olimpiada de limba Și literatura...

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Olimpiada de limba şi literatura română – Secțiunea B Varianta 1 Nivelul 1

Pagina 1 din 5

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Secțiunea B – Lectura ca abilitate de viață Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București

2 martie 2019 Nivelul 1

Varianta 1

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

Toate subiectele sunt obligatorii.

În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare rând pe care îl vei scrie.

În cazul cerințelor în care limita maximă de rânduri este precizată, nu se vor lua în considerare rândurile excedentare.

Timpul de lucru este de trei ore. Punctajul total este de 100 de puncte. SUBIECTUL I 50 de puncte Se dă textul:

Shiloh de Phyllis Reynolds Naylor

– fragment –

În acea noapte, când aproape că terminam cina, Shiloh se plimba în jurul mesei, băgându-și botul în poala fiecăruia, cu o moacă de milog, așteptând să se îndure cineva de el și să-i dea ceva de mâncare. Îmi dau seama că mama și tata se străduiesc din răsputeri să nu râdă. Mama nu ne lasă să-l hrănim la masă.

Mor de curiozitate să-l întreb pe tata dacă i-a spus lui Judd Travers că e la noi câinele lui. Tata nu pomenește nimic despre asta, așa că nu întreb. Poate că nici nu vreau să știu, îmi spun în sinea mea.

Și atunci, chiar când mama tăia o tartă cu piersici caldă pe care s-o mâncăm cu lapte, aud afară un sunet care-mi îngheață sângele-n vine.

Shiloh aude la rândul lui sunetul cu pricina și îmi dau seama imediat că am ghicit despre ce e vorba, fiindcă Shiloh își ascunde coada între picioare, își lipește burtica de podea și se ascunde în cutie.

Mama și tata se uită la Shiloh. Apoi unul la altul. Afară se aude cum se trântește o portieră, se aud pași pe pământ, pași pe verandă și trei sunete scurte, „cioc”, „cioc”, „cioc”, în ușa din spate. Toată lumea se oprește din mâncat, de parcă am fi înlemnit în scaune.

Tata se ridică, aprinde lumina din verandă și iată-l, e Judd Travers, mai rău și mai respingător decât l-am văzut vreodată. Nici măcar nu întreabă dacă poate să intre; pur și simplu trântește ușa-n lături și intră.

— Ray Preston, spune el, cineva mi-a spus c-ar fi la tine câinele meu. Tata are o figură serioasă. Dă din cap și arată înspre cutia de lângă cuptor. — Acolo e, Judd, doar că e rănit și ne-am îngrijit noi de el pentru tine. Judd se zgâiește la Shiloh, apoi la tata. — Măi să fie, zice el, aproape delicat, cineva știe că-mi lipsește un câine, îl ia la el acasă și

nici măcar nu are buna-cuviință să-mi spună și mie? — Aveam de gând să-ți spunem, zice tata, și-l privește drept în ochi pe Judd. Nimeni nu vrea

să afle că e rănit câinele lui, așa că am vrut să ne asigurăm că supraviețuiește. Apoi se întoarce spre mine. — Marty, spune el, vrei să-i povestești tu domnului Travers cum de-a ajuns aici câinele lui? Știe că nu vreau. Știe că mai degrabă înot într-un râu plin de crocodili decât să-l înfrunt pe

Judd Travers. Dar e povestea mea, eu trebuie s-o spun, nu tata, și mereu ne-a pus să înfruntăm consecințele faptelor noastre.

— Câinele tău a venit pe aici de două ori, fiindcă te-ai purtat rău cu el, spun eu. Și vocea mea nu sună nici pe departe ca a lui tata de puternică. Mai degrabă îmi tremură. Îmi

dreg glasul și continui: — Așa că a doua oară când a venit, i-am construit un țarc în pădure, tata n-a știut nimic

despre asta, iar câinele-lup al familiei Baker a sărit înăuntru și s-a încăierat cu Shiloh.



Pagina 2 din 5

— Cu cine? — Cu beagle-ul. Shiloh, așa îi spun. Așa că Shiloh a fost grav rănit. E vina mea că n-am

făcut gardul mai înalt. L-am dus la doctorul Murphy, care s-a ocupat de el și l-a pus pe picioare. Judd Travers continuă să se holbeze prin încăpere, de parcă nu ne-ar mai fi văzut niciodată.

În cele din urmă, expiră încet, printre dinți, și scutură alene din cap: — Și eu de ce a trebuit să aflu toate astea de la doctorul Murphy? Nu-mi venea să cred că tocmai doctorul îi spusese. — Cineva s-a dus la doctor pentru o consultație și a văzut un beagle pe veranda din spate.

Îmi spune mai târziu toată tărășenia. Zice că s-a gândit că poate câinele o fi al meu. Așa că dau fuga la doctor în seara asta și aflu că voi l-ați adus acolo.

Judd traversează bucătăria și, cu fiecare pas apăsat pe care-l face, Shiloh se pitește și mai mult în cutie, de parcă ar încerca să se facă mic de tot și să dispară. Tremură tot. Mama vede asta, știu precis, fiindcă-l urmărește cu privirea o clipă, după care își întoarce repede fața dintr-acolo.

Judd se holbează la Shiloh – la piciorul bandajat și la locul ras în care e plin de copci, la urechea sfâșiată.

— Uite ce i-ai făcut câinelui meu! strigă el către mine, cu ochii mari, ieșiți din orbite, furios. Înghit în sec. N-am ce să zic. Travers se apleacă deasupra cutiei. Întinde mâna, iar Shiloh se dă la o parte, de parcă s-ar

aștepta să fie lovit. Dacă nici asta nu-i o dovadă bună că Judd se poartă rău cu toți câinii lui, atunci nu știu care mai e. Apoi Judd spune:

— Nu m-am purtat niciodată rău cu câinii mei. Ăsta așa e el sperios de când l-am luat. Și sigur nu l-am rănit vreodată în feluʼ ăsta. Nu s-ar fi întâmplat niciodată așa ceva dacă mi l-ați fi adus înapoi, așa cum am spus.

Închid ochii. Când îi deschid din nou, Judd își pune mâna pe capul lui Shiloh, stângaci, vrând să-l

mângâie, dar este limpede că nu prea se pricepe să se poarte frumos. Și da, e greu să dovedești că Shiloh nu a fost maltratat „înainte” de a ajunge la Judd. Cum să demonstrezi una ca asta?

— N-a fost bine că Marty a făcut un țarc și ți-a băgat câinele acolo, Judd, am vorbit deja cu el, spune tata. El o să-l plătească pe doctorul Murphy și îți dăm cățelul după ce-și recapătă puterile. Până atunci, lasă-l la noi, poate o să mai aibă nevoie de doctor.

Judd se ridică din nou în picioare și se uită fix la mine. Mă uit și eu la el, dar nu spun nimic. După care mama nu mai suportă și zice: — Judd, Marty s-a atașat groaznic de mult de câinele ăsta, așa că am dori să știm cât vrei pe

el. Poate că putem pune ban pe ban ca să-l cumpărăm. Judd se uită la ea de parcă ar vorbi în dodii, ca și cum de la o vreme am fi luat-o cu toții razna. — Câinele ăsta nu e de vânzare, spune el. Am dat o căruță de bani ca să-mi iau un câine

bun de vânătoare, și ar putea deveni unul dintre cei mai buni pe care i-am avut. Dacă vreți să-l țineți la voi și să-l hrăniți până se simte mai bine, n-am nimic împotrivă. […] Dar îl vreau înapoi până duminică.

Ușa se trântește din nou, camioneta demarează și dus a fost.

Traducere din engleză de Răzvan Năstase

*beagle – câine de vânătoare de rasă engleză, mic, robust, curajos, cu urechile lungi, plate

A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Marty este curios să afle dacă:

a. mama le va permite să-l hrănească pe Shiloh la masă; b. părinții lui vor izbucni în râs, la vederea lui Shiloh; c. tatăl i-a spus lui Judd Travers că e la ei câinele lui; d. va veni cineva după câinele pe care îl au în grijă.

2. Tata îl lasă pe Marty să spună cum a ajuns câinele la ei: a. pentru a-l face pe copil să-și asume consecințele faptelor sale; b. pentru a-l încuraja pe copil să-l înfrunte pe Judd Travers; c. pentru că el nu cunoștea toată povestea legată de câine; d. pentru că nu voia să se certe cu Judd Travers din cauza câinelui.



Pagina 3 din 5

3. Shiloh ajunge la doctorul Murphy, din cauză că: a. a fost bătut de Judd Travers; b. l-a apărat pe Marty de un câine agresiv; c. s-a încăierat cu un câine-lup; d. s-a încăierat cu un lup, în pădure.

4. Îngrijirile medicale pentru câine vor fi plătite de:

a. Murphy; b. Judd; c. Marty; d. Ray.

B. (8 puncte: 1 punct pentru fiecare idee plasată corect) Notează pe foaia de concurs, într-o casetă similară celei de mai jos, cifrele

corespunzătoare ordinii din text a următoarelor idei:

1. Tatăl lui Marty îi spune lui Judd că vor înapoia cățelul după ce se înzdrăvenește. 2. Judd Travers îl acuză pe Marty pentru starea câinelui. 3. Seara, la cină, Shiloh este în centrul atenției. 4. Copilul se înspăimântă la auzul ciocănitului în ușă. 5. Mama vrea să cumpere cățelul. 6. Judd Travers intră în casa familiei Preston. 7. Judd Travers povestește cum a aflat unde se află câinele său. 8. Marty povestește cum a ajuns câinele la el.

C. (16 puncte: 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la textul citat: 1. Precizează interdicția impusă de mamă în timpul mesei. 2. Numește o trăsătură a lui Marty ilustrată în secvența: Și vocea mea nu sună nici pe departe ca

a lui tata de puternică. Mai degrabă îmi tremură. 3. Prezintă, în 3 – 5 rânduri, o greșeală pe care băiatul și-o asumă. 4. Motivează, în 4 – 7 rânduri, reacția mamei din finalul fragmentului dat. D. (18 puncte)

Ești Marty și vrei să îl păstrezi pe Shiloh. Redactează un text, de 13 – 18 de rânduri, în care să prezinţi două motive prin care să îl

convingi pe Judd să-ți lase cățelul. SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte

Se dă textul: Deși intens cercetate, originile beagle-ului pot fi urmărite de-a lungul istoriei doar începând cu

jumătatea secolului al XIX-lea; cu toate acestea, câini asemănători beagle-ului de astăzi erau utilizați pentru vânarea iepurilor încă din secolul al XIV-lea. Originea numelui este, de asemenea, pierdută în negura vremurilor.

Rasa a apărut și s-a format în insulele britanice și se crede că este rezultatul încrucișării dintre rasa Harrier și alți câini de vânătoare. […] Beagle-ul a fost o rasă îndrăgită și de Regina Elisabeta. […]

Sunt câini de vânătoare, de talie mică, având părul scurt, urechile lungi și blegi. Coloritul blănii este o combinație de cafeniu, negru și alb. Blana este netedă, de lungime medie. […]

Masculul adult poate atinge o greutate de 10–11 kg și o înălțime, la nivelul greabănului*, de circa 36–41 cm, iar femela poate ajunge la 9–10 kg și 33–38 de cm.

Plini de viață și curioși, beagle-ii ajung să îndrăgească pe toată lumea. Sunt excelenți companioni pentru copii și sunt toleranți cu alți câini. Sunt o alegere excelentă pentru familiile care au copii. Datorită temperamentului lor echilibrat, sunt extrem de toleranți cu membrii familiei, indiferent de vârstă.



Pagina 4 din 5

Beagle-ilor nu le place să fie lăsați singuri perioade lungi de timp, întrucât se plictisesc repede și, în timp, pot dezvolta probleme de comportament. Au nevoie de multă mișcare, motiv pentru care ar trebui să beneficieze de o curte îngrădită în care să poată zburda. Cu toate acestea, se pot adapta și vieții de apartament, dacă li se oferă posibilitatea de a sta cât mai mult timp în aer liber.

adaptare după Rasa Beagle, www.toateanimalele.ro

*greabăn – regiune a corpului unor animale situată între gât și spinare

A. (16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la textul citat: 1. Precizează locul unde a apărut rasa Beagle. 2. Notează greutatea la care poate ajunge un beagle mascul la maturitate. 3. Menționează trei caracteristici fizice ale câinilor din rasa Beagle. 4. Explică, în 3 – 5 rânduri, de ce un beagle este potrivit pentru o familie care are copii. B. (14 puncte)

Ai primit un beagle de ziua ta de la părinți. Redactează un text, de 10 – 14 rânduri, în care să prezinți prima ta zi alături de noul membru

al familiei. SUBIECTUL al III-lea 20 de puncte

(4 puncte pentru fiecare dintre cerințele 1-3; 8 puncte pentru cerința 4) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la imaginea dată: 1. Precizează data și ora la care are loc evenimentul promovat în afiș. 2. Menționează numele celor doi artiști care vor cânta la instrumente muzicale. 3. Numește tipul de eveniment organizat. 4. Prezintă, în 6 – 10 rânduri, relația dintre titlul evenimentului și elementele vizuale ale afişului.



Pagina 5 din 5


Olimpiada de limba şi literatura română – Secțiunea B Varianta 1 Nivel 1

Pagina 1 din 3

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Secțiunea B – Lectura ca abilitate de viață Etapa judeţeană/a municipiului București

2 martie 2019 – Nivelul 1

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Varianta 1 • Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

• În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a cerut să numeroteze rândurile scrise.

• În cazul în care în cerință a fost precizată existența unei limite maxime de rânduri, nu se vor lua în considerare rândurile excedentare.

SUBIECTUL I 50 de puncte A. 8 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect

1. c 2. a 3. c 4. c

B. 8 puncte: câte 1 punct pentru fiecare idee plasată corect

3 4 6 8 7 2 1 5

C. 16 puncte: câte 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare cerință

1. Precizarea interdicției: de a-l hrăni pe Shiloh în timpul mesei. Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere

gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

2. Numirea unei trăsături a personajului indicat, de exemplu: Marty este timid/emotiv/nesigur etc. Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu

respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0,5 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

Numerotarea rândurilor – 0,5 p.

3. Prezentarea oricărei greșeli asumate de băiat, de exemplu: construirea greşită a ţarcului: în

pădure, cu o înălţime nepotrivită a gardului etc.

Conținut: prezentare clară, nuanțată – 3 p.; prezentare schematică, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de prezentare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.

Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0,5 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.


4. Motivarea reacţiei mamei din finalul fragmentului, de exemplu: Mama nu mai suportă tensiunea, știind că Marty ar suferi dacă Shiloh s-ar întoarce la Judd etc.

Conținut: motivare clară, nuanțată – 3 p.; motivare schematică, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de motivare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.





Pagina 2 din 3

D. 18 puncte Adecvarea textului la situaţia de comunicare (mărci ale subiectivității, mijloace de persuadare etc.):

adecvat în totalitate – 4 p.; parțial adecvat – 2 p. Prezentarea oricăror două motive – 8 p. (2 x 4 p.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.;

prezentare schematică – 2 p., încercare de prezentare – 1 p. Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 3 p, parțial – 1 p. Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: în totalitate – 2 p, 1-2 greșeli – 1 p.; 3 sau

mai multe greșeli – 0 p. Numerotarea rândurilor – 1 p.

Notă! Nu se vor puncta: tendința de comentare a textului, apelul nejustificat la concepte de teorie literară. SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte A. 16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect 1. Precizarea locului unde a apărut rasa Beagle: insulele britanice.

Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


2. Notarea greutății la care poate ajunge beagle-ul: 10–11 kg. Conținut: răspuns corect – 3 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


3. Menționarea oricăror trei caracteristici fizice ale câinilor din rasa Beagle, de exemplu: talie mică, păr scurt, urechi lungi, blană netedă etc.

Conținut: răspuns corect – 3 p. (3x1p.); răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


4. Explicarea motivului pentru care un beagle este potrivit pentru o familie care are copii: sunt

excelenți companioni pentru copii, toleranți cu membrii familiei, au un temperament echilibrat. Conținut: răspuns nuanțat – 3 p., răspuns schematic – 2 p., încercare de prezentare – 1 p.;

răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu



B. (14 puncte) Adecvarea exprimării la situația de comunicare dată: în totalitate – 3 p., parțial – 1 p. Prezentarea evenimentelor: nuanţat şi adecvat – 6 p.; schematic – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p. Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 2 p., parțial – 1 p. Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 0–1 greșeli – 2 p.; 1–2 greșeli – 1 p.; 3 sau


SUBIECTUL al III-lea 20 de puncte 1. Precizarea datei și a orei la care are loc evenimentul promovat în afiș: 28 ianuarie, ora 10.00.

Conținut: răspuns corect și complet – 3 p. (1,5 p. + 1,5 p.); răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere




Pagina 3 din 3

2. Menționarea numelor celor doi artiști care vor cânta la instrumente muzicale: Mădălina Florescu și Cristian Balaș.

Conținut: răspuns corect – 3 p. (1,5 p. + 1,5 p.); răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


3. Numirea tipului de eveniment promovat: spectacol.

Conținut: răspuns corect – 3 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


4. Prezentarea relației dintre titlul evenimentului și elementele vizuale ale afișului, de exemplu: relația de complementaritate dintre mesajul verbal din titlu și din imagine (transpunerea câinelui în ipostază umană/personificarea câinelui; vestimentaţie festivă, de actor; umbră umană a câinelui etc.)

Conținut: răspuns nuanțat, persuasiv – 6 p., răspuns schematic, cu tendință de persuadare – 4 p., încercare de motivare – 2 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.

Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

Numerotarea rândurilor – 1 p.



Pagina 1 din 6

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Secțiunea B – Lectura ca abilitate de viață Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București

2 martie 2019 Nivelul 2

Varianta 1





Timpul de lucru este de trei ore. Punctajul total este de 100 de puncte.

SUBIECTUL I 50 de puncte Se dă textul:

Când ți se pune pata de Wendelin Van Draanen

– fragment –

Cât de curând, mi-a trecut de tot frica de înălțime și mi-am găsit un loc unde-mi plăcea să stau de obicei. Puteam să rămân acolo cu orele, privind doar lumea de sus. Apusurile erau minunate. În unele zile erau violet cu roz, în altele erau de un portocaliu viu, de parcă norii de la orizont ardeau în vâlvătăi.

Într-o asemenea zi am reușit să înțeleg cu inima, nu doar cu capul, ce-mi spusese tata despre cum un întreg este mai mult decât suma părților din care este alcătuit. Priveliștea pe care o vedeam din sicomor era mai mult decât o combinație de acoperișuri, nori, vânt și culori.

Avea un soi de vrajă a ei. M-am minunat de ceea ce simțeam – aveam un sentiment de modestie și de măreție în

același timp. Cum se putea? Cum de simțeam atâta pace și atâta uimire? Cum putea un simplu copac să-mi trezească sentimente atât de complicate? Simțeam cu adevărat că sunt „vie”.

Urcam de câte ori aveam ocazia. Când am intrat la gimnaziu, mă cățăram mai în fiecare zi, pentru că autobuzul spre școală are stație pe strada Collier, chiar în fața sicomorului.

La început am vrut să văd până unde pot să mă cațăr înainte să tragă autobuzul în stație, însă nu peste mult timp mi-am luat obiceiul să plec de acasă devreme, ca să prind răsăritul, să văd păsărelele zburătăcind prin aer sau cum se strâng ceilalți copii pe trotuar.

Am încercat să-i conving pe copiii care așteptau autobuzul să se cațere cu mine măcar un pic, însă toți mi-au spus că nu vor să se murdărească. Cum să zici „nu” farmecului vieții doar ca să nu te mânjești un pic de praf? Nu-mi venea să cred.

Nu i-am zis mamei că mă cățăram în copac. Cum era om mare și cu bun-simț, mi-ar fi zis că e prea periculos. Frații mei nu s-ar fi sinchisit ce făceam, ca toți frații.

Mai era tata. Singurul om care știam că o să mă înțeleagă. Însă tot mă temeam să-i zic. I-ar fi spus mamei și, una-două, s-ar fi ținut amândoi de mine să încetez. Așa că am ținut totul secret și m-am cățărat mai departe, bucurându-mă în singurătatea mea de priveliștea lumii.

Apoi, acum câteva luni, m-am trezit vorbind cu copacul. Am discutat mult și bine amândoi. Când m-am dat jos, mi-a venit să plâng. Cum de n-aveam cu cine să discut? Cum de nu aveam și eu un prieten bun, ca toată lumea? Sigur, cunoșteam destui colegi de școală, însă nu aveam pe nimeni apropiat. Nu le-ar fi venit deloc să se cațere în copac. Ca să miroasă soarele.

În seara aia, după cină, tata a ieșit să picteze. În frigul nopții, la lumina becului de pe verandă, a așternut tușele finale ale răsăritului la care lucra.

Mi-am pus geaca și am ieșit să stau cu el, tăcută ca un șoricel. — La ce te gândești, scumpa mea? m-a întrebat tata după câteva minute. Deși stătusem de-atâtea ori cu el afară, nu mă mai întrebase niciodată așa ceva. M-am uitat

la el amuțită.



Pagina 2 din 6

Zi-mi, m-a îndemnat el blând, amestecând două nuanțe de portocaliu. Am oftat atât de adânc, că m-am mirat și eu. — Înțeleg de ce vii mereu aici, tată. A încercat să glumească. — N-ai vrea să-i explici și maică-tii atunci? — Serios, tată, acum înțeleg chestia cu întregul care e mai mult decât suma părților. — Așa deci? Ce s-a întâmplat? Povestește-mi! a zis el oprindu-se din amestecat. Așa că i-am zis de sicomor. Despre priveliște, culori și vânt, cum simțeam că zbor de la

înălțimea aia. Că simțeam un soi de vrajă. Nu m-a întrerupt deloc, iar după ce i-am mărturisit tot, i-am șoptit uitându-mă la el: — Nu vrei să te urci cu mine? S-a gândit mult și bine, apoi a zis zâmbind: — Nu prea mă mai simt în stare să mă cațăr, Julianna, însă, sigur, o să încerc. Ce zici să

mergem în weekend, după ce se luminează bine? — Minunat! M-am dus la culcare în culmea bucuriei, că nici nu cred că am pus geană pe geană mai mult

de cinci minute în noaptea aia. Mai era un pic și se făcea sâmbătă. Nu mai aveam răbdare! A doua zi dimineață am fugit în stație mai devreme decât de obicei și m-am urcat în copac.

Am apucat să văd cum se înalță soarele prin nori, aruncând văpăi lungi de la un capăt al lumii la celălalt. Tocmai când enumeram în minte tot ce voiam să-i arăt tatei, am auzit un zgomot de jos.

Când m-am uitat, am văzut două camioane parcate chiar sub mine. Ditamai camioanele. Unul avea o remorcă lungă și goală, iar celălalt avea o nacelă – o platformă din aia din care se lucrează la cablurile de curent și stâlpii de telefon. Patru inși discutau între ei, bând din termosuri, și mi-a venit să le strig: „Mă scuzați, dar n-aveți voie să parcați aici... E stație de autobuz!”. Însă nici n-am deschis gura, că unul dintre ei s-a apucat să descarce unelte din remorca unui camion. Mănuși. Frânghii. Un lanț. Căști antifonice. Apoi drujbe. Trei drujbe.

Tot nu m-am prins. Mă tot uitam în jur, întrebându-mă ce voiau să taie. Apoi a sosit unul dintre copiii care mergeau de obicei cu autobuzul și a intrat în vorbă cu ei, iar după câteva clipe, m-a arătat cu degetul.

— Hei! mi-a strigat unul dintre inși. Mai bine cobori de-acolo. Trebuie să ne-apucăm de tăiat. M-am ținut ca lumea de creangă – dintr-odată am simțit că sunt gata să pic. — Copacul? am reușit să icnesc. — Da, hai, coboară. — Bine, dar cine v-a pus să-l tăiați? — Proprietarul! mi-a strigat el. — Bine, dar „de ce”? Eram eu la zece metri în aer, însă l-am văzut cum se strâmbă. — Pentru că își face casă și copacul ăsta e pus unde nu trebuie. Coboară odată, fato,

trebuie să ne-apucăm de muncă! Deja se strânseseră mai toți copiii în stație. Nu-mi ziceau nimic, se uitau doar la mine și din

când în când discutau între ei. Apoi a apărut și Bryce, așa că mi-am dat seama că venea autobuzul. M-am uitat peste acoperișuri și l-am zărit, era la patru străzi de noi.

M-am speriat rău de tot. Nu știam ce să fac! Nu puteam să plec și să-i las să taie copacul! — Nu puteți să-l tăiați! am strigat. Nu puteți și gata! — Mai am puțin și sun la poliție, a zis unul din inși clătinând din cap. Ești pe proprietatea

cuiva și ne sabotezi munca pentru care suntem plătiți. Cobori odată sau tăiem copacul cu tine cu tot?

Autobuzul era la trei străzi de noi. Nu mai lipsisem de la școală decât pe caz de boală, însă știam în sinea mea că o să ratez autobuzul.

— N-aveți decât să-l tăiați cu mine cu tot! am strigat. Apoi mi-a venit o idee. Dacă ne urcam toți în copac, n-aveau cum să-l taie. Trebuiau să

asculte! — Hei, voi! le-am strigat colegilor. Urcați-vă și voi în copac! N-au cum să-l taie dacă ne

urcăm toți! Marcia! Tony! Bryce! Haideți, nu-i lăsați!

Stăteau toți și se uitau la mine. ... Autobuzul a tras huruind în fața camioanelor, iar când s-au deschis ușile, unul dintre colegi

s-a urcat.



Pagina 3 din 6

Nu prea-mi mai amintesc ce a urmat. Știu că s-au strâns vecinii și poliția, cu portavoce în mâini. Au venit și pompierii, plus un tip care zicea că e copacul lui, ce naiba, aș face bine să mă dau odată jos.

Cineva s-a dus după mama, care s-a rugat plângând de mine, ceea ce nu părea să-i stea în fire, ca mamă cu bun-simț ce era, însă tot n-am coborât. Nu voiam să mă dau jos și pace.

Apoi l-am văzut pe tata venind în trombă. A sărit din camionetă și, după ce a discutat câteva minute cu mama, l-a convins pe tipul din camionul cu nacela să-l ridice până la nivelul meu. Atunci totul s-a terminat. M-am pus pe plâns, încercând să-l conving să privească acoperișurile, însă n-a vrut. A zis că pentru nicio priveliște nu merită să-și știe fetița în pericol.

M-a luat jos și m-a dus acasă, însă nu puteam să stau acolo. Nu suportam zgomotul drujbelor care ajungea la noi de departe.

Așa că tata m-a luat cu el la muncă și am stat plângând în camionetă cât construia el un zid de cărămizi.

Cred că am plâns două săptămâni la rând. Bine, m-am dus la școală și mi-am văzut cât puteam de viață, însă n-am mai luat autobuzul. Am început să merg cu bicicleta, ocolind ca să nu trebuiască s-o iau pe strada Collier. Pe lângă mormanul de rumeguș care fusese pe vremuri cel mai maiestuos sicomor din lume.

Apoi, într-o seară, când mă încuiasem în cameră, a venit tata la mine, ținând în mână un obiect înfășurat în prosop. Mi-am dat seama că e un tablou, pentru că așa își transportă cele mai importante lucrări când le expune în parc. S-a așezat lăsând tabloul pe podea, în fața lui.

— Întotdeauna mi-a plăcut copacul tău, mi-a zis. Chiar dinainte să-mi zici de el. — Of, tată, nu-i nimic, o să uit de el. — Nu, Julianna, n-o să uiți. — Era un copac oarecare, am zis plângând. — Nu vreau să-ți vâri în cap o asemenea idee. Amândoi știm că nu e adevărat. — Bine, tată, dar... — Ai numai o clipă răbdare, bine? a zis el trăgând aer în piept. Vreau să nu uiți niciodată ce

a însemnat copacul acela. Vreau să-ți amintești cum te-ai simțit acolo sus. După o clipă de ezitare, mi-a întins tabloul. — Așa că am făcut ceva special pentru tine. Când am desfăcut prosopul, am dat cu ochii de copacul meu. Minunatul meu sicomor

maiestuos. Între crengile lui pictase văpăile răsăritului, parcă simțeam pe piele adierea vântului. Iar sus în vârf era o fetiță micuță, care privea în depărtare, cu obrajii îmbujorați de vânt. De bucurie. De vrajă.

— Nu plânge, Julianna. Vreau să te ajute, nu să-ți facă rău. Mi-am șters lacrimile de pe obraji și mi-am tras zdravăn nasul. — Mulțumesc, tati, am zis înecată. Mulțumesc. Am pus tabloul pe peretele din fața patului. E imaginea cu care mă trezesc dimineața și

adorm seară de seară. Iar acum, că pot s-o privesc fără să mă apuce plânsul, nu văd doar copacul și cum era când stăteam între crengile lui.

Văd chiar ziua în care am început să privesc altfel viața.

Traducere din limba engleză de Ioana Filat

A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect) Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.Seara, după cină, tatăl îi promite Juliannei că:

a. o va învăța să picteze copaci; b. o va lăsa să urce în copac în weekend;

c. se vor cocoța în copac a doua zi; d. se vor urca împreună în copac în weekend.

2. Meseria tatălui Juliannei este: a. arhitect;

b. pictor;

c. pompier; d. zidar.



Pagina 4 din 6

3. Lângă copacul destinat tăierii au sosit: a. vecinii, poliția, pompierii, directorul școlii, părinții fetei;

b. vecinii, poliția, pompierii, proprietarul, părinții fetei;

c. vecinii, poliția, pompierii, salvarea;

d. vecinii, poliția, pompierii, salvarea, părinții fetei. 4. Pentru a salva copacul de la tăiere, Julianna dorește:

a. să facă un cerc în jurul copacului împreună cu ceilalți copii;

b. să nu se mai ducă la școală; c. să se urce și ceilalți copii în copac;

d. să-și cheme frații în ajutor.

B. (8 puncte: 1 punct pentru fiecare idee plasată corect) Notează pe foaia de concurs, într-o casetă similară celei de mai jos, cifrele

corespunzătoare ordinii logice și temporale a următoarelor idei:

1. Julianna vede două camioane parcate sub copac.

2. Tatăl și fiica stau de vorbă pe verandă.

3. Tatăl ține în mână un obiect înfășurat în prosop.

4. Autobuzul se află la patru străzi distanță de sicomor.

5. Unul dintre copii se urcă în autobuz.

6. Julianna își dă seama că va rata autobuzul.

7. Un ins din echipa de tăiere îi explică Juliannei de ce doboară copacul.

8. Fata începe să meargă cu bicicleta la școală.

C. (16 puncte: 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la textul citat: 1. Precizează motivul pentru care Julianna începe să meargă la școală cu bicicleta. 2. Explică, în 5 – 7 rânduri, de ce tatăl îi dăruiește fetei un tablou. 3. Compară, în 7 – 9 rânduri, reacția Juliannei cu a celorlalți copii, la tăierea copacului. 4. Prezintă, în 8 – 10 rânduri, semnificația secvenței: Nu le-ar fi venit deloc să se cațere în

copac. Ca să miroasă soarele. D. (18 puncte) Julianna descoperă în sicomor un loc magic. Crezi că există un astfel de loc pentru fiecare dintre

noi? Scrie o pagină de jurnal, datată 2 martie 2019, de 20 – 30 de rânduri, în care să susții răspunsul la această întrebare. SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte

Se dă textul: Young Reporters for the Environment (YRE)

TINERI REPORTERI PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Ce este YRE? YRE este o reţea internaţională de tineri elevi, care se preocupă de educaţia pentru o dezvoltare

durabilă. Scopul YRE este de a implica elevii în rezolvarea unor probleme privind mediul înconjurător. „Tineri reporteri pentru mediul înconjurător” este un program internaţional iniţiat de Fundaţia

Mondială de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), în anul 1990. Începând din toamna anului 2011, cu sprijinul Fundaţiei Wrigley, în cadrul YRE se desfășoară

Campania Internaţională Litter Less (www.yre.global). Cui se adresează YRE? Programul „Tineri reporteri pentru mediul înconjurător” se adreseazǎ tinerilor cu vârste între 11 și

25 de ani (gimnaziu și liceu), coordonaţi de un profesor.

http://www.yre.global/



Pagina 5 din 6

Ce trebuie să facă elevii YRE? Elevii, coordonaţi de profesorii lor, vor realiza investigaţii de mediu și le vor publica online, pe

site-ul programului www.yre.global, care se concretizează sub forma unor reportaje scrise (articole), fotoreportaje (fotografii) sau videoreportaje (filmuleţe) cu scopul de a transmite rezultatele lor publicului larg. La finalul materialelor jurnalistice, elevii trebuie să propună soluţii pentru rezolvarea problemei de mediu pe care au studiat-o.

Diseminarea investigației de mediu unei audiențe locale Este important ca elevii să găsească cele mai bune mijloace pentru diseminarea investigației lor

de mediu. Diseminarea poate fi făcută prin: organizarea unei expoziții fotografice, realizarea de postere, videoclipuri, conferințe și discuții, apariții în ziarul/revista/blog-ul școlii, organizarea de campanii în „social media” (Twitter, Facebook, Instagram, Reddit etc.). Rezultatele și soluțiile propuse de elevi pot fi raportate audienței locale prin intermediul radioului, al televiziunii, al „social media”, al expozițiilor, al festivalurilor de film, al evenimentelor locale etc.

Ce au de câștigat elevii YRE? Prin intermediul programului YRE, elevii participanţi își pot dezvolta aptitudinile și îmbogăţi

cunoștinţele despre mediu. De exemplu, dobândind o mai bună înţelegere a problemelor legate de dezvoltarea durabilă, tinerii din programul YRE sunt mai deschiși spre comunicare, au propriile iniţiative, lucrează în echipă, fac analize critice, devin mai responsabili și își dezvoltă spiritul de lider.

Programul YRE le oferă tinerilor talentaţi o viziune a lumii profesionale a jurnalismului și îi poate determina pe elevi să devină jurnaliști pe viitor.

Prin investigaţiile de mediu realizate de elevi, programul YRE poate fi o dovadă în plus a implicării școlilor care vor să dobândească „Steagul Verde” (ȋn cadrul Programului Eco-Schools).

text preluat de pe www.ccdg.ro

A. (16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la textul citat: 1. Menționează cui se adresează programul Tineri reporteri pentru mediul înconjurător. 2. Notează formele de concretizare a investigațiilor de mediu, din cadrul programului YRE. 3. Prezintă trei motive pentru care tinerii ar trebui să urmeze programul Tineri reporteri pentru

mediul înconjurător. 4. Precizează care este, în opinia ta, cel mai eficient mijloc pentru diseminarea investigației de

mediu, motivându-ți alegerea în 6 – 8 rânduri. B. (14 puncte) Te numești Ion/Ioana Popescu și ești elev la Școala Gimnazială nr. 5 din Iași. Ești interesat de problemele de ecologie și ai aflat despre programul Tineri reporteri pentru

mediul înconjurător. Redactează o scrisoare, de 10-15 rânduri, adresată organizatorilor, în care să le prezinți

proiectul clasei tale pe o temă de protejare a mediului.

SUBIECTUL al III-lea 20 de puncte

(4 puncte pentru fiecare dintre cerințele 1-3; 8 puncte pentru cerința 4) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe,

raportându-te la imaginea dată: 1. Precizează partenerii pe care îi are Asociația Română pentru Reciclare (RoRec) în programul

Patrula de reciclare. 2. Menționează scopul campaniei inițiate de RoRec. 3. Explică, în 5 – 7 rânduri, rolul enunțurilor exclamative din afiș. 4. Prezintă, în 8 – 10 rânduri, relația dintre titlul campaniei Timpul reciclării și elementele vizuale

ale afișului.

http://www.ccdg.ro/



Pagina 6 din 6



Pagina 1 din 3

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Secțiunea B – Lectura ca abilitate de viață Etapa judeţeană/a municipiului București

2 martie 2019 – Nivelul 2

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Varianta 1 • Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

• În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a cerut să numeroteze rândurile scrise.

• În cazul în care în cerință a fost precizată existența unei limite maxime de rânduri, nu se vor lua în considerare rândurile excedentare.

SUBIECTUL I__________________________________________ _____50 de puncte A. 8 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect

1. b 2. d 3. b 4. c

B. 8 puncte: câte 1 punct pentru fiecare idee plasată corect

2 1 7 4 6 5 8 3

C. 16 puncte: câte 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare cerință

1. Precizarea motivului pentru care Julianna începe să meargă cu bicicleta la școală, de exemplu: evitarea străzii Collier care îi amintește de sicomor etc.

Conținut: răspuns corect – 3 p., răspuns parțial corect – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.

Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

2. Explicarea scopului pentru care tatăl îi dăruiește fetei un tablou, de exemplu: tatăl a imortalizat sicomorul într-o pictură, astfel ca fiica lui, admirând realizarea artistică, să nu uite niciodată senzația de zbor, de vrajă resimțită atunci când se cățăra în acel copac etc.

Conținut: explicare clară, nuanțată – 3 p.; explicare ezitantă, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de explicare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.


Numerotarea rândurilor – 0,5 p. 3. Compararea reacțiilor diferite: Julianna este fermă în decizia de a salva copacul, încearcă să-i

convingă și pe ceilalți (copii, tată) să se implice în protejarea lui, pe când ceilalți sunt indiferenți,

detașați de situație etc.

Conținut: prezentare clară, nuanțată – 3 p.; prezentare ezitantă, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de prezentare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.





Pagina 2 din 3

4. Prezentarea semnificației secvenței, de exemplu: secvența evidențiază nedumerirea fetei în fața refuzului colegilor de a urca în copac și de a se descoperi altfel lumea etc.

Conținut: prezentare clară, nuanțată – 3 p.; prezentare ezitantă, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de prezentare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.


Numerotarea rândurilor – 0,5 p. D. 18 puncte

Adecvarea răspunsului la tipul de text cerut (consemnarea datei, mărci ale subiectivității etc.): adecvat – 3 p.; parțial adecvat – 1 p.

Formularea răspunsului la întrebarea dată: formulare clară, coerentă – 2 p.; formulare ezitantă – 1 p. Susținerea răspunsului: convingător – 8 p.; schematic – 6 p., încercare de susținere – 2 p. Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 2 p, parțial – 1 p. Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: în totalitate – 2 p, 1-2 greșeli – 1 p.; 3 sau


Notă! Nu se vor puncta: tendința de comentare a textului, apelul nejustificat la concepte de teorie literară. SUBIECTUL al II-lea 30 puncte A. 16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect 1. Menționarea beneficiarilor programului Tineri reporteri pentru mediul înconjurător: tineri cu vârste între 11 și 25 de ani.



2. Notarea formelor de concretizare a investigațiilor de mediu din cadrul programului YRE: reportaje scrise (articole), fotoreportaje (fotografii) și videoreportaje (filmulețe).

Conținut: răspuns corect – 3 p. (3x1p.), răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


3. Prezentarea oricăror trei motive pentru care tinerii ar trebui să urmeze programul, de exemplu: își pot dezvolta aptitudinile și îmbogăţi cunoștinţele despre mediu, pot dobândi o mai bună înţelegere a problemelor legate de dezvoltarea durabilă, devin mai deschiși spre comunicare, au propriile iniţiative, lucrează în echipă, fac analize critice, devin mai responsabili și își dezvoltă spiritul de lider.

Conținut: răspuns corect – 3 p. (3x1p.); răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


4. Motivarea alegerii făcute. Conținut: răspuns nuanțat, persuasiv – 3 p., răspuns schematic, cu tendință de persuadare – 2 p.,

încercare de motivare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu





Pagina 3 din 3

B. (14 puncte) Respectarea convențiilor specifice redactării unei scrisori: în totalitate – 2 p., parțial – 0 p. Adecvarea exprimării la situația de comunicare dată: în totalitate – 2 p., parțial – 0 p. Prezentarea unui program de protejare a mediului: convingător – 6 p.; schematic – 4 p., încercare

de prezentare – 2 p. Coerența și corectitudinea exprimării: în totalitate – 2 p., parțial – 1 p. Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 0-1 greșeli – 1 p., 2 greșeli sau mai multe

greșeli – 0 p. Numerotarea rândurilor – 1 p.

SUBIECTUL al III-lea 20 de puncte 1.Precizarea partenerilor pe care îi are Asociația Română pentru Reciclare (RoRec) în programul Patrula de reciclare: Primăria și Inspectoratul Școlar Județean.

Conținut: răspuns corect și complet – 3 p., răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p. Redactare: formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț corect din punct de vedere


2. Menționarea oricărui scop al campaniei inițiate de RoRec, de exemplu: păstrarea curățeniei în comunitate prin Patrula de reciclare/formarea unor atitudini civice responsabile față de mediu etc.



3. Explicarea rolului enunțurilor exclamative din afiș, de exemplu: îndemn la implicare/rol persuasiv etc.

Conținut: explicare clară, nuanțată – 3 p.; explicare ezitantă, tendința de reluare a ideilor – 2 p.; încercarea de explicare – 1 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.



4. Prezentarea relației dintre titlul campaniei Timpul reciclării și elementele vizuale ale afișului, de exemplu: relația de complementaritate dintre mesajul verbal din titlu (timpul optim pentru implicare ecologică) și din imagine (clepsidra este simbolul momentului reciclării, al trecerii cu folos a timpului dacă se reciclează deșeurile; obiectele reciclabile atrag atenția asupra scopului campaniei; planeta zâmbitoare și elementele vegetale evidențiază efectul benefic al acțiunii comunitare etc.).

Conținut: răspuns nuanțat, persuasiv – 6 p., răspuns schematic, cu tendință de persuadare – 4 p., încercare de motivare – 2 p.; răspuns greșit sau lipsa răspunsului – 0 p.

Redactare: formularea răspunsului în enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, cu respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 p.; formularea răspunsului adecvat cerinței într-un enunț, fără respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 0 p.

Numerotarea rândurilor – 1 p.

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SECŢIUNEA B – Lectura ca abilitate de viaţă Nivelul 3 – clasele a IX-a şi a X-a

Pagina 1 din 5

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE IX-XII SECȚIUNEA B – Lectura ca abilitate de viață

Etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti 2 martie 2019

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a





Timpul de lucru este de trei ore.

Citește cu atenție textul, apoi cerințele și răspunde la fiecare dintre acestea.

Subiectul I (35 de puncte)

CELĂLALT de Jorge Luis Borges

Faptul s-a petrecut în luna februarie a anului 1969, la nord de Boston, în Cambridge. Nu l-am aşternut pe hârtie atunci, deoarece primul meu gând a fost să-l dau uitării, pentru a nu-mi pierde judecata. Acum, în 1972, mă gândesc să-l scriu totuşi, căci, dacă ceilalţi îl vor citi ca pe o poveste, cu vremea va deveni, poate, astfel şi pentru mine.

Știu că a fost aproape atroce în clipele desfășurării lui, și mai mult chiar în lungile nopți de nesomn ce i-au urmat. Asta nu înseamnă că relatarea lui îl poate tulbura pe un terț. Era în jurul ceasurilor zece ale dimineţii. Stăteam pe o bancă, sprijinit comod şi având în faţă râul Charles. La vreo cinci sute de metri în dreapta mea se afla un edificiu înalt, al cărui nume nu l-am ştiut niciodată. Apele cenuşii duceau cu ele mari bucăţi de gheaţă. În mod inevitabil, râul m-a făcut să mă gândesc la timp. Milenara imagine a lui Heraclit. Noaptea dormisem bine; cursul ţinut în după-amiaza precedentă izbutise, cred, să-i intereseze pe studenţi. În jur nu era nici ţipenie de om.

Am avut dintr-odată impresia (despre care psihologii afirmă că ar corespunde stărilor de oboseală) că am mai trăit cândva acel moment. La capătul opus al băncii mele se aşezase cineva. Aş fi preferat să fiu singur, însă n-am vrut să mă ridic îndată, pentru a nu părea nepoliticos. Celălalt începuse să fluiere. Atunci s-a declanşat prima din multele emoţii ale acelei dimineţi. Ceea ce fluiera, ceea ce încerca să fluiere (niciodată auzul meu n-a fost prea sigur) era varianta creolă a Mahalalei lui Elías Regules. Stilul ei m-a purtat îndărăt spre un patio* care nu mai există şi spre memoria lui Álvaro Melián Lafinur, care a murit cu ani în urmă. Apoi am auzit cuvintele. Erau din strofa de început. Glasul nu era cel al lui Álvaro, dar voia să semene cu al lui Álvaro. L-am recunoscut îngrozit.

M-am apropiat şi i-am spus: — Domnule, sunteţi oriental sau argentinian? — Argentinian, dar din 1914 locuiesc la Geneva, a fost răspunsul. A urmat o lungă tăcere. L-am întrebat: — La numărul 16, pe strada Malagnou, în faţa bisericii ruse? Mi-a răspuns afirmativ. — În acest caz, i-am spus cu hotărâre, vă numiţi Jorge Luis Borges. Şi eu sunt tot Jorge Luis Borges.

Ne aflăm în anul 1969, în oraşul Cambridge. — Nu, mi-a răspuns cu propriul meu glas, oarecum îndepărtat. După câteva clipe a insistat: — Mă aflu la Geneva, pe o bancă, la câţiva paşi de Ron. Ciudat este că semănăm, dar

dumneavoastră sunteţi mult mai vârstnic şi aveţi părul încărunţit. I-am răspuns: — Îţi pot dovedi că nu mint. O să-ţi spun lucruri pe care un necunoscut n-ar putea să le ştie.

Avem acasă un vas de argint pentru mate*, cu piciorul în formă de şarpe, adus de străbunicul nostru din Perú. Mai este acolo un lighenaş de argint care se atârna la oblânc. În dulapul din camera ta se află două şiruri de cărţi. Toate trei tomurile celor O mie şi una de nopţi ale lui Lane, cu gravuri în oţel şi note




Pagina 2 din 5

„în corp mic” între un capitol şi altul, dicţionarul latin al lui Quicherat, Germania lui Tacit în latină şi în versiunea lui Gordon, un Don Quijote în ediţia Garnier, Războiul de sânge al lui Rivera Indarte, cu dedicaţia autorului, Sartor Resartus al lui Carlyle, o biografie a lui Amiel […]. Şi n-am uitat nici o anume seară la un etaj întâi din piaţa Dubourg.

— Dufour, mă corectă. — E drept, Dufour. Eşti mulţumit cu atât? — Nu, mi-a răspuns. Dovezile acestea nu dovedesc nimic. Dacă visez, este firesc să ştiu ceea

ce ştiu. Prolixa înşiruire e întru totul inutilă. Obiecţia lui era justă. I-am răspuns:

— Dacă această dimineaţă şi această întâlnire se desfăşoară în vis, fiecare din noi trebuie să-şi închipuie că cel care visează este el. Poate că vom înceta să visăm, poate că nu. Deocamdată, obligaţia noastră evidentă este aceea de a accepta visul, aşa cum am acceptat universul şi faptul de a ne fi născut şi de a privi cu ochii şi de a respira.

— Şi dacă visul va dura? întrebă tulburat. Pentru a-l linişti şi a mă linişti, am simulat un calm pe care, în mod sigur, nu-l aveam. I-am spus: — Visul meu a durat mai bine de şaptezeci de ani. Şi, de altminteri, atunci când te deştepţi, te

regăseşti, în mod fatal, pe tine însuţi. E tocmai ce ni se întâmplă acum, cu deosebirea că suntem doi. Nu vrei să ştii ceva despre trecutul meu, care e viitorul ce-ţi stă în faţă?

Consimţi fără o vorbă. Am continuat, uşor confuz: — Mama e teafără şi sănătoasă în casa ei de la intersecţia străzilor Charcas şi Maipú, la Buenos Aires,

dar tata a murit acum aproape treizeci de ani. A murit de inimă. L-a doborât o hemiplegie; mâna stângă deasupra celei drepte părea mâna unui copil peste aceea a unui gigant. A murit cu nerăbdarea de a muri, dar fără o tânguire. Bunica noastră murise în aceeaşi casă. Cu puţine zile înainte de a se stinge, ne-a chemat pe toţi şi ne-a spus: „Sunt o femeie tare bătrână, care se sfârşeşte prea încet. Să nu se tulbure niciunul dintre voi pentru un lucru aşa de firesc şi de obişnuit”. Norah, sora ta, s-a măritat şi are doi copii. Apropo, pe-acasă ce mai e?

— Bine. Tata, ca de obicei, cu glumele lui […]. Şovăi o clipă şi apoi mă întrebă: — Dar dumneavoastră? — Nu ştiu numărul cărţilor pe care le vei scrie, dar ştiu că sunt destule. Vei scrie versuri care îţi

vor aduce o bucurie fără seamăn şi povestiri de tip fantastic. Vei ţine cursuri, ca şi tata şi ca atâţia alţii din sângele nostru.

M-am bucurat că nu m-a întrebat nimic despre eşecul ori succesul cărţilor. Am schimbat tonul şi am continuat:

— Cât priveşte istoria… A mai avut loc un război, aproape între aceiaşi antagonişti. Franţa a capitulat curând; Anglia şi America au desfăşurat împotriva unui dictator german, pe nume Hitler, ciclica bătălie de la Waterloo. Buenos Aires, către 1946, a generat un nou Rosas, destul de asemănător cu străbunul nostru. În ’55, provincia Córdoba ne-a salvat, aşa cum altădată o făcuse Entre Ríos. […] Pe zi ce trece, ţara noastră e tot mai provincială. Mai provincială şi mai încrezută, de parcă ar ţine ochii închişi. Nu m-ar surprinde ca predarea latinei să fie înlocuită cu cea a limbii guarani*.

Am observat că abia mă urmărea. Teama elementară de ceea ce e imposibil şi totodată cert îl paraliza. Eu, care n-am fost părinte niciodată, am simţit brusc un val de afecţiune faţă de acest sărman băiat, mai apropiat mie decât dacă ar fi fost trup din trupul meu. Am văzut că strângea în mână o carte. L-am întrebat ce este.

— Posedaţii sau, după mine, Demonii lui Feodor Dostoievski, mi-a replicat, nu fără vanitate. — Mi s-a şters din minte. Cum este? Îndată ce am rostit-o, am înţeles că întrebarea mea era o blasfemie. — Maestrul rus, a afirmat tranşant, a pătruns mai adânc decât oricine în labirinturile sufletului slav. Această tentativă retorică mi-a părut o dovadă a faptului că se mai liniştise. L-am întrebat ce alte tomuri ale maestrului a mai citit. Enumeră două sau trei, printre care şi Dublul. L-am întrebat dacă în cursul lecturii lor distinge bine personajele, aşa cum se întâmplă când îl

citeşti pe Joseph Conrad, şi dacă intenţionează să-şi extindă investigarea asupra întregii sale opere. — Adevărul este că nu, răspunse el, oarecum surprins. L-am întrebat ce scrie şi mi-a spus că pregăteşte un volum de versuri care se va intitula Imnurile roşii.

Se gândise şi la Ritmurile roşii.




Pagina 3 din 5

— De ce nu? i-am spus. Poţi invoca antecedente ilustre. Versul albastru al lui Rubén Darío, cântecul cenuşiu al lui Verlaine. Fără să ia vorbele mele în seamă, mi-a precizat că versurile lui vor cânta fraternitatea tuturor oamenilor. Poetul vremurilor noastre nu poate întoarce spatele epocii sale.

Am rămas pe gânduri şi l-am întrebat dacă într-adevăr se simte fratele tuturor. De pildă, al tuturor funcţionarilor de la pompe funebre, al tuturor poştaşilor, al tuturor scafandrilor, al tuturor celor ce locuiesc pe partea numerelor pare, al tuturor afonilor etc. Mi-a spus că versurile lui se referă la marea masă de paria şi de oprimaţi.

— Masa ta de paria şi de oprimaţi, i-am răspuns, nu e decât o simplă abstracţiune. Doar indivizii există, dacă admiţi că există cineva. Omul de ieri nu e omul de azi, a afirmat cândva un grec. Noi doi, pe această bancă din Geneva ori din Cambridge, constituim, poate, dovada.

Dincolo de severele pagini ale Istoriei, faptele memorabile se dispensează de fraze memorabile. Un om în clipa morţii încearcă să-şi aducă aminte de o ilustraţie întrezărită în copilărie; soldaţii gata să se arunce în luptă vorbesc despre noroi sau despre sergent. Situaţia noastră era unică şi, ca să fiu sincer, niciunul dintre noi nu se arăta pregătit. Vorbeam, în mod fatal, despre literatură. Mă tem că n-am spus altceva decât le spun de obicei ziariştilor. Tânărul meu alter ego credea în inventarea sau descoperirea unor metafore noi; eu, în metaforele ce răspund afinităţilor intime şi notorii şi pe care imaginaţia noastră le-a acceptat de mult. Bătrâneţea oamenilor şi amurgul, visul şi viaţa, curgerea timpului şi a apei. I-am expus această părere, pe care, după ani, aveam s-o expun în carte.

Aproape că nu mă asculta. Deodată îmi spuse: — Dacă dumneavoastră aţi fost eu însumi, cum se explică faptul de a fi uitat întâlnirea cu un

domn în vârstă care în 1918 v-a spus că şi el este Borges? Nu mă gândisem la această dificultate. I-am răspuns fără convingere: — Poate că a fost atât de ciudat, încât m-am străduit să-l uit. Riscă o întrebare timidă: — Cum vă merge memoria? Am înţeles că, pentru un băiat care nu împlinise încă douăzeci de ani, un om de peste şaptezeci

era aproape un mort. I-am răspuns: — Începe să se asemene cu uitarea, dar izbuteşte încă să extragă ce i se solicită. Învăţ anglo-saxona şi

nu sunt ultimul din clasă. Discuţia noastră durase mult prea mult pentru a mai fi cea dintr-un vis. Pe neaşteptate, mă fulgeră un gând. — Îţi pot dovedi pe loc că nu mă visezi, i-am spus. Ascultă bine acest vers, pe care nu l-ai citit

niciodată, după câte îmi amintesc. Şi, încet, am recitat faimosul vers […]. Am simţit aproape înfricoşata lui uimire. L-a repetat cu glas scăzut, savurând fiecare cuvânt strălucitor. — E adevărat, a şoptit el. Eu nu voi putea scrie niciodată un vers ca acesta. Hugo ne unise. Ceva mai înainte, el repetase cu fervoare, acum îmi amintesc, acea scurtă scriere în care

Walt Whitman rememorează o împărtăşită noapte în faţa mării, când se simte cu adevărat fericit. — Dacă Whitman a cântat-o, am observat, e pentru că o dorea şi nu s-a petrecut. Poemul este în

câştig dacă ne lasă să ghicim că e manifestarea unei mari dorinţe, şi nu istoria unui fapt. Mă privi ţintă. — Nu-l cunoaşteţi, a exclamat. Whitman e incapabil de minciună. O jumătate de veac nu trece în zadar. Din conversaţia noastră de inşi cu lecturi variate şi gusturi

diferite, mi-am dat seama că nu ne vom putea înţelege. Eram prea deosebiţi şi prea asemănători. N-am fi putut să ne înşelăm unul pe altul, ceea ce face dialogul dificil. Fiecare dintre noi era pastişa caricaturală a celuilalt. Situaţia era prea anormală ca să se poată prelungi. Să-i dau sfaturi sau să mai stăm de vorbă ar fi fost întru totul zadarnic, de vreme ce destinul lui inevitabil era să fie cel ce sunt.

Deodată mi-am amintit o fantezie a lui Coleridge. Un om visează că străbate paradisul şi că drept dovadă i se dă o floare. Când se trezeşte, floarea se află lângă el.

Îmi veni în minte un artificiu analog. — Ascultă, am întrebat, ai ceva bani la tine? — Da, mi-a răspuns. Cam douăzeci de franci. Diseară îl invitasem pe Simon Jichlinski la Crocodile. — Spune-i lui Simon că va practica medicina la Carouge şi că va face mult bine… Acum, dă-mi

una din monedele tale.




Pagina 4 din 5

Scoase trei scuzi* de aur şi câteva piese mici. Fără să înţeleagă, îmi întinse una dintre cele de aur. Eu i-am oferit una din acele imprudente bancnote americane care au valori foarte diferite şi

aceleaşi dimensiuni. A cercetat-o cu aviditate. — E cu neputinţă, a strigat. Are ca dată 1964. (Câteva luni mai târziu, cineva mi-a atras atenţia că bancnotele nu au dată.) — Toate astea ţin de miracol, a izbutit să rostească, şi miracolul înspăimântă. Cei ce-au fost

martori la învierea lui Lazăr trebuie să fi fost cuprinşi de groază. Nu ne-am schimbat defel, mi-am spus. Întotdeauna referinţele livreşti. Făcu hârtia fărâme şi îşi luă înapoi moneda. Eu hotărâsem s-o arunc în râu. Arcul trasat de scudul de argint pierzându-se în râul de argint ar fi

conferit istoriei mele o imagine trăită, dar soarta n-a voit. I-am răspuns că supranaturalul, dacă se întâmplă a doua oară, încetează de a mai înspăimânta.

I-am propus să ne întâlnim a doua zi, tot pe acea bancă aflată în două epoci şi în două locuri. A încuviinţat pe dată şi a constatat, fără să se uite la ceas, că s-a făcut târziu. Amândoi minţeam

şi fiecare ştia că interlocutorul lui minte. I-am spus că aştept pe cineva care să vină să mă ia de aici. — Să vină să vă ia? s-a mirat el. — Da. Când vei fi ajuns la vârsta mea, vei fi pierdut vederea aproape pe de-a-ntregul. Nu vei mai

izbuti să vezi decât culoarea galben, şi umbre, şi lumini. Nu te nelinişti. Orbirea treptată nu este un lucru tragic. E ca un lent amurg de vară.

Ne-am despărţit fără a ne fi atins. A doua zi nu m-am mai dus. Probabil că nici celălalt. Am cugetat mult la această întâlnire, pe care n-am povestit-o nimănui. Cred că am descoperit

cheia. Întâlnirea a fost reală, dar celălalt a stat de vorbă cu mine doar în vis şi aşa se face că m-a putut uita; eu am vorbit cu el treaz fiind şi încă mă mai chinuieşte amintirea.

Celălalt m-a visat, dar nu m-a visat în mod riguros. A visat, acum înţeleg, imposibila dată de pe dolar.

(traducere de Cristina Hăulică)

*patio – curte interioară pavată, înconjurată cu arcade, specifică palatelor spaniole *mate – arbust originar din America de Sud, din ale cărui frunze se prepară ceai *limba guarani – o limbă vorbită în America de Sud, una dintre cele mai vorbite limbi amerindiene *scud, scuzi – veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa Apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci

A. (5 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Anul în care are loc prima întâlnire dintre tânărul Borges şi bătrânul Borges este: a. 1914; b. 1918; c. 1969; d. 1972.

2. Tânărul Jorge Luis Borges este: a. argentinian; b. balcanic; c. oriental; d. rus.

3. Prima emoție trăită de bătrânul Borges în acea dimineață este declanșată de: a. cuvinte; b. fluierat; c. singurătate; d. trecerea timpului.

4. Boala de care suferă bătrânul Borges este: a. orbire; b. otită; c. surzenie; d. stres.

https://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sud




Pagina 5 din 5

5. Borges îi mărturisește tânărului că învață limba: a. anglo-saxonă; b. guarani; c. latină; d. spaniolă. B. (5 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare idee plasată corect) Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei ale textului, apoi notează pe foaia de concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de mai jos:

1. Borges crede că întâlnirea cu tânărul Borges a fost reală. 2. Borges îi propune interlocutorului său să se întâlnească în ziua următoare. 3. Borges îi recită tânărului un vers. 4. Borges îi vorbește tânărului Borges despre cărțile aflate în dulapul din camera acestuia. 5. Borges îl întreabă pe tânăr ce scrie. 6. Borges observă în mâna tânărului său interlocutor o carte. 7. Borges stă pe o bancă, meditând la trecerea timpului. 8. Tânărul Borges îi dă lui Borges o monedă. 9. Tânărul necunoscut afirmă că locuieşte la Geneva. 10. Un străin se așază pe banca pe care stă Borges.

C. (15 puncte: 5 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe) Răspunde, pe foaia de concurs, formulând enunțuri, la fiecare dintre următoarele cerințe:

1. Precizează vârsta fiecărui personaj în momentul întâlnirii, așa cum reiese din text. 2. Explică de ce Borges nu s-a ridicat de pe bancă, atunci când necunoscutul s-a așezat la capătul opus al acesteia. 3. În text există următoarea secvență: „Vorbeam, în mod fatal, despre literatură. Mă tem că n-am spus altceva decât le spun de obicei ziariştilor. Tânărul meu alter ego credea în inventarea sau descoperirea unor metafore noi; eu, în metaforele ce răspund afinităţilor intime şi notorii şi pe care imaginaţia noastră le-a acceptat de mult. Bătrâneţea oamenilor şi amurgul, visul şi viaţa, curgerea timpului şi a apei. I-am expus această părere, pe care, după ani, aveam s-o expun în carte”.

Prezintă, în cel mult 10 rânduri, relația dintre cele două personaje, aşa cum reiese din secvenţa dată.

D. (10 puncte) La o întâlnire a clubului de lectură din care faci parte, discutați despre diferitele semnificații ale povestirii Celălalt de Jorge Luis Borges. Redactează un text de cel mult 20 de rânduri, care să reprezinte opinia ta, referitoare la secvenţa: „Acum, în 1972, mă gândesc să-l scriu totuşi, căci, dacă ceilalţi îl vor citi ca pe o poveste, cu vremea va deveni, poate, astfel şi pentru mine.” În redactarea textului, vei avea în vedere formularea a două argumente care să-ți susțină punctul de vedere.

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Redactează un text de maximum 30 de rânduri, în care să prezinți modul în care o conversație dezvoltă abilitățile sociale, valorificând fragmentul dat.

Vei avea în vedere următoarele repere: – construirea unei introduceri adecvate, care să reflecte tema propusă; – ilustrarea a trei aspecte care să evidențieze competențele sociale sau abilitățile de viață (de exemplu: abilitatea de cooperare, abilitatea de rezolvare a conflictelor, abilitatea de acceptare a diferenţelor etc.); – formularea unei concluzii adecvate acestui tip de text. Subiectul al III-lea (35 de puncte) Redactează un eseu de maximum 40 de rânduri, în care să evidențiezi două aspecte care pot transforma o întâlnire într-o experiență personală/culturală memorabilă.




Pagina 1 din 2



Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a

BAREM DE NOTARE

În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a cerut să numeroteze rândurile scrise.


Subiectul I (35 de puncte) A. 5 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect 1. b 2. a 3. b 4. a 5. a

B. 5 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare idee plasată corect

7 10 9 4 5 6 3 8 2 1

C. 15 puncte: 5 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe 1. Precizarea vârstei fiecărui personaj, în momentul întâlnirii: tânărul Borges nu împlinise încă douăzeci de ani, iar bătrânul Borges avea peste șaptezeci de ani 5 puncte (precizarea vârstei fiecărui personaj: 2 puncte + 2 puncte

formularea răspunsului în enunţ: 1 punct) 5 puncte pentru răspunsul corect și complet, sub formă de enunț; 3 puncte în cazul în care răspunsul, corect și complet, nu este formulat sub forma unui enunț; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

2. Explicarea motivului: pentru a nu părea nepoliticos. 5 puncte 5 puncte pentru răspunsul corect și complet, sub formă de enunț; 3 puncte în cazul în care răspunsul, corect și complet, nu este formulat sub forma unui enunț; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

3. Prezentarea relației dintre cele două personaje din secvenţa dată; de exemplu: secvența prezintă antitetic cele două personaje/secvența evidențiază cele două vârste ale devenirii etc. 5 puncte

1 punct pentru numerotarea rândurilor; 4 puncte pentru prezentare clară, nuanțată; 2 puncte pentru prezentarea ezitantă, lacunară; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

D. 10 puncte 1 punct pentru formularea punctului de vedere prin raportare la secvenţa dată; 6 puncte pentru cele două argumente care susțin punctul de vedere (3 puncte + 3 puncte): 1 punct pentru orice argument pertinent care susține opinia + 2 puncte pentru dezvoltarea nuanțată a argumentului; 1 punct pentru încercarea de dezvoltare, schematism; 1 punct pentru adaptarea la situația de comunicare dată (comunicare orală); 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație; 1 punct pentru numerotarea rândurilor.

Notă. Tendința de comentare a textului, folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară, a jargonului critic va fi penalizată cu două puncte.




Pagina 2 din 2

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Conținut – 25 de puncte Construirea unei introduceri adecvate, care să reflecte tema propusă: 2 puncte; încercare de formulare a unui punct de vedere cu privire la temă: 1 punct; absența introducerii: 0 puncte 2 puncte Ilustrarea a trei aspecte care să evidențieze competențele sociale sau abilitățile de viață (de exemplu: abilitatea de cooperare, abilitatea de rezolvare a conflictelor, abilitatea de acceptare a diferenţelor etc.)

Ilustrarea adecvată, nuanțată care să reflecte înțelegerea temei: 7 puncte +7 puncte + 7 puncte; Ilustrarea parțială, cu ezitări și inadecvări: 3 puncte + 3 puncte + 3 puncte; Încercare de a ilustra tema: 1 punct + 1 punct + 1 punct; Absența secvențelor ilustrative: 0 puncte 21 de puncte

Formularea unei concluzii adecvate acestui tip de text Formularea unei concluzii adecvate acestui tip de text: 2 puncte; Formulare parțial adecvată: 1 punct;

Absența concluziei: 0 puncte 2 puncte Redactare – 5 puncte 1 punct pentru numerotarea rândurilor 2 puncte pentru coerența și corectitudinea exprimării 2 puncte pentru respectarea normelor de ortografie și de punctuație Subiectul al III-lea (35 de puncte) Conținut – 30 de puncte Formularea unui punct de vedere cu privire la tema propusă: 6 puncte; formulare ezitantă cu privire la temă: 3 puncte; încercare de formulare: 1 punct 6 puncte Evidenţierea a două aspecte care pot transforma o întâlnire într-o experiență personală/culturală memorabilă

Enunţarea fiecărui aspect: 3 puncte + 3 puncte Ilustrarea fiecărui aspect: 6 puncte + 6 puncte 18 puncte

Formularea unei concluzii pertinente: 6 puncte Încercare de formulare a concluziei: 1 punct 6 puncte Redactare – 5 puncte 1 punct pentru numerotarea rândurilor 2 puncte pentru coerența și corectitudinea exprimării 2 puncte pentru respectarea normelor de ortografie și de punctuație

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SECŢIUNEA B – Lectura ca abilitate de viaţă Nivelul 4 – clasele XI-a şi a XII-a

Pagina 1 din 4



Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a





Timpul de lucru este de trei ore.

Citește cu atenție textul, apoi cerințele și răspunde la fiecare dintre acestea.

Subiectul I (35 de puncte)

ŞOTRON

de Julio Cortázar

— În fond, zise Gregorovius, Parisul e o imensă metaforă. Lovi pipa, îndesă puţin tutunul. Maga […] fredona. Era atât de obosită, că nici măcar nu se înfurie că nu înţelesese cuvintele acelea. Deoarece nu se repezi să întrebe după cum îi era obiceiul, Gregorovius hotărî să se explice. Maga asculta din depărtare, ajutată de întunericul din cameră […]. Auzea frânturi, menţionarea repetată a numelui lui Horacio, a descumpănirii lui Horacio, a hoinărelii fără niciun rost a mai tuturor celor de la Club, a motivelor pentru a crede că toate acestea puteau căpăta vreun sens. La răstimpuri, câte o frază a lui Gregorovius prindea contur în beznă, verde sau albă, uneori era un Atlan, alteori un Estève, apoi un sunet oarecare se învârtea şi se topea, creştea ca un Manessier, ca un Wilfredo Lam, ca un Piaubert, ca un Étienne, ca un Max Ernst. Era nostim, Gregorovius spunea: „…şi cu toţii stau şi privesc căile fastuoase, ca să zic aşa, şi atunci…ˮ, Maga vedea cum prinde viaţă din cuvinte un strălucitor Deyrolles, un Bissière, însă Gregorovius vorbea acum de inutilitatea unei ontologii empirice şi pe neaşteptate devenea un Friedländer, un gingaş Villon care străbătea penumbra şi o făcea să vibreze, ontologie empirică, albăstrui precum fumul, trandafiri, empirică, un galben pal, o adâncitură unde pâlpâiau scântei alburii. — Rocamadour a adormit, spuse Maga […]. Şi eu ar trebui să dorm puţin. — Horacio n-o să se întoarcă în noaptea asta, presupun.

— Habar n-am. Horacio e ca o pisică, poate că stă pe jos lângă uşă, dar se prea poate şi să fi luat trenul spre Marsilia.

— Eu pot rămâne, zise Gregorovius. Culcă-te, o să am eu grijă de Rocamadour. — Dar nu mi-e somn. Văd întruna prin aer tot felul de lucruri pe când vorbeşti. Ai spus:

„Parisul e o imensă metaforăˮ; atunci am zărit ceva asemănător cu unul dintre semnele lui Sugai, cu mult roşu şi negru.

— Eu mă gândeam la Horacio, zise Gregorovius. E curios cum s-a schimbat Horacio în lunile astea de când îl cunosc. Dumneata nu ţi-ai dat seama, îmi închipui, fiind prea aproape şi răspunzătoare de schimbarea asta.

— De ce o imensă metaforă? — El hoinăreşte aiurea aşa cum alţii se lasă iniţiaţi în orice mijloc de evadare, în voodoo

sau […] Pierre Boulez* sau maşinile de pictat ale lui Tinguely*. Presimte că în vreun colţ din Paris, în vreo zi sau în vreo moarte sau în vreo întâlnire există o cheie; caută ca un nebun. Ia aminte că spun „ca un nebunˮ. Adică în realitate nu-i conştient că stă şi caută cheia, nici că există o cheie. Îi ghiceşte aparenţele, deghizările, de asta vorbesc de metaforă.

— De ce spui că Horacio s-a schimbat?



Pagina 2 din 4

— Bună întrebare, Lucía*. Când l-am cunoscut pe Horacio, l-am categorisit drept intelectual amator, adică intelectual fără rigoare. Toţi sunteţi cam aşa, pe-acolo pe la voi, nu? Prin Matto Grosso şi alte locuri de genul ăsta.

— Matto Grosso e în Brazilia. — Atunci în Paraná. Foarte inteligenţi şi ageri, la curent cu toate. Mult mai mult decât noi.

Literatură italiană, de pildă, sau engleză. Şi tot Secolul de Aur spaniol, şi, bineînţeles, literele franţuzeşti ştiute ca pe apă. Horacio era aşa, se vedea de la o poştă. Mi se pare grozav că într-un timp atât de scurt s-a schimbat astfel. Acum a devenit o brută în toată regula, e de-ajuns să te uiţi la el. Mă rog, încă nu-i chiar o brută, dar face şi el ce poate.

— Nu spune tâmpenii, bombăni Maga. — Înţelege-mă, vreau să spun că stă şi caută lumina neagră, cheia, şi începe să-şi dea

seama că asemenea chestii nu se află prin biblioteci. În realitate, dumneata l-ai învăţat asta şi, dacă el a plecat, e fiindcă n-o să ţi-o ierte niciodată.

— Horacio n-a plecat de asta. — Şi aici e o figură de stil. El nu ştie de ce pleacă, iar dumneata, care eşti motivul pentru

care pleacă, n-ai cum s-o ştii, doar dacă te hotărăşti să mă crezi. — Nu te cred, zise Maga, alunecând de pe fotoliu şi culcându-se pe jos. Şi, pe

deasupra, nu înţeleg nimic. Şi să n-o pomeneşti pe Pola. Nu vreau să vorbesc de Pola. — Uită-te mai departe la formele ce prind contur în întuneric, zise amabil Gregorovius.

Putem vorbi de alte lucruri, de bună seamă. Dumneata ştiai că indienii chirkin, în urma faptului că le-au tot cerut misionarilor foarfece, sunt în posesia unor colecţii care, în raport cu numărul lor, fac din ei grupul uman cu cele mai multe foarfece? Am citit asta într-un articol al lui Alfred Métraux. Lumea-i plină de lucruri extraordinare.

— Dar de ce Parisul e o imensă metaforă? — Pe vremea copilăriei mele, zise Gregorovius, […] mă lăsau să mă joc într-un salon

uriaş, plin de tapiserii şi covoare, care l-ar fi încântat pe Malte Laurids Brigge. Unul dintre covoare reprezenta planul oraşului Ofir, aşa cum a ajuns în Occident prin mijlocirea legendei. Stând în genunchi, împingeam o minge galbenă cu nasul sau cu mâinile, urmărind cursul fluviului Shan-Ten, treceam dincolo de zidurile păzite de războinici negri înarmaţi cu lănci şi, după nesfârşite primejdii, lovindu-mă cu capul de picioarele mesei de mahon aşezate în mijlocul covorului, ajungeam în odăile reginei din Saba şi adormeam ca o gâză pe desenul unui tricliniu*. Într-adevăr, Parisul e o metaforă. Acum îmi dau seama că şi dumneata te-ai trântit pe un covor. Ce reprezintă desenul lui? Ah, copilărie pierdută, atât de aproape! Am venit de douăzeci de ori în camera asta şi nu-s în stare să-mi amintesc desenul covorului…

— E atât de murdar, că nu prea se mai distinge desenul, zise Maga. Mi se pare că reprezintă doi păuni sărutându-se cu ciocul. Totul e mai curând verde.

Rămaseră tăcuţi, ascultând paşii cuiva care urca.

(traducere de Tudora Şandru-Mehedinţi)

*Jean Tinguely – sculptor elveţian contemporan * Pierre Boulez – compozitor și dirijor francez contemporan * Maga se mai numeşte şi Lucía. * tricliniu – sală din clădirile romane

A. (5 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Scrie, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Horacio este comparat cu: a. o panteră; b. o pasăre; c. o pisică; d. o prepeliță.



Pagina 3 din 4

2. Ofir este: a. numele unei localități; b. numele unui personaj; c. numele unei ţări; d. numele unei mărci de automobile.

3. Un oraş menţionat în text este: a. Lucía. b. Marsilia; c. Mato Grosso; d. Shan-Ten. 4. Unul dintre covoarele amintite de Gregorovius reprezintă: a. harta unui fluviu; b. harta unei țări; c. planul unui joc; d. planul unui oraş. 5. Un mijloc de evadare menţionat în text este: a. descifrarea desenelor din covor; b. discuțiile cu prietenii; c. maşinile de pictat ale lui Tinguely; d. mişcarea în natură.

B. (5 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare idee plasată corect) Stabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei ale textului, apoi notează pe foaia de concurs doar cifrele corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de mai jos:

1. Gregorovius e intrigat de felul în care s-a schimbat Horacio. 2. Gregorovius evocă un articol al lui Alfred Métraux. 3. Gregorovius își amintește de copilărie. 4. Gregorovius se oferă să aibă grijă de Rocamadour. 5. Gregorovius şi Maga aud paşii cuiva. 6. Maga afirmă că Rocamadour a adormit. 7. Maga alunecă de pe fotoliu. 8. Maga aude frânturi din vorbele lui Gregorovius. 9. Maga începe să fredoneze. 10. Magăi i se pare că desenul din covor reprezintă doi păuni.

C. (15 puncte: 5 puncte pentru răspunsul corect la fiecare dintre cerințe) Răspunde, pe foaia de concurs, formulând enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe: 1. Precizează o temă a dialogului din textul dat. 2. Explică motivul pentru care Horacio a plecat. 3. În text există următoarea secvență: „Maga […] fredona. Era atât de obosită, că nici măcar nu se înfurie că nu înţelesese cuvintele acelea. Deoarece nu se repezi să întrebe după cum îi era obiceiul, Gregorovius hotărî să se explice. Maga asculta din depărtare, ajutată de întunericul din cameră […]. Auzea frânturi, menţionarea repetată a numelui lui Horacio, a descumpănirii lui Horacio, a hoinărelii fără niciun rost a mai tuturor celor de la Club, a motivelor pentru a crede că toate acestea puteau căpăta vreun sens. La răstimpuri, câte o frază a lui Gregorovius prindea contur în beznă.”

Prezintă, în cel mult 10 rânduri, relația dintre Gregorovius şi Maga,aşa cum reiese din secvenţa dată.



Pagina 4 din 4

D. (10 puncte) La o întâlnire a clubului de lectură din care faci parte, discutați despre diferitele semnificații

ale fragmentului extras din Şotron de Julio Cortázar. Unul dintre colegii tăi întreabă:„Ce fel de om este Horacio?”.

Redactează un text, de cel mult 20 de rânduri, care să reprezinte răspunsul tău la această întrebare. În redactarea textului, vei avea în vedere formularea a două argumente care să-ți susțină punctul de vedere.

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Imaginează-ți că eşti Gregorovius. Redactează un text de maximum 30 de rânduri, care să reprezinte un ghid de călătorie pentru unul dintre prietenii tăi.

Vei avea în vedere următoarele repere: – alegerea, ca destinaţie, a unuia dintre oraşele precizate în textul dat; – ilustrarea a trei aspecte practice care să evidențieze competențe sociale sau abilități de viață (de exemplu: mijloc de transport, oportunităţi de cazare, obiective turistice/culturale, monedă naţională etc.); – respectarea convenţiilor specifice acestui tip de text. Subiectul al III-lea (35 de puncte) Redactează un eseu de maximum 40 de rânduri, în care să evidențiezi modul de reflectare a propriei personalităţi în spaţiul în care locuieşti.



SECŢIUNEA B – Lectura ca abilitate de viaţă Nivelul 4 – clasele a XI-a şi a XII-a

Pagina 1 din 2

OLIMPIADA OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE IX-XII SECȚIUNEA B – Lectura ca abilitate de viață


Nivelul 4 – clasele a XI-a și a XII-a

BAREM DE NOTARE

În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, elevilor li s-a cerut să numeroteze rândurile scrise.


Subiectul I (35 de puncte) A. 5 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect 1. c 2. a 3. b 4. d 5. c B. 5 puncte: 0,5 puncte pentru fiecare idee plasată corect

9 8 6 4 1 7 2 3 10 5

C. 15 puncte: 5 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe 1. Precizarea unei teme (de exemplu: Parisul, evoluția lui Horacio, desenul din covor etc.)

5 puncte pentru răspunsul corect, sub formă de enunț; 3 puncte în cazul în care răspunsul corect nu este formulat sub forma unui enunț; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

2. Precizarea motivului: Horacio a plecat din cauza Magăi. 5 puncte pentru răspunsul corect, sub formă de enunț; 3 puncte în cazul în care răspunsul corect nu este formulat sub forma unui enunț; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

3. Prezentarea relației dintre cele două personaje conturate în fragmentul dat; de exemplu: secvența prezintă complementar cele două personaje etc.

1 punct pentru numerotarea rândurilor; 4 puncte pentru prezentare clară, nuanțată; 1 punct pentru prezentarea ezitantă, lacunară; 0 puncte pentru lipsa răspunsului sau răspuns greșit.

D. 10 puncte 1 punct pentru formularea punctului de vedere prin raportare la secvenţa dată; 6 puncte pentru cele două argumente care susțin punctul de vedere (3 puncte + 3 puncte): 1 punct pentru orice argument pertinent care susține opinia + 2 puncte pentru dezvoltarea nuanțată a argumentului; 1 punct pentru încercarea de dezvoltare, schematism; 1 punct pentru adaptarea la situația de comunicare dată (comunicare orală, receptorul este un coleg); 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație; 1 punct pentru numerotarea rândurilor.

Notă. Tendința de comentare a textului, folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară, a jargonului critic vor fi penalizate cu două puncte.



SECŢIUNEA B – Lectura ca abilitate de viaţă Nivelul 4 – clasele a XI-a şi a XII-a Pagina 2 din 2

Subiectul al II-lea (30 de puncte) Conținut –25 de puncte Alegerea, ca destinaţie, a unuia dintre oraşele precizate în textul dat 2 puncte Ilustrarea a trei aspecte practice care să evidențieze competențe sociale/abilități de viață (de exemplu: mijloc de transport, oportunităţi de cazare, obiective turistice/culturale, monedă naţională etc.): ilustrare adecvată, nuanțată: 7 puncte + 7 puncte + 7 puncte; ilustrare parțială, cu ezitări și inadecvări: 3 puncte + 3 puncte + 3 puncte; încercare de ilustrare: 1 punct + 1 punct + 1 punct; absenţa ilustrării aspectelor: 0 puncte 21 de puncte Respectarea convenţiilor specifice unui ghid de călătorie (prezentare obiectivă, relevanţa informaţiilor, sens denotativ, claritate, concizie, precizie etc.) 2 puncte Redactare – 5 puncte 1 punct pentru numerotarea rândurilor; 2 puncte pentru ilustrarea temei: clar, nuanțat – 2 puncte; încercare de ilustrare: 1 punct; 1 punct pentru coerența și corectitudinea exprimării; 1 punct pentru respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

Subiectul al III-lea (35 de puncte) Conţinut – 30 de puncte Formularea unui punct de vedere cu privire la tema propusă: 6 puncte; formulare ezitantă cu privire la temă: 3 puncte; încercare de formulare: 1 punct 6 puncte Evidenţierea a două aspecte care pot transforma o întâlnire într-o experiență personală/culturală memorabilă 18 puncte

Enunţarea fiecărui aspect: 3 puncte + 3 puncte Ilustrarea adecvată, nuanțată a fiecărui aspect: 6 puncte + 6 puncte; ilustrare parțială, cu ezitări și inadecvări: 2 puncte + 2 puncte; încercare de ilustrare: 1 punct + 1 punct; absenţa ilustrării aspectelor: 0 puncte.

Formularea unei concluzii pertinente: 6 puncte; încercare de formulare a concluziei: 1 punct 6 puncte Redactare – 5 puncte 1 punct pentru numerotarea rândurilor; 2 puncte pentru coerența și corectitudinea exprimării; 2 puncte pentru respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

olimpiada de limba Și literatura...

Documents