Șocul traumatic

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATIC

În anul 1737 renumitul chirurg În anul 1737 renumitul chirurg francez Le Dran a propus termenul francez Le Dran a propus termenul „Socccusse” pentru stările după unele „Socccusse” pentru stările după unele grave stresse corporale, psihice, după grave stresse corporale, psihice, după unele grave traumatizări corporale. unele grave traumatizări corporale. Peste un an – în anul 1738 – acest Peste un an – în anul 1738 – acest termen a fost tradus în limba engleză termen a fost tradus în limba engleză „Shock” care şi-a obţinut o largă „Shock” care şi-a obţinut o largă utilizare internaţională.utilizare internaţională.


Şocul traumaticŞocul traumatic este un proces tipic este un proces tipic patologic care s-a format evolutiv, este patologic care s-a format evolutiv, este cauzat de leziuni grave corporale si se cauzat de leziuni grave corporale si se dezvoltă în perioada acută a maladiei dezvoltă în perioada acută a maladiei traumatice traumatice (G.(G. J.J. Nazarenco, 1997)Nazarenco, 1997)


Frecvenţa şocului traumatic:Frecvenţa şocului traumatic:

În traumatisme izolate: de la 1 până la 3% În traumatisme izolate: de la 1 până la 3%

În politraumatisme: În politraumatisme: • În traumatisme multiple- până la 25%În traumatisme multiple- până la 25%• În traumatisme asociate – până la 50%În traumatisme asociate – până la 50%

În traumatisme combinate – până la 75%În traumatisme combinate – până la 75%

Patogenia şocului traumaticPatogenia şocului traumatic

3 grupe de teorii :3 grupe de teorii :• Hemoragia şi hipovolemiaHemoragia şi hipovolemia• NeurogenăNeurogenă• ToxicăToxică



Patogenia şocului traumaticPatogenia şocului traumatic1. Hemoragia şi hipovolemia este 1. Hemoragia şi hipovolemia este

polifactorală:polifactorală:• hemoragiile în focarele de leziune hemoragiile în focarele de leziune

(externe, interne)(externe, interne)• deponarea generalizată a sîngeluideponarea generalizată a sîngelui• translocaţia extravazală a translocaţia extravazală a

componentului lichid a sîngelui şi componentului lichid a sîngelui şi limfei ( plasmo- şi limforeea)limfei ( plasmo- şi limforeea)


Dereglările circulatorii în şocul traumatic se Dereglările circulatorii în şocul traumatic se dezvoltă în modul următor:dezvoltă în modul următor:

• În faza compensată a şocului creşte tonusul În faza compensată a şocului creşte tonusul sistemului nervos simpatic, se activează sistemului nervos simpatic, se activează funcţia glandelor endocriniene, prioritar a funcţia glandelor endocriniene, prioritar a hipofizei şi suprarenalelor (noradrenalin, hipofizei şi suprarenalelor (noradrenalin, adrenalină şi alt.) cu spasmatizarea vaselor adrenalină şi alt.) cu spasmatizarea vaselor sangvine periferice.sangvine periferice.

• Se declanşează centralizarea hemodinamicSe declanşează centralizarea hemodinamiceei, i, care la etapa dată are un efect salvator, cu care la etapa dată are un efect salvator, cu ameleorarea circulaţiei sangvine a creerului, ameleorarea circulaţiei sangvine a creerului, cordului, pulmonilor şi alt.cordului, pulmonilor şi alt.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATIC• În ţesuturile periferice se declanşează şi se În ţesuturile periferice se declanşează şi se

agravează hipoxia cu acumularea metabiliţilor agravează hipoxia cu acumularea metabiliţilor biologic activi, care intoxică biologic activi, care intoxică oorganismul. În şocul rganismul. În şocul relativ uşor şi de o durată nu prea mare, în relativ uşor şi de o durată nu prea mare, în tratamentul antişoc efectiv spasmatizarea tratamentul antişoc efectiv spasmatizarea periferică se lichidează rapid şi cantitatea acestor periferică se lichidează rapid şi cantitatea acestor metaboliţi nu ajunge la nivelul critic pentru metaboliţi nu ajunge la nivelul critic pentru organism.organism.

• În hipoxie tisulara indelungată se acumulează şi În hipoxie tisulara indelungată se acumulează şi sunt asimilate în circuitul sangvin cantităţi sunt asimilate în circuitul sangvin cantităţi masive de metaboliţi (histamină, serotonin şi alt.) masive de metaboliţi (histamină, serotonin şi alt.) biologic activi, care cauzează dilatarea biologic activi, care cauzează dilatarea arteriolelor, capilarelor, iar spasmul venulelor se arteriolelor, capilarelor, iar spasmul venulelor se păstrează. Se crează o deponare patologică a păstrează. Se crează o deponare patologică a sîngelui în sistemul capilar a muşchilor, dermei, sîngelui în sistemul capilar a muşchilor, dermei, altor țesuturi, care în final cu mult agravează altor țesuturi, care în final cu mult agravează hipovolemia.hipovolemia.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATIC• Restituţia tardivă a volumului de sînge Restituţia tardivă a volumului de sînge

circulant cauzează „criza microcirculaţiei” şi circulant cauzează „criza microcirculaţiei” şi schimbări ireversibile în ţesuturi, organe.schimbări ireversibile în ţesuturi, organe.

• Circulaţia sangvină limitată în ţesuturi, Circulaţia sangvină limitată în ţesuturi, acumularea în cantităţi enorme a metaboliţilor, acumularea în cantităţi enorme a metaboliţilor, accidoza ascendentă favorizează agregarea accidoza ascendentă favorizează agregarea intravasculară a hematiilor, trombii cărui intravasculară a hematiilor, trombii cărui obturează micele vase sangvine - CID-sindrom. obturează micele vase sangvine - CID-sindrom. În perioadele precoce procesul de În perioadele precoce procesul de microcoagulaţie este reversibil sub acţiunea microcoagulaţie este reversibil sub acţiunea fibrinolizinei şi heparinei endogene. În durata fibrinolizinei şi heparinei endogene. În durata mai mare a CID-sindromului se crează necroze mai mare a CID-sindromului se crează necroze focale în ţesuturi, organe.focale în ţesuturi, organe.


• HipoHipoxia xia circulatorie cauzează insuficienţa circulatorie cauzează insuficienţa acută hepatică, cardiacă, pulmonară, renală acută hepatică, cardiacă, pulmonară, renală şi altor organe.şi altor organe.

Pronosticul în şoc mult depinde nu Pronosticul în şoc mult depinde nu numai de graviditatea traumatismelor numai de graviditatea traumatismelor suportate, dar şi de profunzimea şi suportate, dar şi de profunzimea şi durata hipoxiei tisulare, celulare.durata hipoxiei tisulare, celulare.


Patogenia şocului traumaticPatogenia şocului traumatic2.2. Teoria neurogenă - reflectorieTeoria neurogenă - reflectorie• aferentaţia masivă din focare spre sistemul aferentaţia masivă din focare spre sistemul

nervos centralnervos central• excitaţia regională, generală a scoarţei excitaţia regională, generală a scoarţei

cerebrale apoi inhibaţia proceselor cerebrale apoi inhibaţia proceselor neurogene cu decompensarea cerebralăneurogene cu decompensarea cerebrală

3.3. Teoria toxică:Teoria toxică:

•• endotoxemia cauzată de dereglări metabolice endotoxemia cauzată de dereglări metabolice şi hipoxemiceşi hipoxemice


Patogenia şocului traumaticPatogenia şocului traumatic

La momentul actual şocul traumatic La momentul actual şocul traumatic este recunoscut ca polifactoral: este recunoscut ca polifactoral:

- el este hipovolemic, neuroreflector - el este hipovolemic, neuroreflector şi toxic.şi toxic.


Clinica şocului traumaticClinica şocului traumatic

Pentru prima dată descriereaPentru prima dată descrierea

clinicei şocului traumatic a fostclinicei şocului traumatic a fost

expusă de Jeims Latte în 1795,expusă de Jeims Latte în 1795,

dar, spre regret, nu s-a păstratdar, spre regret, nu s-a păstrat

până în timpul nostru.până în timpul nostru.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICClinica şocului traumaticClinica şocului traumatic

Renumitul chirurg rus N. Pirogov foarte detalizatRenumitul chirurg rus N. Pirogov foarte detalizata expus clinica şocului traumatic la ostaşii grava expus clinica şocului traumatic la ostaşii gravtraumatizaţi în războiul ruso-turc (1853-1854) întraumatizaţi în războiul ruso-turc (1853-1854) înlucrarea sa clasică „Начала общей военнойlucrarea sa clasică „Начала общей военнойхирургии” (1865, cтр. 71): „Amorţitul culcat stăхирургии” (1865, cтр. 71): „Amorţitul culcat stănemişcat, nu strigă, nu oftează, nu plânge, nunemişcat, nu strigă, nu oftează, nu plânge, nuparticipă la nimic şi nu cere nimic; corpul luiparticipă la nimic şi nu cere nimic; corpul luieste rece, faţa palidă-surie, privirea fixă îneste rece, faţa palidă-surie, privirea fixă îndepărtare; pulsul filiform, respiraţia este aproapedepărtare; pulsul filiform, respiraţia este aproapeinsesizabilă, plăgile şi pielea – asensibile”.insesizabilă, plăgile şi pielea – asensibile”.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICClinica şocului traumaticClinica şocului traumaticFazele şocului traumatic:Fazele şocului traumatic:

I - faza erectilăI - faza erectilă - se epuizează foarte rapid (de la câteva - se epuizează foarte rapid (de la câteva clipe – pînă la 20-30 minute) şi are următoarele clipe – pînă la 20-30 minute) şi are următoarele manifestări clinice:manifestări clinice:

• agitaţia traumatizatului;agitaţia traumatizatului;• comportarea neadecvată;comportarea neadecvată;• excitaţie motorică şi logoree;excitaţie motorică şi logoree;• hipertonus muscular;hipertonus muscular;• hiperestezie generalizată;hiperestezie generalizată;• hiperreflexie tendinoasă, dermală;hiperreflexie tendinoasă, dermală;• respiraţia mai frecventă decât în normă;respiraţia mai frecventă decât în normă;• pulsul mai expresiv, uşoară tahicardie;pulsul mai expresiv, uşoară tahicardie;• lenta majorare a tensiunei arteriale sistolice sau lenta majorare a tensiunei arteriale sistolice sau

normotonia;normotonia;• uneori pot avea loc involuntar acte de defecaţie, urinare.uneori pot avea loc involuntar acte de defecaţie, urinare.


III – I – faza torpidăfaza torpidă, divizată în trei grade în funcţie de , divizată în trei grade în funcţie de starea generală a bolnavului şi manifestările locale:starea generală a bolnavului şi manifestările locale:

Gradul 1 - uşor:Gradul 1 - uşor:• starea generală de gravitate medie, puţin obnubilatstarea generală de gravitate medie, puţin obnubilat• paliditatea tegumentelorpaliditatea tegumentelor• tºtº pielei nu este schimbatăpielei nu este schimbată• simptomul ”petei albe” – până la 3 secsimptomul ”petei albe” – până la 3 sec• GTRD (gradientul temperaturii recto-dermale)-pină la 7ºGTRD (gradientul temperaturii recto-dermale)-pină la 7º• respiraţia normală sau uşoară tahipnoerespiraţia normală sau uşoară tahipnoe• TA sistolică scăzută pînă la 100 mmHg.TA sistolică scăzută pînă la 100 mmHg.• pulsul frecvent, tahicardie până la 100 pe 1 min.pulsul frecvent, tahicardie până la 100 pe 1 min.


III – I – faza torpidăfaza torpidă, divizată în trei grade în funcţie de starea , divizată în trei grade în funcţie de starea generală a bolnavului şi manifestările locale:generală a bolnavului şi manifestările locale:

Gradul II - grav:Gradul II - grav:• starea generală gravăstarea generală gravă• în conştiinţa, omnubilaţia este mai vădităîn conştiinţa, omnubilaţia este mai vădită• hiporeflexie, hipotonie muscularăhiporeflexie, hipotonie musculară• paliditate - cianotizarea tegumentarăpaliditate - cianotizarea tegumentară• tºtº pielei este scăzutăpielei este scăzută• simptomul “petei albe” – până la 5 secsimptomul “petei albe” – până la 5 sec• GTRD - 7° - 10 °GTRD - 7° - 10 °• TA sistolică scăzută pînă la 70 mmHg.TA sistolică scăzută pînă la 70 mmHg.• tahicardie - 130-140 pe 1 min.tahicardie - 130-140 pe 1 min.


III – I – faza torpidăfaza torpidă, divizată în trei grade în funcţie de starea , divizată în trei grade în funcţie de starea generală a bolnavului şi manifestările locale:generală a bolnavului şi manifestările locale:

Gradul III - extrem de grav:Gradul III - extrem de grav:• starea generală extrem de gravăstarea generală extrem de gravă• cunoştinţa profund omnubilată sau lipseştecunoştinţa profund omnubilată sau lipseşte• tegumentele sure - palide - cianotizatetegumentele sure - palide - cianotizate• hiporeflexie şi hipotonie musculară vădităhiporeflexie şi hipotonie musculară vădită• t° tegumentelor este foarte scăzutăt° tegumentelor este foarte scăzută• simptomul “petei albe” – peste 5 secsimptomul “petei albe” – peste 5 sec• GTRD - 10°-14°GTRD - 10°-14°• respiraţia superficială frecventărespiraţia superficială frecventă• TA sistolică scăzută sub 70 mm col.Hg.TA sistolică scăzută sub 70 mm col.Hg.• tahicardie peste 150 pe 1 min.tahicardie peste 150 pe 1 min.


Indexul Algover ( 1977) Indexul Algover ( 1977)

pentru gradarea şocului traumaticpentru gradarea şocului traumatic

Ind. Algover P / TA sistolică N - 0,5 - 0,6Ind. Algover P / TA sistolică N - 0,5 - 0,6• gr. I 0,6 - 0,8gr. I 0,6 - 0,8• gr.llgr.ll 0,9 - 1,20,9 - 1,2• gr.lllgr.lll mai sus de 1,2mai sus de 1,2

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICCARACTERISTICA SOCUL COMPENSAT CARACTERISTICA SOCUL COMPENSAT

( faza erectilă, şoc gr. 1 )( faza erectilă, şoc gr. 1 )• Paliditatea pielei şi a mucoaselorPaliditatea pielei şi a mucoaselor• simptomul "petei albe“ - până la 3 secsimptomul "petei albe“ - până la 3 sec

• GTRD nu este mai mare de 7ºGTRD nu este mai mare de 7º ( N - 3 - 5º C) ( N - 3 - 5º C)• TA sistolică normală, puţin ridicată sau hipotonie TA sistolică normală, puţin ridicată sau hipotonie

uşoară pînă la 100-110 mm. col. Hguşoară pînă la 100-110 mm. col. Hg• Tahicardie moderată - 90 - 100 pe 1 min.Tahicardie moderată - 90 - 100 pe 1 min.• Lipsa manifestărilor de hipoxie a miocardului după Lipsa manifestărilor de hipoxie a miocardului după

datele ECGdatele ECG• Lipsa simptoamelor de hipoxie cerebrală Lipsa simptoamelor de hipoxie cerebrală • Tensiunea centrală venoasă nu este schimbată sau Tensiunea centrală venoasă nu este schimbată sau

puţin scăzutăpuţin scăzută

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICCARACTERTSTICA ŞOCULUI DECOMPENSATCARACTERTSTICA ŞOCULUI DECOMPENSAT

( şoc gr. II - III )( şoc gr. II - III )• Hipovolemia progresivă polifactoralăHipovolemia progresivă polifactorală• Hipotensiune arterială sub nivelul 100 mm/HgHipotensiune arterială sub nivelul 100 mm/Hg• AnurieAnurie• Criza microcirculatorie cu fenomenul exprimat de Criza microcirculatorie cu fenomenul exprimat de

agregaţieagregaţie intravasculară a hematiilor, refracteritatea intravasculară a hematiilor, refracteritatea microvasculară la aminele presorii endogene şi microvasculară la aminele presorii endogene şi exogeneexogene

• Acidoza metabolică decompensată Acidoza metabolică decompensată

• GTRD - peste 7ºGTRD - peste 7º • Simptomul “petei albe”- peste 3 secSimptomul “petei albe”- peste 3 sec

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICCOMPONENTELE ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE COMPONENTELE ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE

(primul ajutor, asistenţa premedicală) (primul ajutor, asistenţa premedicală)

1.) Unele momente organizatorice:1.) Unele momente organizatorice:• eliberarea traumatizatului de acţiunea agentului eliberarea traumatizatului de acţiunea agentului

mecanicmecanic• asigurarea securităţii pacientului şi personalului asigurarea securităţii pacientului şi personalului

medicalmedical• eliberarea de compresia hainelor, unor elemente a loreliberarea de compresia hainelor, unor elemente a lor• asigurarea liniştei, aerului curatasigurarea liniştei, aerului curat

2.) Hemostaza provizorie prin procedee simple şi 2.) Hemostaza provizorie prin procedee simple şi atraumatice (după indicaţii - pansament compresiv, atraumatice (după indicaţii - pansament compresiv, aplicarea garoului, pense hemostatice pe capetele aplicarea garoului, pense hemostatice pe capetele vaselor în plagă)vaselor în plagă)

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICCOMPONENTELE ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE COMPONENTELE ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE

(primul ajutor, asistenţa premedicală) (primul ajutor, asistenţa premedicală)

3.) Aplicarea pansamentului aseptic în leziunile deschise3.) Aplicarea pansamentului aseptic în leziunile deschise

4.) Imobilizarea sau instalarea raţională a pacientului 4.) Imobilizarea sau instalarea raţională a pacientului pentru evacuarepentru evacuare

5.) Hipotermia locală cu asigurarea normotermiei generale5.) Hipotermia locală cu asigurarea normotermiei generale

6.) Administrarea antidoloranţilor, enteral sau parenteral în 6.) Administrarea antidoloranţilor, enteral sau parenteral în funcţie de traumatism şi de etapăfuncţie de traumatism şi de etapă

7.) Asistenţa simptomatică:7.) Asistenţa simptomatică:• saturarea cu lichid alcalinsaturarea cu lichid alcalin• cardiotonice şi alt.cardiotonice şi alt.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICVolumul asistenţei medicale în şocul traumatic acordată Volumul asistenţei medicale în şocul traumatic acordată

de medicul de familie, echipelor de urgenţă, de de medicul de familie, echipelor de urgenţă, de medicul-generalist:medicul-generalist:

• Infuzia intravenoasă a soluţiilor antişoc: poliglucină, Infuzia intravenoasă a soluţiilor antişoc: poliglucină, reopoliglucină, gelofuzin, refortan şi alte dextrane cu reopoliglucină, gelofuzin, refortan şi alte dextrane cu greutate moleculară mare;greutate moleculară mare;

• Administrarea intravasculară a preparatelor antidolorante;Administrarea intravasculară a preparatelor antidolorante;• Aplicarea (sau corectarea) imobilizaţiei calitative pentru Aplicarea (sau corectarea) imobilizaţiei calitative pentru

transportarea gravului traumatizat;transportarea gravului traumatizat;• Asistenţa simptomatică în funcţie de manifestările clinice;Asistenţa simptomatică în funcţie de manifestările clinice;• Continuarea terapiei infuzionale pe parcursul evacuării Continuarea terapiei infuzionale pe parcursul evacuării

traumatizatului spre instituţia madicală traumatologică traumatizatului spre instituţia madicală traumatologică (chirurgicală).(chirurgicală).

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICTRATAMENTUL ŞOCUL TRAUMATICTRATAMENTUL ŞOCUL TRAUMATIC

( acţiuni de ordin local )( acţiuni de ordin local )

1.) Anestezie locală în focar sau trunculară, regională1.) Anestezie locală în focar sau trunculară, regională2.) Imobilizarea perfectă cu restabilirea maximal 2.) Imobilizarea perfectă cu restabilirea maximal

posibilă a poziţiei segmentului traumatizat.posibilă a poziţiei segmentului traumatizat.3.) Hemostază locală in leziunile deschise3.) Hemostază locală in leziunile deschise4.) Profilaxia asimilării produselor necrozei locale in 4.) Profilaxia asimilării produselor necrozei locale in

leziunile masive, grave prin hipotermie, pansamente leziunile masive, grave prin hipotermie, pansamente compresive şi alt.compresive şi alt.

5.) Profilaxia proceselor infecţioase locale prin 5.) Profilaxia proceselor infecţioase locale prin administrarea locală şi generală a antibioticelor, administrarea locală şi generală a antibioticelor, preparatelor antiseptice.preparatelor antiseptice.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATICTRATAMENTUL ŞOCULUI TRAUMATICTRATAMENTUL ŞOCULUI TRAUMATIC

( Terapia generală antişoc )( Terapia generală antişoc )

1.) Restituţia volumului sîngelui circulant se 1.) Restituţia volumului sîngelui circulant se efectuează prin infuzia soluţiilor coloidale şi efectuează prin infuzia soluţiilor coloidale şi cristaloide şi transfuziei sîngelui şi cristaloide şi transfuziei sîngelui şi preparatelor sanguine:preparatelor sanguine:

• În şoc de gr. I – infuzia în volum de 1500-În şoc de gr. I – infuzia în volum de 1500-2000 ml a soluţiilor coloidale – cristaloide 2000 ml a soluţiilor coloidale – cristaloide în raport 1:1, cu o viteză medie de 200 în raport 1:1, cu o viteză medie de 200 ml/oră;ml/oră;



• În şoc de gr. II – infuzia-transfuzia soluţiilor În şoc de gr. II – infuzia-transfuzia soluţiilor coloidale –cristaloide- sînge şi preparatele lui în coloidale –cristaloide- sînge şi preparatele lui în raport 1:1:1 în volum de 2000-3500 ml cu o raport 1:1:1 în volum de 2000-3500 ml cu o viteză medie de 300 ml/oră;viteză medie de 300 ml/oră;

• În şoc de gr. III – transfuzia-infuzia sângelui –În şoc de gr. III – transfuzia-infuzia sângelui –colidale- cristaloide în raport 2:1:1 în volum de colidale- cristaloide în raport 2:1:1 în volum de până la 6000 ml cu o viteză medie de 600 până la 6000 ml cu o viteză medie de 600 ml/oră.ml/oră.

ŞOCUL TRAUMATICŞOCUL TRAUMATIC2.) Tratamentul antialgic şi corecţia funcţiei sistemului 2.) Tratamentul antialgic şi corecţia funcţiei sistemului

nervos central:nervos central:• antidolorante, inclusiv şi preparate narcoticeantidolorante, inclusiv şi preparate narcotice• trancvilizatori şi alte preparate anarcoticetrancvilizatori şi alte preparate anarcotice• blocaje cu anesteticeblocaje cu anestetice• cetamine somnifere, sedativecetamine somnifere, sedative

3.) Menţinerea sistemului de transportare a O : 3.) Menţinerea sistemului de transportare a O : • sînge şi preparatele sîngelui (plasmă, masă eritrocitară sînge şi preparatele sîngelui (plasmă, masă eritrocitară

şi alt.) şi alt.) • substituenţi ai sîngelui coloidali şi cristaloizi.substituenţi ai sîngelui coloidali şi cristaloizi.

4.) Compensarea activităţii cardiace: preparate cardiotonice 4.) Compensarea activităţii cardiace: preparate cardiotonice ( sol. CaCl2, glucozide cardiace )( sol. CaCl2, glucozide cardiace )

• preparate cardiostimulatoare ( izadrin şi alt.)preparate cardiostimulatoare ( izadrin şi alt.)• vazopresori (noradrenalină, metazon, dopamin)vazopresori (noradrenalină, metazon, dopamin)



5.) Combaterea stresului psihoemoţional:5.) Combaterea stresului psihoemoţional:• trancvilizatori ( fenozepam, seduxen, dlazepam, etc. )trancvilizatori ( fenozepam, seduxen, dlazepam, etc. )

6.) Restabilirea metabolismului proteic şi carbonic:6.) Restabilirea metabolismului proteic şi carbonic:• plasma nativă, proteină, albumină, plasma secca.plasma nativă, proteină, albumină, plasma secca.

7.) Licidarea hipoxiei: 7.) Licidarea hipoxiei: • Vit C, B 6, B 12Vit C, B 6, B 12• soluţii de glucozasoluţii de glucoza• O2 O2 • ventilaţia pulmonară asistatăventilaţia pulmonară asistată



8.) Normalizarea activităţii endocriniene8.) Normalizarea activităţii endocriniene• corticosteroide şi alt.corticosteroide şi alt.

9.) Normalizarea funcţiei renale9.) Normalizarea funcţiei renale• diuretice osmotice - manitol, sorbitoldiuretice osmotice - manitol, sorbitol

10.) Corecţia echilibrului acido - bazic şi dereglărilor 10.) Corecţia echilibrului acido - bazic şi dereglărilor electrolitice:electrolitice:

• substituenţi cristaloizisubstituenţi cristaloizi• soluţii - bufersoluţii - bufer• soluţii 2 - 4% de NaHCO3soluţii 2 - 4% de NaHCO3



11.) Normalizarea calităţilor reologice a sîngelui 11.) Normalizarea calităţilor reologice a sîngelui

12.) Lichidarea hipercuagulaţiei ( anticoagulanţi )12.) Lichidarea hipercuagulaţiei ( anticoagulanţi )

13.) Restabilirea metabolismului transcapilar13.) Restabilirea metabolismului transcapilar• preparate antihistaminicepreparate antihistaminice

14.) Combaterea intoxicaţiei14.) Combaterea intoxicaţiei• substituenţi ai sîngelui cu destinaţie detoxica substituenţi ai sîngelui cu destinaţie detoxica

(hemodeză, polideză)(hemodeză, polideză)• hemosorbţia, limfosorbţia, plasmoforezahemosorbţia, limfosorbţia, plasmoforeza• imunomodulatoriimunomodulatori


În stare de şoc este admisă efectuarea numai În stare de şoc este admisă efectuarea numai unor intervenţii chirurgicale, care au destinaţie antişoc:unor intervenţii chirurgicale, care au destinaţie antişoc:1. Trefinaţiile, trepanaţiile craniene în cazurile prezenţei 1. Trefinaţiile, trepanaţiile craniene în cazurile prezenţei

manifestărilor clinice de accelerată dezvoltare a manifestărilor clinice de accelerată dezvoltare a hematoamelor epi- subdurale şi altele cu hematoamelor epi- subdurale şi altele cu compresia creerului;compresia creerului;

2. Toracotomia în masive hemoragii intra- şi 2. Toracotomia în masive hemoragii intra- şi extrapleurale, în leziuni grave de cord, pulmoni;extrapleurale, în leziuni grave de cord, pulmoni;

3. Laparatomii – în hemoragii masive intra abdominale 3. Laparatomii – în hemoragii masive intra abdominale cu leziuni a organelor parenhimatoase, marelor cu leziuni a organelor parenhimatoase, marelor vase sangvine şi alt.vase sangvine şi alt.

4. În leziuni complete a vaselor sangvine magistrale 4. În leziuni complete a vaselor sangvine magistrale periferice cu restituţia lor şi restabilirea circulaţiei periferice cu restituţia lor şi restabilirea circulaţiei sangvine.sangvine.

Șocul traumatic

Documents