observatorul militar nr. 45

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXII NR. 45 (1232) 20 – 26 NOIEMBRIE 2013 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

DIN INIM~,PENTRU O

VIA}~ MAI BUN~

Pagina14 Pagina 4

LINIA |NT@I

Paginile 6-7

Pagina 24

În perioada 4-8noiembrie, la Foc[ani,

a avut loc etapafinal`, pe Statul Majoral For]elor Terestre, a

competi]ieiSubofi]erul/Soldatul

Anului 2013.Gazda acestei etape a

fost Brigada 282Infanterie Mecanizat

Unirea Principatelor

INTERVIU LUMEA DE AZI

INSTRUC}IE

SUBOFI}ERUL/SOLDATULANULUI 2013

|N FOR}ELE TERESTRE

POLITICAROBINETULUI

MI-AM FIXAT CA PRIORITATEÎMBUN~T~}IREA SEMNIFICATIV~

A RELA}IILOR CU ROMÂNIA

MINISTRUL AP~R~RII AL REPUBLICII MOLDOVA,VITALIE MARINU}A:

FOTO: CAPORAL CLASA A III-A NICU{OR COM~NESCU

Paginile 12-13

Considerat cel mai mare exerci]iu planificat [i organizat de NATO în ultimii[apte ani, STEADFAST JAZZ 2013, desf`[urat concomitent în Polonia [i în]`rile baltice, a strâns laolalt` peste 6.000 de militari din 28 de ]`ri membre

NATO [i trei ]`ri partenere (Suedia, Ucraina [i Finlanda).

Considerat cel mai mare exerci]iu planificat [i organizat de NATO în ultimii[apte ani, STEADFAST JAZZ 2013, desf`[urat concomitent în Polonia [i în]`rile baltice, a strâns laolalt` peste 6.000 de militari din 28 de ]`ri membre

NATO [i trei ]`ri partenere (Suedia, Ucraina [i Finlanda).

MAE{TRII M~IESTRELOR, UN NOU FILM REALIZATDE STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI, PREMIAT LA ROMA

UUUUUn alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigaten alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigaten alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigaten alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigaten alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigatede Studioul Cinematografic al de Studioul Cinematografic al de Studioul Cinematografic al de Studioul Cinematografic al de Studioul Cinematografic al Armatei, la împlinirea aArmatei, la împlinirea aArmatei, la împlinirea aArmatei, la împlinirea aArmatei, la împlinirea a

97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii în97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii în97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii în97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii în97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii învâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I –vâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I –vâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I –vâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I –vâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I –SSSSSec]iunea ec]iunea ec]iunea ec]iunea ec]iunea IstorieIstorieIstorieIstorieIstorie – – – – – llllla Festivalula Festivalula Festivalula Festivalula Festivalul Interna]ional al Filmului MilitarInterna]ional al Filmului MilitarInterna]ional al Filmului MilitarInterna]ional al Filmului MilitarInterna]ional al Filmului Militar,,,,,care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma.care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma.care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma.care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma.care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma.

Documentarul Documentarul Documentarul Documentarul Documentarul Mae[trii MìestrelorMae[trii MìestrelorMae[trii MìestrelorMae[trii MìestrelorMae[trii Mìestrelor – dedicat Centenarului – dedicat Centenarului – dedicat Centenarului – dedicat Centenarului – dedicat CentenaruluiAeronauticAeronauticAeronauticAeronauticAeronauticiiiii i militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezintì militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezintì militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezintì militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezintì militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezintìstoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatulistoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatulistoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatulistoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatulistoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatulde la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol înde la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol înde la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol înde la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol înde la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol încare România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparatcare România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparatcare România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparatcare România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparatcare România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparatde zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]ieide zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]ieide zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]ieide zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]ieide zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]ieiaeronauticii mondiale.aeronauticii mondiale.aeronauticii mondiale.aeronauticii mondiale.aeronauticii mondiale.

Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele AerieneAerieneAerieneAerieneAerieneRomâne, iar cu sprijinul Române, iar cu sprijinul Române, iar cu sprijinul Române, iar cu sprijinul Române, iar cu sprijinul AerostarAerostarAerostarAerostarAerostar SA SA SA SA SA Bacù [i al Bacù [i al Bacù [i al Bacù [i al Bacù [i al Asocia]iei RomâneAsocia]iei RomâneAsocia]iei RomâneAsocia]iei RomâneAsocia]iei Românea Pasiona]ilor în Istoria a Pasiona]ilor în Istoria a Pasiona]ilor în Istoria a Pasiona]ilor în Istoria a Pasiona]ilor în Istoria Aeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la ceaAeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la ceaAeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la ceaAeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la ceaAeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la ceade a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrisede a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrisede a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrisede a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrisede a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrise41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente.41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente.41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente.41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente.41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente.

Scenariul filmului este semnat de Scenariul filmului este semnat de Scenariul filmului este semnat de Scenariul filmului este semnat de Scenariul filmului este semnat de Adrian Leonte, regia CornelAdrian Leonte, regia CornelAdrian Leonte, regia CornelAdrian Leonte, regia CornelAdrian Leonte, regia CornelMitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [iMitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [iMitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [iMitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [iMitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [iGabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de ElenaGabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de ElenaGabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de ElenaGabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de ElenaGabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de Elena

TTTTTiron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan iron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan iron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan iron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan iron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan Apostu. Consultant deApostu. Consultant deApostu. Consultant deApostu. Consultant deApostu. Consultant despecialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ionalspecialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ionalspecialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ionalspecialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ionalspecialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ionalal al al al al AAAAAvia]iei Române.via]iei Române.via]iei Române.via]iei Române.via]iei Române.

STEADFAST JAZZ 2013STEADFAST JAZZ 2013

MEDALIE DE AUR PENTRU CANTEMIRI{TI Pagina 8

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

Ac]iune umanitar`. Joi, 14 noiembrie, peste 40 de militari aiBatalionului 96 Geniu au participat la o ac]iune umanitar` de donare desânge pentru copiii diagnostica]i cu betalasemie major` din Sec]iaHematologie Pediatric a Spitalului Fundeni. Ideea activit`]ii desf [urat`pe parcursul întregii zile la sediul Batalionului 96 Geniu, cu sprijinulunui laborator mobil al Institutului de Hematologie Bucure[ti, a pornitde la consilierul comandantului, plutonier-adjutant Sergiu Ciupitu, [ic`pitanul Sebastian T`nase. (FRUNTA{ CRISTIAN LENGA) Evaluare la Dej. S`pt`mâna trecut`, la Batalionul 811

Infanterie Dej, o comisie a Comandamentului Brig`zii 81Mecanizat`, condus` de loc]iitorul comandantului acesteia, colonelDorin Blaiu, a executat evaluarea static` [i ac]ional` a CompanieiUNSAS din acest batalion.

În cadrul evalu`rii statice, s-au verificat modul de întocmire adocumentelor, echiparea subunit`]ii, operativitatea tehnicii, precum [iînsu[irea cuno[tin]elor de militari. Evaluarea ac]ional` a fost realizat`printr-un exerci]iu tactic de tip FTX, desf`[urat în poligonul de instruc]ieal Batalionului 811 Infanterie, unde s-a controlat modalitatea de ac]iunea subunit`]ii la diferite incidente, create în principal pe opera]ii destabilitate [i contrainsurgen]`. Calificativul evalu`rii finale a fost pem`sura valorii subunit`]ii, adic` unul foarte bun. (MAIOR CIPRIANMURE{AN) Conferin]a [tiin]ific` interna]ional`. Universitatea Na]ional`

de Ap`rare Carol I a g`zduit, în zilele de 14 [i 15 noiembrie, conferin]a[tiin]ific` interna]ional` Strategii XXI - Tehnologii - Aplica]ii Militare,Simulare [i Resurse, desf`[urat` sub patronajul Facult`]ii de comand`[i stat major [i al {colii Doctorale.

Obiectivele principale ale conferin]ei au fost diseminarea încadrul comunit`]ii academice a rezultatelor cercet`rii [tiin]ificedesf`[urate de participan]i, precum [i stabilirea/consolidareaunor parteneriate cu institu]ii de înv`]`mânt [i cercetare, militare[i civile, din ]ar` sau strìn`tate. La manifestare, au participatpersonalit`]i din diferite medii profesionale cu preocup`ri îndomeniul ap`r`rii atât din ]ar`, cât [i din strìn`tate. Stagii de preg`tire militar` în Fran]a. În perioada 18

noiembrie – 2 decembrie 2013, doi studen]i din Academia Tehnic`Militar`, sergentul Marius Singureanu [i caporalul Silviu Cracan`,efectueaz` stagii de preg`tire militar` la {colile Militare SpecialeCoetquidan-Saint Cyr din Fran]a.

Cu aceast` ocazie, ei vor participa la un exerci]iu militar împreun`cu cade]ii francezi, care are ca specific preg`tirea militar` individual`,ini]ierea în lupta de comando, precum [i în ac]iuni de men]inere ap`cii. De asemenea, studen]ii vor lua parte, în 30 noiembrie, la os`rb`toare specific` {colilor Militare Speciale Coetquidan-Saint Cyr,Reconstituirea b`t`liei de la Austerlitz din 1805, una dintre cele maimari victorii ale lui Napoleon. Activitatea contribuie la dezvoltareacooper`rii cu institu]ii militare de înv`]`mânt superior din strìn`tate[i cre[terea vizibilit`]ii interna]ionale a Academiei Tehnice Militare.

BUCURE{TI. Personalul Batalionului 210 Sprijin, din cadrulStatului Major al For]elor Aeriene, comandat de locotenent-colonelulValentin Constantin, a oferit copiilor din cadrul Complexului de Asisten]Social` „Sf. Nicolae” din Bucure[ti, în cadrul campaniei „Din sufletpentru suflet”, alimente [i îmbr`c`minte, spre bucuria micu]ilor.Încântarea care s-a putut citi pe fe]ele copiilor i-a determinat pereprezentan]ii personalului Batalionului 210 Sprijin, prezen]i laeveniment, s promit c vor reveni la serbarea Pomului de Cr`ciun.

Academia const`n]ean` este institu]ia de înv`]`mântsuperior din Dobrogea cu cea mai lung` existen]`, aflându-[ioriginea în {coala Special` pentru Subofi]erii [i Ofi]erii dinCorpul Flotilei, institu]ie înfiin]at` prin Decizie Ministerial`la data de 17 noiembrie 1872, fiind prima structur` deînv`]`mânt româneasc` destinat` form`rii cadrelor demarin`.

Activit`]ile au debutat vineri, 15 noiembrie, printr-oceremonie aniversar`, la care au participat studen]iiacademiei, profesorii [i invita]ii acestora. În zilele de 16 [i 17noiembrie, a avut loc Cupa Mircea la nata]ie, competi]ieadresat` elevilor liceelor const`n]ene [i realizat` cu sprijinulDirec]iei Jude]ene de Sport [i Tineret Constan]a, care a

141 DE ANI DE |NV~}~MÂNT DE MARIN~LOCOTENENT DIANA CUCO{EL

Academia Naval` Mircea cel B`trâna marcat 141 de ani de înv`]`mânt

superior de marin` în România printr-oserie de manifest`ri desf`[urate înperioada 15-19 noiembrie.

acordat câ[tig`torilor diplome, medalii [i premii. Luni, 18noiembrie, a fost organizat` expozi]ia Tradi]ii maritimeromâne[ti la Marea Neagr`, manifest`rile dedicateevenimentului încheindu-se o zi mai târziu cu seminarulinterna]ional Development of Maritime Education and Trainingin the Black Sea Higher Education Establishments.

Evenimentul s-a înscris în ac]iunile proiectului Re]ea deeduca]ie maritim` pentru dezvoltarea culturii maritime înbazinul M`rii Negre – MARINE [i a constituit un prim forumal factorilor de planificare [i al beneficiarilor educa]iei maritimedin zona M`rii Negre. Manifestarea a reunit reprezentan]i aiuniversit`]ilor partenere Academiei Navale Mircea cel B`trânîn proiectul MARINE – Universitatea Piri Reis din Istanbul,Turcia, Academia Maritim` Na]ional` din Odessa, Ucraina,[i Universitatea Tehnic` a Moldovei din Chi[inù,reprezentan]i ai Universit`]ii Nikola Vaptsarov din Varna,Bulgaria, ai autorit`]ilor na]ionale de reglementare îndomeniu [i ai companiilor de shipping.

Academia Naval` Mircea cel B`trân face parte din sistemulde preg`tire profesional` al For]elor Navale Române, carecorespunde standardelor NATO [i UE de competitivitate [iperforman]`.

În cadrul [edin]ei, colonelul Bogdan B`l`ceanu, loc]iitorul[efului Comandamentului Garnizoanei Bucure[ti (CGB), aprezentat managementul cooper`rii la interven]iile pentrusitua]iile de urgen]`, dar [i proiectul planului anual deactivitate al Consiliului de Garnizoan` pe anul 2014. Referitorla analiza rezultatelor ac]iunilor comune desf`[urate îngarnizoan`, în anul 2013, [eful biroului poli]ie militar` [icercet`ri penale speciale din CGB, locotenent-colonel Ioni]`Scarlat, a precizat c`, în trimestrul III al anului în curs,

{EDIN}A CONSILIULUI DE GARNIZOAN~ BUCURE{TI

Joi, 14 noiembrie 2013, la sediulDiviziei 1 Infanterie Dacica a avut

loc [edin]a Consiliului de Garnizoan`Bucure[ti. Au participat reprezentan]i aistructurilor centrale din MApN, ai statelormajore ale categoriilor de for]e, precum[i ai institu]iilor ce fac parte din sistemulde ordine public` [i siguran]` na]ional`– MAI, STS, SPP, SRI, ISU.

IRINA-MIHAELA [email protected]

comandamentul a fost informat de dispeceratele Brig`zii RutiereBucure[ti [i Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Ilfov despres`vâr[irea unui num`r de 19 accidente de circula]ie cuautovehicule, în care a fost implicat personal apar]inând MApN.Cu ocazia controalelor privind circula]ia cu autovehicule militare,s-a urm`rit în special legalitatea ie[irii în curs` [i a folosiriiautovehiculelor militare, starea tehnic` [i de între]inere,respectarea regulilor de circula]ie pe drumurile publice,comportamentul [i ]inuta personalului transportat. S-au constatatunele nereguli determinate de cauze precum: nerespectarearegulilor privind ie[irea în curs` [i a folosirii autovehiculelormilitare; lipsa de interes pentru starea tehnic` [i de între]inerea autovehiculelor; necunoa[terea prevederilor regulamentelor[i dispozi]iilor care reglementeaz` circula]ia pe drumurilepublice cu autovehiculele militare; sc`derea în intensitate aactivit`]ii de prevenire a abaterilor disciplinare.

Cu ocazia [edin]ei de s`pt`mâna trecut`, s-a discutat[i despre necesitatea modific`rii [i complet`rii, cu prevederimai clare, a regulamentului de organizare [i func]ionare alConsiliului de Garnizoan` Bucure[ti. De asemenea, au fosttrecute în revist` [i activit`]ile ce se vor desf`[ura învederea organiz`rii paradei militare de la 1 Decembrie. Înfinal, participan]ii la [edin]` au vizitat muzeul Diviziei 1Infanterie Dacica.

DUMITRU ROMAN

MEDALIE DEDICAT~MARII UNIRI

Au sus]inut expuneri Înaltpreasfin]itul P`rinteTeofan, Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei,

profesorul universitar dr. {tefan Afloroaiei, de la Facultateade Filosofie [i {tiin]e Politice din cadrul Universit`]iiAlexandru Ioan Cuza, [i comandantul Brig`zii 15Mecanizat`, general de brigad` Vasile Roman. Lamanifestare, au participat personalit`]i din diferite mediiprofesionale cu preocup`ri în domeniul sistemului na]ional

ÎNTÂLNIRE DE SUFLETLA

CERCUL MILITAR IA{I

S`pt`m#na trecut`, Cercul MilitarIa[i a g`zduit Conferin]a anual` cu

tema Valoarea moral` a familiei înarmat`. Între virtute [i onoare.

În preajma s`r-b`toririi Zilei Na-

]ionale a României, Aso-cia]ia Na]ional` Cul-tul Eroilor Regina Mariaa emis o medalie de-dicat` împlinirii a 95de ani de la MareaUnire, consfin]it`,prin voin]` popular`,la 1 Decembrie 1918.

Confec]ionat` dintombac aurit, medalia arediametrul de 70 mm [i ogrosime de 3-4 mm. Peavers, câmpul centraleste ocupat de siluetaCatedralei Reîntregiriidin Alba Iulia, iar perevers se afl` hartaRomâniei întregite, pecare a fost aplicat` inscrip]ia: România. 95 de ani.Realizatorul machetei grafice este generalul de brigad`(ret.) Petre Stoica.

Medalia este a[ezat` într-o cutie îmbr`cat` în catifea [ieste înso]it` de un Certificat de autenticitate, cu o scurt`noti]` tehnic` [i cu numele celui c`ruia i-a fost acordat`,fiind semnat` [i parafat` de pre[edintele ANCE, generalul-maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe.

de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`, sala defestivit`]i a cercului militar fiind plin` de militari interesa]ide subiectul dezb`tut. M-am bucurat ca i-am rev`zut pemilitari. Am încercat s` insist asupra importan]ei unice pecare o are familia, nu doar în via]a societ`]ii, a bisericii, ci[i în via]a personal` a fiec`ruia. Familia este spa]iul în careomul se împline[te pe sine, ajutându-i pe al]ii s` seîmplineasc` în cel mai des`vâr[it mod. Am încercat în acestcuvânt s` previn pe cei de fa]` privind pierderea imens`,dac` nu ]in cu din]ii de familia pe care o au. Sunt încerc`ri,sunt valuri, sunt ispite, dar nimic nu poate înlocui familia,a declarat IPS Teofan la sfâr[itul activit`]ii.

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

România ne-a permis cu generozitate sùtiliz`m în mod extins unit`]ile sale pentrutransportul trupelor [i echipamentului spre[i dinspre Afganistan. Pe m`sur` ce seapropie retragerea trupelor ISAF dinAfganistan, Mihail Kog`lniceanu va deveniun nod de transport esen]ial pentruechipamentele americane care se reîntorcdin Afganistan. . . . . În calitatea sa de membruNATO, România este unul dintre cei mailoiali alia]i ai Statelor Unite ale Americii.

DUANE C. BUTCHER|ns`rcinatul cu afaceri

al Ambasadei SUA la Bucure[ti

3Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Agenda întâlnirii a cuprins subiecte referitoare la plani-ficarea în comun a exerci]iilor navale, schimburile de expe-rien]` ale personalului ambarcat, cooperarea la nivelul insti-tu]iilor de înv`]`mânt de marin`, prin efectuarea de stagiiambarcate ale cade]ilor [i tinerilor ofi]eri la bordul navelor,precum [i prin realizarea schimbului de instructori [i studen]iîntre academiile navale ale celor dou` ]`ri.

Amiralul Bernard Rogel a fost primit luni, 18 noiembrie, [ide [eful Statului Major General, general-locotenent {tefanD`nil`, prilej cu care a fost analizat stadiul cooper`rii dindomeniul naval, pe durata particip`rii în comun la opera]iiNATO, precum [i a direc]iilor de ac]iune pe viitor.

Delega]ia francez` s-a deplasat la Constan]a, unde a vizitatFregata Regele Ferdinand [i Nava-[coal` Mircea.

Vizita contribuie la dezvoltarea rela]iilor bilaterale [iidentificarea unor noi oportunit`]i [i domenii de cooperareîntre cele dou` marine.

REUNIUNEA CONSILIULUI DEAFACERI EXTERNE ÎN FORMATUL

MINI{TRILOR AP~R~RII

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat, înzilele de 18 [i 19 noiembrie, la reuniunea Consiliului de

Afaceri Externe în formatul mini[trilor ap`r`rii, la Bruxelles.

MILITARI ROMÂNI, DECORA}IDE AMBASADORUL FRAN}EI

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

Mar]i, 12 noiem-brie, reprezen-

tan]i ai poporuluifrancez au comemorat,

la Ia[i, Ziua Armisti-]iului. AmbasadorulFran]ei la Bucure[ti,

Excelen]a Sa PhilippeGustin, ata[atul militar

francez, colonel Jean-Marc Lavallee, reprezen-tan]i ai garnizoanei Ia[i

[i ai administra]ieilocale au depus coroane

de flori la MonumentulEroilor Francezi din

Cimitirul Eternitatea.

Manifest`rile au continuat la statuia genera-lului Henri Mathias Berthelot, situat` lâng`Teatrul Na]ional Vasile Alecsandri. Aici, dup`trecerea în revist` a Deta[amentului de onoare[i intonarea Imnurilor Na]ionale ale Fran]ei [iRomâniei, s-au rostit alocu]iuni referitoare lasemnifica]ia evenimentului. Tot cu acest prilej,ambasadorul Fran]ei a conferit distinc]ii unormilitari români care au desf`[urat misiuni înteatrul de opera]ii din Afganistan, al`turi demilitarii francezi: comandantul Batalionului 631Tancuri, colonel Florin Cre]u, a primit Medaliade bronz a Ministerului francez al Ap`r`rii, cuînsemn pentru trupele blindate, iar c`pitanulRomulus Panait, ofi]er în cadrul Flotilei 95Aeriene, Medalia comemorativ` a Ministeruluifrancez al Ap`r`rii, cu însemn pentru Afganistan.Participan]ii la eveniment au depus apoi coroane[i jerbe de flori la statuia ilustrului general francez,iar ceremonia s-a încheiat cu onorul prezentatde Deta[amentul de onoare, constituit din militariai Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt.

ANIVERSARELOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

Nava amiral a Flotei a VI-a americane din Marea Mediteran`, USS Mount Whitney(LCC 20), a efectuat o escal` în portul Constan]a, în perioada 15-19 noiembrie.

Cu acest prilej, o delega]ie condus` de comandantul navei, comandor Craig A.Clapperton, a avut întâlniri cu conducerea Comandamentului Flotei. Programul viziteiîn România a mai cuprins exerci]ii în comun ale marinarilor americani împreun` cuechipajul fregatei Regele Ferdinand [i echipajul unui elicopter IAR-330 Puma Naval,precum [i vizitarea principalelor obiective turistice din municipiul Constan]a.

OASPE}I AMERICANI,LA CONSTAN}A

{EFUL STATULUI MAJOR AL MARINEIMILITARE FRANCEZE, ÎN ROMÂNIA

{eful Statului Major al For]elor Navale Române, viceamiral AurelPopa, a primit vizita omologului s`u francez, amiral Bernard Rogel,

care s-a aflat, în perioada 16-19 noiembrie, în România.

Marinarii militari au fostprezen]i joi, 14 noiem-

brie, la festivitatea dedicat` îm-plinirii a 135 de ani de la unireaDobrogei cu România, organizat`de autorit`]ile din Tulcea. Cu acestprilej, comandantul GarnizoaneiTulcea, comandor Tudorel Ivana,a depus o coroan` de flori la Monu-mentul Eroilor.

Dup` semnarea Tratatului dela Berlin, în iulie 1878, prin care serecuno[tea independen]a statuluiromân, iar Marile Puteri atribuiauDobrogea României, autorit`]ileromâne [i-au trimis trupe în acestteritoriu reintegrat României.

Primele unit`]i ale ArmateiRomâne au fost primite cu entu-ziasm [i bucurie de popula]ialocal`, în perioada 14-18 noiembrie,la Tulcea, Babadag [i Constan]a.

Ap`rarea cibernetic` este unul dintredomeniile în care cooperarea la nivel europeaneste o necesitate, a afirmat ministrului ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, în cadrul discu]iilordin prima zi a Consiliului de Afaceri Externeîn formatul mini[trilor ap`r`rii. În acest sens,ministrul român a declarat faptul c` demer-surile comune ale tuturor statelor în aceast`direc]ie vor aduce plusvaloare eforturilorna]ionale.

Una dintre temele abordate luni, 18 no-iembrie, a fost dezvoltarea capacit`]ilor mili-tare. Este important` con[tientizarea, la nivelulopiniei publice europene, a necesit`]ii dezvol-t`rii capacit`]ilor militare în vederea cre[teriiautonomiei strategice a UE în managementulsitua]iilor de criz`. Într-adev`r, securitatea [iap`rarea conteaz`, a men]ionat ministrulMircea Du[a, exprimându-[i speran]a c` acestlucru se va reflecta într-o sus]inere adecvat`a domeniului ap`r`rii în interiorul statelormembre ale UE. În acest context, Româniava sus]ine propunerile menite s` contribuie

la promovarea convergen]ei planific`rii statelormembre prin cre[terea transparen]ei proce-selor de planificare na]ional`.

Consolidarea industriei de ap`rare a cons-tituit o alt` tem` important` a reuniunii.România î[i va asuma la nivel strategic uneleobiective în ceea ce prive[te asigurarea capa-cit`]ilor militare, prin dezvoltarea industriei deap`rare europene. În opinia ministrului MirceaDu[a, Summit-ul european din decembrie tre-buie s` se constituie într-un reper strategicprivind lansarea unui proces de revigorare aindustriei de ap`rare. Sus]inem pe deplin obiec-tivul de creare a unei baze tehnologice [i indus-triale europene competitive care s` ofere UniuniiEuropene autonomia [i capacit`]ile militarenecesare, a mai declarat ministrul ap`r`riina]ionale.

Ziua de mar]i, 19 noiembrie, a debutat cuprezentarea priorit`]ilor pe anul 2014 aleAgen]iei Europene pentru Ap`rare (EDA), dar[i a Raportului Anual al acesteia cu privire lacheltuielile statelor membre în domeniul

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

ap`r`rii. Mini[trii ap`r`rii au salutat eforturileAgen]iei privind dezvoltarea proiectelor euro-pene: realimentarea în zbor a aeronavelor,sisteme de avioane f`r` pilot, ap`rarea ciber-netic` [i altele. Tot mar]i, au fost programatedou` sesiuni de lucru în cadrul ConsiliuluiAfaceri Externe în formatul mini[trilor ap`r`rii:preg`tirea Consiliului European din decembrie2013 [i opera]iile [i misiunile UE, cu accent peEUTM Mali [i Opera]ia EUNAVFORATALANTA. Referindu-se la Consiliul Euro-pean din decembrie, ministrul Mircea Du[a areiterat ideea potrivit c`reia acest evenimentare o particularitate aparte, [i anume conexi-unea extins` între dezvoltarea capacit`]ilor

militare [i industria de ap`rare. Una dintretemele prioritare este capacitatea UE de aac]iona ca furnizor de securitate contribuindla pacea [i stabilitatea interna]ional`. În acestsens, ministrul Mircea Du[a a apreciat impor-tan]a procesului de consolidare a industriei deap`rare [i rolul unei baze tehnologice compe-titive în dezvoltarea capacit`]ilor militareeuropene. Pentru România, un interes aparte îlconstituie m`surile menite s` sprijine întreprin-derile mici [i mijlocii. M`surile coerente la niveleuropean vor contribui la consolidarea bazeitehnologice [i industriale europene [i la asigu-rarea unui mediu concuren]ial echitabil, a maideclarat ministrul român.

4 LINIA |NT@I Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


DIN INIM~, PENTRU O VIA}~ MAI BUN~MAIOR ADRIAN GÎTMAN

Jaldak. Unul dintre nenum`ratele sate pierdute înariditatea sud-estului Afganistanului. O comunitate ce

se confrunt`, ca mai toate localit`]ile de aici, cu problemelespecifice zonei: securitatea, hrana [i asisten]a medical`.

Apreciez ocazia de a fi executat aceast` misiuneîmpreun` cu Lupii Negri, militari cu o reputa]ie deo-sebit`, care asigur` securitatea într-o arie ce se întindede la re[edin]a provinciei Zabul – ora[ul Qalat – [i pân`la grani]a cu provincia Kandahar. A fost o misiuneexecutat` într-un mod profesionist. De altfel, la mai binede trei luni de când batalionul ac]ioneaz` sub comandamea, pot afirma c` militarii români de]in controlulautostr`zii în aria de responsabilitate. Traficul sedesf`[oar` f`r` probleme, iar siguran]a pe care o ofer`localnicilor este deplin`.

COMANDANTUL COMBINED TASK FORCE DUKE,COLONEL WILLIAM OSTLUND

Ne-am întâlnit cu cei care reprezint aceast`comunitate. Am discutat, \n primul rând,despre problemele de securitate din zon`,aceasta fiind [i una dintre liniile noastre deefort în aceast` misiune. Am discutat apoidespre nevoile satului, în special celeprimare, cum sunt asigurarea hranei, a apei,a asisten]ei medicale. Misiunea de ast`zi acuprins [i ac]iunea echipei noastre deangajare a femeilor, care a identificat câtevaaspecte privind îmbun`t`]irea nivelului detrai al localnicelor.

COMANDANTUL BATALIONULUI 151 INFANTERIE, LOCOTENENT-COLONEL SERGIU MUNGIU

’’

Apropierea de autostrada A1[i clinica de aici scot oarecumJaldak-ul din anonimat. Pentrunoi, militarii Batalionului 151Infanterie, satul [i locuitorii luisunt importan]i. Traiul [isecuritatea lor sunt dou` aspectecare m`soar` succesul misiuniinoastre în acest loc. Identificareanevoilor localnicilor [i modul încare le pot fi de folos militariifor]ei interna]ionale au constituitobiectivele unei misiunicomplexe desf`[urate de LupiiNegri în localitate.

Militarii din compania pecare o comand asigur`desf`[urarea unei misiuni deangajare a comunit`]ii locale într-unul din satele aflate în zonanoastr` de responsabilitate.Efectivele a trei plutoane dincadrul companiei fac siguran]a,sub diverse forme, a tuturorparticipan]ilor la aceast` misiune.Consider c` misiunea sedesf`[oar` în condi]ii foarte bune.Este o activitate complex`, ]inândcont de num`rul mare departicipan]i. Nu exist` problemede securitate, ci totul decurgeconform planului, ne pune întem`, la ajungerea în sat,maiorul Cristian Mihoci,comandantul companiei a treia.

Întâlnirea cu localnicii are locîn clinica din sat. În curteainterioar`, câteva flori [i ni[tearbu[ti încearc` s` dea culoareunui loc de care bun`starea st`înc` departe. Încep discu]iile.{eful clinicii, doctorul Akimulah,aduce în aten]ie câteva problemecu care se confrunt`:degradarea cl`dirilor, lipsa apeipotabile, alimentareadefectuoas` cu energie electric`.Cele mai stringente nevoi suntîns` legate de insuficien]amaterialelor medicale, amedicamentelor [i apersonalului, dar [i de lipsa uneiambulan]e.

Între timp, la cerereaafganilor, doctorul Batalionului151 Infanterie, c`pitan Adrian

’’

Drenea, începe consulta]iilemedicale într-o înc`pere aclinicii. Afec]iunile sunt diverse,la fel [i vârsta pacien]ilor. Cur`bdare, doctorul românîncearc` s` g`seasc` o solu]iepentru fiecare. Acela[i lucru îlface, într-o alt` camer`,plutonierul Irina Bleand`.

Afar`, discu]iile continu`.Afl`m c` cei mai mul]i localnicis-au înregistrat pentru alegerilede anul viitor [i sunt încrez`toric` vor vota pentru un Afganistanmai prosper. B`trânul satului,Abduldaud, spune c` s`tenii sesimt în siguran]` [i datorit`prezen]ei în apropiere a unui postal poli]iei afgane. Aceast`afirma]ie ne confirm` modulcorect în care-[i fac datoriasubordona]ii locotenentuluiMatiulah, poli]i[ti cu care [i noi,militarii români, execut`mmisiuni în comun [i pentru care,în dese rânduri, am organizatdiferite cursuri de preg`tire.

{i echipa FET (femaleengagement team) abatalionului este la datorie.Locotenentul Mihaela Dojan,sergentul-major Mihaela Giurgiu[i maistrul militar Ana MariaMoise discut` cu femeile din satdespre problemele medicale [i devia]`, dar [i despre procesul

Maior Cristian MihociC`pitanul medic Adrian Drenea consult` un copil afgan.

Misiune de patrulare pe autostrada A1.

electoral în care se încearc` s`fie implicate. Întreaga activitateare un r`spuns pozitiv din partealocalnicilor.

Prezent al`turi de militariiromâni în satul Jaldak,

s`tenilor c`, de[i poporulAfganistanului sufer` de mul]iani, a venit în sfâr[it timpul cândautorit`]ile guvernamentaleafgane sunt capabile s` furnizezeservicii [i securitate. Dac`

popula]ia va oferi suport poli]iei [icelorlalte institu]ii ale statului,mediul de securitate se vaîmbun`t`]i, iar acest fapt se vaconcretiza în mai multe proiectepentru cre[terea calit`]ii vie]ii.

comandantulCombined TaskForce Duke(structur` încadrul c`reia î[idesf`[oar`misiunileBatalionul 151Infanterie),colonel WilliamOstlund, le spune

5Observatorul militarNr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) INSTRUC}IEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

To]i pentru unul,unul pentru to]i

Trei cl`diri tipice de avia]ie î]i atragprivirile. Sunt hangarele, unde avioanele[i elicopterele trec prin mâini minunate [iies apoi apte de zbor. Aici se executàctivit`]i de mentenan]` atât laaeronavele din dotarea flotilei, cât [i aaltor vehicule [i echipamente de peaceast` loca]ie. În spatele unor u[iimense, se afl` mult` experien]`,cunoa[tere [i, nu în ultimul rând,pasiunea pentru avia]ie a oamenilor cemuncesc aici. Ingineri sau mai[tri militariau în comun aceea[i dragoste pentruzbor ca [i ceilal]i aviatori. F`r` ea nu aice cùta în avia]ie, nu rezi[ti.

Suntem o echip`, a declarat [efulSec]iei 921 Echipamente Militare, c`pitan-comandor Paul Bodi[. Ne str`duim sàsigur`m cele mai bune condi]ii pentruexecutarea în siguran]` a zborurilor. Avemmilitari care au aceea[i vârst` ca avioanele.Ei le iubesc la fel ca în prima zi [i elezboar`. Tot ce se face în hangarul acesta,

tot ce iese de aici are în prim-plan siguran]a[i eficien]a zborului.

Întotdeauna, un comandant î[i dore[tetot ce este mai bun, mai nou, pentrusubordona]ii sì, ca lucrurile s` mearg` [i

MENTENAN}A, ECUA}IE REZOLVAT~TEXT {I FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

[email protected]

Pe aerodromul de la CâmpiaTurzii am g`sit câteva

echipe care au grij`, cu mult suflet,de aeronave ce zboar` aici.

mai bine. Cu ce are la ora actual`,printr-un efort sus]inut, personalul tehnicî[i face treaba foarte bine. În cadrulexerci]iilor multina]ionale au conlucrat cuomologii lor din alte armate. A[a c`...

a[teapt` to]i multirolul. {ideja se preg`tesc [i înva]`pentru noua provocare.

Maistrul militar clasaa III-a C`t`lin Neam] arespecialitatea instala]iielectrice [i aparatur` debord. Este de 14 ani peacest aerodrom [i a venitaici direct din [coalamilitar`. Primul contactcu hangarul te sperie, aspus C`t`lin. Multàparatur`, aeronavedesf`cute pe buc`]i. Cutimpul se acumuleaz`cuno[tin]e [i experien]`.Colegii m-au ajutat, m-auînv`]at. Când aicuno[tin]ele necesare,st`pâne[ti problema. {tiiunde s` cau]i, [tii pe ce puimâna. Ai certitudinea càfli defectul [i remedieziproblema. Maistrul militar

Neam] [tie c` aeronava nu pleac` dinhangar dac` nu este rezolvat` problema.Acum, dup` absolvirea Facult`]ii deInginerie Electric`, îi este mult mai u[or.A[teapt` deja multirolul, îl studiaz`,

Maistrul militar clasa I Cosmin Florea estede 19 ani pe aerodromul din Câmpia

Turzii, din care opt a lucrat la hangar [i 11 lalinie. Este specialist în electromecanic` [ielectronic` de bord. Prefer` ultimul loc demunc`, fiindc` i s-a p`rut o provocare maimare. Consider` misiunea din Lituania, din2007, cirea[a de pe tortul carierei sale. În 2005,a fost la cursul NATO de Air Meet, unde s-aîntâlnit prima dat` cu avionul multirol. Acoloa fost student ACS (air close serving), unprogram de cunoa[tere a altor tipuri deaeronave pe care trebuie s` le dea la zbor.Treaba unui tehnic este s cunoasc [i suportullogistic de pe lâng` avioane, a spus Cosmin. Este timpul s` ne schimb`mmentalitatea. Are sfaturi pentru viitorii tehnici de multirol: s` nu te încreziprea mult în for]ele proprii, s` ai un bagaj mare de cuno[tin]e, s` ai cartealâng` avion, s`-]i schimbi mentalitatea [i s` ai o abordare diferit` a exploat`rii.

to]i pentru unul, unul pentru to]i. Mai alescând sunt pu[i în situa]ii deosebite, îngenul misiunii din Lituania.

La linie,o alt` echip` eficient`

La linia de MiG-uri 21 LanceR este o altèchip`. Indiferent de specialit`]i, personalultehnic iube[te aceste p`s`ri de dural. Maistrulmilitar clasa I Constantin Pristavu a lucrat laTimi[oara [i, din 2004, este pe aerodromul dinCâmpia Turzii. Este de specialitate armurier.Se f`le[te cu aceasta, pentru c` face diferen]aîntre avia]ia civil` [i cea militar`. Împreun` cucolegii sì au f`cut o echip` bun` la escadrilade MiG-uri, de care este foarte mândru. Ceamai mare satisfac]ie este atunci când îi fac semnpilotului c` totul este OK, iar acesta m` salut`.Sudoarea de armurier se ]ine în fiol`, pentru cèste bun` la reumatism, a conchis maistrulmilitar Pristavu.

C`pitan-comandorul ing. Paul Bodi[

cite[te mult despre el. Vrea s` se adaptezecât mai repede la noile cerin]e.

Maistrul militar principal Cristi Cozmalucreaz` la atelierul CFN (controlulfocului [i al naviga]iei). Originar dinBacù, este promo]ie 1986. A fost peaerodromul din Mihail Kog`lniceanu [i,din 1991, este aici. A participat lamisiunea din Lituania, din 2007. Am alesArdealul pentru c` m-am m`ritat, aafirmat zâmbind maistrul militar principalCozma. Niciodat` nu o s` regret pasulf`cut. A[ mai face acest lucru de o mie deori. În munca mea, îmi place calea c`tre

rezultatul final. Pentru mine, LanceR-ulnu mai are secrete. În timp, se acumuleazèxperien]a [i altfel rezolvi problemele ceapar. A format colegi din promo]iile careau venit mult dup` el. Crede c` este ou[oar` dezam`gire în prima faz`, cândvin din [coal`. Apoi, treaba merge foartebine. Când îi vede cum se implic` [i c#tde bine reu[esc s`-[i fac` meseria, [tie cèste pu]in [i din munca sa. A identificatspiritul hangarului de la Câmpia Turzii:

6 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Gazda acestei etape a fost Brigada 282Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor,

iar invita]i la activitate au fost consilieriicomandan]ilor din Statul Major al For]elorAeriene [i Statul Major al For]elor Navale,

plutonier-adjutant Daniel-Narcis Sîmpetru [imaistru militar principal Irinel Dima.

Participan]ii, din toate structurile StatuluiMajor al For]elor Terestre, s-au întrecut la

probele deja cunoscute cititorilor dinnumerele anterioare ale ziarului. Comisia de

evaluare a fost format` din consilieri aicomandan]ilor.

Premier`, pentru acest concurs, a fostprezen]a câ[tig`torului de anul trecut al

concursului, sergentul-major C`lin Bumb,din Batalionul 314 Cercetare Vl`deasa. Acestlucru a fost un imbold pentru concuren]i, i-a

motivat spre ob]inerea unor rezultate câtmai bune. Comandantul Diviziei 2 Infanterie

Getica, general-maior Nicolae Ciuc`, a fostaproape de participan]i în timpul derul`rii

probei practice. Pe toat` perioada activit`]ii,competitorii au dorit s` puncteze cât mai

mult în clasamentul final. Un lucru demn deremarcat a fost camaraderia concuren]ilor[i spiritul excep]ional de fairplay. Nu putem

trece cu vederea comportamentulextraordinar al caporalului Radu Tofan,

care, la proba de deplasare rapid`, peparcursul câtorva kilometri a ajutat un altconcurent. Comentariile sunt de prisos...

Subofi]erul Anului 2013 esteplutonierul Marius-Lucian Palaghia, din

Brigada 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul,locul II a fost ocupat de sergentul-majorVasile R`go[c`, din Divizia 2 Infanterie

Getica, iar locul III a revenit sergentuluiValentin R`dulescu din Divizia 4 Infanterie

Gemina.Soldatul Anului 2013 este caporalul

Radu Tofan, din Divizia 4 InfanterieGemina, locul II a fost ocupat de caporalul

Adrian Guiu, din Divizia 2 Infanterie Getica,iar locul III a revenit caporalului Adrian

Ro[ioru, din Centrul 13 Comunica]ii [iInformatic`. În cadrul festivit`]ii de

premiere, ace[tia au fost felicita]i deloc]iitorul comandantului Brig`zii 282

Infanterie Mecanizat` UnireaPrincipatelor, colonel Ovidiu

Uif`leanu, de colonelul (r)Iulian Boieru, din parteaFunda]iei Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe, purt`torulde biruin]`, care a acordat

premii în bani câ[tig`torilor, [ide consilierul [efului Statului

Major al For]elor Terestre,plutonier-adjutant principalMarius Stoian. Câ[tig`torii

edi]iei din acest an aconcursului vor primi

Emblema de Onoare a StatuluiMajor al For]elor Terestre, înfa]a camarazilor din unit`]ile

din care provin.Acest concurs aduce la linia

de start cei mai buni subofi]eri[i solda]i grada]i profesioni[ti

din For]ele Terestre.Competi]ia este o bun` metod`

de instruire [i evaluare acapacit`]ilor fizice [i

intelectuale ale militarilor, adeclarat plutonier-adjutant

principal Marius Stoian.

SUBOFI}ERUL/SOLDATUL ANULUI 2013FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

n perioada 4-8 noiembrie, laFoc[ani, a avut loc etapafinal`, pe Statul Major al

For]elor Terestre, acompeti]iei Subofi]erul/

Soldatul Anului 2013.

Punct ochit, punct lovit! FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN

Proba flot`rilor.

Festivitatea de premiere.

Trecerea printr-unteren contaminat.3,2,1... Start!

Î

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militar

www.presamil.roINSTRUC}IE

|N FOR}ELE TERESTRE

Prezentarea \n fa]acomisiei de evaluare. Test de foc: alergare rapid` cu masca pe figur`. Folosirea tehnicii de comunica]ii.

Se adun` punctajul la tragere! FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN

Cu grenad`... Foc!Deplasarea dup` azimut.

8 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)ALMA MATER www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

MEDALIE DE AUR PENTRU CANTEMIRI{TIGRA}IELA MIH~ESCU

Proiectul Proces educa]ional optimizat înviziunea competen]elor societ`]ii cunoa[-

terii, implementat de Ministerul Educa]iei Na]io-nale, prin Unitatea de Management al Proiectelorcu Finan]are Extern`, în parteneriat cu SivecoRomânia [i Universitatea Na]ional` de Ap`rareCarol I, a fost distins cu aur.

Medalia de aur a fost primit`în cadrul Congresului MondialInterna]ional Project ManagementAssociation, desf`[urat laDubrovnik, Croa]ia, în perioada30 septembrie – 3 octombrie 2013,unde au fost prezen]i peste 1.000de participan]i din Canada [i pân`în Australia. Este pentru primaoar` în istoria premiilor oferite decea mai prestigioas` organiza]iemondial` de management alproiectelor când un proiectfinalist este din domeniuleduca]iei.

Unul dintre cei opt câ[tig`toriai proiectului este Colegiul MilitarLiceal Dimitrie Cantemir,institu]ie de elit` a

înv`]`mântului preuniversitarromânesc. În anul 2011,Cantemirul a câ[tigat locul I laConcursul na]ional de proiectedidactice inter [i/sautransdisciplinare Proceseduca]ional optimizat în viziuneacompeten]elor societ`]iicunoa[terii. Cu proiectul Via]aviitorului <=> viitorul vie]iiinstitu]ia a ob]inut punctajulmaxim, respectiv 100 de puncte,pentru Regiunea Sud-Muntenia(Arge[, C`l`ra[i, Dâmbovi]a,Giurgiu, Ialomi]a, Prahova [iTeleorman). În urma acestuirezultat de excep]ie, colegiul afost dotat cu un laborator multi-touch (patru mese multi-touch,

UN NOU PROIECT EUROPEANLA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

În Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare din Câmpulung Moldove-nesc, elaborarea [i implementarea de programe cu finan]are

european` au devenit deja tradi]ie. În acest an [colar a fost demaratun nou proiect Comenius Multilateral, A rainbow of cultures, în carecolegiul câmpulungean este partener al`turi de alte 15 [coli din 14]`ri europene.

În perioada 3-9 noiembrie 2013 a avutloc, la Newcastle, Marea Britanie, primareuniune a proiectului A rainbow ofcultures, care s-a adresat coordonatorilordin fiecare ]ar` partener`. Prezentareacolegiului câmpulungean [i a spa]iuluicultural românesc a fost realizat` deprofesoara Monica Buculei, în cadrul uneiac]iuni mai ample, care a implicat to]iparticipan]ii. Pe parcursul [edin]elorcoordonatorilor s-au stabilit obiectivele petermen scurt, s-a f`cut evaluarea deprogres a proiectului [i s-au reconsiderat oparte din activit`]ile planificate ini]ial.

[i promovarea lor la nivel interna]ional, peparcursul a opt vizite de studiu în ]`rilepartenere. Prin materialele ce urmeaz` a firealizate ca produse intermediare [i finale –afi[e, pliante, filme, c`r]i – echipa de proiect[i elevii colegiului î[i vor dezvoltacompeten]ele culturale, lingvistice [i de IT.În plus, toate activit`]ile programatevizeaz` valorificarea competen]elorantreprenoriale [i de munc` în echip`.

Elevii [i cadrele didactice din colegiulmilitar câmpulungean, implica]i în proiect,vor fi ambasadorii României pentruurm`torii doi ani, rol pe care [i-l asum` curesponsabilitate. Ei [i-au propus ca toateactivit`]ile [i produsele ce urmeaz` a firealizate s` reflecte calitateaînv`]`mântului militar românesc la justa luivaloare. În acela[i context, se vizeaz`perfec]ionarea atât pe plan personal, cât [iprofesional a tuturor beneficiarilor direc]i [iindirec]i [i acumularea a cât mai multorsolu]ii [i idei de la partenerii de proiect. Nuîn ultimul rând, proiectul demarat laNewcastle va aduce un plus de valoare [iimagine Colegiului Militar Liceal {tefan celMare [i, implicit, înv`]`mântului militarpreuniversitar românesc.

PROFESOARA MONICA BUCULEI

dezvoltarea competen]elorsolicitate de societatea modern`[i prin optimizarea procesuluieduca]ional prin utilizarea TIC,inclusiv tehnologiile multi-touch.

Utilizând tehnologia multi-touch cantemiri[tii sunt încuraja]is` lucreze în echip`, s` combinecuno[tin]e din mai multe

ZILELEALIAN}EI COLEGIILOR CENTENARE

Pe parcursul a trei zile superbede toamn`, jude]ul Prahova,

prin cele trei mari colegii cente-nare – Colegiul Militar Liceal Dimitrie

Cantemir din Breaza, ColegiulNa]ional Ion Luca Caragiale [i Cole-

giul Na]ional Alexandru Ioan Cuzadin Ploie[ti – a reprezentat locul undes-au promovat valorile intelectuale [i

educa]ionale de mare actualitate,necesare înv`]`mântului din Româ-

nia, în cadrul celei de a V-a edi]ii aZilelor Alian]ei Colegiilor Centenare,

desf`[urate la Ploie[ti (8-9 noiembrie)[i la Breaza (10 noiembrie).

Aceast` asocia]ie, înfiin]at` în 2008, cu-prinde 51 de licee cu o mare importan]` na]io-nal , recunoscute ca adev`rate valori în mediulpreuniversitar românesc.

În prima zi, în sala de festivit`]i a ColegiuluiNa]ional I. L. Caragiale s-a desf`[urat dezba-terea Ce a[tept`m de la profesorii no[tri? Cea[tept`m de la elevii no[tri?, la care au participatcâte cinci elevi de la cele trei colegii [i mana-gerii sau reprezentan]ii colegiilor centenare.

A fost un excelent dialog între profesori[i elevi pe temele majore ale înv`]`mântului,

un videoproiector, un calculatorportabil, un server [i o tablìnteractiv`).

Acest proiect are ca obiectivgeneral cre[terea accesului la unînv`]`mânt de calitate prinintermediul unor demersurieduca]ionale inter-[itransdisciplinare orientate c`tre

A rainbow of cultures este un demersamplu, care implic` [coli din România,Polonia, Fran]a, Spania, Bulgaria, Grecia,Turcia, Slovenia, Finlanda, Suedia,Republica Ceh`, Marea Britanie,Portugalia, Italia. Proiectul î[i propunecon[tientizarea valorilor culturale na]ionale

la începutul secolului al XXI-lea: discipline[i curriculum, ]eluri educative, mijloacele– oficiale [i neoficiale – prin care elevii [iprofesorii stabilesc rigorile comunit`]ii[colare performante, motiva]ia spre înv`-]are, profilurile distincte de inteligen]` [icìle de succes pentru dezvoltarea uneigândiri critice, variate [i active, capabile sèxprime liber personalitatea fiec`rui elev,care î[i asum` propriile convingeri [idispune s` primeasc` [i informa]iile de la„vârsta a II-a”.

Am observat maturitate, responsabilitate,luciditate [i preocupare accentuat` pentruscopul [i menirea [colii la to]i elevii participan]i.Eram mândru c` ei erau vocea noastr`, c` eiau con[tientizat punctele tari [i mai ales acelearii vulnerabile din sistemul nostru deeduca]ie preuniversitar`.

În cea de a doua zi, am participat la o pre-zentare regal a unor distin[i invita]i:academicianul Eugen Simion, c`ruia i-a fostdecernat, în martie 2013, premiul Lykeion dec`tre Alian]a Colegiilor Centenare; profesor

domenii. Ei pot prinde date cumâinile, transfer` informa]ii de laun obiect la altul cu gesturinaturale, particip` la experien]esau exploreaz` realitatea virtual`,inclusiv au posibilitatea s`descopere, s` construiasc` sau sìnventeze, totul printr-o atingerea ecranului mesei.


www.presamil.roALMA MATER

CINCI ANI DE PARTENERIATEDUCA}IONAL

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

Pe parcursul celor cinci ani de existen]`,protocolul de colaborare al {colii de Mai[triAmiral Ion Murgescu cu institu]iile civile deînv`]`mânt preuniversitar s-a dezvoltat,ajungând în acest moment la 19 licee [icolegii tehnice partenere.

Întâlnirea din acest an a reprezentan]ilorinstitu]iilor partenere a avut loc mar]i, 12noiembrie, la sediul [colii militare. Agendaacestei întâlniri a cuprins bilan]ul activit`]ilorcomune desf`[urate în anul [colar 2012/2013, continuarea proiectului institu]ieimilitare de înv`]`mânt O zi în [coala militar`,participarea elevilor la activit`]i [i concursuritematice culturale, sportive, la activit`]ileprilejuite de s`rb`torirea unor zile cusemnifica]ie deosebit` în istoria na]ional` [i laactivit`]i de socializare, organizate deinstitu]ia militar` de înv`]`mânt cu diferiteocazii, în vederea proiect`rii strategiilorviitoare de colaborare.

Proiectul O zi în [coala militar înseamnùn prim contact al elevilor din liceelepartenere cu mediul [colar militar, precum [icunoa[terea factorilor motiva]ionali pentrualegerea unei viitoare cariere de maistrumilitar de marin`. Elevii selecta]i dininstitu]iile partenere devin, pentru o zi, elevionorifici ai {colii Militare de Mai[tri Militari a

La ini]iativa {colii Militare de Mai[tri Militari a For]elor NavaleAmiral Ion Murgescu [i sub egida Inspectoratului {colar

Jude]ean Constan]a, în anul 2008, s-a încheiat un Protocol deColaborare cu mai multe licee [i colegii tehnice const`n]ene, pentrufamiliarizarea elevilor din anii terminali cu înv`]`mântul militar demarin` [i cu competen]ele profesionale ale maistrului militar demarin`, precum [i în scopul cre[terii vizibilit`]ii [colii militare încomunitatea local`.

LICEENI MILITARIALBAIULIENI, LA EDESSA

DANIELA FILIMON

La aceast` prim` reuniune din ora[ulEdessa, din nordul Greciei, au participat 28de cadre didactice [i 38 de elevi din ]`rilepartenere (România, Grecia, Turcia, Suedia,Italia, Portugalia [i Bulgaria) [i a constat înactivit`]i diverse în acord cu obiectivelestabilite la nivel de proiect. Astfel, elevii auparticipat la cursuri unde au experimentat unnou sistem de înv`]`mânt, iar cadreledidactice au asistat la ore, au participat ladezbateri [i discu]ii cu partenerii lor, toatefiind un adev`rat schimb de experien]`. Fiindprima reuniune a proiectului, au fostprezentate liceele de provenien]`, sistemul deînv`]`mânt [i ]ara pe care o reprezint`fiecare echip` în parte. Au fost primi]i deprimarul ora[ului Edessa, care a ]inut s`precizeze importan]a acestor parteneriate [i,mai ales, valorile europene pe care lepromoveaz` [i dezvolt`.

Apoi, au fost stabilite activit`]ile [iprogramul celorlalte vizite de proiect ce se

O delega]ie a Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul, consti-tuit` din cinci elevi [i trei cadre didactice, a participat, \n

Grecia, în perioada 4-8 noiembrie, la prima reuniune a ProiectuluiMultilateral Comenius Mens sana in corpore sano: Let’s find thebalance.

Horia Toma – inspector [colar generalal Inspectoratului {colar Jude]eanPrahova; profesor Mihaela Singer,prezentând tema Sensuri [i limite alemetodologiei interactive; profesor SorinCristea: Metodologia unei reforme. Dece nu avem o reform` coerent`? pro-fesor Gabriel Albu (UniversitateaPetrol [i Gaze, Ploie[ti): Grijile [iîngrijor`rile managerului de [coal`;profesor Marian Sta[: Prezentareapropriului volum „România pe buneîncepe cu [coala pe bune”.

Mesajele transmise au fost orien-tate spre promovarea calit`]ii în înv`-]`mântul românesc, cre[terea autori-t`]ii [colii în peisajul realit`]ii româ-ne[ti, primatul valorilor universale îneducarea tinerilor, selec]ia riguroasà personalului didactic, elaborareaunor politici de dezvoltare a sistemu-lui de înv`]`mânt, în concordan]` cucerin]ele secolului, diversificarea [imodelarea unui nou curriculum,

încercarea de a schimba paradigmacurricular` prin oferirea de modelenoi, în pas cu spiritul Europei.

O concluzie reie[it din dezbateria fost c fiecare elev ar dori s primeas-c` un curriculum dup` nevoile sale,dup` stilul propriu de înv`]are, dup`ritmul [i profilul de cunoa[tere, precum[i dup` ruta proprie de dezvoltarepentru cl`direa unei personalit`]iactive, armonioase [i respectabile.

În dup`-amiaza zilei a avut locdezbaterea Alian]a Colegiilor Cente-nare la cinci ani: Realiz`ri, ezit`ri,proiecte, urmat` de discu]ii privindmodific`rile în statutul organiza]iei.

Tot cu aceast` ocazie, au fost lan-sate cartea Colegiile Centenare [i Aca-demia Român` (Bucure[ti, EdituraSigma, 2013, 262 pagini) [i primul nu-m`r al revistei de cultur` a elevilorbucure[teni din Alian]a ColegiilorCentenare LiteraTa (16 pagini).

Cea de a treia zi a reuniunii a fostdedicat` vizit`rii Colegiului Militar

For]elor Navale, participând la programulzilnic al acestei institu]ii.

Perioada de desf`[urare a proiectului Ozi în [coala militar`, edi]ia a IV-a, a fostextins`, dând astfel prilejul mai multor liceenide a participa la activit`]ile zilnice ale elevilormilitari. De asemenea, au fost stabiliteactivit`]ile comune pentru anul [colar 2013/2014, punându-se accent pe sus]inereareciproc`, informa]ional` [i participativ`. Caelement de noutate pentru direc]iile deac]iune în cadrul protocolului, pentru anul[colar 2013/2014 a fost introdus` propunereareprezentantului Inspectoratului {colarJude]ean Constan]a, prof. dr. ing. GabrielaNeagu, de implicare a p`rin]ilor în cât maimulte activit`]i ale elevilor [i necesitateaparticip`rii reprezentan]ilor [colii militare la[edin]ele cu p`rin]ii elevilor din anii terminali,pentru promovarea ofertei educa]ionalemilitare.

La final, comandantul {colii Militare deMai[tri Militari a For]elor Navale Amiral IonMurgescu, comandor Marian Bardan, ainvitat institu]iile de înv`]`mânt partenere s`participe la cea de-a treia edi]ie a Sesiunii decomunic`ri [tiin]ifice a elevilor, organizat` deinstitu]ia militar` de înv`]`mânt în perioada28-29 noiembrie a.c.

antichitate pân` în contemporaneitate [i rolulpe care celebrul dicton latin Mens sana incorpore sano l-a avut în evolu]ia istoric` asociet`]ii.

Delega]ia colegiului militar licealalbaiulian a fost compus` din: profesoaraDorina Trifon, director-adjunct, profesoaraParaschiva F`rca[, responsabil proiecteComenius, profesor Valer Macarie, elevplutonier-adjutant Paula Com[a, elevplutonier Denis St`nescu, elev sergent-majorAmalia Chiorean, elev sergent-major TudorBurzo [i elev sergent Iulian Corope]chi.

Am fost profund impresiona]i deospitalitatea partenerilor greci, elevii au fostg`zdui]i la familii, având posibilitatea de acunoa[te stilul de via]` [i tradi]iile specifice,dar [i de istoria impresionant` a regiunii,Edessa fiind situat` în apropierea capitaleiMacedoniei, Pella, locul de unde Alexandru celMare a început cucerirea lumii antice, aprecizat profesoara Paraschiva F`rca[.

Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza.Gazdele au prezentat colegiul,viziunea [i ini]iativele lor privind oeduca]ie de excelen]`. Oaspe]ii auvizionat condi]iile de trai [i de studiuale elevilor cantemiri[ti, logisticadidactic`, precum [i un exerci]iudemonstrativ de instruc]ie de front,cu elevii din clasele a XI-a.

elevilor [i a corpului profesoralpentru excelen]`, pentru strategiiinovative în concordan]` cu valorileperene ale civiliza]iei euro-atlantice.

Activitatea în întregul ei a fost oreu[it` educa]ional`.

PROFESOR DR.AUREL-CONSTANTIN SOARE

Edi]ia a V-a a Zilelor Alian]ei Cole-giilor Centenare s-a distins prin noble]e,prin activism responsabil fa]` dedestinul [colii române[ti, prin deschi-dere spre rezolvarea unor punctevulnerabile care stau în calea ob]ineriimarilor succese în actul de educa]ie.

For]a [i t`ria acestor colegiiconstau în motivarea puternic` a

vor desf`[ura pân` la sfâr[itul anului [colar2015, Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazulurmând a fi gazda unei astfel de activit`]i îndecembrie 2014.

În programul reuniunii, delega]iaalbaiulian` a efectuat [i vizite dedocumentare la: Tesalonic, Vergina Pella [iNaoussa, prilej de a studia stilul de via]` din

Ne-am întors mai boga]i din punct devedere cultural, ne-am îmbog`]it nu doarcuno[tin]ele, ci am câ[tigat noi prieteni, amreu[it s` rela]ion`m cu tineri de vârsta noastr`[i ne-am îmbog`]it cuno[tin]ele lingvistice, aadùgat elev plutonier-adjutant Paula Com[a.

Urm`toarea etap` a proiectului va fi înItalia, în luna februarie 2014.

10 INSTRUC}IE Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


OFI}ERI ROMÂNILA NIVEL ÎNALT

Doi dintre ofi]erii Centrului de Opera]ii Psiholo-gice reprezint` Armata Român` în func]ii

înalte, la nivel interna]ional. Ambii se afl` la a cinceamisiune extern` [i au în subordine militari [i civili dintoat` lumea.

C~PITAN CONSTANTIN PI{[email protected]

CJPOTF, structura din Afganistan pe care o comand`colonelul dr. ing. Sorin Cîrstea, are în compunere 135

de militari [i civili, din 17 ]`ri. Peste 60 dintre ei sunt afganicare lucreaz` în sec]iile de radio, print [i televiziune.Colonelul Cîrstea ocup` func]ia aceasta în perioada august2013 – august 2014. Anterior, ea a fost ]inut` de un alt român,colonelul Alexandru Militaru, din Statul Major General.

P ersonalul Sec]iei Opera]ii Psihologice din Comanda-mentul For]ei Multina]ionale din Kosovo, structura coman-

dat` de maiorul Gheorghe-Luigi Iancu, este format din 60 depersoane: 15 militari (din [ase ]`ri – România, Danemarca,Austria, Italia, Ungaria [i Irlanda) [i 25 de localnici angaja]icivili (sârbi [i albanezi kosovari). Maiorul Iancu ocup` func]iaaceasta timp de [ase luni, începând cu septembrie 2013. Unmilitar român preia responsabilit`]ile respective la fiecare 18luni, anterior maiorului Iancu, pe aceea[i func]ie fiind încadra]imaiorul Ionel Dinu [i colonelul Gheorghe Tofan.

Comandantul din ]ar` al celor doi ofi]eri, colonel ing. VictorChiroiu, crede c nivelul înalt la care au ajuns se datoreaz`

rezultatelor excelente pe care le-au avut anterior atât în teatrelede opera]ii, cât [i în ]ar`. La noi înc` mai este o chestiunesensibil`, oamenii sunt mai reticen]i, dar aceasta este unadintre cele mai moderne forme de lupt , mai spune coloneluling. Chiroiu, mândru de rezultatele deosebite ale speciali[tilorsì, fie anali[ti sau operatori, fie produc`tori în domeniulopera]iilor psihologice.

Unul dintre cei maibuni din NATO

În ]ar`, colonelul dr. ing.Sorin Cîrstea este loc]iitor alcomandantului Centrului deOpera]ii Psihologice. Îns`, dinaugust 2013, pân` în august 2014,ocup` func]ia de comandant alCJPOTF (Combined JointPsychological Operations TaskForce), care este, din punctul devedere al doctrinei NATO pentruopera]ii psihologice, unitatea ceamai mare [i mai important` pecare NATO o poate avea într-unteatru de opera]ii. Pe de alt`parte, structura aceasta esteprincipala capabilitate acomandamentului ISAF decomunicare direct` cu popula]ia

afgan`, folosind mijloacele mass-media. CJPOTF este organiza]ia debaz` în efortul informa]ional almisiunii ISAF, a c`rei principal`misiune este de a informa [iinfluen]a audien]e ]int` specifice,dar [i de a explica popula]iei afganeactivit`]ile ISAF, ne-a declaratcolonelul Cîrstea, aflat la cea de-acincea misiune interna]ional`,toate celelalte reprezentând func]iicu responsabilitate deosebit`:2004, [ef PSYOPS în brigadamultina]ional` din Kabul, 2006 [i2010, loc]iitorul comandantuluiCJPOTF, respectiv 2007,comandant Element SprijinOpera]ii Psihologice în KFOR.

De altfel, comandantulCentrului de Opera]ii Psihologice,colonel ing. Victor Chiroiu,

apreciaz` c` loc]iitorul sù esteunul dintre cei mai buni dinNATO în domeniul opera]iilorpsihologice. E modest [i n-o s` v`spun` lucrul acesta, dar când vinla minister scrisori de mul]umirede la NATO, pe numele sù, altcomentariu este de prisos.

Într-adev`r, colonelul Cîrstea,care mai este [i senior instructorla [coala NATO de laOberammergau, nu vorbe[te maimult decât este întrebat. Spuneîns` c` este un moment deosebital carierei sale. Este o onoarepentru orice militar s` lucrezeîntr-o astfel de structur`. Cu atâtmai mult s` o conduc`. De lafaptul c` asigur` coordonareatuturor activit`]ilor PSYOPS lanivel opera]ional [i tactic sau cèste consilierul comandantuluiFor]ei Interna]ionaleîn probleme specifice, pân` laresponsabilitatea bugetuluiNATO pentru opera]iipsihologice, totul intr` în grijacomandantului CJPOTF.

O func]ieunic` în KFOR

{i maiorul Gheorghe-LuigiIancu se afl` la a cincea misiuneextern`. Început` în septembrie2013, este misiunea cu cea maiînalt` func]ie pentru maiorulIancu, anume cea de [ef al Sec]ieiOpera]ii Psihologice dinComandamentul For]eiMultina]ionale din Kosovo. Este ofunc]ie unic` în KFOR, a spus

maiorul Iancu. Nu exist` func]ieechivalent`, nici chiar în cadrulcomandamentelor brig`zilormultina]ionale [i a deta[amentelormultina]ionale aflate în subordineaComandamentului For]ei.

O func]ie cu vizibilitate foartemare, dar [i cu responsabilit`]ideosebit de importante, careacoper` o arie vast`, ca [i în cazulcolonelului Cîrstea. Printre altele,maiorul Iancu coordoneaz`campania de opera]ii psihologicela nivelul teatrului de opera]ii dinKosovo, supervizeaz` dezvoltarea,producerea [i diseminareatuturor produselor de opera]iipsihologice (audio, audio-video,tip`rite [i alte produse media-newmedia) la nivelul teatrului deopera]ii, dar acoper` [iconsilierea, în probleme specifice,a [efului departamentuluiopera]iilor non-kinetice [i acomandantului For]eiMultina]ionale din Kosovo.

Pentru cariera mea, misiunea[i func]ia aceasta înseamn` încùn pas înainte [i mult` experien]`,ne-a m`rturisit maiorul Iancu.Totodat`, reprezint` o confirmarea încrederii pe care comandantulunit`]ii militare din care provin oare în mine, în capacitatea meaprofesional`. Pe de alt` parte,maiorul Luigi Iancu recunoa[tec` acum, de fapt pe toat` duratacelor [ase luni ale misiunii sale în

Kosovo, timpul nu-i mai apar]ine.Este al subordona]ilor [isuperiorilor. Aproape tot timpuleste ceva de rezolvat [i asta te[lefuie[te din punct de vedereprofesional.


www.presamil.roSUBOFI}ERI

EI DAU FOR}~NUMELUI UNIT~}II

FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

[email protected]

’’

Presiunea tradi]iei

Atunci când este în aer, plute[telin [i î[i a[teapt` aterizarea. Odatàjuns la sol, este preg`tit s` verificefiecare fir de iarb` pe care p`[e[te.Dac` misiunea i-o cere, este gata chiar[i pentru cercetarea m`rilor în diferitescopuri. Sergentul C`lin Bumb, dinBatalionul 317 Cercetare Vl`deasa,este para[utist, cerceta[ [i, nu înultimul rând, scafandru.

La o preg`tire de acest gen, eraimposibil s`-i lipseasc` o misiuneinterna]ional`. În 2006, dup` mai binede trei ani ca soldat profesionist, ap`[it pentru prima dat` pe p`mântafgan. Era ora dou` diminea]a, î[iaminte[te C`lin. A[teptam s` cobor dinavion [i s scap de acea c ldur , carecredeam c este de la motor. Îns , mi-amdat seama repede c` a[a eratemperatura acolo, iar ulterior aveam sàflu c` aceasta continu` s` urce chiar [ipân` la 50 de grade.

A avut parte, din fericire, de omisiune u[oar`, f`r` evenimente.Patrulele [i descoperirea DEI-urilorerau periculoase, dar nu la fel depericuloase ca atacul cu rachete înbaz`. Erau perioade când c`deau chiar[i de dou` ori pe zi, iar de cele mai

a Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa [iBatalionul 55 Comunica]ii [i Informatic` Napoca,

am cunoscut subofi]eri ambi]io[i, dornici sàduc` numele unit`]ilor din care fac parte în

aten]ia tuturor. Au câ[tigat concursuri la nivel decategorie de for]` [i au participat la misiuni

interna]ionale sau schimburi de experien]`, încare [i-au demonstrat profesionalismul pe deplin.

Ajuns înapoi în ]ar`, s-a preg`titintens în tabere mobile sau de alpinism.|n anul 2010, a decis s` avanseze înrândul subofi]erilor. Nu am f`cut maidevreme pasul acesta pentru c` am venitîn armat` cu gândul s` fiu lupt`tor.Doar dup` un timp am realizat c`trebuie s` urc în ierarhie [i s` încep s`-iînv`] [i pe al]ii ce [tiu. Cuno[tin]ele i-auadus chiar [i titlul de Subofi]erul anului.Anul trecut, a fost câ[tig`torul edi]iei pefaza Statului Major al For]elor Terestre.Un aspect comun în familie, dinmoment ce [i fratele sù (caporal AlinBumb) a câ[tigat titlul de Soldatulanului la primele dou` edi]iidesf`[urate (2008 [i 2009). Astfel,Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa sepoate mândri cu faptul c` a câ[tigaaceast` competi]ie a devenit deja otradi]ie.

Sunt foarte mul]i doritori [i anulacesta pentru participare la concurs,astfel c` am decis s`-i ajut pe cât posibil[i s` le ofer informa]iile de care aunevoie, s` [tie la ce s` se a[tepte [i s`lupte a[a cum o face un militar cuadev`rat bun, spune C`lin. Colegii luichiar se a[teptau s` câ[tige, iar acumpresiunea tradi]iei st` pe umerii noiloraspiran]i la titlul de Subofi]erul/Soldatulanului.

I-a fost greu la început, f`r` familie, darîn timp [i aceast` problem` s-arezolvat, pentru c` în momentul de fa]`locuie[te împreun` cu cei dragi înc`minul de garnizoan`.

poate a[ fi fost pu]in avantajat. Cu toateacestea, a ob]inut locul 5 pe StatulMajor al For]elor Terestre, o pozi]ie cei-a adus diploma de Omul anului, pebatalion.

multe ori eram surprin[i în somn.Victime din rândul militarilorromânilor nu au fost, dar partenerulamerican era cel mai des lovit. Î[iaduce aminte c`, de Cr`ciun, orachet` a c`zut la numai 25 de metride baza româneasc`, iar singurul lornoroc a constat într-un zid foarte grosde beton. Înc` are proasp`t în minteacel [uierat specific, precum [iexplozia care a avea s` ucid` doimilitari americani.

Erau perioade când rachetele c`deau chiar [i de douòri pe zi, iar de cele mai multe ori eram surprin[i însomn. Victime din rândul militarilor românilor nu aufost, dar partenerul american era cel mai des lovit.

SERGENT C~LIN BUMB

De misiuni interna]ionale nu a avutparte, dar aplica]iile, schimburile deexperien]` sau exerci]iilemultina]ionale l-au f`cut s` se bucurede p`r]ile frumoase ale armatei. În2007, am colaborat cu militariucraineni [i aveam de executat exerci]iitactice asem`n`toare situa]iilor realedin teatrele de opera]ii. Am pututconstata compatibilitatea armatelor,adaptarea la tehnic` nou` [i, deasemenea, mi-am exersat cuno[tin]elede limba englez`. Dup` aceastèxperien]`, a realizat c` mai are multede înv`]at la capitolul englez`, a[a c` amers la un curs pentru a-[i îmbun`t`]inivelul comunic`rii cu parteneriistr ini.

Anul 2010 l-a g`sit [i pe elparticipând la concursul Subofi]erul/Soldatul anului. Consider c` m-amdescurcat destul de bine, mai ales c`m-am \ntrecut cu militari mult maiexperimenta]i dec#t mine la orientareaîn teren: infanteri[ti [i vân`tori demunte. Dac` se cereau mai multedetalii pe linie de comunica]ii, atunci

Foarte multe aplica]ii la activ are [icolegul lui Valerian, plutonierul-majorStelian Radu. Dup` ce a fost timp denou` ani sgp-ist, în 2000 a venit [ivremea lui s` poarte pe umeri gradeleargintii. Transmisiunile mi-au pl`cutdintotdeauna, cred c` este una dintrecele mai frumoase arme, dar astadepinde de priceperea [i dorin]afiec`ruia, spune Stelian. Îmi aducaminte [i acum c` m-au pus s` fredonezun cântec pentru a vedea dac` amureche muzical` [i dac` sunt potrivitpentru aceast` arm`.

}ine minte c`, tot în anul 2000, aavut parte [i de un schimb deexperien]` cu militari americani. De[iei sunt foarte bine dota]i cu tehnic`, suntconvins c` tot românul este maidescurc`re] în diferite situa]ii dificile. Curesurse pu]ine suntem în stare sòb]inem rezultate la fel de bune ca ei.

Armata a f`cut-o la un batalion decercetare [i bruiaj radio [i a r`masacolo pân` în 2004, când s-a mutat laBatalionul 317 Cercetare Vl`deasa,pentru un an, iar în final a ajuns încurtea Batalionului 55 Comunica]ii [iInformatic` Napoca.

Asemeni colegilor s i, cunoa[te laperfec]ie codul Morse, pe care cumândrie spune c l-a înv ]at în numai olun . Când eram soldat, trebuia s iaucalificativul foarte bine pentru a puteapleca acas . Acest lucru m-a ambi]ionat [iam reu[it întotdeauna s m bucur de maimulte weekenduri al turi de familie.

Descurc`re]iîn situa]ii dificile

La o unitate învecinat`, Batalionul55 Comunica]ii [i Informatic` Napoca,l-am cunoscut pe plutonierul-majorValerian Penciuc, [eful unei autosta]iiPanther H. A îmbr`cat haina militar` înurm` cu 14 ani, când a decis s` lasevia]a civil` în urm` [i s` o îmbr`]i[ezepe cea cazon`. De loc este dinSuceava, iar reparti]ia l-a adus în Cluj.

Am colaborat cu militari ucraineni [i aveam de executatexerci]ii tactice asem`n`toare situa]iilor reale dinteatrele de opera]ii. Am putut constata compatibilitateaarmatelor, adaptarea la tehnic` nou` [i, de asemenea,mi-am exersat cuno[tin]ele de limba englez`.

PLUTONIER-MAJOR VALERIAN PENCIUC

’’

Transmisiunile mi-au pl`cut dintotdeauna, cred c` esteuna dintre cele mai frumoase arme, dar asta depinde depriceperea [i dorin]a fiec`ruia.

PLUTONIER-MAJOR STELIAN RADU

’’

L

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

STEADFASTConsiderat cel mai mare exerci]iuplanificat [i organizat de NATOîn ultimii [apte ani, STEADFAST

JAZZ 2013, desf`[urat concomitent în Polonia [iîn ]`rile baltice, a strâns laolalt` peste 6.000 demilitari din 28 de ]`ri membre NATO [i trei ]`ri

partenere (Suedia, Ucraina [i Finlanda).Aproximativ 3.000 de militari au fost implica]i

într-un exerci]iu real de lupt`, iar ceilal]i într-unexerci]iu de comand` [i control care a fost

coordonat de Comandamentul Opera]ional de laBrunssum, c`ruia îi vor fi încredin]ate toateopera]iile întrunite ale NATO din anul 2014.

Scopul principal al acestui exerci]iu a fost acelade a testa [i certifica For]a de Reac]ie Rapid` aNATO, compus` din for]e terestre, maritime [i

aeriene pe care Alian]a este preg`tit` s` le trimit`în cel mai scurt timp acolo unde este nevoie. În

2014, For]a de Reac]ie Rapid` va include Brigada11 Para[uti[ti Francez`, din care va face parte [i

Batalionul 300 Infanterie Mecanizat` SfântulAndrei din Gala]i, unitate de elit` a Armatei

României, desemnat` pentru a doua oar` s` fac`parte din NATO IRF, dup` perioada ianuarie –

iulie 2010. Astfel, 50 de militari români dinBatalionul 300 Infanterie Mecanizat` Sfântul

Andrei, Batalionul 202 Ap`rare CBRN [i Brigadade Informa]ii au participat la acest exerci]iu demare anvergur` atât la cel real de lupt`, cu un

pluton de infanterie îmbarcat pe MLI-84 M Jder,cât [i la cel de comand` [i control, prin celule der`spuns care au ac]ionat în Polonia [i Norvegia.

În Polonia, exerci]iul a fost g`zduit în zonaKonotop din poligonul Drawsko-Pomorskie,

situat în partea de nord a ]`rii. Comandamentul aîntrunit 350 de militari din 12 ]`ri, în timp ce

partea real` a fost executat` de 1.200 de militaridin 11 ]`ri. Celula de r`spuns din Drawsko-

Pomorskie a desf`[urat activit`]i specifice uneiac]iuni de mare anvergur` atât pe hart`, cât [i cu

ajutorul programelor computerizate. Militariiromâni au f`cut fa]` cu brio acestor provoc`ri,

fiind preg`ti]i din timpul exerci]iilor M~LINA 13[i DOBROGEA 13, dar [i în urma experien]ei

dobândite în teatrul de opera]ii din Afganistan.Astfel, de-a lungul a [apte zile de exerci]iu, ei aucooperat cu celelalte componente ale Brig`zii 11

Para[uti[ti, formate din ComandamentulBrig`zii, Batalionul 1 Para[uti[ti, un batalion de

tancuri din Spania, un batalion de cavalerie alSUA [i o companie de cercetare din Portugalia,

rezolvând incidente complexe, specifice unuiconflict de mare anvergur`.O provocare

semnificativ` a acestui exerci]iu a fostreprezentat` de faptul c` militarii participan]i la

tragerile de lupt` au folosit atât armamentul, câtmai ales tehnica din dotare. Este primul exerci]iu

important de peste hotare la care particip`m cutrei dintre cele mai bune [i performante vehicule

de lupt` din dotarea armatei, MLI-84 M Jder. Înperioada 29 octombrie – 2 noiembrie, plutonul aexecutat activit`]i de integrare a for]elor, repeti]ii

[i instruire, în comun cu dou` plutoane dinEstonia, misiunea militarilor români fiind aceea

de a organiza ap`rarea [i de a men]ine controlulunui punct obligatoriu de trecere (pod), misiuneîndeplinit` cu succes. A urmat partea de LIVEX,

desf`[urat` în perioada 3-5 noiembrie, cândplutonul s-a aflat în subordinea unei companii de

infanterie mecanizat` din Lituania [i a executatmisiuni de ap`rare [i ofensiv`. La 7 noiembrie,

personalul plutonului a participat la exerci]iuldemonstrativ executat cu ocazia DVDay, la care

au asistat personalit`]i civile [i militare dincadrul statelor participante la exerci]iu, printrecare pre[edintele Poloniei, comandantul JFC

Brunssum, ministrul francez al ap`r`rii [i [efulStatului Major General al armatei franceze. Încadrul ceremoniei de încheiere, comandantul

Corpului de Reac]ie Rapid` (RRC) – Lille,general-locotenent Eric Margail, a mul]umittuturor ]`rilor participante pentru profesio-

nalismul demonstrat pe parcursul exerci]iului [i[i-a exprimat speran]a unei cooper`ri fructuoase

pe tot parcursul anului 2014.

Drapelele alia]ilor la început de exerci]iu.

Detaliile sunt stabilite concret în teren.

O deplasare relaxat` dup` o etap` a luptei.

Deplasarea M

Jderul într-o evolu]

13ORTAJ Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

T JAZZ 2013C~PITAN NOROCEL DEDU

FOTO: CAPORAL CLASA A III-A NICU{OR COM~NESCU

LI-84 Jder pentru a intra în dispozitivul de lupt`.

]ie de for]` într-un teren ostil.

Foc la gura ]evii în armonii de toamn`.

Realitatea din teren apare pe h`r]ile virtuale în timp util.

O tehnic` a camufl`rii executat` prin excelen]`.

For]ele Navale sunt implicate în ac]iuni al`turi de toate celelalte

14 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

POLITICA ROBINETULUI

Care este reac]ia UE la acesteprovoc`ri? Comisia European` areac]ionat cu o singur`

propozi]ie fa]` de proiectul Marii Britanii dea construi noi centrale nucleare, decizie pecare Londra o consider` ca un mod de ar`spunde pozitiv la lupta împotriva înc`lziriiglobale: problema energiei intr` încompeten]a exclusiv` a statelor membre.Este, f`r` îndoial`, o fraz` înscris` întratatele europene. Statele europene suntlibere s`-[i produc` electricitatea dinfisiunea nuclear`, gaz [i c`rbune sau dininstala]ii eoliene [i panouri solare. Politicaenergetic` are de-a face, în fond, cusecuritatea na]ional` a fiec`ruia dintremembrii uniunii. Ce dovad` mai bun`decât atitudinea lui Vladimir Putin care sejoac` tot timpul cu robinetul de la ]eava degaz? Europa nu mai este o sum` de insuleenergetice unde se produce energie ici,colo. Re]elele de energie sunt, în general,interconectate, gazele naturale [ielectricitatea trec acum nest`vilitefrontierele. Pe traseul Stuttgart-Paris, doaro cincime din energia electric` ia caleadirect`, restul face ocoli[uri, inclusiv în]`rile vecine. Cu alte cuvinte, re]eaua estedeja european`. Viziunea pur na]ional` apoliticii energetice a r`mas desuet`. Vaavea oare Comisia European` curajul s`-[iadapteze strategiile [i politicile energetice?UE încearc` s` defineasc` noi obiectivepentru a reduce emisiile de CO2 [i a-[icre[te partea de energii regenerabile pân`în 2030. Problema este de abordare lanivelul statelor membre. UE aloc` o partedin fondurile sale publice construc]iei deinterconexiuni, de exemplu în }`rileBaltice, care sunt înc` dependente deRusia. În aceste condi]ii restrictive, China acâ[tigat o disput` comercial` major` cu UEreferitoare la panourile solare. Acum,Beijingul poate s` exporte f`r` taxe vamalepanouri solare produse în China. A fostsuficient ca Beijingul s` amenin]e cusanc]iuni în semn de represalii ]intindindustria auto german` [i vinurile din]`rile latine pentru a face ca Bruxelles s`bat` în retragere. În timp ce folosireac`rbunelui pentru producerea energieielectrice s-a demodat în SUA, ca urmare a

În materie de energie, curentul nu circul` între europeni! Fiecare]ar` european` are propriul mod de a produce energie. Germania

mizeaz` pe energiile verzi, Polonia investe[te în extrac]ia gazelor de[ist, iar Marea Britanie anun]` construirea de noi centrale nucleare.Timpul ne va spune dac` energia eolian` [i solar` vor oferi siguran]aaprovizion`rii [i locurile de munc` scontate în „economia verde” saudac` Polonia va reu[i s` schimbe imaginea contestatelor exploat`riale gazelor de [ist pe care mizeaz`. Modelele amintite permit o redu-cere a emisiilor de gaze cu efect de ser`.

pre]ului redus al gazelor de [ist, Europacunoa[te un reviriment în detrimentulgener`rii pe baz` de gaze naturale. Uzineleeuropene cu ciclu combinat (centraletermoelectrice – CTE) sunt, paradoxal,victime ale avântului gazului de [ist înAmerica de Nord. Nu numai c` gazul esteacum de patru ori mai ieftin în Americadecât în Europa, dar, datorit` acestei noiresurse, Statele Unite pot exporta acumcantit`]i masive de c`rbune. Acestea suntfolosite pentru alimentarea centralelorelectrice din Europa, la pre]uri mult maicompetitive decât gazul pentru CTE,obligate s`-[i sisteze activit`]ile.

O simpl` hart` a liniilor dealimentare cu energie carepornesc din est [i se opresc în

vest ne face s` în]elegem care suntpresiunile politice la care pot fi supuseunele din ]`rile europene care depind de

gazul rusesc. Un sfert din energia Europeivine din teritoriile ruse[ti. Dac` distribuimaceast` cantitate de la vest la est, pe ]`ri,vom constata c` statele din EuropaCentral` [i de Est sunt cele care utilizeaz`cantit`]i importante din gazul rusesc.Gazul este, la ora actual`, mai importantdecât petrolul. Rusia este unul dinproduc`torii importan]i de petrol [i gaz, cudepozite importante în Siberia, dar cutehnologie de foraj [i extrac]ie în generaldep`[it`. Modernizarea acestei industriinecesit` eforturi financiare considerabile,dar [i concesii pentru companiile petrolieredin Occident, pe care Moscova nu dore[tes` le fac`. Liniile de transport ale energieiruse[ti intr` în Europa, în nord, prinBelarus, iar în sud prin Ucraina. Princonducta Drujba, petrolul curge din Rusiaspre Polonia [i Germania prin Belarus, iarprin Ucraina petrolul se îndreapt` c`tre

Peninsula Balcanic` [i nordul Italiei,alimentând centrul Europei. Politicarobinetului, a[a cum am denumit-o, seaplic` numai în est, în fostele state aleTratatului de la Var[ovia, în vest gazul [ipetrolul sunt doar o problem` de cantit`]i[i de pre] pe baril. Din punct de vedere alextrac]iei de gaz, Rusia este al doileaproduc`tor dup` SUA. Din acest gaz,Europa cump`r` un sfert, iar din acest sfert70% este consumat în Europa de Est,Bulgaria, Belarus, }`rile Baltice, Ungaria,Cehia [i Serbia care sunt dependente înpropor]ii începând de la 80% la 100% deenergia ruseasc`. Yamal-1 este conductacare alimenteaz` cu gaz Polonia [iGermania prin Belarus. Se discut` acumdespre reluarea proiectului Yamal-2,început în 1991 [i abandonat din lips` defonduri în 1996, proiect care ar urma s`alimenteze Slovacia, Polonia [i Ungaria,gazoductul fiind paralel cu primul, dar curamifica]ii în sud spre Bratislava [iBudapesta. Polonia, care, în deceniultrecut, a militat pentru realizareaproiectului Yamal-Europa-2, în varianta saini]ial`, [i s-a opus pân` la un punctproiectului North Stream, a reac]ionat îns`cu rezerve la planurile Rusiei. Ministrultrezoreriei, Mikolaj Budzanowski,responsabil de sectorul energie înguvernul polonez, a reaminit c` Poloniaconstruie[te la Marea Baltic` un terminal degaze lichefiate, inten]ioneaz` s`-[i exploatezerezervele de gaze de [ist [i consier` îndoielnic

sensul acestui proiect, care – a spus el – vam`ri dependen]a Poloniei de Rusia.

În jocul geopolitic rusesc intr` [i celedou` piese importante – gazoductele NorthStream [i South Stream. Primulalimenteaz` direct, prin Marea Nordului,Germania, iar al doilea va alimentaBulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia,Croa]ia [i Austria, oprindu-se în Italia.Pentru Uniunea European`, South Streamînseamn` import de gaze pe alt` rut`, dartot din Rusia. Se observ` c` toategazoductele construite de Rusia sunt oprelungire a monopolului Gazprom pentruexport, pe care nici Uniunea European`,nici concuren]a intern` a Gazprom nu îlpot dep`[i. În tot jocul realiz`rii acestorproiecte de transport, motivul invocat deGazprom este lipsa de capacitate liber`. Nutrebuie uitat îns` c` South Stream nu vatransporta cantit`]i noi de gaze, ci pe celecare trec acum prin Ucraina [i România. Înaceste condi]ii, Ucraina [i România vor fiscoase în curând de pe rutele dealimentare cu gaz provenit din Rusia. Dup`renun]area la proiectul Nabucco, noulgazoduct Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cuoriginea în câmpurile de gaze de la Baku,în Azerbaijian, este o solu]ie pentrualimentarea cu gaz a Greciei [i Italiei, dar[i o nou` victorie a Moscovei împotriva]`rilor din Balcani.

Sunt gazele de [ist o solu]ie? Nu[tim. Europa nu are studiilenecesare efectuate. Ce [tim sigur

este c` Europa nu este America. Chiarpresupunând c` îndoielile legate deexploatarea lor ar fi risipite [i c` tehnologiautilizat` – fracturare hidraulic` – ar fi pestetot autorizat`, gazele de [ist nu ar provocaîn Europa un [oc economic de aceea[iamploare ca în Statele Unite. Rapiditatea [iamploarea dezvolt`rii produc]iei de pesteAtlantic nu vor putea nici ele s` fie copiateîn Europa. Condi]iile excep]ionale existente

în Statele Unite nu se reunesc: prezen]aunei industrii petroliere [i de exploatare agazelor, a materialului de foraj abundent, aunei re]ele de gazoducte, de mari spa]iinelocuite, care le-a permis s` foreze peste200.000 de pu]uri în câ]iva ani. În Europa,exist` în continuare multe prejudec`]iasociate acestor activit`]i, în principal înrândul partidelor ecologiste [i de stânga,care se opun exploat`rii gazelor de [ist.Fran]a, spre exemplu, unde gazele de [istau devenit obiectul tuturor fantasmelor, aravea rezerve de gaz (inclusiv cele de [ist)[i de petrol considerabile: 3.870 de miliardede metri cubi de gaz [i 4,7 miliarde debarili de petrol, conform Agen]iei deInformare asupra Energiei a SUA (raportulpoate fi citit aici: www.eia.gov/analysis/studies/worldshalegas/). De asemenea,exist` zvonuri c` gigantul rus în domeniulenergetic, Gazprom, a demarat activit`]i delobby la Bruxelles împotriva gazelor de [ist,dat fiind faptul c` grupul rusesc consider`în mod evident gazele de [ist din Poloniadrept o amenin]are la adresa monopoluluis`u în exploatarea gazelor pe continent.Strategia Gazprom de a atrage aten]iaasupra riscului unor calamit`]i naturalecauzate de exploatarea gazelor de [istg`se[te teren propice în Occident, deobicei printre aleg`torii tineri, cu o situa]iematerial` bun`, din marile ora[e, care suntpreocupa]i de protejarea mediului. Iaraceast` situa]ie conduce la amplificareacontroverselor privind gazul de [ist, datfiind c` aceast` categorie de aleg`tori esteuna în cazul c`reia politicienii depuneforturi pentru satisfacerea a[tept`rilor lor.[i atunci, ce solu]ii avem pentru a evita opresiune politic` venit` din utilizareagazului rusesc? Amenin]area pe termenlung pentru Moscova sunt terminalele degazele lichefiate (LNG), care nu depind deinfrastructura terestr` pentru a fialimentate, navele special dotate pot faceacest lucru pe mare, sursele fiind diversede la Orientul Mijlociu, nordul Africii sauAmerica de Nord. Polonia [i Lituania auînceput construc]ia unor astfel determinale. Cro]ia se preg`te[te s`construiasc` un astfel de terminal la MareaAdriatic`. }`rile din Grupul de la Vi[egradconstruiesc interconectori cu astfel determinale. Aici apare îngrijorarea Rusiei,accentuat` [i de posibilitatea utiliz`riigazelor de [ist exploatate în SUA, care potfi lichefiate [i exportate la pre]uriconcuren]iale în Europa.

Ce face Comisia European` înacest timp? Comisia are învedere introducerea celui de Al

Treilea Pachet Energetic unde seprecizeaz` c` o companie nu poate firesponsabil` pentru produc]ie, transport [idesfacere, a[a cum este Gazprom ast`zi.Rusia are nevoie de gaze nu numai pentrua-[i asigura influen]a politic`, dar [i pentrustabilitatea sa financiar`, Europa fiind opia]` important`, pe care nu dore[te s` opiard`. {i totu[i, Gazprom se îndreapt` totmai mult c`tre Asia, China devenind unjuc`tor mai important decât Europa. În2011, dup` 60 de ani, SUA a revenit în celedin urm` la statutul de exportator net deproduse petroliere. Boom-ul de energieamerican` nu aduce numai în echilibrubalan]a comercial` na]ional`, un fenomencare nu a fost v`zut de pe vremeaR`zboiului Rece, dar este [i o surs` detensiune cu Rusia, contribuind larecrearea tensiunii politice între cele dou`superputeri. Pre[edintele Putin, con[tientde aceast` situa]ie, nu are o solu]ie, ceeace explic` revenirea la tensiunileR`zboiului Rece [i revigorareapropagandei antiamericane, probabil oîncercare de a plasa în prim-plan elementede natur` ideologic`, mai degrab` decâteconomice sau militare.

Harta liniilor de alimentare cu energie care pornesc din est [i se opresc învest ne face s` în]elegem care sunt presiunile politice la care pot fi supuseunele din ]`rile europene care depind de gazul rusesc.


Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

v

REGIMENT FRANCEZ DIN GERMANIA,DESFIIN}AT

Fran]a a decis, recent, desfiin]area unui regiment de infanterie de aproximativ 1.000de oameni, dislocat în Germania ca parte a brig`zii comune franco-germane, potrivit unei[tiri AFP.

Brigada a fost înfiin]at` în 1989 depre[edintele francez François Mitterrand [icancelarul german Helmut Kohl, în scopulcre[terii nivelului de cooperare dintre celedou` state. Ministerul francez al Ap`r`rii adifuzat un comunicat prin care anun]`desfiin]area în 2014 a Regimentului 110Infanterie, dislocat în sud-vestul Germaniei, laDonaueschingen. Regimentul are 850 demilitari [i 150 de civili, iar Ministerul francez al

Ap`r`rii a justificat decizia ca fiind parte dintre m`surile necesare pentru reducereabugetului militar. Totodat` îns`, Fran]a [i-a reafirmat angajamentul deplin pentrumen]inerea brig`zii comune, care va r`mâne dup` aceast` reducere cu efective deaproximativ 4.000 de militari.

Ministrul german al Ap`r`rii, Thomas de Maizière, [i-a exprimat regretul pentruaceast` decizie, spunând c` regimentul a contribuit la succesul rela]iilor franco-germane.Dup` desfiin]area acestei unit`]i, Fran]a va mai p`stra aproximativ 500 de militari înGermania, num`r echivalent cu cel al militarilor germani afla]i în Fran]a ca parte abrig`zii comune. Restul efectivelor brig`zii sunt constituite de militari francezi cantona]iîn Fran]a [i militari germani cantona]i în Germania.

Brigada are un pronun]at caracter simbolic, fiind dificil pentru ambele state s` oangajeze în misiuni din cauza diferen]elor în regulile de angajare agreate de cele dou`]`ri. În trecut, totu[i, militarii brig`zii au fost trimi[i în misiuni în Afganistan [i Kosovo.

UN NOU BOMBARDIERPENTRU FOR}ELE AERIENE AMERICANEDou mari companii americane, produc toare de echipamente militare, Boeing [i Lockheed

Martin, au declarat c [i-au unit for]ele pentru a câ[tiga un contract de 55 de miliarde de dolaripentru construirea unui nou bombardier pentru For]ele Aeriene americane, potrivit AFP.

Un purt`tor de cuvânt al For]elor Aeriene a declarat c programul denumit Air Force’sLong-Range Strike Bomber (LRS-B) este o prioritate de top a procesului de modernizare [i aredrept scop construirea a 80 la 100 de noi aparate de zbor de acest tip nedetectabile. Costulfiec`rui aparat este de aproximativ 550 de milioane de dolari, iar livr`rile noilor aparate artrebui s înceap la mijlocul anului 2020, înainte de consumarea resursei de zbor a avioaneloraflate, în prezent, în dotarea avia]iei americane.

Numai acest simplu anun] f`cut de cele dou companii a f`cut ca valoarea la burs aac]iunilor Boeing s creasc cu 1,7%, iar cele ale Lockheed Martin cu 1%. Potrivit caietului desarcini elaborat de Pentagon, noul bombardier ar trebui proiectat utilizând tehnologii testatepentru crearea unui aparat cu autonomie mare, care s poat lansa arme nucleare, op]ionals poat fi pilotat de la distan] , capabil s opereze în medii dificile dens protejate de sistemede ap`rare aerian .

În acest moment, SUA au mai pu]in de200 de bombardiere strategice care auvechime medie de 30 de ani. Avioanele B-52sunt din anii ’60, cele de tip B-1 din anii ’80,iar cele de tip B-2 din anii ’90, potrivit celordeclarate de Loren Thompson, consultantpe probleme de ap`rare la Lexington Institute.Cele mai performante sunt bombardiereleB-2, dar acestea au fost extrem de scumpe,fiind achizi]ionate doar 20.

ARME CU IMPULS ELECTROMAGNETICÎN COREEA DE NORD

Conform Agen]iei de Informa]ii a Coreei de Sud, statul nord-coreean utilizeaz tehnologieruseasc pentru a dezvolta arme cu impuls electromagnetic (EMP) menite s paralizezeechipamentele militare electronice de la sud de grani]a dintre cele dou state, potrivit AFP.

Serviciul Na]ional de Informa]ii al Coreei de Sud a prezentat aceste date într-un raportc`tre parlament. La un nivel ridicat de energie, armele EMP pot produce daune extinse,inclusiv la nivelul aeronavelor de lupt . De asemenea, raportul arat c vecinul de la nord acolectat informa]ii despre localizarea rezervelor de petrol, dar [i detalii privind re]eaua demetrou, tuneluri [i cale ferat din Coreea de Sud.

Se pare c` în Coreea de Nord exist` [i o unitate de r`zboi cibernetic care num`ràproximativ 3.000 de oameni [i c , potrivit unor informa]ii guvernamentale, în ultimii ani au

fost lansate mii de atacuricibernetice asupra sudului,cauzând pierderi financiare deaproximativ 800 de milioanede dolari. }intele atacurilorcibernetice au fost, pe lângìnstitu]ii militare [i b`ncicomerciale, agen]ii guverna-mentale, posturi TV [i site-urimedia. Coreea de Nord anegat toate aceste acuza]ii.

DIRIJABILELE AMERICANEPIERD ALTITUDINE

MILITARIZAREA BAZELORANTARCTICE

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

Armata american` a investit miliarde de dolari în aparatede zbor de tip dirijabil menite s identifice terori[tii care planteaz`

dispozitive explozive, dar acum renun]` la aceste proiecte din cauzaproblemelor tehnice [i a schimb`rilor de priorit`]i, potrivit AFP.

Pentagonul a investit [apte miliarde de do-lari în aceste programe în perioada 2007-2012,dar finan]`rile au încetat pe fondul reducerilorbugetare [i a problemelor tehnice.

Baloanele ancorate la sol, echipate curadare, sunt o prezen]` obi[nuit` deasuprabazelor americane din Afganistan. Investi]iilemajore au fost îns` f`cute în programele deconstruc]ie a dirijabilelor care zboar` autonom,utilizând propulsoare proprii [i care pottransporta cantit`]i mari de echipamente.

Cel mai ambi]ios proiect al trupelor teres-tre, denumit LEMV (Long-Endurance Multi-Intelligence Vehicle) a fost lansat în 2010 [i urmas` fie dislocat în Afganistan în 18 luni. Aeronavaar fi trebuit s` reziste la lovituri de armamentu[or [i s` transporte pân` la 20 de tone deechipamente, inclusiv mai multe tipuri desenzori. Termenele de construc]ie au fost dep`-[ite, iar aparatul de 90 de metri lungime a avutprobleme, la primul sù test de zborfiind cu 5.400 de kilograme maigreu decât ar fi trebuit, potrivit unuiraport al Government AccountabilityOffice (GAO). Astfel, aparatul nu puteapluti, la peste 6.000 de metri, timp detrei s`pt`mâni, a[a cum fusese proiec-tat, ci numai patru sau cinci zile. Înaceste condi]ii, For]ele Terestre audecis s` renun]e la program, dup` ceau cheltuit aproximativ 300 demilioane de dolari.

La rândul lor, For]ele Aeriene au avut pro-priul lor proiect, un dirijabil umplut cu heliu, BlueDevil 2, care ar fi trebuit s poat pluti mai multezile deasupra câmpului de lupt , fiind echipat cutehnologie de supraveghere. Ca [i LEMV, BlueDevil 2 a avut probleme tehnice, fiind atât degreu, încât nici nu putea zbura, potrivit GAO.Astfel, în 2012, dup cheltuirea a 115 milioane dedolari, For]ele Aeriene au renun]at la program.

{i alte proiecte similare au e[uat la testelede zbor. Aparatul denumit HALE-D, menit s`zboare la altitudini mari, s-a pr`bu[it la primulsù zbor efectuat în 2011. În 2010, un alt aparatdenumit HiSentinel, care utiliza energia solar`,a avut o problem` la sistemul de propulsie dupòpt ore de zbor din cele 24, cât ar fi trebuit s`dureze testul. Proiectul mai modest al marineiamericane, denumit MZ-3A, a supravie]uit [ieste utilizat ca laborator zbur`tor pentrutestarea diferitelor categorii de senzori într-unmediu cu mi[care lent` [i f`r` vibra]ii.

Institutul de Politici Strategice al Australiei (Australian StrategicPolicy Institute) a dat publicit`]ii recent un raport prin care

atrage aten]ia asupra militariz`rii bazelor din Antarctica, în ciudafaptului c` acest continent a fost declarat oficial ]inut al p`cii [i [tiin]ei,potrivit unei informa]ii difuzate de Vocea Rusiei.

Sistemele de sateli]i controlate de la bazelepolare ar putea fi utilizate pentru controlul armelorofensive [i nu se pot lua m`suri pentru a preveniacest fenomen din cauza naturii laxe a preve-derilor Tratatului Antarctic, potrivit raportului.

Documentul subliniaz` poten]ialul deculegere de informa]ii al unei baze chineze dinzona Antarctic , dar [i interesul recent al Iranuluide a-[i stabili o prezen] în regiunea polar . Separe c au avut deja loc înc lc`ri ale prevederilortratatului care interzic utilizarea personaluluimilitar în regiune de c`tre state care nu-[i declarìnteresele [i activit`]ile în Antarctica.

În deceniile ce vor urma, conflictele militaredintre marile puteri ar putea atinge [i odimensiune antarctic`, datorit` poten]ialuluibazelor din aceast regiune în supravegherea [imonitorizarea din satelit, potrivit directorului

institutului australian, care a subliniat totodat`c Australia nu utilizeaz resurse militare pentrusprijinirea acestui program, de[i multe state facacest lucru f r s informeze despre asta. O preve-dere principal a Tratatului Antarctic, menit s`garanteze utilizarea pa[nic` a continentului,vizeaz` acordul potrivit c`ruia statele î[i potinspecta reciproc activit`]ile [i opera]iile.

Condi]iile de la Polul Sud, unde cerul estelimpede [i lipsit de interferen]e, face aceast zonàtractiv` pentru cercet`ri militare [i pentruobservarea spa]iului circumterestru. China [i-aînfiin]at recent a treia baz Antarctic , la Kunlun,unul dintre cele mai înalte [i reci puncte alecontinentului. Aceast` baz` este situat` idealpentru trimiterea, recep]ionarea [i interceptareasemnalelor de la sateli]i.

Autorii documentului arat càtât China, cât [i India au programeguvernamentale active [i urm`-resc s î[i m`reasc num`rul debaze în Antarctica, de[i nici unadintre ele nu au informat cu privirela utilizarea resurselor militare. Dinacest punct de vedere, raportulsugereaz` c` ar fi timpul pentruîn`sprirea cerin]elor privind rapor-tarea activit`]ilor de statele cuactivit`]i în regiune.

16 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)IN MEMORIAM www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

UN ENCICLOPEDIST MILITAR AUTENTICVestea trecerii la cele ve[nice a comandorului (r) Neculai

P`durariu m-a întristat profund. Era unul dintre colaboratoriiapropia]i ai „Observatorului militar”, un intelectual de cea mai bun`calitate, p`truns de importan]a [i semnifica]iile cuvântului scris, dar,în egal` m`sur`, poate cel mai fidel distribuitor al publica]ieis`pt`mânale a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în multe institu]ii decultur` prin care îl purtau pa[ii [i interesele livre[ti ori documentare.

M-a uimit întotdeauna prin delicate]e, bun sim] [i discre]ie, prinvasta sa cultur` [i admirabila putere de munc`. Institu]ia militar`pierde un enciclopedist autentic, un filolog dedicat (cu importantecontribu]ii la stabilirea etimologiei unor termeni de specialitate), uncaracter puternic.

Am reunit în aceast` pagin` câteva gânduri ale celor care l-aucunoscut pe comandorul Neculai P`durariu, întregind astfelpersonalitatea celui care s-a identificat cu cel mai importantinstrument de lucru în domeniul marinei, dificil de concurat chiar [ide cei mai ambi]io[i emuli – Dic]ionarul enciclopedic de marin`.

Îi sunt profund recunosc`tor comandorului Neculai P`durariu maiales pentru for]a pe care mi-o oferea, în discu]iile pe care le aveam înredac]ie, pentru a-mi continua propriile proiecte editoriale. Unexemplu viu pe care îl voi avea încontinuu în fa]a ochilor prin lucr`rile[i articolele sale. (LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)(LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)(LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)(LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)(LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)

A plecat dintre noi, dup` o grea suferin]`, comandorul de marin`

Neculai P`durariu.N`scut la 5 decembrie 1934, a r`mas

orfan la o vârst` fraged`, fiind luat în grijaunui unchi [i a so]iei acestuia, care, neavândcopii, l-au crescut ca [i cum ar fi fost fiullor. De la unchiul sù, militar de carier`,veteran al Primului R`zboi Mondial, decoratcu Ordinul „Virtutea Militar`” pentru vitejiape câmpul de lupt` de la M`r`[e[ti, adeprins pasiunea lecturii [i spiritul deautodidact. A urmat cursurile Liceului delimbi clasice (greac` [i latin`), unde [i-acultivat înclina]ia pentru lingvistic` [i istorie.S-a înscris la Facultatea de {tiin]e Naturale,pe care a p`r`sit-o, în scurt` vreme, înfavoarea {colii Navale din Constan]a.

Prima func]ie ca ofi]er a fost aceea decomandant al grupului „conducerea tragerii”de pe distrug`torul D. 22 (fost „ReginaMaria”), dup` care a lucrat în Direc]iaHidrografic` Maritim`, în Statul Major alMarinei Militare [i în Marele Stat Major,desf`[urând o intens` activitate ca ofi]er Iîn Sec]ia Leg`turi Externe.

Cunosc`tor al câtorva limbi strìne, întreanii 1966-1989 a fost ofi]er de leg`tur` penave militare [i a înso]it delega]ii militarestrìne, inclusiv la nivel de ministru alap`r`rii, aflate în vizit` în România saudelega]ii române[ti în deplasare pestehotare.

A ie[it la pensie în anul 1990 din func]iade [ef al Biroului Documentare din Direc]iaInforma]ii Militare.

A participat la sesiuni de comunic`ri[tiin]ifice [i a fost consultant [i coautor almai multor c`r]i [i studii de specialitate,publicate în ]ar` sau în strìn`tate. A fostredactor [i colaborator la revistele „MareaNoastr`”, „România Maritim` [i Fluvial`-Magazin”, „Yacht Magazin”, „Româniaeroic`”. A participat la redactarea [i editareaDic]ionarului Enciclopedic de Marin`(edi]iile din 2006, 2008, 2010) [i a publicatnumeroase articole în nume personal sausub pseudonim. Ani de-a rândul a semnat,în „Observatorul militar”, rubrica intitulat`Lexicon militar.

A fost decorat cu Ordinul „VirtuteaMaritim`” în rang de Cavaler [i a primit unmare num`r de diplome de merit, între careuna din partea Oficiului Istoric al MarineiMilitare Italiene.

A fost membru al Ligii Navale Române,al Asocia]iei Diploma]ilor Militari în Rezerv`[i în Retragere, al Asocia]iei Na]ionale aPara[uti[tilor din România [i al LigiiMai[trilor Militari de Marin`. A f`cut partedin Consiliul Director Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Marea lui erudi]ie în domeniul istorieimarinei militare, în în]elegerea fenomenuluilingvistic militar în context istoric, talentul[i delicate]ea sa ceremonioas`, modestiadefineau o personalitate aparte. Nefericirilecare i-au marcat, uneori, via]a au fost doarîn parte compensate de frumoasele realiz`riale ultimilor sì ani.

Cu Neculai P`durariu, Armata Român`[i în special Marina Militar` pierd un istoricde excep]ie, un specialist des`vâr[it, dar [iun ofi]er de o mare probitate moral`.R`mânem s`r`ci]i de mintea str`lucit` careacum ne trebuia mai mult ca oricând.

Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

CONTRAAMIRAL (RET) ING. IOAN CHIRIL

A murit, la Bucure[ti, în ziua de 13noiembrie 2013, comandorul de

marin` Neculai P`durariu. A fostînmormântat la Cimitirul Ghencea Militar3, condus fiind pe ultimul drum de membriifamiliei sale [i de o mân` de colegi [iprieteni. O înmormântare modest`, simpl`,f`r` gard` de onoare, a[a cum el însu[i afost: simplu, modest [i discret. Adic`, unofi]er de onoare.

COLONEL (R) VIOREL DOMENICO

C~RTURARUL

Comandorul Neculai P`durariu afost mereu în corespoden]` cu

comandan]ii de flotil` [i de naveoccidentale (îndeosebi veterani [i istoricimilitari), cu muzee [i reviste prestigioasede marin`, a fost colaborator constant alacestora decenii la rând. În presa militar`româneasc` a fost un meseria[ însemantica limbajului marin`resc.

C`rturar prin voca]ie, [colit pân` lapedanterie, a fost în toat` via]a lui robulsensului esen]ial [i al detaliuluisemnificativ. Pentru el, dreptatea [inedreptatea nu se aflau în societate, ci înc`r]i. Tot ceea ce a scris – [i a scris enorm,în zeci de publica]ii române[ti [i strìne – afost pentru a îndrepta gre[elile altora. El nueste autorul unor ample istorii sauenciclopedii, ci cutia de rezonan]` aacestora. N-a scris niciodat` pagini întregi,ci doar col]uri de pagin`. Dar cât` elocin]`[i elocven]`! Cât` concizie! Miniaturi,bijuterii. Citea [i corecta operele altora.Scria erate. Prin asta s-a f`cut de temut.

Suferea fizic la erorile ap`rute în c`r]i,la abaterile de la norme sau de la adev`r.{i-atunci îndrepta. Dar nu polemic sauacuzator, ci firesc, calm, din datorie. Cubun`tate chiar.

Pentru c` a[a era el: un om delicat,elegant, modest.

O mân` de om cu o serviet` mare,grea, care îl încovoia parc`.

Mergea, cu capul plecat, pe alei, peholuri sau culoare pustii, dar niciodat` pemijlocul lor, ci pe margine. L`sa loc altora...Dar cine-i poate lua locul comandoruluiNeculai P`durariu?

UN OFI}ERDE ONOARE

COLONEL (R) DUMITRU ROMAN

Neculai P`durariu, pe teuga navei-[coal` „Mircea”, înfa]a G`rii Maritime din Palermo, 17 septembrie 1975.

Din p`cate au r`mas pu]ini oamenidintre cei pe care îi cunosc pentru

care s` am gânduri [i sentimente derecuno[tin]`, de mul]umire, de respect [iadmira]ie.

De recuno[tin]` pentru c` ani de-arândul nu a refuzat niciodat` s` m` ajutecu articole pentru Via]a militar`, uneoricerute pe ultima sut` de metri… [i pentruc` întotdeauna mi-a recomandatcolaboratori de valoare.

De mul]umire pentru tot ceea ce amînv`]at din observa]iile pe care le f`ceaasupra unor articole sau asupra unor c`r]i,chiar a unor obiecte de muzeu despre careajungeam s` vorbim.

De respect pentru prezen]a discret`,pl`cut`, cald`, generoas` cu care m` onoraîn fiecare miercuri, atunci când venea s` iadin redac]ie ultimul num`r de ziar ap`rutde sub tipar…

De admira]ie pentru studiul constantprivind limba român`, pentru muncaenorm` în care se adâncea pentru fiecarematerial pe care urma s`-l publice fie laziar, fie la revist`, pentru seriozitatea [irigurozitatea cu care trata cel mai micdetaliu.

M` cuprinde un imens regret acum, laplecarea comandorului P`durariu dintrenoi, omul care nu [i-a abandonat niciodat`principiile [i valorile dup` care s-a c`lùzittoat` via]a.

Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Am lucrat câ]iva ani împreun` larevistele România eroic` [i RomâniaMaritim` [i Fluvial`-Magazin. A fost oonoare pentru mine s`-i fiu al`turi [i s` neînso]im gândurile în gazet`rie. Era de opunctualitate [i de o con[tiinciozitateexemplare. {i totu[i, într-o zi, a lipsit de laredac]ie... A fost prima [i ultima lui absen]`.Am aflat c` a fost internat la spitalul militar.A refuzat s`-l v`d în spital. „E prea mult`suferin]` acolo – mi-a spus. N-are rost s` v`înc`rca]i cu ea.” {i totu[i, recunosc acum,nu i-am respectat dorin]a. În patul acela despital l-am v`zut pe Neculai P`durariu saumai degrab` umbra lui. Trupul, sub]iat deboal`, p`rea lipsit de via]`, doar chipul sù,cu ochii închi[i, radia lumin`, inteligen]`,suferin]`. Am plecat în vârful picioarelor, deteam` s` nu-i tulbur lumea în care seadâncise. A fost ceamai dureroasìmagine pe care amîntâlnit-o în via]`.Dup` mai pu]in dedou` luni, am aflat cà murit...

Comandorul demarin` NeculaiP`durariu a fost unpublicist [i uncercet`tor model prinmodestia [i aplecareasa asupra trecutuluinostru militar –îndeosebi asupraistoriei marineimilitare [i a navelorsale – [i a etimologieicuvintelor militare. Înstudiile [i articolelesale, remarcabile princoncizie, a [tiut s`îmbine ca nimeni altulmarea-i generozitateuman` cu acribiacùt`torului în arhive.A colaborat laelaborareaDic]ionaruluienciclopedic demarin`, oper` dereferin]` în literaturade specialitate, a scrissute [i sute dearticole. {i totu[i,lucrarea sa dec`p`tâi r`mâne,deocamdat`, risipit`în zeci de publica]iimilitare.

Ar fi dorit s`-[i adune scrierile într-ocarte. Dar, pentru el, timpul n-a mai avutr`bdare. S` sper`m c` se va g`si cineva s`-iîmplineasc` gândul cel din urm` al vie]ii.

RESPECT {IRECUNO{TIN}~

DELIA PETRESCU

17INTERFEREN}ENr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


NOVEMBER MUSIC FEST, LA A DOUA EDI}IEIRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected] Ploie[ti a fost, de la începu-tul acestei luni, gazda unor evenimen-

te culturale deosebite: Festivalul de teatruToma Caragiu, între 6 [i 9 noiembrie, [i Festi-valul de muzic` u[oar` November Music Fest,ce a avut loc weekendul trecut.

În zilele de 16 [i 17 noiembrie, sala de spectacole aCercului Militar Ploie[ti a r`sunat de muzic`, aplauze [ivoie bun`. Aflat la a doua edi]ie, November Music Fest [i-aurm`rit obiectivul de a promova talentele autentice dinrândul copiilor [i tineretului. Manifestarea artistic`,organizat` de cercul militar în colaborare cu asocia]iaartistic` Alina Ro[ca AFP, a reunit, în acest an, aproximativ100 de concuren]i. 14 soli[ti [i dou` grupuri vocale aureprezentat cercurile militare din Buzù, CâmpulungMuscel, Gala]i, Ia[i, Medgidia, Ploie[ti [i Zalù. Printreconcuren]i s-au aflat [i reprezentan]ii Colegiului MilitarLiceal Dimitrie Cantemir din Breaza [i ai {colii Militare deSubofi]eri de Jandarmi din F`lticeni. La sec]iuneavideoclip, [i-au prezentat produsele muzicale 10 cercurimilitare. Nu au lipsit interpre]ii care se preg`tesc în [colide art` sau urmeaz` cursuri cu profil artistic, în institu]iicivile din Bacù, Buzù, Bra[ov, Constan]a, Ia[i, Ilfov,Ploie[ti [i Bucure[ti.

Festivalul a fost structurat pe trei sec]iuni – interpre]i,grupuri [i videoclip –, iar concuren]ii au fost grupa]i pe[apte categorii de vârst`: 4-5 ani, 6-7 ani, 8-9 ani, 10-11 ani,12-13 ani, 14-16 ani [i 17-30 ani. Câ[tig`torii fiec`reisec]iuni sau categorii au primit trofee, medalii [i diplome.Departajarea a fost f`cut` de un juriu format dincompozitori (Claudiu Bulete – pre[edintele juriului,Dumitru Jijie), profesori de muzic` sau directori deinstitu]ii de cultur` (Horia Sabin Dr`goi, director alColegiului Na]ional George Enescu din Bucure[ti [i MirelaDaday, profesor de muzic` [i compozitor) [i interpre]i(Diana Antonic` [i Mare[ Pan`). Din partea MApN, dinjuriu au f`cut parte locotenen]ii Roxana Ababei, ofi]er derela]ii publice la Baza 2 Logistic` Valahia, [i ConstantinMihai, din Sec]ia Tradi]ii [i Cultur` Militar` din SMG.

Trofeul November Music Fest, edi]ia 2013, a fostcâ[tigat de Diana Irimia, din Vaslui, care a concurat lacategoria de vârst` 10-11 ani.

remii câ[tigate de reprezentan]ii institu]iilor militare: Premiul I: Ioana Suditu (6-7 ani) – CM Buzù; Bianca Iancu (10-11 ani) –

CM Medgidia; Larisa {tefania Rapa (17-30 ani) – Colegiul Militar LicealDimitrie Cantemir, Breaza, [i Alexandra Botez (17-30 ani) – CM Ia[i. Premiul III: George Adrian Udrea (17-30 ani) – CM Câmpulung Muscel. Trofeele categoriilor 6-7 ani [i 14-16 ani: Alice Ghile – CM Zalù [i

Georgiana Dumitru – CM Ploie[ti. Men]iune: Cristian Briceanu (17-30 ani) – CM Gala]i.La grupuri vocale, Micii vestitori de la CM Ploie[ti au ocupat locul III,

iar la sec]iunea videoclip, au ob]inut premii speciale reprezentan]ii cercurilormilitare din Pite[ti, Bra[ov [i Ploie[ti.

Grupul November Fest a deschis [i închis fiecare din cele dou` zile de concurs cu imnul festivalului.

Dup` ce a interpretat You riseme up, Cristian Briceanu,de la Cercul Militar Gala]i,a[teapt` relaxat decizia juriului. Directorul artistic al festivalului,

Nicolae Vicol, [eful Cercului MilitarPloie[ti, [i directorul executiv,Alina Ro[ca.

Viitoarele vedetedeprind de la

vârste fragedeatitudinea [i

mi[carea scenic`.

Câ[tig`toarea trofeului, Diana Irimia, este felicitat`de Alina Ro[ca [i Claudiu Bulete.

Doina L`z`rescu, de la Centrul CulturalDun`rea de Jos Gala]i, a primit premiulspecial pentru interpretarea melodieiTu n-ai avut curaj, a cunoscuteic#nt`re]e ploie[tene, M`d`lina Manole.

P

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927, p. 144-145.

CELE SCRISE (I)

De curând, Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir a fost gazdalans`rii volumului Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu, al c`rui autor,comandorul (r) Alexandru Popa, fost cantemirist, descrie în premier`

momente importante din perioada evenimentelor din decembrie 1989. Deasemenea, scriitorul prezint` amintirile candide, reale [i nealterate din via]a [idevenirea unui pilot militar.

Opera comandorului Alexandru Popa impresioneaz` prin dou` tr`s`turifundamentale: tensiunea dramatic`, generat` de evenimentele trìte [i umorulspecific ardelenesc. Evenimentele sunt de a[a natur`, încât te ]in cu sufletul la gur`pe tot parcursul povestirii, f`cându-te s` ui]i c` e vorba de realitate [i dândsentimentul c` ai în fa]` o oper` literar`. Dramatismul care implic` autenticitateatrìrii, o anecdotic` de mare rafinament [i o prezen]` în trìrea lucid` aevenimentelor sunt tr`s`turile c`r]ii „Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu”, ne-am`rturisit profesoara Elena Giurginca.

GRA}IELA MIH~ESCU

ZBORUL –POEZIE

ROMAN}AT~{I DRAM~

Cartea, din care autorul ne-a citit câteva fragmente, are caracteristica de aincita cititorul, dezv`luindu-i momente [i întâmpl`ri semnificative din via]acomandorului (r) Alexandru Popa: Acolo sus în cer e[ti numai tu [i avionul sauelicopterul. Trìrile suflete[ti sunt uluitoare, indescriptibile, de neuitat. Toat` lumease uit` la tine [i totu[i nu te vede nimeni. Tu te ui]i la toat` lumea [i totu[i nu vezipe nimeni…Într-un cuvânt, zbor înseamn` pl`cere, dar [i mult` munc`, d`ruiretranspira]ie, dârzenie [i se aseam`n` cu dou` genuri ale literaturii: poezie roman]at`[i dram`.

Volumul este scris într-un limbaj accesibil, prezentând interes pentru cititoriide toate vârstele. Am fost obi[nuit s` scriu pe cerul Patriei cu avionul, nu s` scriu cucreionul pe o coal` de hârtie, a mai afirmat autorul.

La final, pentru pasiunea [i profesionalismul a[ezate la temelia întregii vie]iprofesionale [i pentru însufle]irea prin care contribuie la cre[terea prestigiuluina]ional al Colegiului Militar Liceal Dimitrie Cantemir, comandorul (r) AlexandruPopa a primit din partea comandantului institu]iei o diplom` de excelen]`.

Verbul latin „scribo” înseamn` „a grava”, „aciopli”, „a-i scrie cuiva”, „a redacta”, „a înscrie”.Forma de participiu, „scriptum”, desemneaz`

însu[irea de a fi scris, de a avea form` de text. Din familia luinumeroas` de cuvinte face parte [i substantivul feminin„scriptura” – scrierea, înscrisul, textul, precum [i ce s-astabilit în scris ca fiind taxa pentru p`[une –, substantivulneutru „scriptum” – „(în)scrisul”, „textul” – [i cel masculin„scriptor” – „secretarul”, „scribul”, „copistul”, „scriitorul”(a se consulta latin_french.fracademic.com).

În limba român`, actele, condicile, registrele, documen-tele scrise sunt denumite, ca în latin`, „scripte”, substantivfeminin care are doar form` de plural [i este sinonim par]ialcu neogrecul „hrisoave” („Dic]ionarul explicativ al limbiiromâne”, ed. a II-a rev`zut` [i adùgit`, Editura UniversEnciclopedic, Bucure[ti, 1998/DEX), probabil [i dup`modelul german „Skripten” (Florin Marcu [i ConstantManeca, „Dic]ionar de neologisme”, Editura Academiei,Bucure[ti, 1986).

Substantivul neutru „script” a fost preluat în român`din limba englez` [i înseamn` „ceva scris”, „manuscris”„text”, îndeosebi „textul dup` care se desf`[oar` unspectacol”, de care se ocup` un redactor – „script-editor”

(merriam-webster.com) –, referitor la scenariul unui film orial unei emisiuni de radio sau televiziune (Marcu 2000; FloricaDimitrescu, Marcu Ciolan, Coman Lupu, „Dic]ionar de cuvinterecente”, edi]ia a III-a, Logos, Bucure[ti, 2013).

Nu a fost preluat din francez` substantivul feminin „lascripte”, care red` substantivul compus englez „script-girl”,denumirea secretarei regizorului de film, adic` „secretarade platou”, c`reia îi revine sarcina scrierii am`nun]ite,

într-un jurnal, a tot ce se petrece pe „platoul de filmare”(v. Georges Sadoul, „Le Cinéma. Son art, sa technique, sonéconomie”, Collection „Tout savoir”, „La Bibliothèquefrancaise”, Paris,1948).

La atributul/calitatea/însu[irea de a avea form` de„scripte” se refer` numeroase adjective: „scris”, „scriptic”,„scriptural”, „scripturistic”.

„Scriptic” înseamn` „care a fost înscris /înregistrat înscripte” (v. DEX): „num`rul scriptic (personal scriptic)

reprezint` num`rul salaria]ilor figurând în eviden]elepersonalului unei întreprinderi” (cdep.ro); „lips` de marf`în gestiune: diferen]` între stocurile scriptice [i faptice”(informatia-zilei.ro).

În englez`, adjectivul „scriptural” se refer` la calitateade a depinde sau de a fi con]inut de o scriere, îndeosebi deSfânta Scriptur` (v. merriam-webster.com ).

În limba român`, adjectivul asem`n`tor grafic„scriptural”, pe care institu]iile academice nu îl iau înc` înconsiderare, se utilizeaz` pentru referirea la „calitatea de afi scris”. „Moneda scriptural`” este mijlocul de plat` diferitde bancnot` sau moned` (v. Florin Marcu, „Mareledic]ionar de neologisme”, Editura „Saeculum”, 2000 –Marcu 2000): „Era tot mai dificil` procurarea numerarului.Apari]ia monedei scripturale (de cont) sau a cecurilor n-arezolvat problema” (Adrian Vasilescu, „Mitul aurului înc`trìe[te”, în „Adev`rul”, 19 septembrie 2013, adevarul.ro).Acest adjectiv provine din francez`, unde a derivat dinadjectivul „scripturalis” folosit în latina bisericeasc` pentrudesemnarea leg`turii cu „Scriptura”.

Comandorul (r)ALEXANDRU POPA

Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu,Editura RIMUS,

2013

CERCUL MILITAR NA}IONAL

Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` [i grafic` a artistei plastice Sanda {`r`m`t. Artista s-aformat ca pictor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, sub îndrumarea maestrului AlexandruCiucurencu, este membr` a Uniunii Arti[tilor Plastici din România din anul 1961 [i are lucr`ri înnumeroase colec]ii private [i publice.

Interesat` în investigarea atent` a unor anotimpuri [i spa]ii române[ti, Sanda {`r`m`t a descoperit,atât în peisaje, cât [i în compozi]iile sale cu personaje, un mod al sensibilit`]ii care implic` un poten]ialdramatic. Casele satului românesc, un drum de ]ar`, un peisaj cu c`pi]e sau arhitectura unui ora[ destr`veche tradi]ie, ca Târgovi[te, personaje monumental concepute ale compozi]iilor, elementele cele maisimple ale evoc`rii primesc o serie de valori semnificative, devin semne pictural-lirice ale artei ei, scriecriticul de art` Marina Preutu în articolul Un itinerar spiritual exemplar, din deschiderea albumuluide art` Sanda {`r`m`t.

Expozi]ia este deschis` în perioada 11-28 noiembrie.Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` a artistei plastice Cristina Buzdoianu. Expozi]ia este deschis`

în perioada 11-24 noiembrie.Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului plastic Vasile Alexandru Dina. Expozi]ia este deschis`

în perioada 11-24 noiembrie.Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 10.00-18.00.

INTERFEREN}E CULTURALE - Istorie militar`Joi, 21 noiembrie, ora 17.15, Sala Cinema.Expunere cu tema Ofi]erul [i subofi]erul în cazarm` din cadrul programului

cultural Lumea militar` româneasc` (1859-1947), sus]inut` de profesor universitaristoric Petre Otu.

Intrarea este liber`.

Cei care putem s` mergem, g`sim oc`ru]`, ne urc`m bagajele în ea [i ple-

c`m la gar`... E întuneric de tot. Prin ora[ [imai ales în gar`, mare fierbere. Mul]ime delume, mai ales rusoaice [i ru[i gr`bi]i, de pe ladiferitele forma]iuni sanitare, cari nu mai ]inseam` de nimic. Pe cine întrebi, nu [tie ce s`-]ispuie. Vreau s` m` urc într-un tren sanitar,a[a, la întâmplare. Nu e voie. E un tren sanitarrusesc. Încerc la un alt tren, tot sanitar, dar [iacesta e arhiplin [i, pân` s`-mi g`sesc un loc,pleac`.

Un hamal, care m` vede r`nit, îmi spune s`m` duc pe ultima linie, unde este un tren sanitar,care trebuie s` urmeze în ordinea plec`rii.

M` duc, urmat de al]i ofi]eri r`ni]i, [i acinimeresc în sala de mâncare a trenului, c`cicelelalte vagoane sunt asemeni arhipline. Deabia urcat, vine un medic sublocotenent, începea face gur` [i vrea s` ne dea jos, spunând càcolo e sufrageria trenului sanitar [i n-are voies` se urce nimeni.

Scos din fire, îi spun numai atât: „Mânadreapt` e r`nit`, dar cea stâng` înc` zdrav`n`.Fere[te-te s` nu intri în ma[in`!” Ca prin farmec,tace chitic [i dispare f`r` a mai reveni.

Intr` [i ceilal]i ofi]eri, apoi curând trenulpleac` de-a dreptul, f`r` a mai trage la peron.

Mai târziu, o sor` de caritate se îndur` [i ned` câte un ceai fierbinte.

[Octombrie 1916]

|NRETRAGERE


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL DE BRIGAD~MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

DREPTUL LA ZÂMBETDESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

„ În via]`, efectuarea marilorcotituri nu se face doar atuncicând te afli pe drumuri întor-tocheate. O mare cotitur` poateinterveni [i când te afli pe un drumtare drept.

„C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {[email protected]

Sunt dou` chestiuni atât de rupteîncât n-are cum s` nu-mi par` rùc` nu mai trìe[te generalul Uscoi,m`car ca s`-mi spun` ce p`rere areîn leg`tur` cu aceste întâmpl`ri.

ntr-un moment de genul acesta, credem c` avemmai mult` nevoie de Dumnezeu ca în zilele normale.”

Sunt vorbele unor generali de la Pentagon, rostite înmartie 2003, cu prilejul activit`]ii „Flag Officer Fellowship”.La acea vreme, armata american` intra în r`zboiul dinIrak [i vremurile nu erau prea senine, dar o delega]iemilitar` din România, din care f`cea parte [i comandantulAcademiei For]elor Terestre, generalul Nicolae Uscoi, seafla, pentru schimb de experien]`, în SUA. Ajuns laPentagon, generalul Uscoi, cre[tin-ortodox, a fost mirats` vad` c` oamenii aceia importan]i, unii dintre ei afla]i înposturi din care coordonau elemente-cheie ale r`zboiului,aveau timp de rug`ciune, pentru c` despre a[a ceva estevorba în „Flag Officer Fellowship”, în care generalii discut`despre problemele fiec`ruia, se roag` [i mediteaz` cuprivire la anumite pasaje din Biblie.

Mi-am amintit de aceast` întâmplare, inserat` învolumul „Pe când statuia era om”, publicat acum câtevaluni la Editura Academiei For]elor Terestre, când amv`zut ceea ce, probabil, la „Flag Officer Fellowship” ar fiinacceptabil: oficierea unei c`s`torii între persoane deacela[i sex, într-o capel` de la West Point. Larry [i Danielsunt fo[ti absolven]i ai academiei militare americane, careau ie[it între timp din armat`, [i le urmeaz`, la acest gende ceremonie, altor dou` cupluri, feminine de aceast`

ZILE NORMALEdat`, care [i-au legat destinele anul trecut, tot la WestPoint, în statul New York, unde c`s`toriile întrehomosexuali sunt legale.

Ceva nu sun` cum trebuie. Cineva cânt` fals înpovestea asta. „Într-un moment de genul acesta, credemc` avem mai mult` nevoie de Dumnezeu ca în zilelenormale.” Larry [i Daniel se c`s`toresc într-o academiemilitar`. Sunt dou` chestiuni ce par ireconciliabile, încâtn-are cum s` nu-mi par` rù c` nu mai trìe[te generalulUscoi, m`car ca s`-mi spun` ce p`rere are în leg`tur` cuaceste întâmpl`ri.

Este un subiect delicat, pe care, oricum l-ai r`sturna,ri[ti s` superi o tab`r` sau s` fii acuzat de discriminare.De aceea, m` feresc s` fac presupuneri [i m` rezum lasimpla constatare a unui fapt. C` este bine sau nu, c` esteie[it din comun sau pur [i simplu banal, sunte]i liberi sìnterpreta]i în sinea dumneavoastr` [i s` comenta]i când[i cu cine dori]i. Totu[i, n-am cum s` nu-mi pun problemasemnifica]iei acelor „zile normale” despre care vorbeauparticipan]ii la „Flag Officer Fellowship”. Cred c normale,în acel context, erau zilele de dinaintea r`zboiului. Odat`r`zboiul terminat, ele ar fi trebuit s` revin`. Dar aurevenit? Între limitele libert`]ii mele cazone, îmi permits` spun c` nu. {i-atât. Altfel, s-ar putea s` am mai mult`nevoie de Dumnezeu ca în zilele normale.

Ideile se aseam`n` mult cu semin]ele. Nu po]i avea mari a[tept`ri de laele, dac` nu se manifest` într-un teren bun, roditor. • Nu p`trunde în

tainele lumii mai mult decât trebuie. Exist` [i posibilitatea de a r`mânecaptiv acolo. • A trebuit s` treac` mii de ani, pentru ca oamenii s` în]eleag`ce este [i cât valoreaz` clipa. {i, din p`cate, nu înc` to]i oamenii... • Istoriapoate juca [i duplicitar, în evalu`rile sale: multe victorii sunt ale vie]ii, dar [imulte alte victorii sunt ale mor]ii. • Simplitate, generozitate, bun`tate,profunzime, cinste, onoare, iubire de frumos [i de adev`r, pace.... Nu încerca]is` trì]i numai lâng` oameni care au aceste calit`]i. V-a]i îndep`rta desocietate. • No]iunea de timp liber poate fi asociat` progresului, numaiatunci când prin ea nu se în]elege timp pierdut. • Exist` [i oameni care î[iproiecteaz` idealul în limite mercantile, de profitabilitate. Adic`, dac` merit`,dac` renteaz`, bine; dac` nu, nu. Trecem la altul. • Pâinea [i cu]itul nu potîncheia un contract de colaborare între ele. Dar un om care de]ine pâinea[i un altul care de]ine cu]itul pot încheia, oricând, un astfel de contract.• Orice via]` poate fi luat` de multe ori de la început. Dar, succesul esteasigurat numai dac`, la startul noului început, se va ]ine cont [i de experien]aanterioar`. Adic`, numai dac` exist` capacitatea de a procesa cu adev`ratlec]iile înv`]ate. • Dac` în jurul tù vezi umbre, cel mai important mesajeste acela c`, undeva, aproape, în jurul tù, str`luce[te soarele. • Uniioameni p`[esc cu atâta grij` prin existen]`, încâ urma pa[ilor loreste...invizibil`. • Din curiozitate [i din spirit de aventur`, mi-a[ dori taremult ca oamenii s` se reg`seasc` [i pe alte planete. Dar, pentru protec]iaUniversului, v`zând ce fac oamenii cu P`mântul lor, poate c` ar fi mai bineca ei s` se reg`seasc` doar aici... • Filosoful chinez Confucius spunea :Omul care a comis o gre[eal` [i nu o îndreapt` comite o alt` gre[eal` [i maimare. • Roma lupilor e stâna. Toate drumurile lor duc acolo.• Contemporaneitatea nu este ceva selectiv. Noi suntem contemporaniatât cu tot ceea ce este bun, corect, frumos, valoros în societate, la momentulactual, dar suntem contemporani [i cu toate scursurile sale. • Dac` nop]ilepierdute au fost pierdute cu folos, într-un scop nobil, acest lucru se va vedeaîn ...zilele care vor urma, chiar dac` ele vor fi într-un viitor mai îndep`rtat.• Dac` oamenii nu ar polua mediul înconjur`tor, lupta lor împotriva polu`riiar fi un nonsens. • Sunt mul]i cei care câ[tig` o pâine bun`, dar care n-auv`zut spicul de grâu decât cel mult în c`r]ile de botanic`. • În via]`,efectuarea marilor cotituri nu se face doar atunci când te afli pe drumuriîntortocheate. O mare cotitur` poate interveni [i când te afli pe un drumtare drept. • Trebuie s` în]elegem [i s` sus]inem necesitatea [i utilitateafiec`rui lucru din via]a noastr`. Dar, pentru ceea ce înseamn` provoc`rileviitorului, rugina de pe calculator este mult mai pericoloas` decât ruginade pe un fier de plug. • S` fii preg`tit: de multe ori, a fi la bra] cu adev`rulînseamn`, pentru cei din jur, c` e[ti singur. • Societatea a luat model de lastup: regine, trântori [i ceilal]i, cei mul]i. • Drumurile gre[ite ale vie]ii nusunt marcate cu semne de circula]ie. Dar asta nu înseamn` c` a apuca peun drum gre[it este [i un lucru care nu mai poate fi îndreptat. Pentru asta,îns`, e nevoie de o mare putere [i de trezire la realitate. • Chiar dacàdev`rul este cât Everestul, se poate g`si cel pu]in un reprezentant alspeciei umane care, dup` caz, s`-l ignore, s`-l minimalizeze sau s`-ldesfiin]eze... • A prins trenul vie]ii. Dar s-a poticnit la vagonul restaurant.• La fel ca [i p`s`rile, [i oamenii î[i au cuiburile lor. Numai c` ei le facgarduri înalte [i le închid, punându-le gratii, z`brele, încuietori... • Istoriamanagementului include [i istoria unor [efi care, atunci când ei str`nutau,subordona]ii lor aveau deja frisoane [i le curgea nasul... • Via]a este ciudat`.Sunt locuri în care se poate ajunge doar cu aripile unei mu[te, nu cu aripileunui vultur. • Din actualitatea clasicilor, istoricul Paul Zarifopol: Sunt figuri,[i figurile trìesc vie]i; sunt apoi mutre, [i mutrele nu au vie]i, au numaicariere. • Soarta te poate duce oriunde. Dar pentru asta trebuie s` [tii careeste butonul pe care trebuie s` ape[i. • Doamne, ce campioni am avea,dac` fuga de r`spundere ar fi prob` olimpic`!...

Textul de mai jos este,implicit, o invita]ie la

Târgul Interna]ional GaudeamusCarte de Înv`]`tur`, care sedesf`[oar` la Romexpo, înperioada 20-24 noiembrie, undecolaboratorul nostru, generalul-locotenent (r) AlexandruGrumaz, î[i va lansa volumul„Al Treilea R`zboi Mondial”. Amscris câteva rânduri, careprefa]eaz` lucrarea Domniei Sale,[i le fac cunoscute în spa]iuldedicat acestei rubrici.

În]elegerea [i decriptareadificilelor raporturi interna]ionale [ia multiplelor probleme cu care seconfrunt` ast`zi statele [iorganiza]iile din care fac parte nusunt, mai cu seam` într-o ]ar` ac`rei pozi]ie pe scena lumii este unarelativ modest`, o preocupareserioas`, constant` [i de durat`.

Presa româneasc` reflectàdesea, în paginile sale, aleatoriu,superficial [i cu evidente reflexe ce]in mai degrab` de mondenitate,evenimentele de pe scenainterna]ional`, atunci când nupleac` de la falsa premis`, cu lungistagii în [colile de jurnalism, potrivitc`reia ceea ce nu se încadreaz` îndefini]ia dezastrului nu poate fi o[tire care s`-[i merite spa]iultipografic. Experimentelepublica]iilor de specialitate traduse(prezentarea în limba român` aprestigiosului mensual francez „Lemonde diplomatique”, de pild`,pentru o scurt` perioad` de timp)sau create cu totul pasager în peisajulmedia de la noi, bucurându-se de o

AL TREILEA R~ZBOI MONDIALapreciere limitat`, arat` nu doar olips` de apeten]` pentru în]elegereafenomenelor care se petrec pe scenainterna]ional`, dar tr`deaz` [icaracteristicile unui public maidegrab` egocentrist, orientat cuprec`dere spre spa]iul românesc, încel mai bun caz cu intereseeurocentriste.

Alexandru Grumaz face partedin categoria acelora, pu]ini, caretrìesc mai degrab` „în lume” decâtîn România, în sensul c`preocuparea sa major` este aceeade a r`mâne informat, printr-oconstant` consultare a principalelorsurse disponibile, cu privire laevolu]iile scenei interna]ionale, înpermanent` schimbare, dar [i latransform`rile survenite înfenomenul militar contemporan (cumuta]ii majore atât în gândireastrategic`, cât [i în tehnologiilemilitare tot mai sofisticate),recomandându-l pentru unasemenea complex demersîndelungata carier` militar`, dar [iexperien]a diplomatic` (în calitatede consul general al României laShanghai, în anii 2007-2009).

„Al Treilea R`zboi Mondial” –un titlu care, trag n`dejde, nu-l vatransforma pe autor într-o Casandrà vremii sale! – este un mozaic derepere atent plasate în contextistoric care definesc problematicarela]iilor interna]ionale ast`zi [i dediagnostice – unele severe – careilustreaz` „bolile” structurale alelumii de ast`zi, cele mai multe cu oveche gesta]ie: lupta pentru resurse[i teritorii, în forme directe sau atentmascate, conflicte ideologice [ireligioase, construc]iiorganiza]ionale la nivel regional saumondial [i neajunsurile etapelor decoagulare, terorism [icontraterorism, conflicte latentecare se comport` precum faliileseismice, generând surprize în celemai nea[teptate momente.

Alexandru Grumaz secomport`, de aceea, ca un

seismograf sensibil în analizele sale,realizând conexiuni surprinz`toareîntre evenimente aparent f`r` nicioleg`tur` între ele, dar care, printr-ointerpretare nuan]at`, dublat` debuna cunoa[tere a particularit`]ilorlocale [i a domeniilor plasate sublup`, calit`]i demonstrate de autorcu fiecare articol în parte,devoaleaz` cursuri de ac]iunecoerente, l`muritoare pentrucititorii pasiona]i de avatarurilerela]iilor interna]ionale.

Multe din articolele cuprinse înaceste dou` volume au ap`rut înultimii patru ani în s`pt`mânalulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale,„Observatorul militar”, f`r` a aveaîn vreun fel calitatea de a exprimaun punct de vedere oficial alinstitu]iei care asigura tip`rireaacestei publica]ii. AlexandruGrumaz a realizat, în tot acest timp,prin contribu]iile sale, un tablou viu[i comprehensiv, nu întotdeaunaplasat sub cele mai bune auspicii,adesea îngrijor`tor, al lumii în caretrìm [i care înc` se întemeiaz` pelogica de neevitat a conflictului subdiferite forme. Am parcurs cupl`cere, s`pt`mânal, explor`rilecritice ale lui Alexandru Grumaz,punând în lumin` probleme [isolu]ii, iar cititorii vor observa c`,indiferent de perioada în care aufost scrise, multe din predic]iile salese confirm`, dup` cum principaliiactori politici, statali sauorganiza]ionali au evoluat pecursurile intuite cu sagacitate deautor. Sunt convins c` [i cititoriiacestei c`r]i vor descoperi sensurinoi [i interpret`ri utile pentrufenomenele de pe scenainterna]ional`, resim]ite direct sauprin ecouri mai mult sau mai pu]infidele în propria lor existen]`. Au[ansa, astfel, de a sta în fa]a unuipuzzle care se întrege[te [i cap`t`semnifica]ii multiple, prin acribiarecompunerii pe careo propune, special pentru ei,Alexandru Grumaz.

Î„

DECESE

20 Observatorul militar Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comuna Poieni) [i adresez rug`mintea de a fi ajutat înob]inerea unor fonduri financiare necesare fiului meu, în vârst de doar zece luni, pentru efectuarea extrem de urgent a unui transplant de ficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cu ciroz hepatic decompensat parenchimatos [i vascular, starea sa actual a afec]iunii fiind foarte agravat , necesitând urgent untransplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurile estimative sunt de 125.000 de euro, dac tratamentul este ales în func]ie de taxele generale ale spitalului,sau 165.000 de euro, dac tratamentul ales include tratamentul realizat de directorul clinicii. Men]ionez c împreun cu familia, colegii sau cercul rela]ional la care amapelat nu pot sus]ine financiar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat înainte de începerea tratamentului prin depunerea sumei de mai sus men]ionate, în contulspitalului. Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000; IBAN: DE52750500000780 010500; Swift-BIC: Byladem1RBG.Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturile bancare ale subsemnatului deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47BTRL01301201A08237XX; în euro: RO 09 BTRLEURCRT 00A0823701. Persoan de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179. Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militarIoan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a.

Fiul maistrului militar, în vârst de 18 ani, este diagnosticat cu cancer hepatic [i urmeaz s efectueze o interven]ie chirurgical de extirpare a lobului stâng alficatului, la o clinic din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis , estimat la 15.000 de euro, este suportat de Casa Na]ional a Asigur rilor de S`n tate, iar sumade 5.000 de euro îi este necesar pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspitalice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale.

Men]ion`m c , Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a acordat atât în anul 2012, cât [i în 2013, suma maxim prev zut în Regulamentul deOrganizare [i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu are posibilit ]ile materiale suport rii interven]iei din str in tate.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare ale asocia]iei, deschise la Banca Comercial Român , sucursala Izvor – Bucure[ti,cu men]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB0081101381270002, în USD – RO36RNCB 0081101381270003.St în puterile noastre s d`m unui tân r speran]e de via] .

Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon 021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690. Colectivul UM 01041 P Predeal solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului lor, plutonier Petre Ionescu, a c rui feti] , Raisa-Maria Ionescu, în vârst

de 10 luni, sufer de o tumoare pe coloan (tumoare pelvian presacrat retrorectal – teratom matur sacrococcigian [i vezic neurogen ), tumor ce trebuie extirpatde urgen] (maximum o lun ) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical la spitalul de pediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurile necesaretratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa 20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum , oricât de mic ar fi ea, o poate face în conturile bancaredeschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la Raiffeisen Bank: Cont în lei: RO17RZBR0000060007866302. Cont în euro: RO60 RZBR 0000060015572857.Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon 0721875779 [i 0724081761. Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam`

(cancer de colon cu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [i interven]ii chirurgicale.Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen] Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc [i a n scut un b ie]el la 13 iunie2013. Cei doi so]i de]in împreun o locuin] achizi]ionat prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s ajute financiar pentru continuareatratamentului pot depune orice sum de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, are nou ani [i este diagnosticat cu osteogenez

imperfect (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ). Pân în momentul de fa] , a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toatefracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat , iar odat cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent,de dou tije telescopice pentru femururi, care cost circa 4.000 de euro/bucat . Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: [email protected] sau sunând la num rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersulumanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201 C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX. La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrul Companiei Poli]ie Militar [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea

cump n . A fost diagnosticat cu tumor de trunchi cerebral infiltrativ , care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-i tulbur ri de degluti]ie [i pareze.La 10 ianuarie a.c., a fost operat în Spitalul Universitar de Urgen] Militar Central Dr. Carol Davila.

Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti din UM 02211. Colegii s i spun c mereu s-a eviden]iat prin grija fa] de ceilal]i [i prin dedica]iade care a dat dovad în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat. Acum, spun ei, este momentul s -i întoarc faptele bune [i, de aceea, i-au fost [i îi sunt al turi înclipele de încercare. Dar, pe lâng sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c tre camarazii din alte unit ]i.Aceia care doresc s îl ajute o pot face prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410. Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea colonelului (r) Ion P un, autor al programului sintetic de contabilitate [i salarizare,

versiunile Cobol [i Windows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foarte costisitor (4.200 de euro o [edin] ),dup opera]ia efectuat în Turcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc se mai folosesc de programele dumnealui), cu orice sum , oricâtde mic ar fi ea, o pot face în contul bancar deschis la Banca Pireus Bank, pe numele P un Ion, cont în lei: RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare,îl pute]i contacta la num rul de telefon 0722 774 362. Colectivul UM 01294 Br ila solicit ajutor umanitar pentru sprijinirea fostului coleg, sergent-major (r) IONU} BÂTC~, diagnosticat la vârsta de 31 ani cu

encefalopatie post-anoxic [i tetraparez spastic . Pentru continuarea tratamentului în sum de aproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poate ajuta, o poate faceîn contul IBAN RO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial Român , având ca titular ASOCIA}IA IONU} BÂTC~. Pentru informa]iisuplimentare, familia militarului poate fi contactat la nr. de tel. 0771 265 533.

ANUN}URI UMANITARE

ANIVERS~RI Consiliul Director al Asocia]ieiCadrelor de Chimie Militar` înRezerv` [i Retragere Costin D.Neni]escu Bucure[ti transmitemembrilor s i [i celor din subfilialeleBuzù, Câmpulung Muscel [iVaslui care, în zilele lunilor noiem-brie [i decembrie, împlinesc fru-moase vârste, ur`ri de s`n`tate,fericire [i realizarea celor dorite învia] al turi de cei dragi: general debrigad` (r) ing. Mitic` Ciucur,colonel (r) ing. Mihai V`leanu,coloneii (r) Nazarie Gu[anu, AurelMihìescu, Irina N`stase, StereNi] , Eugeniu Popescu, GheorgheRâmniceanu, Gheorghe Vasile,Aurel Iancu, Mihai Grigorescu,{tefan Ungureanu, locotenen]i-coloneii (r) Vladimir Boboc, GicuLaz`r, Ioan Nitic`, Ioan Budaca,maiorii (r) fra]ii gemeni Mihai [iGabriel Cozma, Damian Stoleru,Vasile Cazan, Dan Ionescu, c pitanul(r) Nicu[or Ro[u, maistrul militarprincipal (r) Ion Boghian, MihaiNistor, Cornel Bidilic , plutonier-adjutant [ef (r) Nicolae Cristea,plutonier-adjutant (r) Moise Vi[oiu.Lor [i celor din asocia]ie [i subfilialecare-[i serbeaz zilele onomasticeîn aceste luni, le dorim La mul]i ani!

Filiala ANCMRR General IonDragalina din garnizoana Caranse-be[ ureaz membrilor s i care, înluna noiembrie, s rb toresc ziua dena[tere, mult s n tate, via] lung`[i fericire, al turi de familie [i ceidragi, dup cum urmeaz : locote-nent-colonelul (r) Vasile Man,plutonierul-adjutant (r) Iulian Bozgan[i plutonierul-major (r) ConstantinManea. La mul]i ani, stima]i camarazi!

Personalul Trustului de Pres alMinisterului Ap`r`rii Na]ionaleregret` dispari]ia prematur` acomandorului (ret) P~DURARIUNECULAI, fidel colaborator alObservatorului militar. Dumnezeus -l odihneasc în pace pe neobositultimonier de la prova cuvintelor!

Asocia]ia Diploma]ilor Militari înRezerv [i în Retragere Alexandru IoanCuza anun] cu regret trecerea la celeve[nice a comandorului de marin (ret)P~DURARIU NECULAI, la data de13 noiembrie 2013. Ofi]er de o aleasnoble]e sufleteasc , comandorul demarin (ret) P`durariu Neculai var`mâne în memoria celor care l-aucunoscut ca un exemplu de pasiune[i devotament pentru meseria c reia is-a d ruit [i care l-a f cut pre]uit de ceicu care a lucrat [i l-au cunoscut. Cola-borator statornic al Observatoruluimilitar prin rubrica Lexicon militar var mâne în inimile cititorilor no[tri unexemplu de sacrificiu pentru meseriaaleas . Suntem al turi de familia îndu-rerat [i ne exprim`m regretul [i com-pasiunea, în aceste momente de sufe-rin] , pricinuite de greaua pierdere.Sincere condolean]e! Dumnezeu s -lodihneasc în pace!

Conducerea filialei sector 6 aANCMRR, camarazii [i prietenii apro-pia]i î[i exprim profundul regret pen-tru trecerea în nefiin] , dup o grea su-ferin] a comandorului P~DURARIUNECULAI, om de o probitate etic [i

Marinei Române, Almanahul O[tirii,Ap rarea Patriei, Buletinul MarineiMilitare, Cultura Militar`, MareaNoastr , Marea Noastr pentru Tineret,Marina, Marina Român , RomâniaMaritim [i Fluvial - Magazin, Tehnic[i Tehnologie Militar , Via]a Armatei,Via]a Militar , Tricolorul, Româniaeroic [.a. De asemenea, a fost unuldintre cei mai consecven]i colaboratoriai redac]iei Observatorului militar.Sincere condolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Colectivul Direc]iei opera]ii esteal turi de familia c`pitan-comando-rului ing. Sorin Pavel, în greaua sufe-rin] pricinuit de trecerea în nefiin]a tat`lui sù. Sincere condolean]efamiliei îndurerate! Dumnezeu s -lodihneasc în pace!

Conducerea filialei sector 6 ANCMRR,camarazii [i prietenii sunt al turi decolonelul (r) ing. {tefan Tamba înmomentele de grea încercare [isuferin]` pricinuite de dureroasapierdere a tat lui sù. Transmitemsincere condolean]e [i întreaga com-pasiune familiei îndurerate! Dumne-zeu s -l odihneasc în pace!

Colectivul de conducere al CARCM Bucure[ti este al turi cu gândul[i sufletul de colonelul (r) ing. {tefanTamba în momentele de grea încer-care [i suferin] , pricinuite de tragicadesp r]ire de tat l sù. Transmitemsincere condolean]e [i întreaga compa-siune familiei îndurerate! Dumnezeus -l odihneasc în pace!

Personalul din Direc]ia audit intern[i Sec]ia audit intern teritorial nr. 5Bra[ov este al turi de colegul nostru,locotenent-colonel dr. SebastianFlo[toiu, în greaua suferin] pricinuitde trecerea în nefiin] a tat lui sù.Sincere [i profunde condolean]e fami-

liei îndoliate! Dumnezeu s -l odih-neasc în pace!

Personalul Direc]iei planificareintegrat a ap`r`rii este al turi decolegul lor, maior Liviu-ConstantinFeraru, în suferin]a provocat depierderea tat lui sù. Dumnezeus -l odihneasc în pace! Cu profund regret, personalulmodulului Instruc]ie [i Doctrin` dinSMFA î[i exprim întreaga com-pasiune [i este al turi de generalul-maior Victor Strîmbeanu în acesteclipe de mare triste]e pricinuite detrecerea în nefiin] a mamei sale.Transmitem sincere condolean]efamiliei îndurerate. Dumnezeu s oodihneasc în pace!

Biroul Permanent al Filialei Jude-]ene Mihai Viteazul Dolj a ANCMRRureaz` gânduri alese, realizareadorin]elor legitime în lini[te [i pacesufleteasc , al turi de cei dragi, cole-gilor din majoritatea armelor: aviatori,logisticieni, infanteri[ti, tanchi[ti,transmisioni[ti, ce formeaz mareafamilie a cadrelor militare în rezerv`[i în retragere din B`nie, n`scu]i înluna Brumar, precum [i celor ce î[is`rb toresc, potrivit datinii cre[tine,zilele onomastice, al turi de tradi]io-nalul La mul]i ani!, dup cum urmeaz :coloneii/comandorii (r) Mihì]`Bogoi, Ion Coldu[u, Dumitru Cio-banu, Dumitru Deaconu, Ilie Grigo-rescu, Mihail Milea, Ion Mihai, PetreMitri] , Pantelimon Mu[at, CostachePalade, Mihai Pârlog, Gavril Petcu,Ioan Prodan, Ilie Ro[oga, ConstantinStoian, Nicolae Simion, Gavril Stoican,Grigore Stoica, Jenic {oldan, VirgiliuP`nescu, locotenen]i-coloneii (r) PetreB l [oiu, Ion Ilie, Ilie Matei, GabrielMarinescu, Gheorghe Meleacu, Cons-tantin Marica, Pantelimon Ro[ca, MihaiSobaru, Gheorghe Tu] , Ion Vultureanu,maiorii (r) Constantin Bârlea, TeodorCojocaru, Gabriela Marinescu, MihaiP`duraru, Vasilica Pârvu, AndreiPotcoav , Georgeta Soss, c`pitanii (r)Florea Nicolae, Gheorghe Negrea,Vasile Stroe, sublocotenentul (r)Ciprian Marcu, m.m. pr./plt. adj. (r)Marin Baboi, Tudor B r gan, MihaiBralo[titeanu, Gheorghe Bivolan,Mihai Badea, Marius Boruga, MihaiBo[neagu, Ion Buturogea, FlorinConstantinescu, Mihai Dumitrescu,Grigore Dumitra[cu, Emil Eremencu,Dumitru Fugaciu, Alexandru Gic ,Vasile Hum`, Laz`r Ilie, Mihì]`Ghinea, Spiridon Istrate, Constantin

COMEMOR~RI Au trecut [ase luni de când colonelul(r) CHERCHE{ MIHAIL s-a dus înlumea celor drep]i, chemat mult preadevreme de Dumnezeu. A plecat unom cu un suflet aparte, prea altruistuneori, un so] [i un p rinte iubitor,un ofi]er cu o ]inut moral deosebit[i un profesionist îndrumat de corecti-tudine. Cei care l-au cunoscut, celpu]in sub una din calit ]ile enumerate,îi vor p stra vie amintirea peste timp[i sunt al turi de familia îndurerat deaceast grea pierdere.

La 19 noiembrie 2013 s-a împlinitun an de la trecerea în nefiin] a celuicare a fost colonelul para[utistDR~GAN GOGAN, militar [i sportivde marc , [ef al Asocia]iei Sportive aArmatei {oimii Buzù în perioada1982-1990, fondator si pre[edinte alClubului Para[uti[tilor {oimii Buz u,în perioada 2006-2012. Prietenii [icamarazii para[uti[ti îi aduc un piosomagiu. Dumnezeu s -l odihneascîn pace!

moral deosebit [i o excep]ionalpreg tire profesional de specialitatepe care a pus-o în valoare pentru bineletuturor, pân în ultimele clipe ale vie]ii.Pentru filial [i pentru to]i cei care l-aucunoscut, plecarea dintre noi, pedrumul f r întoarcere, constituie oinegalabil pierdere. Sincere condo-lean]e familiei îndurerate! Dumnezeus -l odihneasc în pace!

Familia comandorului (ret) EmilianI. Munteanu anun] cu real regrettrecerea la cele ve[nice a comandorului(ret) P~DURARIU C. NECULAI(CULI}~), valoros marinar, diplomatmilitar, om de înalt cultur , activ întoate publica]iile marin re[ti [i militare,realizator al leg turilor Ligii NavaleRomâne cu asocia]iile marin re[ti dinstr in tate. Transmitem sincere con-dolean]e [i întreaga compasiunefamiliei îndurerate! Dumnezeu s -lodihneasc în pace!

Statul Major al For]elor Navale î[iexprim profundul regret pentru tre-cerea în nefiin] a celui care a fost coman-dorul (ret) P~DURARIU NECULAI,militar de carier [i diplomat militar,fiind unul dintre cei mai one[ti cerce-t`tori ai istoriei Marinei Militareromâne[ti. De]inând o acurate]e înexprimarea ideilor [i o logic impertur-babil , seriozitate [i exigen] , coman-dorul P`durariu a fost coautorul Dic]io-narului Enciclopedic de Marin . Asus]inut comunic`ri la numeroasemanifest ri [tiin]ifice organizate deUniversitatea Na]ional de Ap rare,Academia Naval Mircea cel B trân,Muzeul Marinei Române, MuzeulUniversit ]ii Politehnica Bucure[ti,Institutul de Studii Neogrece[ti dinAtena [.a. A scris sute de articole înpublica]ii precum Anuarul Muzeului

Logof tu, Dumitru Militaru, Ion Neagu,Ioan Olaru, Constantin Opri]a, MarinPopa, Gheorghe Popovici, DumitruPanduru, Ion St niloiu, Mihai Scârlete.

COMEMORARE LA SINAIA

Duminic`, 17 noiembrie, FilialaCâmpina a Asocia]iei Na]ionale a

Cadrelor Militare în Rezerv` [i în RetragereAlexandru Ioan Cuza a comemorat, pentrua doua oar`, de Volkstrauertag (Ziua come-mor`rii victimelor r`zboiului [i violen]ei),eroii germani din Cimitirul Interna]ional dinora[ul Sinaia.

Activitatea are la baz` acordul încheiat de filiala câm-pinean` cu o asocia]ie de rezervi[ti din Germania (ora[ulAchern, landul Baden-Württemberg), care prevede, printrealtele, [i comemorarea eroilor celeilalte ]`ri.

Astfel, rezervi[tii germani comemoreaz`, de Ziua Eroilor(Ziua În`l]`rii Domnului), eroii români din cimitirul Nieder-buhl, lâng` Rastatt, în timp ce eroii germani sunt comemora]ide noi în prima duminic` a Postului Na[terii Domnului.

În parcela de onoare a eroilor germani din CimitirulInterna]ional Sinaia sunt 15 semne de c`p`tâi ale unor solda]i[i grada]i deceda]i în Primul R`zboi Mondial. În mijlocul lorse înal]` un monument pe care scrie, în limba german` [iromân`, 15 eroi germani pentru ]ara lor.

Delega]ia Filialei Câmpina a ANCMRR a depus flori lasemnele de c`p`tâi ale eroilor germani [i la monumentulcentral. Colonelul (r) Lucian Cercel a evocat importan]aacestei zile în Germania, colonelul (r) Viorel Bondoc a rostitnumele eroilor, iar colonelul (r) Marian Dul` a comandatonorul în cinstea eroilor germani.

La activitate au participat [i tineri, membri ai cercurilorCultul Eroilor din Câmpina [i Sinaia.

COLONEL (R) MARIAN DUL~

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

{TIA}I C~...

ILARION BARBU

Dezlegarela careulREBUS

dinObservatorul

militarnr. 44/2013

COGITO

EROIC~

’’

Dezlegare la criptografia IZOLARE (1,10,2,10,10,1–1,6,2,11)din Observatorul militar nr. 44/2013:

SURPRINDERE (11,1,6,2,6)

FOTO

: RA

LUC

A C

AR

AG

EA

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

ORIZONTAL: 1. Erou al re-volu]iei din Transilvania din 1848,Craiul mun]ilor (dou` cuvinte).2. Iubirea de patrie. 3. }eap` – Ins.4. }`ran liber în evul mediu, înMoldova – Corn gol! 5. Scutul patriei– În cort! 6. Cute! – Cale! – Protec]ie.7. Persoan` component` a uneivechi popula]ii din Italia – Arm`veche. 8. A n`d`jdui – Po]i fi [i defericire. 9. Din aceea[i (pl.) – Cata !10. 12 luni – Domnitor al Principa-telor Unite.

VERTICAL: 1. Armata, pentrupatrie. 2. Familie veche de c`rturariromâni patrio]i. 3. Carte! – În cizm ! –A renun]a. 4. Provincie istoric româ-neasc , avându-l ca erou pe AvramIancu – Animalul lui Mo[ Cr`ciun.5. Mei!.. cel Mare, domn al Moldovei.6. Atom pozitiv – Pan`. 7. Lovitur` –Ora[ ardelenesc. 8. Face leg`turistrânse – Pline de sare. 9. Co[ gol! –Iertat . 10. Omenesc – P`rinte.

Cu cât te g`te[ti mai mult, cu atâta ar`]i c` î]i lipse[te mai mult pentru a fica aceia care nu se g`tesc.

TAC, CATENA,EPOCA, IMN,NENOROCIT,O, SNOB, RE,RAFT, AMIN,PIETRE, A,

SAN, ISTET,ARTEZIANA,TAIA, INEL.

... În 1926 a fost finalizat` prima locomotiv` cu aburi construit` la Re[i]a?

... În 1928 a fost inaugurat` Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman din Mun]iiBucegi, monument închinat eroilor c`zu]i în timpul Primului R`zboi Mondial [i ridicatîntre anii 1926-1928 din ini]iativa Reginei Maria?

... USS Nautilus, primul submarin cu propulsie nuclear`, a fost lansat la ap` laGroton, Connecticut, în SUA? Lansa-rea a avut loc la 21 ianuarie 1954.

... România a devenit a zecea ]ar`din lume care a ajuns la extremitateanordic` a planetei? Exploratorul TudorNegoi]` a atins Polul Nord la 21 aprilie1995, într-o expedi]ie interna]ional` demare dificultate.

... În Amazonia exist` pe[ti de ap`dulce care m`soar` 3,5 metri în lungime [i cânt`resc 200 de kilograme?

O SUBUNITATE DE INFANTERIE ÎNCERCUIT~S-A AP~RAT CU ÎNVER{UNARE.

S~N~TATEA MEMORIEIEste cunoscut expresia despre cineva

care are o minte brici. Pe lâng` un somnodihnitor, avem nevoie de o alimenta]ieechilibrat`. Pentru a cre[te puterea deconcentrare, nu trebuie s lipseasc fructele,legumele [i... condimentele. Lista decump`r`turi ar trebui s con]in , între altele,morcovi, struguri [i sfecl ro[ie.

Morcovii protejeaz` creierul [i suntconsuma]i datorit efectelor benefice asuprasistemului vizual, ac]ionând ca un antiinflamator natural pentru întregul organism.Sunt boga]i în lutein , o substan] care protejeaz creierul de simptomele îmb`trânirii.Avem nevoie zilnic de 20 miligrame de lutein .

Strugurii înt`resc neuronii. Glucoza este elementul cheie. Este transformat` deorganism în zaharuri de care au nevoie celulele nervoase, responsabile pentru o memoriede fier. O singur bobi] de struguri este compus din 75% zah`r. Se recomand s`consum`m un ciorchine pe zi.

Sfecla ro[ie îmbun`t`]e[te circula]ia sanguin . S`n`tatea creierului depinde [i demodul în care este oxigenat. Odat` cu înaintarea în vârst`, ]esuturile sunt mai slabvascularizate, generând pierderea tonusului cerebral. Sfecla îmbun`t`]e[te fluxulsanguin, pentru ca sângele s ajung la toate termina]iile nervoase. În pigmentul ro[udin sfecl se g`sesc nitra]i buni, cu rolul de a dilata venele.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Demara]i evenimente demare anvergur` care v` aduc notorietatea dorit`. Primi]i chiar

[i sprijin din partea unor persoane apropiate care au experien]` îndomeniul dorit de dumneavoastr`.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` bucura]i de o s`pt`mân`interesant` [i înc`rcat` în surprize emo]ionale. Rela]ia

sentimental` aduce noi provoc`ri ce v` fac s` v` gândi]i cu seriozitatela un viitor împreun` cu persoana iubit`.

Gemeni (21 mai-21 iunie): O veste [ocant` v` pune pegânduri [i v` reevalua]i priorit`]ile. Domeniul de activitate

aduce cu sine nout`]i cu care trebuie s` v` pune]i la punct.Rac (22 iunie-22 iulie): Ingeniozitatea [i deschiderea decare da]i dovad` îi bucur` pe cei cu care colabora]i. Este o

bun` perioad` pentru a stabili neclarit`]ile birocratice [i pentru aachizi]iona bunuri materiale.

Leu (23 iulie-22 august): V` confrunta]i cu lansarea unuizvon care v` stric` planurile [i dori]i s` v` confrunta]i cu

persoanele care v` murd`resc imaginea. Posesivitatea î[i arat` col]iiîn urma afl`rii unei ve[ti importante privitoare la persoana iubit`.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Veselia cu caresunte]i întâmpinat de cei din jur v` ajut` s` trece]i mai lesne

peste o experien]` de via]` mai pu]in pl`cut`. Lua]i o decizie radical`pentru rela]ia sentimental`, lucru încurajator pentru partenerulde cuplu.

Persoanele n`scute pe data de 8ale lunii sunt oportuniste mai ales

când vine vorba de blocajefinanciare. {tiu cu u[urin]` cum

s`-[i rezolve situa]iile critice.Maleabile de fel, se pricep s`

scoat` un folos din cunoa[tereaoamenilor de orice natur`. Ambi]ia

se contope[te în egal` m`sur` cunorocul, de[i le place comoditatea

[i cel mai probabil aleg caleascurt` pentru a ob]ine ceea ce-[i

doresc. Sunt f`cu]i pentru a fip`rin]i, iar prietenii vin la ei

pentru a le cere sfaturi pre]ioase.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Restabili]i noireguli de comunicare atât cu colegii de serviciu, dar [i cu rudele

apropiate. V` bucura]i de o perioad` relaxant` în care pune]i lapunct cuno[tin]ele generale.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Trebuie s` fi]imai atent la aten]ion`rile celor din jur [i s` nu v` avânta]i în a

face specula]ii deranjante. Ve]i fi anun]at de un coleg în leg`tur` cuo informa]ie profesional`.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Experien]ade via]` [i profesional` v` sunt de folos în g`sirea unui post mai

bun, într-un moment în care nici nu v` a[tepta]i la a[a ceva. V` sup`r`o veste privitoare la starea de s`n`tate a unei rude apropiate.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Ambi]ia de careda]i dovad` v` plaseaz` pe un loc superior în ochii unui om care

conteaz` mult pentru dumneavoastr`. Începe]i noi capitole pe planprofesional, dar [i sentimental.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Traversa]i operioad` înc`rcat` pe toate planurile [i v` sim]i]i stresat [i

obosit. Ave]i nevoie de încurajarea persoanelor apropiate. Încerca]is` rezolva]i multe lucruri într-un timp scurt.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Trebuie s` fi]i mai conciliantfa]` de persoanele din jur care sunt mai slabe decât dumneavoastr`.

Ave]i nevoie de bani [i v` plânge]i unui superior, care v` anun]` întârziereasalariului sau a unei sume pe care o a[tepta]i de ceva timp.

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAENICOLAE IORGA

I UA TD

Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Din 2014, cuantumul ajutorului anual pentru acoperirea unei p`r]i dincostul chiriei, energiei electrice [i energiei termice pentru nevoi casnice,cuvenit veteranilor [i v`duvelor de r`zboi, precum [i accidenta]ilor der`zboi în afara serviciului ordonat, va cre[te de la 230 la 265 de lei, potrivitunei Hot`râri adoptate de Executiv, s`pt`mâna trecut`.

De acest ajutor vor beneficia 29.936 de persoane. Ajutoarele vor fisuportate din bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protec]iei Sociale [iPersoanelor Vârstnice, Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i MinisteruluiAfacerilor Interne.

MAI MUL}I BANI PENTRUVETERANII {I V~DUVELE DE R~ZBOI

40 de miliarde de leipentru investi]ii

Guvernul a aprobat joi, 14noiembrie, proiectul Legii bugetului destat pe 2014, care are la baz o cre[tereeconomic de 2,2% [i un deficit de 2,2%din PIB. Infla]ia medie anual` a fostcalculat` la 2,4%, cursul mediu leu/euro fiind de 4,45. Câ[tigul salarial netlunar a fost estimat la 1.676 lei.

În conferin]a de pres` organizat`la finalul [edin]ei de guvern des`pt`mâna trecut`, primul-ministruVictor Ponta a men]ionat c`, în 2014,]ara noastr` va avea cel mai marePIB calculat dup` Revolu]ie. Totu[i,potrivit premierului, r`mânem, încontinuare, cu venituri bugetare, în2014, care constituie 32,9% din PIB.Media veniturilor bugetare dinUniunea European este de 46%. Acestlucru se datoreaz` faptului c`sistemul de impozitare [i povarafiscal` în România sunt dintre celemai sc`zute din Europa.

Bugetul de anul viitor va fi de230 miliarde lei. Din ace[ti bani, 47,7miliarde de lei sunt destina]i pl`]iisalariilor. Astfel, aproximativ 15miliarde de lei revin structurilormilitare, de securitate, de ordine

GUVERNUL A APROBATBUGETUL PE 2014

Indexarea pensiilor, cre[teri salariale pentruprofesorii debutan]i [i medicii reziden]i [i

stimularea cre[terii economice sunt obiectiveleprincipale pentru bugetul pe anul 2014, potrivitpremierului României, Victor Ponta.

public` [i justi]ie; circa 10 miliardepentru profesori [i cadre didactice; 9miliarde pentru pl`]ile la nivel local;7 miliarde – salariile din sistemulmedical; 5 miliarde – salarii altecategorii (Parlament, Pre[edin]ie,Guvern, alte autorit`]i, institu]ii [iagen]ii centrale). Alte 52 de miliardede lei reprezint` banii pentru platapensiilor, iar suma alocat` pl`]ilor deasisten]` social` (toate tipurile deasisten]` social` – [omaj, ajutoare,înc`lzire, înso]itorii persoanelor cudizabilit`]i etc) este de 20 de miliarde

de lei. În 2014, avem 40 de miliarde delei pentru investi]ii – 6 % din PIB, asubliniat premierul Victor Ponta.Aproximativ 15 miliarde de lei pl`timdobânzi [i diverse credite exigibile, 6miliarde subven]ii – aici, cea mai mareparte fiind subven]iile pentruagricultur`. 40 de miliarde de leireprezint` cheltuielile cu bunurile,serviciile pentru tot aparatuladministrativ central [i local. {i alte10 miliarde sunt transferuri, pl`]ic`tre UE, c`tre alte structuri din careface parte România. Primul-ministrua ]inut s` precizeze c` MinisterulS`n`t`]ii a primit cu 2,5 miliarde de leimai mult decât în 2013, de la 5,2miliarde la 7,8, în timp ce CasaNa]ional de Asigur`ri de S`n`tate areun buget de 22,6 miliarde de lei, fa]`de 22,5 miliarde de lei, în acest an.

Burs` de 150 de europentru medicii[i farmaci[tii reziden]i

Bugetul pe 2014 asigur` [imajorarea veniturilor pentrucategoriile de personal bugetar cunivelurile de salarizare cele mai mici.65.370 de cadre didactice dinînv`]`mântul preuniversitar [iuniversitar de stat, cu vechimeînv`]`mânt de pân` la 6 ani, vorbeneficia de o majorare salarial` depân` la 10%, dar nu mai mult decâtsalariul de baz` stabilit potrivit Legii-cadru nr. 284/2010. De asemenea,14.815 medici [i farmaci[ti reziden]idin unit`]ile sanitare publice, cusalariul brut lunar mai mic de 3.000lei, vor beneficia de o burs` lunar`neimpozabil` de 670 lei (reprezen-tând 150 euro). În acest context,premierul Victor Ponta a adùgat c`subven]iile pentru c`mine vor cre[tecu 10%, în a[a fel încât studen]ii sàib` o factur` redus` cu 10%, [i vaîncepe promovarea programeloreuropene privind garan]iile pentrutineri, schema de prevenire aabandon`rii timpurii a [colilor [i de

stimulare a ocup`rii pentru tineriiabsolven]i.

Obiectivele principale pentru noulbuget: indexarea pensiilor peste ratainfla]iei, cu 3,76%, cre[terile salarialepentru profesorii debutan]i [i mediciireziden]i [i stimularea cre[teriieconomice bazate pe investi]ii, aaccentuat primul-ministru alRomâniei. Stimularea cre[teriieconomice se va face prin: majorareainvesti]iilor publice, în specialcre[terea cofinan]`rii fonduriloreuropene; încurajarea mediului deafaceri, prin schemele de garan]ii [iajutoare de stat (îndeosebi prinschema de garantare pentru IMM-uri); sprijinul produc`torilor agricoli;reducerea cu 5% a contribu]iilorsociale, de la 1 iulie 2014; men]inereacotei unice la nivelul actual; TVAredus [i la alte produse alimentare,nu doar la pâine (unde TVA-ul varâmâne la 9%). Salariul minim va fimajorat cu 12,5%, urmând s`beneficieze circa 900.000 de oamenide aceast` cre[tere.

Proiectul Legii bugetului de statpe 2014 a fost înaintat Parlamentuluipentru aprobare.

România – cea mai mare cre[tereeconomic` din UE în trimestrul al treilea.Conform primelor estim`ri f`cute de InstitutulNa]ional de Statistic` (INS), economia ]`riinoastre a avansat în intervalul iulie-septembrie2013 cu 1,6% fa]` de trimestrul anterior [i cu4,1% comparativ cu perioada similar` de anultrecut. Aceste cre[teri ale Produsului InternBrut (PIB) ne situeaz` pe primul loc înUniunea European` în trimestrul al treileaatât comparativ cu trimestrul precedent, cât [icu aceea[i perioad` din 2012, arat` dateleOficiului european pentru statistic` (Eurostat).Astfel, avansul trimestrial de 1,6% este superiorcre[terilor economice înregistrate de Letonia(1,2% - locul doi în UE), Marea Britanie [iUngaria (0,8%). De asemenea, cre[terea PIB-ului intern cu 4,1% ne plaseaz` înainteaLetoniei (3,9%), Lituaniei (2,2%) [i Poloniei(1,7%). În perioada ianuarie-septembrie a.c, înritm anual, PIB-ul României a urcat cu 2,7%.Modific`ri ale Codului Fiscal.

Guvernul a aprobat în [edin]a din 14noiembrie modificarea Codului Fiscal, printrecele mai importante m`suri fiscalenum`rându-se impozitul pe construc]iilespeciale, indexarea accizelor, majorarearedeven]elor. Astfel, începând cu 1 ianuarie2014, impozitul pe construc]ii speciale va fi de1,5% din valoarea acestora, plata urmând s` fieefectuat` în dou` rate egale, pân` la data de25 mai [i 25 septembrie, inclusiv. Suntexceptate de la plata impozitului institutelena]ionale de cercetare-dezvoltare, institu]iilepublice, asocia]iile, funda]iile [i celelaltepersoane juridice f`r` scop patrimonial. Totdin prima zi a anului viitor, accizele la benzinacu plumb, benzina f`r` plumb, motorin` [ikerosen vor cre[te cu [apte eurocen]i/litru.De asemenea, se majoreaz` cota redeven]elorcuvenite bugetului de stat ca urmare aexploat`rii resurselor minerale aflate subinciden]a Legii minelor nr.85/2003. Majorareaaplicat` urmeaz` s` fie de 25% fa]` de cotele învigoare, cu excep]ia: cotei de redeven]`pentru exploatarea metalelor nobile, în cazulc`rora majorarea va fi de 50%, respectiv de la

4% din valoarea produc]ieiminiere la 6% din aceast`valoare; cotei deredeven]` pentruexploatarea c`rbunilor,în cazul c`rora cotaprocentual` a redeven]eir`mâne nemodificat` fa]` decota în vigoare, respectiv 4%.Programul Rabla 2013.

Administra]ia Fondului pentru Mediu (AFM)a anun]at c` a alocat 3.000 de tichete valoricepentru persoanele fizice în cadrul ProgramuluiRabla 2013 de stimulare a înnoirii parculuiauto na]ional. Termenul în care proprietarul

unui autovehicul ob]ine certificatele dedistrugere, de radiere [i tichetul va fi de celmult zece zile. Persoanele care doresc s`-[iachizi]ioneze un autovehicul nou [i de]in untichet valoric, îl pot depune la produc`torulsau dealer-ul auto acceptat în program, pân`la data de 20 decembrie 2013.Avans major al vânz`rilor de

smartphone-uri în lume. Vânz`rile desmartphone-uri la nivel global au crescut cuaproape 46% în trimestrul al treilea, la 250,2milioane de unit`]i, potrivit firmei de cercetarede pia]` Gartner. Cea mai bun` cot` pe pia]asmartphone în perioada iulie-septembrie aavut-o Samsung (32,1% din vânz`ri), urmat deApple (12,1%) [i compania chinez` Lenovo(5,1%). Dintre cele peste 250 de milioane desmartphone-uri vândute la nivel global întrimestrul al treilea, 81,9% ruleaz` sistemul deoperare Android, în timp ce 12,1% utilizeazìOS al Apple, iar 3,6% Windows Mobile, produsde Microsoft.

LEUL SE MEN}INE STABILFA}~ DE PRINCIPALELE VALUTE

La cursulstabilit, vinereatrecut`, deBancaNa]ional` aRomâniei(BNR), franculelve]ianînregistra opierderes`pt`mânal` de0,2% fa]` de leu,ajungând la3,6038 lei, întimp ce lirasterlin` sc`deacu doar 0,18bani, la 5,3200lei. În schimb,pre]ul gramuluide aur a sc`zutcu circa 2%, la136,4097 lei. Pepie]ele valutareexterne, euro areu[it s` seopreasc` dindeclin în raportcu monedaSUA, fiindcotat, laînchidereas`pt`mânii, la1,3490 dolariamericani, cuun procent maimult decât în 8noiembrie.

În perioada 8-15 noiembrie, moneda na]ional` s-a depreciatnesemnificativ în raport cu euro [i s-a înt`rit u[or comparativ

cu dolarul american, francul elve]ian [i lira sterlin`.

23Observatorul militarNr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) S~N~TATEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

ELENA [email protected]

BOLILE NEOPLAZICE

Pe locul doi pe scara mortalit`]ii dup` bolile cardiovasculare,

cancerul r`mâne una din cele mai grave maladii cu care se

confrunt` omenirea. Ultimele cercet`ri au început s` destrame acest

mit al neputin]ei, îns` mai este mult pân` când oamenii se vor putea

considera pe deplin înving`tori.Cancerul este totu[i o maladie care se poate trata dac` este

depistat` într-o form` incipient`, dup` cum ne explic` în interviulde mai jos medicul primar oncolog Romelia Sfetcu, de la Sec]iaOncologie a Spitalului Universitar de Urgen]` Militar CentralDr. Carol Davila, din Bucure[ti.

Ce sunt bolile neoplazice?

Avem tendin]a s` credem c` boalacanceroas` este o maladie

modern`, deoarece asta denot`metaforele care îi sunt asociate.No]iunea de cancer, ca boal`, apar]ineparadigmatic secolului al XX-lea, dar,de mai bine de 3000 de ani, mediciicunosc aceast` boal` (chirurgul anticImhotep descrie pentru prima dat`cancerul ca boal` distinct`, de sinest`t`toare), iar în jurul anului 440 î.Hr,istoricul grec Herodot relata povesteaAtossei, regina din Persia care a suferitde o boala neobi[nuit` – tumorasângerând` la unul din sâni.

{i ca un paradox, tot de mai bine de3000 de ani, oamenii bat la u[amedicinei pentru a g`si un leac.

Mortalitatea cauzat` de bolileneoplazice a crescut considerabil,începând cu secolul al XX-lea; 4% în1909, 20% în 1990. Tumorile maligne sesitueaz` pe locul al doilea, dup` bolilecardiovasculare, ca [i cauz` adecesului. Aceasta se datoreaz` par]ialcre[terii speran]ei de via]` la popula]iageneral` (inciden]a cancerului cre[teconsiderabil cu vârsta, fiind de 10 orimai mare la 70 de ani, decât la 25 deani).

Care ar fi urgen]ele pentruaceast` patologie?

Cea mai mare urgen]` ast`zi esteg`sirea unor metode de depistare

precoce, adic` înaintea apari]ieisemnelor clinice.

Diagnosticul precoce alcarcinoamelor este dificil, pentru càcestea sunt asimptomatice în stadiitimpurii, iar pacientul nu consult` latimp un medic.

Majoritatea metodelor de diagnostic(radiografie, computer-tomograf,mamografie, examen fizic) detecteaz`tumori de cel pu]in 1-2 centimetrim`rime, stadiu în care tumora con]inedeja minim un milion de celule.

De-a lungul timpului, s-au f`cutanumite încerc`ri de a g`si markericare s` poat` detecta o transformarecelular` malign` cât mai timpuriuposibil.

De ce [i cum apare cancerul?

Cauza cancerului estereprezentat` de muta]ia sau

activarea anormal` a unor gene carecontroleaz` proliferarea celular`.

În fiecare secund`, organismulnostru î[i reînnoie[te mii de celule.Uneori, în procesul de replicare se potstrecura erori, rezultând celuleanormale, care pot constitui origineaunui cancer. Astfel de erori incidentaleîn replicarea celular` apar zilnic defoarte multe ori, îns` e clar c` nu toateevolueaz` c`tre un cancer. Acest lucruse datoreaz` unor mecanisme deverificare a erorilor care apar înreplicarea ADN-ului, care duc fie larepararea, fie la eliminarea celuleloranormale. Cancerul apare atunci cândo celul` scap` acestor mecanisme deverificare [i începe s` prolifereze haotic.

Aceste muta]ii fac ca o celul`canceroas` s` fie autonom` (procesulde cre[tere [i diviziune nu mai necesit`semnale externe de tipul factorilor decre[tere sau hormoni, ca la celulelenormale), rezistent` la semnaleleinhibitorii de oprire a prolifer`rii [i laapoptoz`, cu posibilitate de replicarenelimitat` (ca celulele stem), depromovare a neovasculariza]iei, deinvazie [i metastazare.

De la apari]ia unei celulecanceroase pân` la formarea uneitumori de un centimetru trec de obiceicâ]iva ani. Alteori, cancerul apareprintr-un proces de transformare(metaplazie/hiperplazie – displazie –neoplazie) a unor leziuniprecanceroase.

Cei trei factori de risc pentru cancersunt responsabili pentru circa 90-95%din cazurile de cancer, restul, de 5-10%,fiind genetice (Anand et al), ceea ceface din aceast` patologie mai degrabò boal` a stilului de via]` decât o boalèreditar`. Cei mai des incrimina]ifactori de mediu în apari]ia canceruluisunt: fumatul (responsabil pentru 90%din cancerele pulmonare, dar [i pentrucancerul laringian, de cap [i gât,stomac, vezic` urinar`, esofag, rinichi[i pancreas), consumul de alcool,radia]iile (ionizante sau neionizante –ultraviolete de la soare sau cabine debronzat, unde radio de la mobile),obezitatea, dieta (cancerele digestive),sedentarismul, substan]ele chimice(leucemie dup` expunere la benzen),medicamentele (citostatice), hormonii(cancere genitale).

Cancerele genetice sunt cele careapar ca urmare a transmiterii ereditarea unor muta]ii. Doar 0,3% dintre

persoane sunt purt`toare ale uneimuta]ii genetice cu risc crescut decancer.

În ce stadiu poate fi depistatàceast` maladie?

Frecven]a în continu` cre[tere acancerului face necesar`

recunoa[terea lui înc` din stadiileincipiente [i cheia unui diagnosticcorect [i la timp este aten]ia mediculuifa]` de simptomele aparent minore, darcare câ[tig` în semnifica]ie dac` suntinterpretate în contextul modului devia]` [i munc` specific pacientului carese prezint` pentru consulta]ie.

Ce sunt de fapt markeriitumorali (MK) [i cât de eficientèste folosirea lor?

MK sunt glicoproteine secretatede celulele maligne în sânge sau

alte fluide ale organismului. UtilitateaMK rezid` în posibilitatea teoretic` de adiagnostica precoce neoplazia/re[utabolii, de a monitoriza succesul/insuccesul tratamentului sau de a fi unfactor prognostic sau predictiv. Înipostaza MK factor prognostic trebuie sìdentifice categoriile de pacien]i carepot s` beneficieze de tratament, încontinuare evitând toxicit`]i inutile lacei ce nu necesit` acest lucru, darfurnizeaz` date [i asupra [anselor de ar`spunde la terapie sau asupratoxicit`]ilor a[teptate. Markeriitumorali pot fi un ajutor pre]ios înpractica medical` oncologic`, fiind îns`doar o pies` în puzzle-ul diagnostic.Sc`derea lor înseamn` r`spuns lanivelul tumorii, cre[terea nu semnific`neap`rat progresie, iar valoareanormal` nu este echivalent` curemisiunea complet`. Sunt pu]inispecifici, deoarece de cele mai multe oriavem cre[teri ale mai multor markeritumorali. În utilizarea lor r`mân câtevaaspecte la care trialurile viitoare saucele în curs trebuie s` r`spund`, [ianume: care este valoarea pozitiv` amarkerilor tumorali, care esteintervalul optim la care se pot repeta,dac` se poate debuta tratamentul doarpe baza valorilor crescute ale acestora.

Cât de importante sunt preven]ia[i controlul periodic?

Profilaxia cancerului semnific`totalitatea metodelor de prevenire aapari]iei bolii [i este un concept încontinu` schimbare în ultimii ani,datorit` noilor rezultate din domeniulbiologiei cancerului, precum [i a noilordate oferite de cercetareamecanismelor genetice implicate încancerogenez`.

În func]ie de scopul urm`rit [i demomentul interven]iei, ac]iunile deprevenire ale cancerului pot fisistematizate în trei grupe principale.Putem vorbi aici de profilaxia primar`,care încearc` identificarea [i controlulfactorilor de mediu sau ai organismuluice influen]eaz` apari]ia cancerului, dar[i de profilaxia secundar`, careidentific` modificarea semnelor [isimptomelor ce sugereaz` cu mareprobabilitate apari]ia unui cancerinvaziv sau de profilaxia ter]iar`, ceidentific` consecin]ele [i sechelelepsihologice, sociale, economice [i fiziceasociate cu diagnosticul, tratamentul [irecuperarea bolnavului oncologic.

Cât de important` estesus]inerea din punct de vederepsihologic a persoanelordiagnosticate cu cancer?

{ocul imens al diagnostic`riicancerului produce efecte pe care

nici o persoan` afectat` nu trebuie s` leînfrunte singur`. Omul este o fiin]`social` prin defini]ie [i fiecare dintrenoi suntem ancora]i, în primul rând, încercul intim format din membrii familiei[i prietenii cei mai apropia]i careîmpreun`, dedica]i [i r`bd`tori, potdep`[i mai u[or aceast` perioad`.

Câteva gânduri pentrupersoanele care se lupt` cuacest diagnostic?

Baltasar Gracian, un gânditorstoic, moralist [i erudit spunea: F`

lucrurile u[oare ca [i cum ar fi grele [i pecele grele ca [i cum ar fi u[oare. Ofilozofie care, oarecum, te preg`te[te îna [ti s` înfrun]i toate provoc`rile dinvia]`, oricât de grele ar fi. Nimic nueste cu adev`rat inutil în lupta dus`împotriva acestei boli.

Cei atin[i de o astfel de maladie artrebui s` primeasc` f`r` ezit`ri mânaîntins` a celor din jur, s`-[i exprimedeschis sentimentele, emo]iile,temerile, speran]ele, frustr`rile,vorbind cu cineva care îi ascult` – dinfamilie, un prieten apropiat, un medic,asistent medical, psihoterapeut. S` fieîn]eleg`tor [i comp`timitor cu el însu[i,dar mai ales s`-[i identifice resurseleinterioare pentru c` te îneci nu pentruc` ai c`zut în ap`, ci pentru c` ai r`massub ap`.

Oricât de dificil ar fi obiectivul,exist` întotdeauna un mod de a dep`[iobstacolele. Pe m`sur` ce înaintezi, î]ipo]i da seama c` exist` dificult`]i pecare nu le-ai anticipat. Nu întotdeaunadrumul este cel pe care ]i l-ai imaginat,dar perseveren]a ta, voin]a [i dorin]ade a învinge boala vor fi alia]ii tì.

Pacientul s` fie convins c`, de[i esteo lupt` extrem de dificil`, cancerul faceparte din via]`, iar lupta pentru via]` vaavea întotdeauna sens [i scop.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1737/2013Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: c`pitan Bogdan Oproiu

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

24 INTERVIU Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


MINISTRUL AP~R~RII AL REPUBLICII MOLDOVA, VITALIE MARINU}A:

Domnule ministru, a[ vrea s` v`rog s` contura]i, în câteva cuvinte,stadiul în care se afl` ast`zi ArmataRepublicii Moldova.

De mai mult de dou` decenii,începând din septembrie 1991, armata

na]ional` este în curs de dezvoltare,pornind de la acele principii, înc` sovietice,[i ajungând ast`zi la o armat`contemporan`, cu persoane care au cutotul alt` viziune. Cu toate c` nu este totulideal, c` avem înc` mult de lucru în specialîn domeniul resurselor umane [i celfinanciar, militarii armatei na]ionale suntcei care promoveaz` ast`zi nu numai ideeaintegr`rii europene, dar [i ideea uneiparticip`ri mai ample a Republicii Moldovaîn contextul securit`]ii regionale [iinterna]ionale. Avem foarte mul]i ofi]ericare-[i îndeplinesc serviciul militar înopera]ii de men]inere a p`cii sub egidaONU. Ne preg`tim s` particip`m la una dinopera]iile conduse de NATO, darmandatat` de ONU. Ne transform`mcontinuu [i consider c`, la momentulactual, suntem o armat` mic`, dar cu oinim` mare.

Cum vede]i viitorul armateiRepublicii Moldova dup`Summitul Parteneriatului Estic dela Vilnius?

Nu ne a[tept`m la schimb`risemnificative din punct de vedere

conceptual, important este ca RepublicaMoldova s` semneze cele dou` acorduri –de liber schimb [i de asociere – în a[a felîncât s` ne sim]im ca parte a marii familiieuropeane. Acest fapt ne va ajuta, totodat`,s` fim mai aproape, implica]i mai mult înacele misiuni aflate sub egida UE [i sìmplement`m acordurile deja semnate, s`fim mai activi în cadrul programelor desecuritate. De asemenea, suntem activi,din 1996, în cadrul Parteneriatului pentru

MI-AM FIXAT CA PRIORITATE ÎMBUN~T~}IREASEMNIFICATIV~ A RELA}IILOR CU ROMÂNIA

programului capabilit`]ilor opera]ionale.De aceea, Vilnius, pentru noi, militarii, nu vaaduce schimb`ri majore, pentru c` avem odirec]ie demult trasat`. În cel mai bun caz,summitul va reitera acele accente pe carenoi de foarte mult` vreme le men]inem.

A]i fost, recent, în vizit` înRomânia, v-a]i întâlnit cuministrul ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, de asemenea un altministru al ap`r`rii na]ionale a fostîn vizit` la Chi[inù. V-a[ ruga s`ne spune]i care este stadiulacordurilor bilaterale dintrearmatele celor dou` ]`ri, România[i Republica Moldova?

Republica Moldova [i România au ocooperare foarte bun` înc` de la

începutul anilor ’90, de la ob]inereaindependen]ei Republicii Moldova. Româniaa fost prima ]ar` cu care am stabilit rela]iimilitare [i m` bucur de faptul c`, peparcursul anilor, rela]iile bilaterale au fostîmbun`t`]ite. Nu vorbesc aici de perioadaguvern`rii comuniste, când toate rela]iilemilitare bilaterale au avut de suferit, nunumai cu România. Începând cu anul 2009,mi-am fixat ca prioritate îmbun`t`]ireasemnificativ` a rela]iilor cu România. {i avemsucces în acest plan. Sunt peste 100 de tinericare, anual, particip` la diverse cursuri. Amreluat rela]iile stabilite între unit`]i militare.Pentru prima dat`, în ultimul deceniu, unpluton din România a participat la aplica]ii înRepublica Moldova [i un pluton de artileriedin Republica Moldova s-a aflat în Româniapentru a executa exerci]ii cu trageri de lupt`.Am reînnoit acordul bilateral de cooperaremilitar`, care a stârnit, cu regret trebuie s` ospun, un val de nemul]umiri în sânul opozi]ieidin Republica Moldova, dar nu am f`cutnimic altceva decât s` aducem la normalitateacele rela]ii între cele dou` ]`ri, a[a cum artrebui s` fie. Se afl` în lucru [i vor fi semnate,în curând, un nou acord în domeniul

chiar [i în condi]iile crizei financiare acuteprin care trec România [i RepublicaMoldova, vom putea men]ine aceste rela]ii, s`le dezvolt`m [i s` avem unit`]i comune înmisiuni de men]inere a p`cii, fiindc` estemult mai u[or s` mergem împreun` noi, ceicare ne în]elegem ca fra]ii, care vorbimaceea[i limb`, care avem o istorie comun`,constituind acele contingente necesareacestor tipuri de misiuni.

Sunte]i un foarte bun comunicator,ave]i o rela]ie excelent` cuspeciali[tii din structura de rela]iipublice a Armatei RepubliciiMoldova. Sunte]i prezent peFacebook, intra]i în dialog, uneoripolemic, cu cei care v` scriu, astfelîncât a[ vrea s` [tiu care suntresorturile care v` îndeamn` la oastfel de atitudine.

Sunt câ]iva factori care m` determin`s` m` comport în acest fel. În primul

rând, echipa profesionist` care este al`turi demine [i care a avut posibilitatea s` studiezepeste hotare, s` lucreze în cadrul mai multorstructuri interna]ionale, m` refer aici laconsilierul meu, colonelul (r) Valeriu Rusu, [ila [efa serviciului de rela]ii publice,locotenent-colonel Diana Gr`dinaru, la carese adaug` cei din redac]ia revistei „OasteaMoldovei” [i a emisiunilor militare Radio-TV.Sunt oameni minuna]i care nu îmi ofer` doarsfaturi, ci m` ajut` în tot ceea ce înseamn`comunicare modern`.De asemenea, personal am avut o experien]ìmportant` în cadrul ComandamentuluiCentral al SUA, unde am în]eles ce înseamnàctivitatea de rela]ii publice [i discu]iile cuoamenii obi[nui]i, iar ca un politician înformare cum m` consider, [tiu c` viitoruleste al re]elelor de socializare, al Internetului,majoritatea tinerilor, inclusiv copiii mei, fiindutilizatori împ`timi]i. Este un spa]iu aldialogului, al posibilit`]ii de a-]i facecunoscut` opinia, observând reac]ia

publicului larg asupra ac]iunilor pe care leîntreprinzi.M` bucur c` am aceast` posibilitate ast`zi,era mult mai greu cu ceva ani în urm` cândnu exista aceast` interac]iune rapid` cupublicul, ghicindu-i doar a[tept`rile. M`bucur c` tineretul cite[te ceea ce postez, a[vrea s` am mai mult timp pentru a comunica,dar func]iile pe care le de]in nu îmi ofer` atâttimp cât mi-a[ dori, îns` timpul pe care nureu[esc eu s` îl acord publicului îl acordèchipa mea, una profesionist`, c`reia îidoresc succes în continuare, pentru c`împreun` mai avem mult de muncit.

{tiu c` fiul dumneavoastr` sepreg`te[te într-o institu]ie deînv`]`mânt militar superior dinArmata SUA.

Studiaz` în Academia For]elor Aerienedin SUA, nu cred c` va fi pilot pentru c`

[i-a ales o specialitate inginereasc`. Importanteste c` deja avem posibilitatea de a trimitetineri în institu]iile de formare profesional` dinStatele Unite. Avem o rela]ie foarte bun` cuRomânia, mul]i din tinerii care studiaz` laAcademia Militar` Alexandru cel Bun dinRepublica Moldova au fost preg`ti]i înacademiile militare din România, Grecia sauTurcia, iar acum tinerii din RepublicaMoldova au posibilitatea de a sus]ine examene[i de a fi accepta]i în unele institu]ii militare deînv`]`mânt din SUA. În prezent, doi tineristudiaz` în Academia For]elor Aeriene dinSUA, unul la West Point, [i sper ca, la anul, s`fie [i mai mul]i. M` mândresc cu fiul meu, dar[i cu ceilal]i tineri care au avut posibilitatea [iau reu[it s` studieze peste hotare. |i a[tept`mînapoi în Republica Moldova dup` încheiereastudiilor pentru a continua aici ceea ce facemnoi [i, dac` se poate, s` o fac` [i mai bine.

Sunt ferm convins c`, în anii viitori, chiar [i în condi]iilecrizei financiare acute prin care trec România [iRepublica Moldova, vom putea men]ine aceste rela]ii, s`le dezvolt`m [i s` avem unit`]i comune în misiuni demen]inere a p`cii, fiindc` este mult mai u[or s` mergemîmpreun` noi, cei care ne în]elegem ca fra]ii, carevorbim aceea[i limb`, care avem o istorie comun`,constituind acele contingente necesare acestor tipuri demisiuni.

VITALIE MARINU}A

’’

Pace, iar din 2006 avem un plan individualde parteneriat Moldova – NATO pe care nestr`duim s`-l implement`m. În baza acestorplanuri, am preg`tit foarte mul]i ofi]eri carepromoveaz` ideile democra]iei, ideile uneiconstruc]ii militare dup` model occidental.Ei au fost, de fapt, cei care au preg`titcompania pe care am certificat-o conformstandardelor interna]ionale în cadrul

înv`]`mântului militar [i un acord ce ne vaoferi posibilitatea de a schimba nu numaiinforma]ia deschis`, dar [i informa]iaclasificat`. Prin semnarea acestor douàcorduri, cooperarea între MinisterulAp`r`rii al Republicii Moldova [i MinisterulAp`r`rii Na]ionale al României va fi [i maibun`, reu[ind s` schimb`m informa]ii la unalt nivel. Sunt ferm convins c`, în anii viitori,

INTERVIU REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

Avem o rela]ie foartebun` cu România, mul]idin tinerii care studiaz`la Academia MilitarÀlexandru cel Bun dinRepublica Moldova au fostpreg`ti]i în academiilemilitare din România,Grecia sau Turcia, iar acumtinerii din RepublicaMoldova au posibilitateade a sus]ine examene [ide a fi accepta]i în uneleinstitu]ii militare deînv`]`mânt din SUA.

VITALIE MARINU}A

’’

observatorul militar nr. 45

Documents