Omul de Neanderthal

Descoperire majora in Romania! Legatura incredibila dintre primul om si un NeanderthalPrimii oameni moderni din Europa si Omul de Neanderthal au coincis si s-au incrucisat intre ei pentru o perioada de timp, sustine un studiu publicat luni in revista Nature, realizat pe baza fosilei unui maxilar de om modern descoperite in Pestera cu Oase din sud-vestul Romaniei, transmit EFE si AFP.

Analiza comparativa de material genetic de la neanderthalieni si de la primii oameni moderni a furnizat noi dovezi in sprijinul ipotezei conform careia cele doua specii s-au incrucisat mult mai devreme decat se credea pana acum. Primii oameni moderni au avut un stramos neanderthalian care a trait cu numai patru sau sase generatii inaintea lor, apreciaza expertii, conform Agerpres.Omul de Neanderthal a aparut in urma cu 400.000 de ani in Eurasia si a disparut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de alta parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africana, s-a raspandit pe continentul european in urma cu 45.000 35.000 de ani.Existenta unor incrucisari intre cele doua specii de hominizi a fost stabilita de studii anterioare, aminteste AFP, mentionand ca actualii europeni si asiatici au mostenit intre 1 % si 3 % din genomul Omului de Neanderthal. Pana acum, cercetatorii credeau ca aceste incrucisari s-au produs in Orientul Mijlociu, in urma cu 50.000 60.000 de ani, inainte ca omul modern, plecat din Africa, sa fi ajuns in Asia si in Europa.Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit in 2002 in grota din Caras-Severin, cu vechime cuprinsa intre 37.000 si 42.000 de ani, a dovedit insa ca acesta conserva intre 6 % si 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decat oricare dintre resturile de om modern studiate pana in prezent. Asadar, arata ca respectivele specii umane s-au incrucisat si in Europa mult inainte fata de ceea ce se credea pana acum.Totodata, cercetarea a relevat ca, din punct de vedere genetic, resturile din Pestera cu Oase au mai multe asemanari cu oamenii din prezent din Asia Orientala si cu cei din America decat cu actualii europeni. Aceasta descoperire, coroborata cu probele oferite de arheologie, sugereaza ca oamenii ale caror ramasite s-au gasit in Romania au facut parte dintr-un grup care s-a amestecat cu neanderthalieni, dar nu a contribuit la dezvoltarea europenilor moderni.Studiul este semnat de cercetatori de la Universitatea americana Harvard, de la Institutul de antropologie Max-Planck din Germania si de la Academia chineza de stiinte.

Descoperirea din Romania care schimba tot ce stiai despre om: Relatia nestiuta dintre primul om si un NeanderthalUnul dintre primii homo sapiens sapiens cunoscuti din Europa a avut un stra-strabunic Neanderthal. Informatia a fost anuntata la intrunirii Biology of Genomes, desfaurata in Cold Spring Harbor, New York in care s-a discutat despre posibilitatea ca Homo Sapienes sa se fi incrucisat cu Neanderthal si in alta parte decat in Orientul Mijlociu. Constatarea a fost facuta intr-o pestera din Romania, scrieObiectiv.info.

Analiza ADN a relevat ca mandibula descoperita in Pestera cu Oase in 2002 a apartinut unui barbat din specia Homo sapiens, care avea insa printre stramosi Homo neanderthalensis. Descoperirea a fost prezentata in cadrul intrunirii Biology of Genomes si sugereaza ca omul modern si neanderthalienii s-au incrucisat o perioada mult mai indelungata decat se estimase pana acum.Incepand din anul 2002, mai multe ramasite umane au fost descoperite in Pestera cu Oase din Caras-Severin. Botezate Oase 1 (o mandibula cu cinci molari) si Oase 2 (un craniu aproape complet), fosilele au o vechime cuprinsa intre 42000 i 37000 ani si sunt considerate printre cele mai vechi ramasite umane din Europa.Datarea prin metoda radiocarbonului (C14) a fost realizata pentru Oase 1 inca din 2003, dar abia acum un colectiv coordonat de catre cercetatoarea Qiaomei Fu (Harvard Medical School) a reusit sa obtina si sa analizeze ADN-ul. Desi rezultatele nu au fost publicate inca intr-un studiu, in cadrul intrunirii Biology of Genomes, desfasurata in Cold Spring Harbor, New York, au fost prezentate primele concluzii.Conform geneticienilor, genomul Oase 1 provine intr-un procent cuprins intre 5 11% de la Omul de Neanderthal. De asemenea, s-a stabilit ca Oase 1 era barbat, iar mostenirea neanderthaliana era mai recenta decat la orice alt Homo sapiens analizat pana acum. Pe baza modificarilor ADN-ului de la o generatie la alta, se estimeaza ca Oase 1 a avut un stramos neanderthalian in urma cu 4 6 generatii. Altfel spus, stra-stra-bunicul lui Oase 1 ar fi putut sa fie un om de Neanderthal.Cel mai vechi genom Homo Sapiens reconstituit pana acum apartine Omului din Ust-Ishim si arata ca imperecherea cu Omul de Neanderthal s-a produs in urma cu aproximativ 50000 60000 ani, o concluzie sustinuta si de Manot 1 omul care a trait alaturi de neanderthalieni.Daca interpretarea rezultatelor analizei genomului Oase 1 este corecta, cele doua specii s-au imperecheat mai mult timp decat se credea pana acum, pana aproape de disparitia definitiva a Omului de Neanderthal. Pentru craniul Oase 2 nu s-a realizat analiza ADN, dar trasaturile anatomice indica tot o incrucisare intre neanderthalieni si oamenii moderni.OMUL MODERN a mostenit din ADN-ul omului de NEANDERTHAL!

OMUL MODERN a mostenit din ADN-ul omului de NEANDERTHAL! Omul modern a mostenit din ADN-ul omului de Neanderthal, contribuind direct la supravietuirea speciei umane, potrivit unor noi studii.Studiile precedente au stabilit ca oamenii moderni de origine europeana si asiatica au mostenit, in medie, intre 1% si 3% din genomul omului deNeanderthal,un verisor al luiHomo sapiens,aparut in urma cu circa 400.000 de ani in Eurasia si disparut in urma cu 30.000 de ani. Oamenii cu ascendenta africana au foarte putinADNneanderthalian sau chiar deloc, intrucat nu a existat o incrucisare intre stramosii lor si omul deNeanderthal,care traia inEuropasi inAsia.Aceasta mostenire genetica pare una foarte mica la scara individuala, insa, potrivit unui nou studiu publicat miercuri in revista americanaScience, ar fi vorba de un total de 20% din genomul neanderthalian care ar fi supravietuit la nivel global in randul populatiilor moderne dinEuropasi dinAsia.Acest studiu a fost realizat deBenjamin VernotsiJoshua Akey,de laDepartamentul de Stiinte ale Genomului din cadrul Universitatii Washington din Statele Unite,pornind de la genomul a 379 europeni si 286 de persoane dinAsia de Est.Revista britanicaNaturea publicat la randul ei un alt studiu despre mostenirea genetica a omului deNeanderthal,coordonat deDavid Reich,de laFacultatea de medicina din cadrul Universitatii HarvarddinStatele Unite.Alaturi de colegii sai, printre care s-a aflat siSvante Pbo,directorul departamentului de Antropologie genetica de laInstitutul Max Planck, David Reicha analizat variatiile genetice prezente la 846 de persoane de ascendenta non-africana, 176 de persoane dinAfricasubsahariana si un neanderthalian care a trait in urma cu 50.000 de ani, al carui genom a fost secventiat in 2013.In ciuda acestor analize separate si a metodelor diferite, cele doua echipe au gasit mari portiuni din genomul modern non-african lipsite deADN neanderthalian,dar si alte regiuni in care mostenirea lasata de omul deNeanderthalera mult mai bogata decat se credea.Potrivit cercetatorilor, aceasta repartitie ar fi rezultatul selectiei naturale: omul modern ar fi eliminat din patrimoniul sau genetic elementele provenite de la omul deNeanderthalcare i-ar fi fost daunatoare. In schimb, mostenirea genetica care subzista de la omul deNeanderthali-a adus omului modern un avantaj adaptativ.Cele doua studii citeaza in special ereditatea omului deNeanderthalasupra genelor care influenteaza caracteristicile pielii.E tentant sa gandim ca neanderthalienii erau deja adaptati la un mediu non-african si au transmis acest avantaj genetic omului modern, a declarat David Reich.Echipa sa a aratat ca mostenirea omului deNeanderthaleste mai marcanta in genele asociate cu cheratina, o proteina fibroasa care confera rezistenta pielii, parului si unghiilor si permite o mai buna protectie in regiunile mai reci.Potrivit echipei coordonate deDavid Reich, mutatiile genetice cunoscute ca fiind asociate unor caractere specifice ale omului modern ar putea sa isi aiba originea in omul deNeanderthal.Este cazul unor maladii genetice precum diabetul, boalaCrohn-, dependenta de fumat, dar si pentru anumite comportamente.In schimb, oamenii de stiinta au identificat doua regiuni ale genomului, implicate in dezvoltarea testiculelor si a cromozomului X, in care omul deNeanderthalnu si-a pus amprenta. Potrivit cercetatorilor, acest aport genetic ar fi reprezentat o amenintare pentru fertilitatea masculina si a trebuit deci sa fie sters printr-un proces de selectie naturala.Sursa:mediafax.ro

Omul de Neanderthal, batran de cel putin 430.000 de ani! Evolutia hominizilor pusa intr-o noua lumina!Omul de Neanderthal este batrande cel putin 430.000 de ani, punandintr-o noua lumina evolutia hominizilorAcestea sunt, fara indoiala, trasaturile morfologice ale celor mai vechi oameni de Neanderthal descoperiti pana in prezent, a declarat in timpul unei conferinte de presa Juan-Luis Arsuaga, profesor de paleontologie la Universitatea Complutense din Madrid, principalul autor al unui articol despre aceasta descoperire, publicat joi in revista americana Science.Conform cercetarilor anterioare,omul deNeanderthalar fi aparut cu aproximativ 100.000 de ani mai tarziu.Totodata, aceasta descoperire a permis cercetatorilor sa afirme ca stramosul comun cel mai recent al omului modern si al omului deNeanderthala trait cu peste 430.000 de ani in urma.Acest studiu a fost efectuat pe 17 cranii unele fragmentate, altele aproape complete excavate din celebrul sit preistoric dinSima de Los Huesos (putul cu oase), in apropierea localitatiiBurgos,din nordul Spaniei.In urma studierii acestor cranii, a fost posibil sa determinam pentru prima oara caracteristicile morfologice craniene ale unui grup de hominizi, care au trait in Spania in Pleistocenul mijlociu, cu 400.000 si 500.000 de ani in urma, a precizat Ignacio Martinez, paleontolog la Universitatea din Alcal, unul dintre autorii studiului.In timpul acestei perioade-cheie, hominizii primitivi s-au separat de celelalte grupuri care traiau inAfricasau inAsia de Est,pentru a se stabili ulterior in Eurasia, unde au aparut caracteristicile ce aveau sa stabileasca descendenta neanderthaliana.Cu cateva sute de mii de ani mai tarziu, oamenii moderni, sositi dinAfrica,s-au stabilit, la randul lor, inEurasia,unde au coexistat cu oamenii deNeanderthal,cu care au avut legaturi sporadice.Oamenii de Neanderthalau disparut cu aproximativ 28.000 de ani in urma.Craniile studiate de cercetatori prezinta trasaturi neanderthaliene doar la nivelul fetei si al dintilor. Cutia craniana prezinta trasaturi ce corespund neanderthalienilor mai primitivi.Aceste trasaturi morfologice ne fac sa credem ca oamenii ale caror cranii au fost descoperite in Sima au apartinut clanului de Neanderthal, chiar daca nu au fost neaparat stramosii directi ai neanderthalienilor clasici, a precizat profesorul Arsuaga.Aspectul cel mai important este acela ca un numar mare din trasaturile neanderthaliene observate la aceste cranii au indicat activitati de masticatie, mai ales la nivelul incisivilor, care prezentau un mare grad de uzura.Este ca si cum acesti dinti ar fi fost utilizati ca o a treia mana, fenomen tipic pentru neanderthalieni, a spus Juan-Luis Arsuaga.Cercetatorii au constatat, de asemenea, ca indivizii ce au trait in grota dinSimaerau asemanatori intre ei. Celelalte fosile din aceeasi perioada geologica sunt diferite intre ele si nu corespund caracteristicilor morfologice ale locuitorilor dinSima.Mai multi descendenti ai acestor grupuri au coexistat inEuropaacum mai bine de 400.000 de ani, iar craniile descoperite laSimasunt mai apropiate de cele ale oamenilor deNeanderthal.Situl dinSimaeste exploatat din 1984. In ultimii 30 de ani, au fost descoperite aproape 7.000 de fosile umane, fiind reconstituite scheletele a cel putin 28 de indivizi.http://m.caplimpede.ro/oamenii-sunt-programati-genetic-din-spatiu-destinul-fiecaruia-este-dirijat-de-pleiadeni/

Originea omenirii-Nephilimi

Dovada biblica a originii omenirii! Nephilimi au ajutat specia umana sa evolueze!.Biblia spune intr-un text cafiii lui Dumnezeu s-au unit cu fiicele omului si au dat nastere la fiii eroi, acestia ajutand specia umana sa evolueze.Vorbim despre Nephilimi, eroii acestei epoci.Documente guvernamentale, cat se poate de veridice, arata ca acestia au existat. Sunt numiti in aceste documente fii, cei care observa sau cei care nu dorm, dar niciodata nu sunt numiti oameni.Misiunea lor era de a supraveghea specia umana, de a vedea ce progrese fac oamenii. Nu erau activi sexual cu specia umana. Unii dintre ei, numiti ingeri rebeli sau cazuti, au incalcat aceste ordine.Cunoastem toate acestea din cartea lui Enoch, care si-a dus viata sub privirea lui Dumnezeu.Enocha fost cel care a vorbit despre coruptie si imoralitate, iar Dumnezeu a decis Potopul.Se spune ca Enocha trait precum Dumnezeu, ca mai tarziu, cand misiunea lui s-a incheiat, Dumnezeu sa-l ia si sa-l ascunda langa el.Relatiile sexuale pe care ingerii rebeli le-au avut cu femeile pamantene, l-au facut pe Dumnezeu sa se supere si sa produca ceea ce numim Potopul.Se formase o comunitate semiumana, semiangelica, din parinti ingeri rebeli si frumoasele femei pamantene. Aceste progenituri au inceput sa-i atace si sa-i manance pe fiii lui Dumnezeu.Nephilimi sunt mereu printre noi, sunt cei care ne fac rau, ne instiga, ne invrajbesc. Initial ei aveau o inaltime mare, dar in timp ADN-ul s-a modificat si au devenit ceea ce azi numim, creaturi mici gri.Au reusit sa se infiltreze in toate sferele inalte ale lumii, ei fac jocurile si iau deciziile pentru noi toti.In Cartea Apocalipsei, gasim pasajul in care se spune ca un inger rebel a varsat in Eufrat cupa sa. Apa a secat si a facut cale pentru trei regi din est, care veneau ca niste hoti si ucigasi. Acesti trei regi sunt asemuiti cu niste broaste, de aici deductia ca aspectul lor este reptilian.Genele lor le-au dat caracteristici deosebite. Sunt foarte rezistenti la schimbarile de temperatura, sunt atei, nu au nicio credinta, capacitate intelectuala mare, pot vorbi mai multe limbi straine, iar expunerea la soare este limitata.In provincia Pisco, Peru, arheologii au descoperit un imens cimitir, in care erau ingropate oseminte de dimensiuni gigantice. Ceea ce este interesant, este faptul ca oasele capului sunt foarte alungite. Craniile acestor creaturi sunt foarte mari si alungite, iar ADN-ul este diferit fata de cel al rasei umane.Specialistii sustin ca aceste cranii au fost deformate intentionat, cu ajutorul unor pietre, in perioada de dupa nastere a acestor creaturi.Au fost descoperite peste 300 de cranii, iar vechimea acestora este estimata la peste 3000 de ani.ADN-ul, sustin specialistii, a suferit modificari necunoscute inca oamenilor de stiinta. Mutatiile acestea au facut ca Homo Sapiens sa fie foarte diferit de ceea ce s-a descoperit in acel cimitir.Ramane o intrebare esentiala. Aceste creaturi au trait izolat de oameni? Au existat contacte sexuale intre ei si pamanteni?O carte deosebit de importanta pentru omenire este Piri Reis, care a fost scrisa in jurul anului 300 si a fost descoperita in anul 1500, descrie lucruri si fenomene, care au fost descoperite dupa multe secole.Hartile din aceasta carte sunt cartografiate cu o precizie deosebita. Chiar circumferinta pamantului este data cu o marja de eroare de numai 50 de kilometri. Insule si continente sunt cartografiate cu mare finete.Cum s-a putut face aceste lucruri, daca oamenii acelor vremuri nu puteau zbura?Oamenii de stiinta sustin ca aceste civilizatii au fost ajutate de Nephilimi. Fara acest ajutor nu puteau sa aiba astfel de cunostinte extrem de avansate, pentru mijloacele de informare pe care le aveau in acele vremuri.Din pacate, aceste civilizatii au disparut la fel de misterios, cum au si aparut.Sursa:efemeride.ro