într-un apartament confort 2. Cum credeţi că diferă costurile de

locuire faţă de un apartament confort 1?

R 2: Păăi, cred că e o diferenţă de vreo 30% între preţurile unui apartament confort 2 şi confort 1.

I: Şi la costurile de întreţinere?

R 2: Mmm, Cred că preţul de întreţinere e mult mai mic la confort 2. Fiindcă e pe metru pătrat

încălzirea şi gigacaloria pe suprafaţa apartamentului. Şi acuma depinde şi de etaj, că de exemplu

dacă stai la un etaj superior apa caldă vine mai târziu.

I: Spuneţi-mi vă rog despre costurile pe care le implică întreţinerea. Ce costuri sunt incluse în

întreţinere?

R 2: Păăi, blocul ăsta are avantajul de a fi … mmm …. Are apometre, are ... pentru încălzire…

repartitoare. Cheltuielile comune sunt întreţinerea pe scară, căldura la comun şi pierderile asta,

apă caldă, apă rece.


- 43 -

I: Şi întreţinerea în general, este mare, este mică?

R 2: Faţă de alte apartamente de destul de acce… mică. Nu pot să spun că e foarte, foarte mare.

I: Încercaţi în vreun fel să faceţi economie?

R 2: Când nu avea copil, da, acuma mi-e indiferent.

I: Cine din familia dumneavoastră plăteşte întreţinerea?

R 2: În sensul fizic, cine se duce? Eu.

I: De ce mergeţi dumneavoastră?

R 2: Fiindcă de obicei e multă gălăgie acolo, se stă la coadă.

I: Aţi avut probleme vreodată cu costul de întreţinere? Nereguli? Greşeli de calcul?

R 2: Or fi fost, dar nu m-a interesat.

I: Nu verificaţi?

R 2: Nu.

I: Aveţi restanţieri în bloc?

R 2: Da.

I: Îi cunoaşteţi?

R 2: Aşa după auzite, văzute şi sunt afişate. În medie cam vreo 5 sau 6.

I: Şi cam ce fel de oameni sunt restanţierii?


- 44 -

R 2: Pensionari pe pensii foarte mici sau şomeri sau cei cu familii foarte numeroase, că sunt şi

opt persoane într-un apartament. Şi cunosc un caz, de deasupra mea acum vreo opt, nouă ani care

a fost, şi-a pierdut apartamentul, a fost dat în judecată şi, de administraţie, aveau patruzeci de

milioane pe vremea aia.

I:Dumneavoastră aţi avut vreodată restanţă la întreţinere?

R 2: Eu? O singură dată sau de două ori, dar eram în concediu, nuu … din concediu şi pur şi

simplu nu am fost aici să plătim.


- 45 -

Interviu 3.





Durata:. 3 minute şi 58 de secunde.






mulţumesc!

Intervievator: Vă rog să îmi descrieţi viaţa dumneavoastră în acest bloc. Mă refer la bloc, la

vecini, la administrator.

R 3: Mmm, e … mie…mie îmi place. Îmi place blocul, îmi plac vecinii. Îmi place situaţia

apartamentului meu. Unde e pus, unde e nu – ştiu - ce. Da.

I: Îi cunoaşteţi pe vecinii dumneavoastră?

R 3: Da, nu pe toţi că unii sunt noi.

I: Şi pe administrator îl cunoaşteţi?

R 3: Da. Foarte bine. E un om fooarte cumsecade şi, ăă, un administrator bun şi un gospodar bun.

I: Sunteţi implicată în luarea deciziilor în blocul dumneavoastră?


- 46 -

R 3: Nuuu. Sunt prea bătrână pentru luarea deciziilor. (Râde)

I: Participaţi la şedinţele Asociaţiei de locatari?

R 3: Da, da, da, da. Sunt corecte şi bune.

I: Blocul în care locuiţi dumneavoastră are ceva probleme de care ştiţi dumneavoastră?

R 3: Nu, din câte ştiu eu nu avem probleme.

I: În general spuneţi-mi cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia de apartament

confort 1 sau confort 2?

R 3: Mmm, e.. importantă pentru că pentru noi, bătrânii, e mai bun un confort doi pentru că

spaţiul e mai mic şi curăţenie mai puţină. (Râde)

I: În ce măsură credeţi că diferă costurile de întreţinere între un apartament confort 1 şi unul

confort 2?

R 3: Mmm, da eu cred că diferă. Şi la încălzire şi ca spaţiu se pune mai mult la ei la confort 1 şi e

mai puţin la noi la confort 2. În colo …

I: Deci costurile?

R 3: Costurile sunt mai bune … ăăă. La confort 2.

I: Spuneţi-mi vă rog dacă ştiţi ce costuri sunt incluse în întreţinere.

R 3: Ce costuri sunt? Aaa. Păăi este încălzirea, este femeia de serviciu, administrator, aşa şi apa

care se consumă pentru întreţinerea curăţeniei şi cred că cam atâta aşa cred eu.

I: La dumneavoastră în bloc întreţinerea este mare sau este mică?

R 3: Nu, e bună.


- 47 -


R 3: Dar bineînţeles.

I: Şi în ce fel faceţi?

R 3: (Râde) Mâncăm mai puţin,

I: Nu, mă refer economie la întreţinere.

R 3: Aaa, la întreţinere. Uite închid căldura, aşa şi altceva nu pot să fac. Nimica decât asta cu

căldura.

I: Spuneţi-mi vă rog cine din familia dumneavoastră plăteşte întreţinerea.

R 3: Eu.

I: De ce plătiţi dumneavoastră?

R 3: Pentru că aşa s-a obişnuit în familia noastră.

I: Aţi avut vreodată probleme cu costul de întreţinere? Nereguli, greşeli de calcul.

R 3: Nu.

I: Aveţi restanţieri în bloc?

R 3: Puţini şi nu aşa mari restanţe ca şi în alte blocuri.

I: Îi cunoaşteţi pe restanţieri?

R 3: Mmm, de la panou de acolo că scrie.

I: În general, ce fel de oameni credeţi că sunt restanțierii?


- 48 -

R 3: (Se gândeşte) Ăia care nu vor să plătească. Îşi fac alte … alte priorităţi aşa … şiiii pun

întreţinerea pe planuri mai, mai neînsemnate.

I: Deci nu vor să plătească?

R 3: Nu vor, asta e.

I: Dumneavoastră aţi rămas vreodată cu restanţă la întreţinere?

R 3: Nu. O plătesc în fiecare lună.

I: Vă mulţumesc pentru timpul acordat.


- 49 -

Interviu 4

Data interviului: 10 noiembrie 2012

Oraşul: Bucureşti


Locul: Blocul cu apartamente de tip confort 1

Durata: 6 minute şi 10 secunde.






mulţumesc!

Intervievator: Vă rog să îmi povestiţi despre modul în care se desfăşoară viaţa

dumneavoastră în acest bloc. Mă refere la bloc, la vecini, la personalul blocului.

Respondent 4: Adică relaţia cu vecinii, sau …?

I: Da, cum sunt?

R 4: Da, relaţiile cu vecinii sunt bune, ne înţelegem, avem o oră de linişte stabilită, atâta timp

cât se respectă toate regulile, totul este ok.

I: Şi ora de linişte se respectă?

R 4: Ăăă, în mare parte. Acum se respectă, până acum ceva timp mai erau alţi vecini mai

petrecăreţi care nu respectau …dar s-au mutat vecini noi şi nu mai avem probleme de genul ăsta.

I: Personalul angajat al blocului?


- 50 -

R 4: Daa, e ok. Ar fi bine dacă şi-ar mai da puţin interesul administratorul şi ceilalţi …

I: Sunteţi implicat în luarea deciziilor în blocul dumneavoastră?

R 4: Mmm, nu prea eu pentru că stau cu părinţii şi ei se ocupă mai mult de prezenţa la

şedinţe şi plata facturilor şi toate celelalte.

I: Dumneavoastră de ce nu vă implicaţi?

R 4: Consider că nu, încă nu sunt în măsură să mă implic.

I: Spuneţi-mi, vă rog, dacă cunoaşteţi ceva probleme pe care le are blocul în care

dumneavoastră locuiţi.

R 4: Ceva probleme?

I: Dacă are.

R 4: Nu ar fi probleme majore aşa, probleme în fiecare bloc există. Na, poate ar trebui să se

ocupe puţin mai mult de securitate sau de … alte treburi ca astea. S-au mai întâmplat să se spargă

apartamente sau alte probleme.

I: Spuneţi-mi, în general cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia apartamente

confort unu – confort doi?

R 4: Păăăi, în primul rând confort unu este mult mai spaţios. Ăăă, nu neapărat la camerele în

care stăm, ne uităm la televizor sau dormim, cât bucătăria şi baia. Totuşi avem puţin nevoie de

puţin spaţiu. Al meu este un confort unu şi e destul de mare bucătăria şi baia, avem destul loc.

Am fost la prieteni care au confort doi în care nici măcar să mănânce nu puteau în bucătărie,

trebuia să mâncăm în sufragerie sau la baie, tot la fel, maşina de spălat nu avea loc, o puneau pe

hol şi cu racordul tras şi …


- 51 -

I: Din punct de vedere al costurilor credeţi că este diferenţă între apartamentele confort unu

şi confort doi?

R 4: Chiar nu sunt în măsură, eu nu ştiu, nu cunosc treaba asta, dar bănuiesc că ar trebui să

fie că totuşi, mai ales la căldură, apartamentul mai mare, nu ştiu … se încălzeşte mai greu

oarecum.

I: Deci ar fi mai scump …

R 4: La confort unu, părerea mea.

I: Vă rog să îmi spuneţi despre costurile pe care le implică viaţa dumneavoastră în acest

apartament. De exemplu, cât cunoaşteţi dumneavoastră despre ce include suma de întreţinere?

Ce costuri sunt incluse?

R 4: Din ce ştiu eu se plăteşte fondul de reparaţii, apa caldă, curentul de pe scară … ce să mai

zic? Plus renovările care se mai fac, gresie, faianţă, astea eu nu înţeleg de ce nu le bagă tot acolo

şi le bagă separat.

I: Pentru apartamentul dumneavoastră, costurile de întreţinere sunt mici sau sunt mari?

R 4: (Se gândeşte) Pot zice că sunt potrivite. Nu ştiu, acum fiecare îşi calculează şi în funcţie

de venit. Ăăă, am un salariu mediu pe economie, aşa că îmi permit oarecum să plătesc, să nu am

probleme, restanţe sau alte … chestii din astea.

I: Aveţi anumite modalități prin care încercaţi să economisiţi pentru a micşoara costurile de

întreţinere?

R 4: Nu, la noi ar trebui … da, să folosesc mai puţină apă, să am grijă cu contoarele de la

calorifere în cazul în care ar fi contoare, nu, zic aşa în general. N-am. Nu. Am spus că nu prea

mă ocup eu cu …

I: Deci nu încercaţi în niciun fel să economisiţi?


- 52 -

R 4: Nu.

I: Spuneţi-mi cine din familia dumneavoastră plăteşte întreţinerea.

R 4: Tata.

I: De ce tata?

R 4: Pentru că el se ocupă. Eu le dau banii părinţilor pe fiecare lună cât am de dat pentru

mâncare, pentru întreţinere, pentru lumină, pentru tot, după care tata sau mama se duc să

plătească. Nu îmi place să mă ocup cu banii, cu astea, îi las pe ei să gestioneze …

I: Aţi avut, din ce cunoaşteţi dumneavoastră, probleme cu costul de întreţinere? Greşeli de

calcul, nereguli.

R 4: Chiar nu cunosc.

I: Spuneţi-mi vă rog, dacă blocul dumneavoastră are restanțieri.

R 4: Cred că fiecare bloc are câte un restanţier acuma.

I: Îi cunoaşteţi?

R 4: Da, îi cunosc.

I: Ce fel de oameni sunt?

R 4: Ţigani. (Pauză) Deci, sunt nişte oameni … preferă să stea să bea în spatele blocului nu

ştiu câte beri şi să fumeze şi … şi să nu plătească întreţinerea. Chiar nu îi înţeleg.

I: Dumneavoastră aţi avut până acum restanţe la întreţinere?

R 4: Daaa, am avut o lună în care nu am plătit.


- 53 -

I: Din ce motiv?

R 4: Am uitat să plătesc. Nu, nu e nimic. A doua lună m-am dus, am plătit, nu a fost nicio

problemă. În rest nu a fost. Plătim.

I: Am înţeles. Vă mulţumesc pentru timpul acordat.


- 54 -

Interviu 5


Oraşul: Bucureşti



Durata: 3 minute şi 21 de secunde.






mulţumesc!



Respondent 5: Din punct de vedere … vecinii, nu avem probleme cu ei, iar din punct de

vedere al femeii de servici face curăţenie, nu am ce să reproşez.

I: Sunteţi implicată în luarea deciziilor în bloc? Participaţi, de exemplu, la şedinţele

Asociaţiei de locatari?

R 5: Când se fac.

I: Participaţi, în general?

R 5: Soţul.

I: De ce participă soţul?


- 55 -

R 5: Ca să vadă despre ce e vorba.

I: Spuneţi-mi dacă ştiţi dacă blocul dumneavoastră are ceva probleme.

R 5: (Râde) Cu restanţierii, că nu îşi plătesc şi au fost cazuri când s-a oprit căldura, apa caldă.

I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia de apartament confort

unu şi confort doi.

R 5: Mmm. E mai mult spaţiu la confort unu. Şi la confort doi e mai puţin spaţiu. E mai mic

apartamentul.

I: Şi din punct de vedere al costurilor, cum credeţi că este?

R 5: Acum nu ştiu cum se calculează căldura, că am înţeles că pe suprafaţa apartamentului şi

am impresia că e mai mare la confort unu şi mai mic la confort doi.

I: Spuneţi-mi despre costurile pe care le implică viaţa dumneavoastră în acest bloc. De

exemplu ce costuri sunt incluse în întreţinere.

R 4: Păi majoritatea cheltuielilor se împarte pe persoană, în afară de căldură, dar în rest

numai de persoană se împarte, indiferent că e salarii, că e gazul, că este electricitatea de pe scară,

deci se împart pe persoană.

I: Şi pentru apartamentul dumneavoastră consideraţi că întreţinerea este mică sau este

mare?

R 5: Eu consider că este mare la salariile pe care le avem.


R 4: Da.

I: Ce metode folosiţi? Cum faceţi?


- 56 -

R 4: Adică nu las să curgă apa fără să o folosesc, aiurea aşa.

I: Spuneţi-mi vă rog cine din familia dumneavoastră plăteşte în mod normal întreţinerea.

R 4: Nu ştiu ce să zic.

I: Cine, fizic merge să plătească ….?

R 4: Aaa, cine merge? Florin, el se duce.

I: Soţul? De ce merge soţul şi nu mergeţi dumneavoastră, de exemplu?

R 4: Aaa, pentru că e mai mult treabă de bărbat consider. (Râde).

I: Aţi avut vreodată probleme cu costul de întreţinere? Nereguli, greşeli de calcul.

R 4: (Se gândeşte) Nu. Nu. Nu.

I: Aţi spus că aveţi restanţieri în bloc. Îi cunoaşteţi?

R 4: Nu îi cunosc personal, numai aşa ce mă uit pe tabelul de întreţinere.

I: Şi ce fel de oameni credeţi că sunt restanţierii?

R 4: Rău-platnici. Nu vor să plătească.

I: Nu vor să plătească?

R 4: Pentru că majoritatea pensionarilor care au pensii mai mici plătesc, iar cei care sunt cu

salarii nu prea plătesc.

I: Dumneavoastră aţi avut vreodată restanţă la întreţinere?

R 4: Ăăă, o singură dată pentru că a luat listele prea devreme.


- 57 -

Interviu 6


Oraşul: Bucureşti



Durata: 5 minute şi 11 secunde.






mulţumesc!



Respondent 6: Păăi cum să se desfăşoare viaţa, eu ştiu? Muncă şi acasă. Cu vecinii ne avem

în relaţii foarte bune, cu angajaţii este, îşi văd de treaba lor, deci nu avem relaţii cu ei pentru că

… cei care sunt …

I: Sunteţi implicat în luarea deciziilor în bloc?

R 6: Nu, nu.

I: La şedinţele Asociaţiei de locatari nu participaţi?

R 6: Păi când e şedinţă cu locatarii, o dată pe an. La alea da.

I: Blocul în care locuiţi dumneavoastră are ceva probleme de care dumneavoastră ştiţi?


- 58 -

R 6: Probleme ar fi restanţierii care cred că e o problemă generală pe la toate blocurile.

I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincţia de apartament confort

unu – confort doi?

R 6: Păi e vorba de suprafaţă care este … aşa, de suprafaţa locuibilă şi … cam atât.

I: Din punct de vedere al costurilor credeţi că există vreo diferenţă?

R 6: Păi mi se pare normal că este în special la căldură. Pentru că este suprafaţă mai mare

este normal să coste mai mult.

I: La care dintre ele?

R 6: Deci la confort unu este suprafaţă mai mare faţă de confort doi şi e normal să coste mai

mult.

I: Spuneţi-mi vă rog din ce cunoaşteţi dumneavoastră, ce costuri sunt incluse în întreţinere?

R 6: Păi, furnizorii în primul rând, Apanova, Radetul, ăă gunoiul, depinde cine … aşa,

angajaţii blocului…

I: Şi costurile pentru apartamentul dumneavoastră consideraţi că sunt mici sau sunt mari?

R 6: Păi sunt destul de mari pentru că salariile sunt cum sunt, deci …

I: Spuneţi-mi dacă încercaţi în vreun fel să faceţi economie la diferite consumuri care să se

încadreze în întreţinere.

R 6: Economie, economie unde să faci?

I: Spuneţi-mi, vă rog, cine din familia dumneavoastră plăteşte întreţinerea.

R 6: De regulă eu.


- 59 -

I: De ce dumneavoastră?

R 6: Pentru că … aşa s-a obişnuit în familie.

I: Aţi avut vreodată probleme cu întreţinerea, să fie greşeli de calcul, nereguli.

R 6: Nu, până în prezent …

I: Aţi spus că aveţi restanţieri în bloc. Îi cunoaşteţi pe restanţieri?

R 6: Pe unii da, pe unii nu.

I: Ce fel de oameni sunt în general restanţierii?

R 6: Răi platnici, că aşa au fost de când îi ştiu, deci … din blocul ăsta. Avem una pe scară (îi

spune numele), care mereu … Mai avem pe (îi spune numele) la scara patru, care are vreo doua

sute şi ceva … care nu a plătit întreţinerea de ani de zile.

I: Şi s-au luat măsuri împotriva lor?

R 6: Am înţeles că sunt daţi în judecată, deci mai departe nici eu nu prea ştiu.

I: Dumneavoastră aţi avut vreodată restanţe la întreţinere?

R 6: O singură dată, cam aşa.

I: Din ce motiv aţi rămas cu restanţe la întreţinere?

R 6: Dintr-o neglijenţă.

I: Aţi fost şi Preşedinte al blocului. Cum aţi ajuns în această funcţie?

R 6: Da. Ca să fiu Preşedintele blocului?

I: Da.


- 60 -

R 6: Păi a fost Adunarea generală şi oamenii m-au propus. Am acceptat, am fost Preşedintele

blocului timp de cinci ani, după care am renunţat la funcţie.

I: Şi care erau atribuţiile dumneavoastră?

R 6: Să închei contracte, deci cu furnizorii, deci şi să verifici angajaţii blocului, deci,

administrator, femeie de servici şi în plus îmbunătăţirile care se puteau aduce la bloc deci, toate

trebuiau … Preşedintele recomanda împreună cu comitetul şi după aia se recomanda la

administrator sau se făceau contracte cu diferiţi furnizori, depinde ce lucrări aveam de făcut la

bloc.

I: Şi de la locatari aţi primit vreodată plângeri în legătură cu …

R 6: Păi se primesc întotdeauna de la locatari, dar … pentru că unu e nemulţumit, altul e

mulţumit şi niciodată nu ai să poţi să mulţumeşti pe toată lumea.

I: Care erau motivele pentru care se plângeau cel mai mult, cel mai des.

R 6: De regulă, întreţinerea. Întreţinerea e destul de mare, după aia şi la lucrări se mai

plângeau că sunt destul de mari pentru că …

I: Şi cum încercaţi să rezolvaţi situaţiile?

R 6: Păi discutam cu ei pe cale amiabilă, le veneam cu hârtiile în faţă, le arătam că asta …

asta e situaţia şi trebuiesc făcute şi … cam atât.

I: Am înţeles. Vă mulţumesc pentru timpul acordat.


- 61 -

6. BIBLIOGRAFIE

- Chelcea, Septimiu (coord.) [2006](2008) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii.

(ediţia a II-a, revizuită), Iaşi: Polirom.

- Festinger, Leon citat de Neculau, Adrian (coord.) (2003) Manual de psihologie

socială. Iaşi, Editura Polirom.

- FIRME. INFO (fără dată) SC. T&D EXIM SOFRWARE 2000 SRL [Online]

Disponibil la: http://www.firme.info/t-d-exim-software-2000-srl-cui18223048/

[Accesat la 13 Octombrie 2012].

- Vlăsceanu, Lazăr; Zamfir, Cătălin (coord.) (1998) Dicţionar de sociologie. Bucureşti,

Editura Babei.

oniŞoarĂ laura – adnana anul ii, seria iii, mru, grupa...

Documents