Oferta manageriala privind stategia de dezvoltare a Laboratorului de Cosmologie si Fizica Astroparticulelor

(LCFAp)  

Dr. Lucia Aurelia Popa

I. Viziunea asupra activitatii de cercetare

II. Obiective strategice

III. Strategii

A. Strategia de dezvoltare si eficientizare a activitatiilor B. Strategia de dezvoltare stiintifica in context national si international C. Strategia de dezvoltare a infrastructurii de cercetare-dezvoltare D. Strategia de dezvoltare a potentialului resurselor umane

E. Strategia de finantare a activitatilor F. Strategia de valorificare a rezultatelor cercetarii prin diseminare

G. Strategia de valorificare a rezultatelor cercetarii prin transfer

tehnologic H. Strategia de comunicare

IV. Concluzii

I. Viziunea asupra activitatii de cercetare Scopul strategiei propuse este de a consolida si impune Laboratorul de Cosmologie si Fizica Astroparticulelor drept:

• Partenerul stabil si confirmat in mari proiecte internationale privind profilul sau de activitate;

• Mediul pentru dezvoltarea de noi idei in domeniile sinergetice ale Cosmologiei si Fizicii Astroparticulelor;

• Mediul de dezvoltare a unor noi aplicatii de natura tehnologica; • Pepiniera de tineri specialisti in domeniul de competenta;

Figura 1 prezinta experimentele relevante pentru domeniul de cercetare a LCAFp in functie de scala de timp din evolutia Universului la care sunt sensibile.

   Km3NET  ANTARES    AUGER    EUCLID      LOFAR            ORCA  MOEDAL      PRISM  Planck  CoRE  CMBpol  

   

Figura  1.    Experimente  in  care  LCAFp  este  reprezentat  sau      prezinta  inters  pentru  dezvoltari  ulterioare  

             

II. Obiective strategice 1. Largirea participarii ISS in proiectele internationale majore din domeniu, in care LCFAp este deja reprezentat (Planck –cosmologie observationala-, Euclid –studierea Universului intunecat-, ANTARES, KM3NeT –astronomie cu neutrini, astrofizica neutrinilor, materie intunecata, partcule exotice-, MoEDAL –sisteme exotice produse la energia LHC-), incluzand, acolo unde este cazul, dezvoltarea posibilitatii de suport tehnlogic pentru aceste proiecte.

2. Prezenta LCFAp in activitatile ESA, atat in cele obligatorii, cat si in programele optionale in care Romania este asociata sau se va asocia. 3. Prezenta LCFAp in programele CERN cu relevanta clara pentru domeniul de competenta al laboratorului, atat in experimente existente (MoEDAL) cat si in experimente propuse (NESSIE –cautarea de neutrino sterili- , etc.), precum si in alte proiecte internationale de mare relevanta (JEM-EUSO – studiul radiatiei cosmice de energie ultra-inalta , JUCE/PRIDE - Planetary Radio Interferometry and Doppler Experiment, etc.) 4. Dezoltarea de directii noi de cercetare in LCFAp, luand in considerare atat oportunitatile aparute pe parcurs, cat si dorintele membrilor laboratorului cu capacitate de a implementa asemenea directii, de exemplu: fizica gaurilor negre microscopice cu mase in domeniul TeV, mecanismelor de generare, accelerare si transport ale astroparticulelor in spatiu, fizica atmosferei cu impact asupra activitatilor spatiale (se includ si studii legate de atmosferele exoplanetelor), noi nise de cercetare dedicata evaluarii radioactivitatii mediului (exo)planetelor, etc. 5. Dezvoltarea capacitatii tehnologice in cadrul LCFAp, prin asigurarea atat a unei dotari corespunzatoare, cat si a personalului de specialitate necesar (unul sau doi ingineri electronisti, cu abilitati demonstrate in tehnologia informatiei). 6. Dezvoltarea capacitatii stiintifice a LCFAp prin cooptarea unui numar de tineri cercetatori (in limita posibilitatilor de finantare), de preferinta cu experienta dobandita in timpul unor burse postdoctorale in afara tarii (nu neaparat cetateni romani). Autorizarea cercetatorilor seniori din cadrul LCFAp in calitate de conducatori de doctorat, permitand selectionarea de tineri doctoranzi (romani sau nu) pentru contracte pe durata limitata in laborator.

7. Exploatarea posibilitatilor de sinergie cu alte collective similare, fie din ISS, fie din alte institute romane sau straine.

8. Asigurarea vizibilitatii externe a LCFAp atat prin actiuni de popularizare cat si prin activitati de dezvoltare de aplicatii de interes general.

   

III. Strategii

A. Strategia de dezvoltare si eficientizare a activitatiilor Situatia curenta: Activitatile desfasurate in prezent in LCFAp pot fi (din punct de vedere formal) impartite in doua categorii: (a) activitati in care contribuie grupuri constituite din mai multe persoane din cadrul laboratorului (Planck, Euclid, ANTARES, KM3NeT, MoEDAL) si (b) activitati independente ale cercetatorilor din laborator. Recunoscund faptul ca istoric activitatile de tip (a) au plecat a activitati de tip (b) consideram ca aceasta situatie este perfect normala si permite dezvoltarea naturala in viitor a activitatii stiintifice a LCFAp. Obiective: 1. Coagularea activitatilor individuale (definite ca de tip “b” mai sus) pentru definirea de activitati de cercetare noi la nivel de grup (tip “a”) prin comunicarea sinergetica intre protagonisti. 2. Incurajarea in continuare a activitatilor individuale, recunoscandu-le potentialitatea de a deschide directii noi de cercetare, dat fiind spontaneitatea si viteza de adaptare la situatia fluid in cercetarea mondiala, in domeniile de competenta ale LCFAp. 3. Cresterea eficientei activitatilor de tip “a”, prin atragerea de noi membrii in colaborarile internationale mentionate (pe baza competentei demonstrate in prealabil). .

                           

B. Strategia de dezvoltare stiintifica in context national si

international

Situatia curenta: LCFAp este puteric ancorat in contextul international, atat prin activitatile considerate de tip “a” cat si prin cele individuale. Aceasta situatie favorabila isi are originea in faptul ca toti membrii laboratorului au in trecutul lor professional o semificativa experienta profesionala dobandita, din pozitii de nivele diferite, in centre de cercetare importante din strainatate. Pe plan national activitatile din LCFAp au caracter de unicitate. In unele directii pot fi identificate suprapuneri partiale cu alte compartimente ale ISS sau ale institutelor de cercetare din sistemul IFA, majoritatea institutiilor nationale din afara acestui sistem fiind eventual doar intr-o etapa incipienta de abordare a tematicii stiintifice din competenta noastra. Obiective: 1. Continuarea si extinderea prezentei LCFAp in colaborarile internationale

existente.

2. Monitorizarea noilor oportunitati de implicare in colaborari majore din domeniu (Auger, JEM-EUSO, etc) dar si exploatarea posibilitatilor generate de construirea ELI – NP pe platforma Magurele. 3. Demonstrarea si consolidarea pozitiei LCFAp (impreuna cu ISS) de lider national in domeniul de competenta, permitand realizarea in viitor de colaborari cu alte entitati (de cercetare, invatamant sau industrial) romanesti, coordinate de ISS si subordonate intereselor stiintifice si tehnologice ale laboratorului.

         

C. Strategia de dezvoltare a infrastructurii de cercetare-

dezvoltare

Situatia curenta: Infrastructura (tehnica de calcul, tehnica de comunicatie, facilitati corespunzatoare experimentale si tehnologice) din cadrul laboratorului este in prezent satisfacatoare, datorita politicii corecte de utilizare a fondurilor rezultate din proiectele stiintifice derulate sau aflate in curs de derulare. Dispunem inclusiv de o platforma de dezvltare de soft pentru zboruri spatiale (probabil unica in Romania) si de un cluster multi-core dedicat calcului paralel. Mambrii colaborarilor importante au acces neingradit la resursele distribuite ale acestora. Figura 2 prezinta distributia resurselor financiare obtinute din proiecte in ultimii 3 ani privitoare la dotarile LCFAp.

Figura 2. Distributia resurselor fianciare (mii euro) obbtinute din proiectele LCAFp obtinute prin competitive directa (fara nucleu)

Obiective: 1. Mentinerea dotarii tehnice a laboratorului la zi, prin inlocuirea treptata a

componentelor depasite moral. 2. Asigurarea conditiilor optime de lucru pentru membrii laboratorului (maxim 2-3

persoane in fiecare camera, fiecare cu mobilier ergonomic si dotare independenta). 3. Dezvoltarea facilitatilor tehnologice destinate contributiei laboratorului la

proiectele internationale sau nationale in desfasurare (capacitate de asamblare in conditii controlate, faciltati de calibrare si testare, etc.)

0

50

100

150

200

250

2013 2014 2015

TotalDotariRegie

D. Strategia de dezvoltare a potentialului resurselor umane

Situatia curenta: Personalul actual satisfice necesitatile prezente de desfasurare in bune conditiuni ale activitatilor de cercetare in derulare, dar in perspectiva extinderii acestora, personalul poate devein insuficient. Structura profesionala cuprinde atat fizicieni teoreticieni si experimentatori, cat si specialisti in tehnologie experimentala si IT. Problema care se resimte in grupul tehnologic este insa coordonarea acestuia, punind probleme privind continuarea activitatilor la un inalt nivel de competenta. Intregul personal din laborator are experienta unor stagii de studiu si/sau cercetare la diferite nivele de competenta in centre stiintifice sau universitate reputate din Europa sau SUA.

Obiective: 1. Optimizarea politicii de angajare/promovare in cadrul laboratorului, exclusiv pe

baza competentei profesionale.

2. Consolidarea grupului tehnologic prin angajarea a 1-2 ingineri electronisti cu competente in IT.

3. Asigurarea posibilitatii de desfasurare a studiilor doctorale in laborator, inclusiv

prin acordarea de burse (contracte de munca pe durata limitata) doctoranzilor. 4. Identificarea unor parteneri industriali credibili pentru viitoare proiecte

ESA/ROSA.

E. Strategia de finantare a activitatilor laboratorului

Situatia curenta: In prezent finantarea laboratorului este asigurata in primul rand prin proiecte internationale si nationale castigate prin competitie. O alta sursa de finantare o prezinta inantarea institutionala (programul Nucleu). Nivelul de finantare este satisfactor, dar nu exista garantii reale pentru finantarea in viitor.

Obiective:

1. Cresterea procentului de succes al aplicatiilor (la programele nationale si internationale) plecate din laborator la cel putin 60 – 70 % in urmatorii 5 ani, prin asistenta oferita aplicantilor tineri de catre cercetatorii seniori si prin discutarea in laborator a propunerilor de proiecte.

2. Utilizarea fondurilor institutionale (program Nucleu sau posibile inlocuiri ale

acestuia) pentru dezvoltarea de proiecte unitare, cu potentialitate de a asigura aplicarea cu success la viitoare competitii nationale sau international si/sau de a produce rezultate cu potential de valorificare economica.

3. Identificarea si exploatarea unor posibile surse de finantare extra-bugetara.

F. Strategia de valorificare a rezultatelor cercetarii prin diseminare

Situatia curenta: Rezultatele obtinute din activitatile de cercetare sunt in mod essential valorificate prin diseminare, in primul rand prin utilizarea mediilor profesionale consacrate de publicare a rezultatelor (reviste de specialitate cu recunoastere interationala, confeerinte internationale recunoscute de comunitatea stiintifica). Laboratorul are o lista de publicatii de specialitate remarcabila. Membri ai laboratorului au experienta si in activitatea de diseminare catre publicul larg (articole in presa scrisa de larga circulatie, participari la emisiuni de popularizare stiintifica la posture de radio, etc.) cat si in diseminarea cu caracter educativ, destinata elevilor de liceu si studentilor (“Noaptea Cercetatorului”, “Ziua Portilor deschise” sau programe dedicate educatiei pentru cercetare in licee). Obiective:

1. Mentinerea actualului nivel de vizibilitate internationala a laboratorului.

2. Imbunatatirea perceptiei opiniei publice a valorii cercetarii romanesti.

3. Continuarea actiunilor cu caracter educativ, in vederea asigurarii in viitor a bazei de

recrutare de tineri cercetatori.

G. Strategia de valorificare a rezultatelor cercetarii prin

transfer tehnologic Situatia curenta: Au existat mai multe tentative de valorificare prin transfer tehnologic (in principal al tehnologiei de detectie a radiatiei cosmice), dar lipsa unui cadru institutionalizat si a interesului/capacitatii de intelegere din partea posibilor utilizatori au condus la rezultate negative.

Obiective: 1. Popularizarea agresiva a potentialelor aplicatii ale tehnlogiilor dezvoltate in

laborator prin participare la targuri si expozitii de profil.

2. Realizarea, in colaborare cu Colectivul de profil din ISS, a unei strategii specifice, incusiv printr-o politica adecvata de brevetare.

3. Utilizarea eficienta a finantarii institutioale (program Nucleu) in sustinerea

perspectivelor de valorificare a rezultatelor cercetarii prin transfer tehnologic (ex. CORANIV-nivelmetrie industriala prin atenuarea radiatiei cosmice secundare).

H. Strategia de comunicare

Situatia curenta: Comunicarea intre membrii laboratorului este deschisa si permanenta. De cate ori e cazul (rezultate deosebite obtinute, aplicatii la diferite competitii, alte problem de natura profesionala) este convocat seminarul de laborator. Intalniri periodice nu au fost considerate necesare deoarece ele pot crea o rutina formala si inutila. Metodele de comunicare si termenele la care au loc raportarile periodice:

• Echipa catre seful de laborator: De cate ori este necesar, prin orice mijloace disponibile.

• Seful de laborator catre directia ISS: De cate ori este necesar sau la solicitarea directiei, prin orice mijloace disponibile. Metodele de comunicare cu celalate departamente:

• Discutii colegiale si convocarea seminarului general ISS de cate ori este necesar.

• Participare la Consiliile Stiintifice si la Comitetul de Directie ISS. • Utilizarea comuniarii electronice perin pagia de web a ISS si intranet.

Diseminare media: Diseminarea media este destinata in esenta comunicarii cu exteriorul. Daca va exista, va fi utlizat buletinul periodic al institutului. Diseminarea media catre exterior va fi realizata in claborare cu departamentul de specialitate. Transfer tehnologic:

• Transferul tehnologic in interiorul ISS este asigurat prin discutii directe, seminar general, retea informatica interna si buletinul periodic (daca va exista).

• Transferul tehnologic catre exterior se va realiza in colaborare cu departamentul de specialitate.

IV. Concluzii

Aceasta strategie este construita in conditiile de instabilitate sistemica caracteristice momentului actual. Alegerea obiectivelor si a modalitatilor de atingere a lor a plecat de la principiul maximei probabilitati de realizare, dar in conditii socio-economico-politice schimbate dramatic prezenta strategie va trebui readaptata. Nu au fost incluse in strategie obiective care trebuie sa faca parte din strategia globala a ISS, cum ar fi exercitarea de presiune asupra Agentiilor finantatoare cu scopul lamuririi necesitatilor reale pentru desfasurarea eficienta a activitatii institutului.