Și semnificaȚiile lor sociale...

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

NUMERELE ȘI SEMNIFICAȚIILE LORSOCIALE

LISTELE DE ÎNTREȚINERE

VECERDEA IOANA ALEXANDRA

ANUL II, SERIA III, GRUPA II, MRU

MCS, EXPLICAȚIE SOCIOLOGICĂ

IANUARIE, 2013

Vecerdea Ioana Alexandra, MRU, seria III, grupa II, anul II

- 2 -

CUPRINS:

- NUMERELE ȘI SEMNIFICAȚIILE LOR SOCIALE –

1. Introducere……………………………………………………………………….. - 3 -

2. Analiza cantitativa a datelor……………………………………………………… - 6 -

3. Analiza calitativa a datelor……………………………………………………….. - 14-

4. Concluzii………………………………………………………………………….. - 18 -

5. Anexe……………………………………………………………………………... - 20 -


- 3 -

Cercetare ExploratorieNumerele și semnificațiile lor sociale.

Cum apar listele de întreținere.

Numerele sunt prezente în viața aproape oricărei persoane. Ele au rolul de a ordona și

de a eticheta diverse activități; folosim numerele pentru a calcula și pentru a proiecta, pentru a

ordona și pentru a nota, de asemenea pentru a codifica și pentru a măs ura. În viața cotidiană ne

intersectăm mereu cu cifrele, fie că este vorba de valoarea banilor exprimată în cifre, fie că este

vorba de prețuri sau de sisteme de notare. Fiecare domeniu care utilizează cifre are semnificații

proprii și reguli proprii.

Am ales să studiez costurile de la întreținere deoarece este interesant modul în care

sunt produse cifrele și impactul costurilor finale asupra locatarilor. Numerele pot genera emoții

diverse în acest caz, având un impact social important. Numerele sunt reale și sunt procurate din

lista lunară de întreținere a scărilor D10, D 11 si A, D, G din zona centrală a Ploieștiului, județ

Prahova. Am ales două blocuri, ambele situate în zona centrală și am selectat câte două respectiv

trei scări din fiecare bloc, urmând a le analiza comparativ.

Un punct important de atins în efectuarea cercetării este acela de a constata dacă

persoanele salariate consumă mai mult sau mai puțin față de persoanele pensionate aflate la o

vârstă înaintată, conform consensului comun, mai exact pensionari.

Nu am ales întâmplător cele două blocuri deoarece au structuri diferite; un bloc este

construit în anul 1985 având în medie locatari în vârstă de muncă, active, iar cel de- al doilea

bloc este construit în anul 1959, avănd majoritatea locatarilor la vârsta de pensionare. Cele două

blocuri, din punct de vedere administrativ sunt aproximativ asemănătoare, existând totuși câteva

diferențe la nivel de organizare a listei de întreținere.

Lista de întreținere reprezintă totalitatea costurilor pe locatar și pe apartament în urma

consumurilor de utilități; aceasta este afișată lunar pe scara blocului într- un panou securizat la

care are acces doar administratorului scării sau blocului respectiv. Cele două blocuri pe care am


- 4 -

ales să le studiez au o structură asemănătoare; în ambele cazuri, de costurile lunare se ocupă

administratorul ales de către locatari. Administratorul este persoana care lunar calculează

costurile utilităților și pe care le afișează în scara blocului.

Lista de întreținere cuprinde coloane cu utilitățile și consumul lunar de către locatari,

având la sfârșit de tabel suma totală de consum pe fiecare apartament. În fiecare bloc, utilitățile

sunt aceleași: apa caldă, apă rece, electricitate, gaze și consumul comun( femeia de serviciu, lif

dacă este cazul, gunoi, iluminatul beciului și consumul de apă din beci , iluminatul scării ,

indemnizatia administratorului, rubrica de reparații și fondul de rulment care are ca scop

strângerea banilor în caz de reparații urgente sau alte probleme ce necesită rezolvare imediată).

Administratorul trebuie să însumeze aceste cheltuieli pentru a le comunica locatarilor.

Scopul urmărit în această cercetare este să înțelegem cum funcționează, însă, acest

mecanism de comunicare al costurilor lunare și cum ajunge administratorul la suma totală.

Factura de la apă caldă și de la apă rece vine o dată pe lună și însumează consumul pe toată

scara; având fiecare apartament apometre, este de datoria locatarilor să comunice cosumul lunar

al apei. În momentul în care factura este emisă și citită de către administrator, acesta adună toate

citirile de la toate apartamentele; în cazul în care există înnereguli și un locatar comunică un

consum greșit, administratorul trebuie să verifice și să noteze consumul corect, ca la sfârșit,

consumul să coincidă cu cel de pe factură.

Același lucru este valabil și pentru factura de gaze, care vine lunar și reprezintă

consumul total pe scară, urmând ca administratorul să împartă suma totală la numărul de

apartamente. Acest lucru este valabil la unul dintre cele două blocuri deoarece apartamentele din

blocul al doilea au centrală proprie, aceștia comunicând lunar consumul propriu, urmând ca

administratorul să primească factura totală și să constate dacă citirile sunt corecte sau nu.

Există și cheltuielile comune din fiecare scara, care adunate se împart la numărul de

apartamente; cum am specificat, femeia de serviciu( curățenia), lif unde este cazul, interfonul,

gunoiul, iluminatul beciului și consumul de apă din beci și iluminatul scării, indemnizatia

administratorului, rubrica de reparații și fondul de rulment.

Utilitățile prezentate mai sus alcătuiesc împreună lista de întreținere și comunică

locatarilor costurile lunare datorate. În afara utilităților menționate pe lista de întreținere, sunt și


- 5 -

utilitățile care se plătesc în urma emiterii facturii lunare de către firme specializate cu privire la

consumul de electricitate la care se adaugă și o taxă pentru utilizarea televizorului și al radiolui,

factura de la cablu, factura de la telefon și factura de la internet unde este cazul. Repet, aceste

utilități reprezintă consumul individual, fără ca acestea să fie adăugate la lista lunară de

întreținere.

Terminând cu organizarea și chestiunile administrative, scopul cercetării este acela de

a vedea și de a înțelege semnificațiile sociale reprezentate de costurile de la întreținere și ce

impact au asupra locatarilor. Sunt de părere că în funcție de costurile lunare, locatarii sunt

mulțumiți sau nu de suma datorată: aic i pot apărea emoții diferite și stări diferite; cât de corect a

fost făcut calculul de către administrator, înnereguli la nivel de comunicare al listelor, sau

mulțumirea fată de un consum corect și așteptat.

Pentru a afla dacă locatarii pensionari consumă mai mult sau mai puțin decât locatarii

cu vârstă de muncă, o să folosesc ancheta bazată pe interviu; am ales să stau de vorbă cu

administratorii scărilor și cu locatari din ambele blocuri. Scopul interviului este acela de a afla

cât mai multe păreri, opinii în legătură cu plata lunară de la întreținere; de asemenea ce

semnificație are pentru fiecare locatar. Cât despre interviul cu administratorii îmi propun să aflu

care este programul lor de lucru și cum gestionează facturile, cum le calculează și de ce l ucruri

țin cont în elaborararea ei.

Lista de întreținere și costurile lunare le putem generaliza la nivel național, spunând

că fac parte din ritualul oamenilor care locuiesc la bloc; acest cost este luat în calcul de fiecare

locatar, depunând efort fizic și intelectual pentru a putea achita această sumă. Prin urmare, acestă

suma are un impact social în viața omului și pe parsursul cercetării voi încerca să aflu dacă

generează sau nu, emoții, stări sufletești etc.


- 6 -

Analiza cantitativă a datelor

În această etapă a proiectului, mai exact în partea cantitativă, o să mă ocup de analiza

corelațiilor dintre cele două blocuri alese. Am specificat că fiecare bloc ales pentru analiza mea

are câte două respectiv trei scări. Ipoteza pe care mă ghidez în această cercetare este aceea de a

constata dacă persoanele mai în vârstă consumă mai mult sau mai puțon decât persoanele cu

vârstă de muncă. Având în vedere că cercetarea mea o să cuprindă atât date calitative cât și date

cantitative, nu pot demonstra ipoteza mea în urma analizei cantitative deoarece nu dețin datele

necesare pentru a putea afla vârsta fiecărui locatar din fiecare bloc, în schimb dețin mediile

vârstelor din cele două blocuri.

Înainte să explic semnificația cifrelor, trebuie să explic din ce punct de vedere urmează să

le analizez, de ce sunt importante de analizat, ce legătură au cu ipoteza mea și ce relevanță au

aceste cifre. Datele cantitative au fost prelucrate în programul SPSS. Baza de date este formată

din șase variabile ( totalul de întreținere pe fiecare apartament al fiecărui bloc, numărul de

persoane din fiecare apartament, consumul de apă din fiecare apartament al fiecărui bloc,

consumul total de întreținere pe fiecare locatar, consumul total de apă caldă și apă rece pe fiecare

bloc și variabila bloc care mă ajută să cataloghez și să împart cele două blocuri).

În această etapă a cercetării mele vreau să urmăresc ce diferențe există sau nu vis- a- vis

de consumul total de întreținere pe fiecare apartament și pe fiecare persoană în parte, numărul de

persoane și consumul de apă pe fiecare apartament în parte și pe fiecare persoană în parte. Pentru

a compara aceste două blocuri trebuie să spun de ce sunt diferite unul de celălalt și de ce este

relevant să le analizez.

Am amintit că nu le pot compara din punct de vedere al vârstei deoarece îmi lipsește

informația conform căreia pot afla fiecare vârsta a fiecărui locatar din ambele blocuri; aceasta nu

este singura diferență dintre cele două blocuri, ele fiind diferite din mai multe puncte de vedere.

Primul bloc este construit în anul 1959 pe când cel de- al doilea este construit în anul 1985; acest

lucru este important de menționat deoarece există diferențe în legătură cu modul de proiectare al

celor două blocuri. Blocul construit în anul 1985 dispune de apartamente dotate fiecare cu câte


- 7 -

două băi și câte trei camere în fiecare apartament. Mai mult de atât, acest bloc dispune de lift,

este dotat cu subsol( beciul) iar suprafața scării este mai mare de unde provine și un consum mai

mare în ceea ce privește cheltuielile comune( lift, iluminatul scării, apa rece și caldă care se

consumă în beci și iluminatul scării). Majoritatea apartamentelor din acest bloc am spus că

dispun de două băi, dar și de cabina de duș în una dintre cele două băi, de unde, iar poate să

provină un consum mai mare.

Blocul construit în anul 1959 nu dispune de lift și de subsol, iar consumul comun de la

întreținere este mult mai mic. De asemenea acest bloc are un grad mare de risc seismic fiind

însemnat cu bulină roșie. O altă diferență dintre cele două blocuri este aceea că blocul construit

în anul 1959 are apartamentele cu camere decomandate( trecerea dintr- o cameră în alta se face

din cameră ci nu din hol ca în blocul construit în anul 1985). Concluzionând, există diferențe în

ceea ce privește confortul în cele două blocuri.

O să prezint mai întâi situația fiecărui bloc din punct de vedere al consumului total de

întreținere, numărul de persoane și consumul de apă caldă;

Bloc construit în anul 1959

- total întreținere- 3597, 69

- media de la întreținere- 74, 95083

- număr de persoane- 67

- total consum apă- 1626, 73

- media consumului de apă- 33, 89021

Bloc construit în anul 1985

- total întreținere- 9134, 94

-media de la întreținere- 179, 1165

- număr de persoane- 82

- total consum apă- 2387, 06

- media consumului de apă- 46, 8051

*( calculele au fost făcute în Excel)


- 8 -

După cum se poate observa în lista de mai sus există diferențe semnificative între cele

două blocuri; blocul construit în 1985 are cu 15 locatari mai mulți decât blocul construit în 1959,

iar consumul total de la întreținere, media acestuia și consumul total de la apă caldă și rece(

cumulat) și media acestuia sunt mult mai mari față de blocul vechi. Cauzele pot fi diverse; nu pot

crea tipologii umane în urma rezultatelor ci pot consta doar diferențele de consum dintre cele

două blocuri.

Una dintre cele mai importante cauze vis- a- vis de consumul total de întreținere cu

siguranță este aceea că într- un bloc există lift și subsol, iar cheltuielile făcute la comun în urma

utilizării acestor utilități ( cum am specificat plata liftului și consumul de apă și curent din beci)

se împart pe fiecare apartament. O altă cauză este cu siguranță aceea că suprafețele celor două

blocuri sunt diferite( un bloc are apartamente cu câte trei camere și două băi, iar celălat are doar

două camere și câte o baie). În ceea ce privește oscilațiile de la plățile întreținerii contează câte

persoane sunt în apartament; cu cât crește numărul persoanelor cu atât crește și plata totală de la

întreținere.

Am atașat în anexe tabelul de corelație al variabilelor mele. Majoritatea corelațiilor sunt

pozitive și, de asemenea, sunt relevante având Sig de 0,000. Am făcut două tipuri de tabele; unul

în care am corelat variabilele după ce am dat split file după tipul blocului și încă un tabel în care

am corelat ambele blocuri. O sa prezint analiza corelațiilor;

Blocul construit în 1959; dacă crește consumul total de la întreținere pe fiecare

apartament atunci crește și numărul de locatari pe fiecare apartament Pearson Correlation 0, 784,

crește și consumul total de apă pe fiecare apartament P.C- 0, 989, crește și consumul total de la

întreținere de fiecare locatar P.C - 0,638 și crește și consumul total (cumulat) de apă caldă și apă

rece pe fiecare locatar P.C- 0,749. Atunci cănd numărul de locatari pe fiecare apartament crește

atunci crește și consumul total de apă pe fiecare apartament P.C 0, 701 iar. Atunci cănd

consumul total de apă pe fiecare apartament crește, atunci crește și consumul total de întreținere

pe locatar și crește și consumul total de apă caldă și rece pe locatar P.C- 0,662, respectiv -0, 792.

Atunci când crește consumul total de la întreținere pe fiecare locatar crește și consumul total de

apă caldă și rece pe fiecare locatar, P.C- 0,994 ( la această corelație putem observa următorul

fapt: creșterea celor două variabile se apropie de cifra 1, însemnând că sporirea, creșterea celor

două se face cu aproapte aceiași sumă).


- 9 -

Blocul construit în 1985; dacă crește consumul total pe fiecare apartament, atunci crește

și numărul de locatari pe fiecare apartament PC- 0, 748, crește și consumul total de apă pe

fiecare apartament P.C- 0,800, de asemenea crește și consumul total de întreținere pe locatar P.C-

0,621 și mai crește și consumul total de apă caldă și rece pe fiecare locatar P.C- 0, 698. Dacă

numărul de locatari pe fiecare apartament crește, atunci crește și consumul total de apă pe fiecare

apartament și consumul de apă caldă și rece pe fiecare locatar P.C- 0, 726 respectiv de 0, 530.

Atunci când consumul de apă pe fiecare apartament crește, atunci și consumul de apă caldă și

rece pe fiecare locatar o să crească P.C- 0,843. Cu căt consumul de la întreținere pe fiecare

locatar creste, atunci crește și consumul de apă pe fiecare locatar P.C- 0, 668.

În continuare o să prezint corelația dintre cele două blocuri, însă fă ră split file după tipul

de bloc; practic observ dacă există sau nu corelații între cele două blocuri privind consumul total

de întreținere pe fiecare apartament al celor două blocuri și pe fiecare locatar din aceste două

blocuri, numărul de persoane și consumul total de apă caldă și rece, adunate împreună, pe fiecare

apartament și pe fiecare locatar. Înainte să încep să înșir aceste corelații, trebuie să notez faptul

că și aceste corelații sunt pozitive, prin urmare dacă o variabilă crește, atunci crește ș i cealaltă. O

singură corelație nu este semnificantă deoarece are Sig de 0, 005, mai exact corelația dintre

numărul de locatari pe fiecare apartament cu consumul total de întreținere pe locatar.

Așadar, atunci când consumul total pe apartamentele celor două blocuri

crește,atunci crește și numărul de locatari P.C- 0, 617, crește și consumul de apă pe fiecare

apartament P.C- 0,775, crește și consumul total de întreținere pe fiecare locatar al celor două

blocuri P.C- 0,721 și de asemenea crește și consumul de apă pe fiecare locatar P.C - 0,617.

Atunci când numărul de locatari pe fiecare apartament crește, atunci o să crească și consumul

total de apă pe fiecare apartment P.C- 0, 703 și o să crească și consumul de apă pe fiecare locatar

P.C- 0, 410. Atunci când consumul de apă pe fiecare apartament crește o să crească și consumul

total de la întreținere pe fiecare locatar P.C- 0, 464 și o să crească și consumul total de apă caldă

și apă rece pe fiecare locatar P.C- 0, 816, iar atunci când consumul total de la întreținere pe

fiecare locatar crește, atunci o să crească și consumul total de apă caldă și apă rece pe fiecare

locatar P.C- 0, 677.

Observ prin corelația acestor variabile, că atunci când o variabilă crește, automat o să

crească și cealaltă. Corelațiile sunt semnificative; se pare că tendința consumului este relevantă


- 10 -

în ambele blocuri. Cea mai importană corelație este aceea că atunci când crește numărul

persoanelor în apartamente crește și costul total de la întreținere. Prin aceste corelații am vrut să

evidențiez faptul că organizarea din punct de vedere al consumurilor este asemănătoare în

ambele blocuri. Diferența cea mai mare dintre aceste blocuri este la nivel de costuri; suma totală

de întreținere respectiv și consumul de apă și cheltuielile la comun din scara blocului sunt cu

mult mai mari în blocul construit în anul 1985 decât în cel din 1959. Aceste corelații evidențiază

asemănarea la nivel de fabricare a cifrelor; există o logică în modul de calculare al listelor de

întreținere și o tendință aplicabilă pe ambele blocuri.

Pentru a putea face o comparație, am ales să fac o corelație între consumul total pe

apartamentele celor două blocuri, numărul de locatari pe fiecare apartament, consumul total de

apă pe fiecare apartament, consumul total de la întreținere pe cap de locuitor și consumul total de

apă caldă și rece pe cap de locuitor. În această analiză am exclus apartamentele în care nu există

persoane, mai exact cu 0 locatari, și am înlăturat din analiză restanțierii. În acest context, o să

prezint corelațiile relevante în urma analizei.

Atunci când consumul total pe apartamentele celor două blocuri crește, crește și numărul

de locatari pe fiecare apartament P.C- 0, 465, crește și consumul total de apă pe fiecare

apartament P.C- 0, 775. De asemenea, atunci când consumul total pe apartamentele celor două

blocuri crește, crește și consumul total de întreținere pe cap de locuitor P.C- 0, 721 și de

asemenea crește și consumul total de apă caldă și apă rece pe fiecare locatar P.C- 0, 617.

Interesant este faptul că atunci când crește numărul de locatari pe fiecare apartament, crește

consumul total de apă pe fiecare apartament P.C- 0, 564, însă scade consumul total de întreținere

pe fiecare locatar P.C- ( - 0, 242).

Am observat că atunci când consumul de apă pe fiecare apartament crește, atunci crește și

consumul total de întreținere pe cap de locuitor P.C- 0, 464 și crește și consumul total de apă

caldă și apă rece pe fiecare locatar P.C- 0, 816. Ultima corelație semnificantă din această analiză

în care am exclus, mai exact am scos din analiză restanțierii și apartamentele fără locatari este

aceea că atunci când crește consumul total de întreținere pe locatar, crește și consumul tota l de

apă caldă și apă rece pe fiecare locatar.


- 11 -

În urma acestor corelații am observat că în cazul analizei în care am exclus apartamentele

fără locatari și restanțierii, am avut o corelație negativă între numărul de locatari pe fiecare

apartament și consumul total de întreținere pe fiecare locatar. Acest lucru nu a apărut în

corelațiile unde am avut introduse în analiză și restanțierii și apartamentele fără locataro

Am realizat două tabele de contingență pentru a putea împărți variabila totalul de plată de

la întreținere în 4 categorii distincte și consumul de apă caldă și apă rece în categorii. În primul

tabel urmăresc să observ câte persoane din ambele blocuri plătesc sume cuprinse între 28, 01 lei (

minimul de plată de la întreținere) și 426, 17 lei( maximul de plată de la întreținere). Este

relevant de analizat acest lucru deoarece putem observa care este tendința și care este categoria

în care se încadrează cei mai mulți. Categoriile sunt următoarele; 28, 01- 100 lei, 100.01- 200,

200.01- 300 și 300.01- 426, 17. Interpretarea primul tabel ( totalul de plată de la întreținere și

numărul de persoane) o să fie pe linii, mai exact de la stânga la dreapta.

Numărul de locatari pe fiecare apartament* Totalul de plată de la întreținere împărțit

pe grupuri( Crosstabulation);

Categoria 1; suma de plată 28- 100 lei. Se observă că 9 apartamente din totalul de 10,

fără nici un locatar, plătesc la întreținere între 28- 100 lei, asta însemnând un procent de 90%, 7

apartamente din totalul de 30 , având un locatar plătesc această sumă la întreținere, reprezentând

un procent de 60%, 7 apartamente din 33, cu 2 locatari platesc aceiași sumă, fiind un procent de

21.2%; în schimb nici un apartament cu 3, 4 sau 6 locatari din 11, 4 și 1 apartament nu se

încadrează în această sumă de plată, evident fiind un procent de 0% în cele 3 cazuri.

Categoria 2; sumă de plată 100.01- 200 lei; În această categorie observ că un apartament

din totalul de 10, neavând locatar, plătesc această sumă cuprinsă între 100.01- 200 lei,

reprezentând un procent de 10%, 8 apartamente din totalul de 30, având un locatar, se încadrează

în această sumă de plată, fiind în procent de 26.7%, 19 apartamente din totalul de 33, având câte

doi locatari, se încadrează în această sumă de plată în procent de 57, 6%, 3 apartamente din

totalul de 11, având 3 locatari, plătesc această sumă încadrată în 100- 200 lei, în procent de 27,

3%, 3 apartamente din totalul de 4 apartamente, având câte 4 locatari plătesc această sumă,

reprezentând un procent de 75%. Singurul apartament cu 6 locatari plătește o sumă cuprinsă între

100.01- 200 lei, prin urmare reprezintă un procent de 100%.


- 12 -

Categoria 3; sumă de plată 200.01- 300 lei; În această categorie se pot observa

următoarele lucruri; nici un apartament nu plătește această sumă încadrată în categoria de mai

sus, din totalul de 10 apartamente fără nici un singur locatar, fiind prin urmare un procent de

0%; 4 apartamente din totalul de 30 de apartamente cu un singur locatar, se încadrează în această

sumă de plată, reprezentând un procent un procent de 13,3 %, 4 apartamente din totalul de 33

având 2 locatari, plătesc o sumă cuprinsă în această categorie de 200.01- 300 lei, reprezentând un

procent de 12, 1%, 5 apartamente din totalul de 11 apartamente cu câte 3 locatari, plătesc această

sumă, fiind un procent de 45,5 %. Nici un apartament cu 4 și 6 locatari nu se încadrează în

această sumă de plată din totalul de la întreținere, fiind un procent de 0%.

Categoria 4; sumă de plată 300.01- 426.17%; Această categorie prezintă următoarea

analiză- nici un apartament cu 0 , un locatar sau cu 6 locatari nu se încadrează în această sumă de

plată. Trei apartamente din totalul de 33, având câte 2 locatari, se încadrează în această sumă de

plată, reprezentând un procent de 9,1 %, 3 apartamente din 11 apartamente cu câte 3 locatari se

încadrează de asemenea în această categorie de plată, în procent de 27, 3%, iar un singur

apartament din 4 apartamente cu câte 4 locatari se încadrează în această sumă de plată, fiind un

procent de 25%.

Următorul tabel de contingență se referă la consumul de apă caldă și apă rece( cumulat) și

la numărul de locatari. De asemenea, acest tabel la fel ca și primul face referire la ambele

blocuri, urmărind câte persoane plătesc la consumul de apă sume cuprinse între 0- 162, 77lei.

Scopul este acela de a determina o tendință de consum și categoria cea mai importantă( aceea în

care se află tendința de consum si de plată). Categoriile sunt următoarele; 0 - 50 lei, 50.01- 100 lei

și 100.01- 162, 77 lei. Interpretarea acestui tabel ( plata de la consumul de apă și numărul de

persoane) o să fie pe coloane( de sus în jos).

Numărul de locatari pe fiecare apartament* Plata totală de la consumul de apă

Crosstabulation

Categoria 1; sumă de plată 0- 50 lei; În această categorie se poate observa că 20 de

apartamente dintr- un total de 66 de apartamente, plătesc o sumă încadrată în categoria exprimată

mai sus, însă nu există locatari, iar procentul este de 30,3%; 28 de apartamente din 66, cu un

locatar, plătesc o sumă cuprinsă între 0- 50 lei, mai exact un procent de 42, 4 %. 15 apartamente


- 13 -

dintr- un total de 66 de apartamente, cu câte 2 locatari se încadrează în această categorie de plată,

într- un procent de 22,7%, iar 3 apartamente dintr- un total de 66, cu câte 3 locatari se încadrează

de asemenea în această categorie. Apartamente cu câte 4 și 6 locatari nu se încadrează în această

categorie de plată.

Categoria 2; sumă de plată 50.01- 100 lei; În această categorie constat că nici un

apartament având nici un locatar dintr- un total de 23 de apartamente, nu se încadrează în această

categorie. 2 apartamente cu câte un locatar fiecare dintr- un total de 23, se încadrează în această

categorie, mai exact 8,7 %, 15 apartamente din 23 având câte 2 locatari se încadrează de

asemenea în această categorie, plătind o sumă cuprinsă între 50 și 100 de lei, în proporție de 65,2

%, 2 apartamente din 23, cu câte 3 locatari în fiecare apartament se încadrează în această

categorie, fiind în proporție de 8,7%. În continuare, observăm că 3 apartamente din 23, cu câte 4

persoane în fiecare apartament plătesc la consumul de apă caldă și rece o sumă cuprinsă între 50

și 100 lei, mai exact 13% și un singur apartament din totalul de 23 de apartamente, cu 6 locatari,

se încadrează în această categorie de plată, fiind vorba de un procent de 4,3%.

Categoria 3; suma de plată 100.01- 162, 77 lei; În această categorie lucrurile stau puțin

diferit față de cele două categorii anterioare; nu există nici un apartament, fără locatari, cu un

singur locatar și cu 6 locatari care să se încadreze în această categorie de consum. Urmărind

tabelul, aflăm că 3 apartamente dintr- un total de 10 având câte 2 locatari, mai exact un procent

de 30% se încadrează în această categorie, 6 apartamente din 10, cu câte 3 locatari, mai exact

60% exprimat în procente se încadrează și ei în această categorie și că 1 apartament din 10

apartamente cu 4 locatari, adică un procent de 10% fac parte din aceiași categorie de consum.

Analizând datele de mai sus pot susține faptul că la acest nivel de cercetare, ipoteza mea

este confirmată: am constatat faptul că locatarii din blocul construit în 1959 plătesc mai puțin ca

locatarii blocului construit în 1985. Motivele acestui fapt vor fi analizate în etapa de mai jos:

practic am aflat cine și de ce consumă și mai exact cât comsumă.


- 14 -

Analiza Calitativă a datelor

Am analizat datele la nivel cantitativ, însă pentru a putea studia gradul de mulțumire al

locatarilor în ceea ce privește listele de la întreținere, trebuie folosită metoda cantitativă.

Instrumentul meu de cercetare este interviul. Am ales un ghid de interviu semi- structurat,

deoarece am considerat că dacă am întrebări punctuale și la obiect, lumea o să răspundă concret

la acele întrebări. Așa și a fost: cu mici excepții în care am fost rugată să repet întrebarea sau

întrebată ce vreau să aflu mai exact punând o întrebare. Per total, lucrurile au mers bine:

respondenții au fost deschiși față de mine și au răspuns sincer în opinia mea. Din acest punct de

vedere, am avut un singur respondent( interviu 4, locatarul blocului construit în 1959) care a

recunoscut la sfârșitul interviului că nu a fost sincer atunci când l- am întrebat despre situația

blocului vis- a- vis de construcție și calitatea acesteia: a motivat că a crezut că trebuie să facă o

imagine bună de ansamblu a blocului și că nu credea că am nevoie de situația reală a construcției

blocului.

Am precizat la începutul cercetării că scopul acesteia este acela de a afla dacă

pensionarii, oamenii în vârstă( conform consensului comun) consumă mai mult sau mai puțin ca

salariații, oameni relativ mai tineri. Dacă analizez cele patru interviuri cu locatarii ( două

interviuri cu locatarii blocului construit în 1959 și două interviuri cu locatarii blocului construit

în 1985) pot observa că acest lucru este relativ: primul respondent, locatar al blocului construit în

1959, locuia singur și era pensionar. Atunci când am întrebat dacă economisește a spus că da,

deoarece pensia este mică și costurile mari, precizând că este ajutat de copii cu alimente și a lte

plăți. Al doilea respondent din blocul construit în 1959( interviu 4), era pensionar însă locuia cu

soția, cu fata și soțul acesteia și cu nepotul, fiind un număr de cinci persoane în apartament. M -

am uitat pe lista de întreținere și am constatat că această familie consumă cel mai mult după

scară, însă este o sumă mai mică față de apartamentele din blocul construit în 1985. Respondetul

a precizat că încearcă să economisească, însă fiind cinci persoane este destul de dificil. Ambii

locatari au precizat că au relație bună cu vecinii și că se ajută reciproc, iar ambii locatari sunt de

părere că plătesc rezonabil la cheltuielile comune după scară.


- 15 -

În urma discuției cu administratorul blocului construit în 1959, am aflat lucruri mai mult

tehnice: mi- a explicat cum se face o listă la întreținere și din ce este formată aceasta, explicându-

mi că facturile vin de la furnizori, ca mai apoi să împartă cifra din factură la toate apartamentele.

Am observat că ambii administratori au precizat faptul că atunci când se lucrează cu omul este

dificil, însă ambele au specificat că este și o muncă plăcută. Atunci când am întrebat dacă se

înțelege bine cu locatarii, administratorul a precizat faptul că are o relație deschisă cu toți

locatarii și că se înțeleg bine: acest lucru intră în conflict cu spusele locatarului din interviul

numărul 3, care a specificat faptul că nu este mulțumit de administrator, deoarece nu știe să

organizeze activitățile astefel încât să mulțumească locatarii. Acest lucru nu se poate spune și

despre administratorul blocului construit în 1985, deoarece a declarat că are o relație bună cu

clienții, iar locatarii au confirmat acest lucru, ba mai mult, ambii locatari intervievați au

specificat faptul că este unul dintre cei mai buni administratori pe care i- au avut în scară.

Am întrebat și administratorii și locatarii dăcă îmi pot preciza o medie de vârstă a

blocului pentru a putea analiza comparativ sumele plății de la întreținere cu vârsta locatarilor.

Administratorul blocului construit în 1985 a precizat faptul că media de vârstă a locatarilor este

de până în 50 de ani( 45- 50 de ani), iar administratorul blocului construit în 1959 a precizat

faptul că media de vârstă a locatarilor este de 60 de ani( 50- 70 de ani).

La partea tehnică a formării listelor de întreținere, ambii administratori au precizat

aproximativ aceleași lucruri: în primul rând am aflat că administratorii au un atestat dat de la

primărie pentru a profesa această meserie, iar organizarea listelor de la întreținere se face după

un model standard. Ceea ce este în plus la lista de la întreținere din blocul construit în 1985 față

de blocul construit în 1959, sunt acele cheltuieli comune: primul bloc are în plus trecut la

cheltuieli comune plata liftului, iluminatul beciului și consumul de apă din beci. Din acest punct

de vedere, plățile comune sunt mai mari la blocul construit în 1985 decât la blocul construit în

1959. Vis- a- vis de acest lucru, nici unul dintre locatari nu consideră că plătește mult sau puțin la

cheltuielile comune lunare: cei patru respondeți au precizat faptul că plata la cheltuielile comune

este dreaptă deoarece se împarte pe fiecare apartament la fiecare locatar, iar suma de plată nu

este exagerat de mare.

Din punct de vedere al relațiilor cu vecinii, cei patru respondeți au specificat faptul că

există respect și ajutor reciproc între ei și restul locatarilor. Mai accentuată a părut a fi relația


- 16 -

dintre locatari în blocul construit în 1959 deoarece blocul având doar patru etaje și majoritatea

locatarilor locuiesc acolo de peste 30 de ani, s- a format o relație mai apropiată. În blocul

construit în a1985 am aflat că nu există o relație foarte apropiată între locatari deoarece fiind bloc

cu șapte etaje și există și lift există o probabilitate mică să se întâlnească cu toți vecinii sau să se

știe toți între ei.

Am observat în urma interviurilor, că din punct de vedere al calității blocurilor există

diferențe semnificative între blocul construit în 1959 și blocul construit în 1985. Locatarii

blocului construit în 1959 nu consideră că blocul este foarte bun, deoarece nu este amenajat

corespunzător: aici face exepție respondentul care a specificat că este relativ mulțumit de blocul

în care locuiește, însă după interviu a precizat faptul că blocul este expus unui risc destul de mare

în caz de seism. Acest lucru este analizat comparativ cu situația blocului construit în 1985, unde

locatarii sunt mulțumiți de faptul că blocul este decomandat, că au câte două băi și că nu pune

probleme în caz de seism. Respondetul din interviul cu numărul cinci, a specificat că un

dezavantaj este faptul că blocul se află într- o zonă intens circulată și că pune probleme parcarea.

Pentru a putea evidenția dacă pensionarii consumă mai mult sau mai puțin ca salariații,

oameni mai tineri, am avut întrebări legate de suma de plată de la întreținere, mai exact să îmi

precizeze aproximativ, făcând o medie, cât plătesc lunar la întreținere. La blocul construit în

1959, primul locatar a precizat că suma de plată se încadrează în 50 RON, iar ce de- al doilea

locatar intervievat a părecizat că suma de plată de încadrează în 100, 150 RON. Putem să facem

o comparație cu blocul construit în 1985, unde locatarii intervievați au specificat că media sumei

de plată de la întreținere se încadrează în 500 RON respectiv 300, 400 RON. Putem observa că

există diferențe seminificative de preț între respondenți.

Consider că ipoteza mea se confirmă, însă doar la nivelul acestei cercetări: consumul

locatarilor nu poate fi analizat strict și nu pot face o comparație între cele două blocuri, cel puțin

la nivel de consum pe vârste. Sunt mulți factori care trebuie analizați pentru a se ajunge la

această concluzie. Dacă analizez interviurile și tabelul de la întreținere, pot spune că am observat

că în blocul construit în 1959 se consumă mai puțin decât se consumă în blocul construit în 1985.

Aici intervin factori precum: numărul de persoane din apartament, diferențele între consumurile

comune de la întreținere, unde am specificat că în blocul construit în 1985 sunt mai mari


- 17 -

deoarece sunt mai multe utilități de plătit, perioada de consum ( diferențele între iarnă și vară) și

faptul că sunt salariați și teoretic au un buget relativ mai bun decât pensionarii.

În acest context, pot afirma faptul că în urma cercetării am ajuns la concluzia că

pensionarii consumă mai puțin ca salariații, în urma analizei celor două blocuri construite în

1985 și în 1959, însă nu pot generaliza acest lucru. La acest nivel de cercetare, salariații au de

plătit mai mult ca pensionarii la întreținere.

Locatarii din blocul construit în 1959 au precizat faptul că se ocupă ți sunt preocupați în a

economisi utilitățile, deoarece consideră că au de plătit mult la întreținere și pensia nu este

suficientă. În schimb locatarii din blocul construit în 1985 au precizat faptul că recunosc că sunt

modalități multe de a economisi, însă nu fac nimic în acest sens, deoarece suma pe care o au de

plată la întreținere nu le pune probleme.

Am spus că nu pot generaliza faptul că pensionarii consumă mai puțin ca salariații

deoarece bugetul fiecărei familii diferă: există posibilitatea ca o pensie într- o familie să fie mai

mare ca un salariu și astfel lucrurile se inversează. În urma cercetării am ajuns la concluzia că

această ipoteză este relativă și dificil de măsurat la o scală mai largă. Însă la nivel de cerce tare în

cele două blocuri construite în 1985 respectiv 1985, pot afirma faptul că pensionarii consumă

mai puțin ca salariații.


- 18 -

Concluzii

În această cercetare mi-am propus să analizez costurile de la întreținere și impactul

acestora, al sumelor de plată, asupra locatarilor. În plus, la începutul cercetării mi- am pus

problema dacă pensionarii, oamenii în vârstă, consumă mai mult sau mai puțin ca salariații.

Pentru ca cercetarea să fie validă, am folosit două tipuri de analiză a datelor.

Prima analiză, analiza cantitativă, a constat în analiza sumelor de plată din ambele

blocuri, cel construit în 1985 și cel construit în 1959, pentru a putea compara distribuția

utilităților. Mai exact, am analizat cât și ce trebuie să plătească fiecare locatar din aceste două

blocuri. În urma analizei cantitative am aflat că locatarii din blocul construit în 1959 plătesc pe

lună, în medie o sumă de 74, 95083 RON, comparativ cu locatarii din blocul construit în 1985,

unde suma de la întreținere, în medie nu depășește 179, 1165 RON. Acest lucru este foarte

important, deoarece în blocul construit în 1959 locuiesc persoane în vârstă, pensionari, iar în

blocul construit în 1985, predomină salariații, oameni mai tineri.

În cea de- a doua analiză, analiza calitativă, am intervievat locatari din ambele blocuri și

administratorii fiecărui bloc. Am urmărit să stabilesc comparații între cele două blocuri la nivel

de confort și de utilități. Am constatat că locatarii din blocul construit în 1985 sunt mult mai

mulțumiți de blocul în care locuiesc, comparativ cu locatarii din blocul construit în 1959, unde

aceștia nu consideră că blocul în care trăiesc oferă singuranță din punct de vedere al construcției.

De asemenea, am urmărit să stabilesc ce locatari economisesc și cum economisesc. Am

observat că oamenii în vârstă au tendința de a economisi mai mult față de persoanele mai tinere.

În urma discuțiilor cu cei doi administratori, am aflat media de vârstă a locatarilor; pentru

siguranță, fiecare locatar mi- a aproximat vârsta locatarilor din scara respectivă. Astfel am ajuns

la medie de vârstă de 50 de ani( 45- 50 de ani) în blocul construit în 1959 și la o medie de vârstă

de 60 de ani( 50- 70 de ani) în blocul construit în 1985.

Concluzionând, în acest proiect am constatat că persoanele în vârstă consumă mai puțin

ca salariații( persoane mai tinere). Am specificat la partea de analiză calitativă faptul că acest

lucru nu se poate generaliza deoarece pot interveni factori externi în calcul ( numărul de


- 19 -

persoane, venitul și până la urmă și modul de viață). Întăresc ideea conform căreia această

constatare face referire strict la blocurile pe care am ales să fac analiză ( blocul construit în 1959

și blocul construit în 1985), din această cauză nu pot generaliza.

Am constat că numerele au semnificație socială, deoarece ele nu indică, în cazul acestui

studiu, doar suma totală de plată. În spatele acestei funcții a numerelor de a indica suma de plată

se află semnificații diferite. Acordăm o importanță deosebită acestor numere deoarece fac parte

din viața noastră. Un exemplu concludent poate fi acesta; să presupunem că un locatar, locatarul

X nu a plătit la timp suma de plată deoarece nu avea banii disponibili. Există două posibile

motivații pentru care individul nu are banii: fie că salariul sau venitul lui nu este îndeajuns pentru

a acoperi suma de plată, fie a uitat să plătească la timp această plată. În acest context, suma de

plată nu mai reprezintă doar un număr abstract, ci are valori și semnificații importante.

Dacă locatarul X nu poate plăti suma de plată dată fiind prima condiție în care acesta nu

dispune de bani, acest fapt contribuie la starea lui de spirit; se poate întrista sau încearcă să

găsească rezolvări pentru problemă. Ceea ce am vrut să sugerez prin exemplul de mai sus este

faptul că numerele pot genera emoții, stări de spirit, atitudini etc. Numerele fac parte din viața

noastră și sunt importante deoarece orice număr are în spate o încărcătură emoțională.


- 20 -

ANEXE


- 21 -

Anexa1. Corelații


- 22 -

Anexa2. Tabele de contingență


- 23 -

Anexa3. Ghidul de interviu pentru locatari


- 24 -

Anexa4. Ghidul de interviu pentru administratori


- 25 -

Anexa5. Interviurile


- 26 -

Anexa6. Listele de la întreținere( foto)

Și semnificaȚiile lor sociale...

Documents