Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXI Nr. 27 (1163) 11 - 17 iulie 2012 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

LINIA |NT~I

Pagina 4

OAMENII NEV~ZU}IDIN PRAFUL AFGAN

INSTRUC}IE

Pagina 6

Pagina 7

INSTRUC}IE

ÎNC~ O DIMINEA}~SENIN~ PENTRU

INFANTERI{TII MARINI

CERCETA{I |N AC}IUNE

PREG~TI}I PENTRU FOR}ADE R~SPUNS A NATO

Paginile 12-13

PREG~TI}I PENTRU FOR}ADE R~SPUNS A NATO

Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

2 AGENDA SQPTQM~NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

DIXI !

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

„

Cu prilejul Zilei Na]ionale a Republicii Franceze, UniversitateaNa]ional` de Ap`rare Carol I a organizat vineri, 6 iulie, o Mas` Rotund` cutema Rela]iile militare româno-franceze, manifestare la care au participatoficialit`]i din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i din cadrul AmbasadeiFran]ei în România.

Evenimentul, organizat pentru a doua oar` de Universitatea Na]ional`de Ap`rare Carol I, a surprins aspecte privind evolu]ia rela]iilor militare [icooperarea româno-francez` în mediul de securitate [i stabilitate interna]ional.

Universitatea Na]ional` de Ap`rare a desf`[urat, în ultimii ani, peste 20de activit`]i de cooperare bilateral` cu armata francez`, constând în particip`rila exerci]ii, reuniuni, conferin]e, [coli de var` etc. Miercuri, 4 iulie, for]e [i mijloace din Centrul de Instruire pentru Geniu,

EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici au participat, al`turi de militari dinInspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]` al jude]ului Vâlcea, la un exerci]iucomun, construit dup` un scenariu generat de un presupus incendiu laSpitalul Municipal Costache Nicolescu din Dr`g`[ani.

De[i a fost o zi torid`, militarii geni[ti din grupa de evacuare a bunurilormateriale, coordonat` de celula de r`spuns, format` din maiorii Sorin Pancu,Teodor Orac [i Andrei Popescu, au ac]ionat eficient pentru evacuareapacien]ilor [i materialelor din unitatea medical`, înfiin]area punctelor de primajutor, precum [i a celor de sprijin logistic [i au exersat diferite tehnici dedescarcerare.

La analiza post-ac]iune, comandantul garnizoanei, colonel Dan Marin, aeviden]iat cooperarea foarte bun` cu autorit`]ile administra]iei publice locale,fapt scos în eviden]` [i în anul 2011, cu ocazia desf`[ur`rii exerci]iuluimultina]ional de specialitate TISA, a c`rui tem` a vizat ac]iunea de cooperarea unui batalion multina]ional de geniu cu autorit`]ile publice locale [i alteelemente ale sistemului na]ional de ap`rare pentru limitarea efectelor unuidezastru natural. (Maior Sorin PANCU)

Dac` la concursurile aplicativ-militarede iarn`, care au deschis calendarul sportivdin acest an, se înregistra recordul detemperatur` negativ`, în aceast` perioad`,mai fierbinte ca niciodat`, sportivii prezen]ila startul etapei finale pe MApN aconcursurilor aplicativ-militare de var` auavut de luptat din greu, atât cu partenerii decompeti]ie cât [i cu canicula, care s-a dovedita fi un adversar de temut. Vreme de cincizile cele [ase loturi deja consacrate ale Statului Major al For]elorNavale, Statului Major al For]elor Aeriene, ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii, Diviziilor 1, 2 [i 4 Infanterie s-auîntrecut, la Bistri]a [i Prundu Bârg`ului, într-o demonstra]iemai rar v`zut` de ambi]ie, for]`, rezisten]` [i solidaritate, într-ocompeti]ie de anduran]` care a avut, ca întotdeauna, dincolo depodium [i clasamente, un mare câ[tig`tor, [i anume sportulmilitar.

Condi]iile de desf`[urare au fost foarte bune, militarii dinBrigada 81 Mecanizat`, care nu sunt la prima experien]` deacest gen, fiind gazde primitoare. Comisiile, cea de organizare,condus de [eful sec]iei educa]ie fizic militar din SMG, colonel{tefan M`rgineanu, precum [i cea tehnic`, din care au f`cutparte, printre al]ii, locotenen]i-coloneii Teodor Popa [i CristianGrecu [i personalul contractual civil C`t`lin Mitache, au fostnevoite s` apeleze din plin la întregul arsenal al artificiilor deplanificare, pentru a asigura cele mai bune condi]ii de concurs[i pentru a se evita desf`[urarea celor trei probe – duel de foc,nata]ie [i patrul – sub soarele ucig`tor. Startul s-a dat la primeleore ale dimine]ii, iar rezultatele au fost pe m`sur`. Lotul Diviziei4 Infanterie Gemina, antrenat de locotenent-colonel OvidiuT`ma[, pornea ca mare favorit. A[adar valoro[ilor sportiviardeleni nu le-a r`mas decât s` confirme statutul de vedete alecompeti]iei. Lucru pe care l-au [i f`cut, nu f`r` eforturi îns`,deoarece to]i partenerii de competi]ie s-au dovedit a fi adversariredutabili.

În prima zi, pistolarii s-au duelat în poligonul automatizatLivezile, de lâng Bistri]a, într-una dintre cele mai spectaculoaseprobe ale competi]iei, duelul de foc. Tr`g`torii din Divizia 4Infanterie Gemina au fost cei mai rapizi, atât la feminin – undeau pierdut o singur` partid`, cât mai ales la masculin, unde auavut 10 victorii din 10 posibile. Merituo[ii sportivi din diviziaclujean` au fost înso]i]i, pe podium, de camarazii din Divizia 1Infanterie (locul 2 feminin), Divizia 2 Infanterie (locul 2 masculin)

[i Statul Major al For]elor Aeriene (locul 3, atât la fete, cât [i lab`ie]i). Dup` rev`rsarea de adrenalin` pur` de la duel, sportiviis-au r`corit – la propriu [i la figurat – în cadrul probei denata]ie, desf`[urat` a doua zi, la Bistri]a, [i câ[tigat`, la fete, deSMFA, iar la b`ie]i, de sportivi din Divizia 2 Infanterie. Argintula fost adjudecat, la ambele categorii, de Divizia 4 Infanterie, iarbronzul, la fete, de Divizia 2 Infanterie, [i la b`ie]i, de SMFA.Startul probei-regin`, patrula, s-a dat în ultima zi de concurs, laPrundu Bârg`ului, dis de diminea]`, pentru a se profita lamaximum de umbra protectoare oferit` de brazii ce str`juiautraseul ales pentru aceast adev`rat demonstra]ie de anduran]`[i putere de lupt`. To]i concuren]ii au purtat o band` neagr` pemâneci, semn al unui ultim omagiu adus camarazilor c`zu]i ladatorie în urma pr`bu[irii elicopterului de la Bobocu. Dup` olupt` dur`, cu secundele, dar [i cu propriile limite, favori]ii aucâ[tigat [i aceast` prob` a probelor: atât fetele, cât [i b`ie]ii auadus aurul la patrul` pentru Divizia 4 Infanterie, precum [iconsolidarea unui binemeritat loc 1 în clasamentul general.Divizia 1 Infanterie a ocupat pozi]ia a doua a podiumului, laambele categorii, iar locul 3 a fost ocupat, la feminin, de SMFA,iar la masculin de Divizia 2 Infanterie.

Ceremonia de închidere a concursurilor s-a desf`[urat încentrul ora[ului, în prezen]a reprezentan]ilor autorit`]ilor locale,precum [i a locuitorilor urbei. Celor mai merituo[i sportivi le-aufost înmânate diplome, medalii [i cupe de [eful Direc]iei Opera]iidin SMG, general-maior Alexandru Rus, comandantul Brig`zii81 Mecanizat , general de brigad Dan Florin Grecu, precum [ide al]i invita]i de onoare la festivitatea de premiere. Cel maivaloros sportiv din concurs, caporalul Ioan Suciu, din brigadabistri]ean`, a fost r`spl`tit cu un premiu în valoare de 1.000 delei, acordat de Funda]ia General {tefan Gu[`.

Locotenent-colonel Adrian BOCHI{

Venind s` încununeze activit`]ile dedicateanivers`rii Zilei Para[uti[tilor Militari, joi, 5iulie, în g`zduirea generoas` a ComplexuluiExpozi]ional al Camerei Deputa]ilor, a avut locvernisajul expozi]iei de fotografie 71 de ani depara[utism românesc. Cu acela[i prilej, a fostlansat volumului Cu capul în nori, autori Ionu]Rite[ [i Bogdana Balmu[.

Manifest`rile, organizate de Funda]ia General GrigoreBa[tan în colaborare cu Centrul de Instruire pentru Opera]iiSpeciale din Buz`u, au constituit un excelent prilej pentru aaduce la un loc para[uti[tii militari [i civili, altfel spus pe to]icei fascina]i de cupola de m`tase a para[utei, indiferent deforma ei.

Expozi]ia foto prezint` în imagini sugestive aspecte dinistoria para[utismului militar începând de la primele momentedin 1941 [i pân` în prezent. Sunt evocate de asemeneapersonalit`]ile para[utismului civil românesc pornind de laSmaranda Br`escu [i pân` la campionul zilelor noastre AndiNicolau. În cadrul expozi]iei, a participat cu exponate [i MuzeulPara[uti[tilor Militari, singura institu]ie de profil din ]ar`.

La manifest`ri au participat, printre al]ii, doamna ValentinaBa[tan, pre[edinta funda]iei General Grigore Ba[tan,colonelul (r) Gheorghe Iancu, de]in`torul recorduluimondial absolut [i definitiv de aterizare la punct fix, colonelulMircea T`nase, redactorul-[ef al revistei Gândirea Militar`Româneasc` [i fondatorul Muzeului Para[uti[tilor Militari,precum [i Ionu] Rite[, maestru al sportului [i autorulvolumului Cu capul în nori.

De asemenea, în cadrul expozi]iei a putut fi vizionat`impresionanta colec]ie a c`pitan-comandorului (r) IoanBotez, care, de ani [i ani, cu o neobosit` [i ardent` pasiune,colec]ioneaz` m`rturii [i însemne despre avia]ie [ipara[uti[ti. Semnal`m aici [i apari]ia volumului Cu capul înnori, scris de Ionu] Rite[ [i Bogdana Balmu[, în ale c`ruipagini ve]i reg`si, exprimate într-un stil direct [i captivant,câteva dintre cele mai importante momente din devenireaca para[utist a lui Ionu] Rite[.

Cea mai important` realizare a acestor manifest`ri a fostaceea c` a adus împreun`, uni]i de fascina]ia zborului, pepara[uti[tii militari [i civili, de la cei ajun[i la vârsta senectu]iila copiii de [coal`.

Locotenent-colonel Drago[ AXINIA

PARA{UTI{TI MILITARI {I CIVILI,ÎMPREUN~ LA CEAS ANIVERSAR

PROBE DE FOC LA BISTRI}AÎn perioada 2 – 6 iulie, la

Bistri]a, s-a desf`[urat faza peMinisterul Ap`r`rii Na]ionale aCompeti]iilor sportive [i aplicativ-militare de var` pentru unit`]ilede instruc]ie.

KANDAHAR. Miercuri, 4 iulie, cu ocazia s`rb`toririi Zilei Na]ionalea Statelor Unite ale Americii, a fost organizat Crosul Independen]ei,competi]ie care a avut la start peste 1.000 de participan]i, apar]inândtuturor armatelor partenere din baza aerian` Kandahar.

Alergarea s-a derulat pe distan]a de 2,36 mile, pentru a marcaîmplinirea a 236 de ani de la ob]inerea independen]ei de c`tre StateleUnite ale Americii.

Spre satisfac]ia militarilor români disloca]i în Afganistan, crosul afost câ[tigat de maiorul Alexandru Belehuz (primul din st#nga), dincadrul Elementului Na]ional de Sprijin, care a trecut primul linia desosire cu timpul de 11 minute [i 53 de secunde. Reprezentan]ii RegionalCommand South [i cei ai United Service Organization l-au felicitat pemilitarul român [i i-au oferit premii simbolice în cadrul unei festivit`]iorganizate la finalul competi]iei.

Plutonier-major Lucian IRIMIA

S-A ÎNFIIN}AT ACADEMIA DE {TIIN}E MILITAREJoi, 5 iulie, în Aula Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare

Carol I s-a desf`[urat adunarea general` de constituire aAcademiei de {tiin]e Militare (ASM). Cu aceast` ocazie a fostadoptat statutul ASM [i au fost alese, prin vot secret, per-soanele cu func]ii de conducere, astfel: pre[edinte – gene-ral-locotenent prof univ. dr. Teodor Frunzeti, vicepre[edinte– chestor de poli]ie prof. univ. dr. Gheorghe Popa [i secretargeneral – colonel (r) prof. univ. dr. Gheorghe Boaru. Tot-odat`, au fost ale[i, prin vot secret, pre[edin]ii, vicepre[edin]ii,membrii [i secretarii [tiin]ifici ai celor trei sec]ii [tiin]ifice:{tiin]e Militare, Informa]ii [i Securitate Militar , Ordine Public`[i Siguran]` Na]ional`. Func]iile de pre[edin]i ai sec]iilor

[tiin]ifice au revenit generalului de brigad` (r) prof. univ. dr.Viorel Bu]a, generalului (r) prof. univ. dr. ing. Sergiu Medar [icomisarului-[ef de poli]ie prof. univ. dr. {tefan Prun`.

Institu]ie public de interes na]ional în domeniul cercet`rii[tiin]ifice din sistemul de ap`rare, ordine public` [i siguran]`na]ional`, de consacrare academic`, Academia de {tiin]eMilitare s-a înfiin]at prin Legea nr. 56 din 22 martie 2012,aflându-se în coordonarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, aMinisterului Administra]iei [i Internelor [i a Serviciului Românde Informa]ii.

Locotenent Cristina BARNA

Foto: Emil MORITZ

E o onoare s` fiu aici, cu dumneavoastr`, în România[i sunt foarte entuziasmat de oportunitatea pe care Româniao ofer` lumii cu poten]ialul s`u economic solid în domeniulenergiei, al mineralelor strategice [i mai ales în agricultur`.

General Wesley CLARKConsilier al premierului

pe probleme strategice [i de securitate

Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)

www.presamil.ro3EVENIMENT

În perioada 2-6 iulie, Comandamentul Diviziei 1 Infanterie Dacica a condus exerci]iulde comandament cu trupe în teren Furia Oltului 12, pe malul Oltului, în dreptul localit`]iiIzbiceni, în apropiere de Turnu-M`gurele.

Peste 1.200 de militari din cadrul Brig`zii 2 Infanterie Rovine [i Batalionului 26Infanterie Neagoe Basarab au participat la exerci]iile practice de for]are a unui curs deap`.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Corneliu Dobri]oiu, [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior AritonIoni]`, comandan]ii Diviziilor 1, 2 [i 4 Infanterie, precum [i al]i comandan]i de mariunit`]i [i unit`]i din MApN au efectuat joi, 5 iulie, o vizit` de lucru la unit`]ile care seantrenau pentru for]area Oltului, în scopul evalu`rii ac]iunilor militarilor olteni.

Exerci]iul a cuprins diverse activit`]i, începând cu recunoa[terile în teren [i continuândcu dispunerea trupelor în raioane, realizarea dispozitivului de lupt` [i executareaac]iunilor militare. În noaptea de 4 spre 5 iulie, trupele aflate în ap`rare au fost înlocuitecu for]e proaspete, care au declan[at ofensiva în diminea]a zilei de 5 iulie. Vineri, 6 iulie,dup` evaluarea activit`]ilor, militarii au început defluirea spre garnizoanele de dislocarea unit`]ilor.

Joi, 5 iulie, s-au comemorat doi anide când opt militari din cadrul For]elorNavale [i patru din cadrul For]elorAeriene [i-au pierdut via]a în timpul uneimisiuni de antrenament desf`[urat` peaerodromul militar Tuzla. Cu aceast`ocazie, au avut loc ceremonii religioase[i au fost depuse coroane atât la Cons-tan]a, cât [i la monumentul ridicat în me-moria acestora, la Tuzla.

Scafandrii militari precum [i al]i reprezentan]i aiFor]elor Navale au comemorat colegii pleca]i preadevreme din rândul lor, în cadrul unei ceremoniimilitare [i religioase, care a avut loc în incintaCentrului de Scafandri de la Constan]a, la ansamblulcomemorativ al tuturor scafandrilor care au pl`tit cu

PREOCUP~RIPENTRU

RECONSTRUC}IASISTEMULUI DE

PENSII MILITAREMembrii Comisiei pentru elaborarea ac-

telor normative care s` reglementeze re-construc]ia sistemului de pensii militareocupa]ionale, constituit` la nivelul Minis-terului Ap`r`rii Na]ionale, s-au aflat, s`pt`-mâna trecut`, în garnizoane din ]ar` învederea evalu`rii situa]iei actuale a sistemuluide pensii militare.

Pre[edintele comisiei, Simona Lumini]aSîrbu, consilier al ministrului ap`r`rii na]io-nale, s-a întâlnit cu cadrele militare în rezerv`[i retragere din garnizoanele Constan]a,Craiova, Bra[ov, Sibiu, Alba-Iulia [i Cluj-Napoca, cu scopul de a prezenta stadiulîntocmirii cadrului normativ care îl va corectape cel existent [i de a afla propunerile pen-sionarilor militari.

Astfel, au fost trecute în revist` proble-mele pensionarilor militari din toate zonele]`rii, în vederea finaliz`rii evalu`rii situa]ieiactuale a sistemului de pensii, necesar`întocmirii unui act legislativ pertinent.

Totodat`, membrii comisiei au purtatdiscu]ii [i cu reprezentan]ii celorlalte institu]iidin sistemul de ap`rare, ordine public` [isiguran]` na]ional`, pentru a cuprindecerin]ele tuturor categoriilor de pensionarimilitari.

O prim` propunere a proiectului de actnormativ care va reglementa sistemul depensii militare va fi gata în aceast` var`.Sugestii [i propuneri se pot face la adresade e-mail: comisie.pensii@mapn.ro.

Joi, 5 iulie, un elicopter militar de tip IAR 316 B, al {colii deAplica]ie pentru For]ele Aeriene de la Boboc, care efectua unzbor de antrenament, a pierdut leg`tura radio cu baza, în jurulorei 12, [i s-a pr`bu[it la scurt timp dup` aceasta, în apropierede Buz`u, în zona localit`]ii Po[ta Câln`u.

În urma catastrofei aviatice, to]i cei patru militari afla]i labord, trei membri ai echipajului [i un student al [colii, [i-aupierdut via]a.

C`pitan-comandorul Mitic` Docuz, în vârst` de 45 de ani, avea laactiv peste 1.700 de ore de zbor, era c`s`torit [i avea doi copii. Maistrulmilitar Viorel Cojocaru, de 44 de ani, avea 650 de ore de zbor, erac`s`torit [i tat`l unui copil. Maistrul militar C`t`lin Topoliceanu, învârst` de 38 de ani, avea la activ peste 1.100 de ore de zbor, era c`s`torit[i avea un copil. Studentul, în anul întâi, {tefan Corope]chi avea 19 ani[i era nec`s`torit.

Vineri, 6 iulie, în toate unit`]ile militare din ]ar` [i din teatrele deopera]ii, precum [i la sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, au fostorganizate ceremonii militare [i religioase în memoria celor patruaviatori.

În aceea[i zi, un ceremonial religios, pentru omagierea victimeloraccidentului de avia]ie s-a desf`[urat la locul producerii tragediei, peraza zona localit`]ii Po[ta Câln`u, din jude]ul Buz`u. La eveniment aufost al`turi de familiile îndoliate [i de colegii celor patru militari c`zu]i

EXERCI}IU DE COMANDAMENT CU TRUPE ÎN TEREN, LA IZBICENI

la datorie, primul-ministru, Victor Ponta, ministrul ap`r`rii na]ionale,Corneliu Dobri]oiu [i [eful Statului Major General, general-locotenent,{tefan D`nil`.

Printr-un mesaj de condolean]e, ministrul ap`r`rii na]ionale [i-aexprimat profundul regret pentru tragicul eveniment ar`tând c` esteal`turi de familiile celor patru militari: Am aflat cu adânc regret [i triste]edespre decesul c`pitan-comandorului Mitic` Docuz, maistrului militarC`t`lin Topoliceanu, maistrului militar Viorel Cojocaru [i al studentului{tefan Corope]chi, c`zu]i la datorie în accidentul aviatic produs joi, 5iulie 2012. Moartea celor patru aviatori demonstreaz`, înc` o dat`,dimensiunea riscurilor la care se supun zilnic, atât în misiuni de lupt`,cât [i în zboruri de antrenament, militarii români. Devotamentul [ispiritul de responsabilitate, caracteristice avia]iei române, oblig` la celemai înalte sentimente de recuno[tin]` [i respect în astfel de momentetragice.

Ne exprim`m întreaga compasiune [i adres`m sincere condolean]efamiliilor îndoliate, tuturor celor care i-au iubit [i le-au fost aproape.

Pentru elucidarea condi]iilor \n care s-a petrecut tragiculeveniment, o comisie a Statului Major al For]elor Aeriene cerceteaz`cauzele producerii accidentului aviatic, iar rezultatele ancheteiParchetului Militar vor fi f`cute publice la finalul cercet`rilor.

Accidentul aviatic s-a produs, printr-o ironie a sor]ii, la doi ani de latragedia de la Tuzla. Atunci, Armata României pierdea 12 militari,patru aviatori [i opt scafandri, în urma pr`bu[irii aeronavei AN 2 careexecuta o misiune de zbor pentru antrenamente de para[utare.

ACCIDENT AVIATIC LÂNG~ BUZ~U

pre]ul vie]ii îndeplinirea misiunilor primite în ceipeste 35 de ani de existen]` ai acestei institu]ii.

La eveniment au participat secretarul de statpentru politica de ap`rare [i planificare, SebastianHuluban, comandantul flotei, contraamiral de flotil`Alexandru Mîr[u, comandan]i de unit`]i din For]eleNavale precum [i familiile, colegii [i apropia]ii celordeceda]i. La finalul ceremoniei s-au depus flori [i lamonumentul situat pe aerodromul militar din Tuzla,pe locul producerii tragediei.

În urma accidentului aviatic din 5 iulie 2010,urm`torii militari [i-au pierdut via]a: locotenent LiviuAntim, maistru militar clasa a II-a Florin ClaudiuCi[ma[u, maistru militar clasa a II-a C`t`lin R`doi,frunta[ Constantin Vl`du] S`rman, maistru militarclasa a III-a B`du] Papuc, frunta[ Cosmin Furtun`,frunta[ Marius C`t`lin Chioveanu, soldat CosminFlorescu.

Locotenent Diana CUCO{EL

COMEMORARE LA CONSTAN}A {I TUZLA

C`pitan-comandorMitic` DOCUZ

Maistru militarViorel COJOCARU

Maistru militarC`t`lin TOPOLICEANU

Student{tefan COROPE}CHI

4 LINIA |NT~IObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

OAMENII NEV~ZU}I DIN PRAFUL AFGAN Plutonier-major Lucian IRIMIA

Implicare total`Implicare total`Implicare total`Implicare total`Implicare total`

Despre logistica trupelor aflate într-unteatru de opera]ii se pot spune [i scrie multe.Unii ar zice... iar hârtii! Personal, aveam s`m` conving c`, pe lâng` sumedenia dedocumente pe care le întocmesc [i opereaz`logisticienii, lucrurile sunt mult mai com-plexe. În cazul de fa]`, vorbim de CompaniaSprijin Logistic din cadrul Batalionului 280

Infanterie Mecanizat`. Misiunile acesteisubunit`]i, aflat` de cinci luni în Afganistan,fie la temperaturi sc`zute, fie la c`lduriinsuportabile [i furtuni de praf, acoper` unspectru larg de ac]iuni: de la aprovizionareacu materiale a subunit`]ilor lupt`toare [i acomandamentului unit`]ii, mentenan]atehnicii folosite pân` la asigurarea asisten]eimedicale. Furnicile de la logistic` suntactive tot timpul, zi [i noapte, în func]ie deurgen]ele militarilor români disloca]i în altebaze de opera]ii înaintate (FOB). Exist` zif`r` ac]iune? R`spuns negativ. Logisticieniiformeaz` o echip` sudat`, mai ales prinprisma greut`]ilor muncii de zi cu zi.Indiferent de grad, toat` lumea se implic`,iar misiunile au fost îndeplinite întotdeauna.În acela[i timp, au reu[it s` colaborezeexcelent atât cu camarazii americani, cât [icu contractorii civili.

I-am g`sit la prima or` a dimine]ii pe to]imilitarii companiei prezen]i într-o zon` secu-rizat`, unde executau desc`rcarea [i înc`r-carea containerelor cu alimente pentrucolegii lor din FOB-urile aflate în provinciaZabul. Chiar dac` abia r`s`rise, soareleardea. Termometrul ar`ta deja peste 40 degrade Celsius. Dup` ce au venit hârtiile carespecificau cantitatea [i destina]ia alimente-lor, militarii s-au împ`r]it pe echipe. Fiecare[tia ce are de f`cut. Camioanele cu contai-nere frigorifice erau dirijate c`tre locurilede înc`rcare. Altele erau îndrumate sprezonele de desc`rcare. Dac` nu ar fi fost ]inu-tele militare [i armamentul, c`ldura [i praful,ai fi crezut c` e vorba de o activitate de la unhipermarket. Am vrut ini]ial s` vorbesc cucomandantul companiei, dar am aflat c` era

Într-un teatru de opera]ii, fiecare component` militar` î[i are scopulÎntr-un teatru de opera]ii, fiecare component` militar` î[i are scopulÎntr-un teatru de opera]ii, fiecare component` militar` î[i are scopulÎntr-un teatru de opera]ii, fiecare component` militar` î[i are scopulÎntr-un teatru de opera]ii, fiecare component` militar` î[i are scopul

s`u. Logistica este un element de multe ori nev`zut, îns` de os`u. Logistica este un element de multe ori nev`zut, îns` de os`u. Logistica este un element de multe ori nev`zut, îns` de os`u. Logistica este un element de multe ori nev`zut, îns` de os`u. Logistica este un element de multe ori nev`zut, îns` de o

importan]` vital` pentru to]i militarii afla]i în misiuni externe. Companiaimportan]` vital` pentru to]i militarii afla]i în misiuni externe. Companiaimportan]` vital` pentru to]i militarii afla]i în misiuni externe. Companiaimportan]` vital` pentru to]i militarii afla]i în misiuni externe. Companiaimportan]` vital` pentru to]i militarii afla]i în misiuni externe. Compania

Sprijin Logistic din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat` esteSprijin Logistic din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat` esteSprijin Logistic din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat` esteSprijin Logistic din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat` esteSprijin Logistic din cadrul Batalionului 280 Infanterie Mecanizat` este

format` din oameni ce trec de multe ori neobserva]i, dar care prinformat` din oameni ce trec de multe ori neobserva]i, dar care prinformat` din oameni ce trec de multe ori neobserva]i, dar care prinformat` din oameni ce trec de multe ori neobserva]i, dar care prinformat` din oameni ce trec de multe ori neobserva]i, dar care prin

efoefoefoefoefortul lor fac s` func]ioneze eficient un mecanism important.rtul lor fac s` func]ioneze eficient un mecanism important.rtul lor fac s` func]ioneze eficient un mecanism important.rtul lor fac s` func]ioneze eficient un mecanism important.rtul lor fac s` func]ioneze eficient un mecanism important.

deja plecat în alt` misiune cu un convoi. Estegreu de prins, îmi spune un subordonat, estetot timpul în ac]iune, vine, pleac`, sunt multeactivit`]i, aici, la logistic`. Poate ave]i noroc[i vine disear`, dar nu sunt sigur. A[a c`m-am apropiat de militarii ce începuser` dejamunca. Mi-au f`cut semn c` pot vorbi numaidup` ce termin` treaba. Prioritate absolut`au containerele, pentru a ajunge cât mairepede la b`ie]ii no[tri. Sunt alimenteperisabile [i trebuie manevrate cât mairepede. Munca este istovitoare chiar dac`se folosesc înc`rc`toare frontale. Încontainere este frig, afar` canicul` [i praf.Praf afgan. Militarii... la mijloc.

Printre camaraziPrintre camaraziPrintre camaraziPrintre camaraziPrintre camarazi

Pe plutonierul-major Nicu[or Haimana,subofi]er de companie, l-am g`sit în plin`ac]iune al`turi de subordona]ii s`i. Expe-rien]a dobândit` în urma particip`rii la patrumisiuni externe î[i spune cuvântul. Suntemcon[tien]i c` trebuie s` ne facem treaba câtmai bine, a declarat plutonierul-majorNicu[or Haimana. Corect`m pe loc ce s-agre[it. În cele cinci luni scurse, am format oechip` competitiv`. În discu]ie apare, ine-rent, subiectul dorului de cei dragi. Mi-edor de cas` din prima zi [i sunt mândru [ifericit c` ai mei m-ausprijinit în toate aces-te misiuni.

Caporalii IonelCardon, Liviu Petrea,{tefan David [i CostelNedelcu formau unlan] uman [i mutaucutiile cu legume [ifructe în containerulcare trebuia s` plece.Dup` munc`, atuncicând camionul ie[eadeja pe poarta bazei,ei au luat o pauz`.

Caporalul IonelCardon este la a douamisiune în Afganis-tan [i este mul]umitde condi]iile de via]`din FOB Lagman [ide rela]iile cu cama-razii americani [icontractorii civili. Cumunca nu are pro-bleme, cu dorul decas`... Am vrut s` îiv`d ochii, dar oche-

larii i-au ascuns emo]iile. So]ia [i b`iatul îla[teapt` acas`. Mai este pu]in, a zis caporalulIonel Cardon.

Caporalul Liviu Petrea mi-a explicatmisiunile pe care le-a îndeplinit deja înAfganistan. Nu sunt pu]ine, dar nu se plânge.Ne-am adaptat u[or, a spus caporalul LiviuPetrea. Am prins iarna, iar c`ldura a venittreptat. Atmosfera între noi este destins`,suntem ca o familie. Leg`tura cu cei din ]ar`este foarte bun`. Sper ca luna viitoare s` ajungacas` [i s` îi îmbr`]i[ez pe to]i cei dragi.

Caporalii {tefan David [i Costel Nedelcus-au ar`tat mul]umi]i de ceea ce fac aici. S-aformat deja o echip` unit` [i lucrurile mergde la sine. Zâmbind, îmi spun c` au maiînv`]at ceva englez`. Caporalul {tefan Davida avut de transmis un mesaj c`tre fiul s`u,prins recent în evaluarea na]ional` de lasfâr[itul clasei a VIII-a: Î]i sunt al`turi [i ammare încredere în tine!

O echip`O echip`O echip`O echip`O echip`de profesioni[tide profesioni[tide profesioni[tide profesioni[tide profesioni[ti

Ziua a trecut repede. Soarele a l`sat locstelelor, camioanele au plecat, dar prafuls-a men]inut în aer. Militarii companiei seretr`geau. La poart` a ap`rut un convoi.Am avut noroc. A venit [i comandantulcompaniei, c`pitanul Florentin Ghinea.Subordona]ii mei sunt o echip` de profesio-ni[ti, a[a cum i-a]i v`zut, capabili s` executetot spectrul de misiuni în vederea asigur`riicondi]iilor optime pentru batalion, a men-]ionat c`pitanul Florentin Ghinea. Militariipe care îi comand doresc s` fie la în`l]ime [iîi îndemn s` continue în acela[i ritm pân`la terminarea misiunii. Profit de aceast`ocazie s` îmi salut familia [i vreau s` letransmit tuturor, inclusiv familiilorsubordona]ilor mei, c` ne vom întoarce to]is`n`to[i acas`.

C`pitan Florentin Ghinea

Indiferent de grad, to]i militarii,sunt implica]i \n \ndeplinirea misiunilor.

INTERVIUObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

5

– Domnule general, care este semnifica]iazilei de 14 iulie pentru arma comunica]ii [iinformatic`, ast`zi?

– Na[terea transmisiunilor ca arm` înArmata României s-a produs la 14 iulie 1873,prin Înaltul Decret nr. 1303, când, în organicabatalionului de geniu, în cadrul primei companiide min`ri se înfiin]eaz` [i o sec]ie de telegrafi[timilitari. În cei 139 de ani de existen]`, armatransmisiunilor a dat multe cadre de valoare [ieroi care au contribuit la ob]inerea unorimportante victorii pe câmpul de lupt`, prin jertfasuprem`. Continuând aceste tradi]ii, institu]iilede înv`]`mânt, unit`]ile [i subunit`]ile decomunica]ii [i informatic` au instruit numeroasecontingente de tineri, formând cadre, personalcivil [i grada]i [i solda]i profesioni[ti, dar [i cuînalte calit`]i morale.

În aprilie 1997, odat` cu reorganizareaStatului Major General [i în concordan]` custructurile similare din armatele statelormembre NATO, din fostul Comandament alTransmisiunilor, Informaticii [i Electronicii iaufiin]` Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` dinStatul Major General [i ComandamentulTransmisiunilor, subordonat Statului MajorGeneral, iar Sec]ia de r`zboi electronic revine laDirec]ia Opera]ii. Astfel, pentru prima dat` areloc o separare între nivelul de reglementare,coordonare, planificare în comunica]ii/infor-matic` [i nivelul de execu]ie.

Având în vedere domeniul deosebit dedinamic al tehnologiei informa]iei [i comu-nica]iilor exprimat în viziunea, strategia, politicile[i planurile sectoriale care au fost materializateîn proiecte [i dezvolt`ri deosebite, trebuie s`remarc`m rolul Direc]iei comunica]ii [iinformatic` în managementul general alprocesului de planificare a sistemelor decomunica]ii [i informatice (CIS), în toate etapelesale, de la ini]ierea, identificarea [i determinareacerin]elor opera]ionale pentru schimbulinforma]ional, la etapa de definire [i redefinireconceptual`, pân` la proiectare [i implementare,intrare în serviciu, operare [i mentenan]` pentruîntregul ciclu de via]` al capabilit`]ilor CIS.

Misiunile pe care le execut`m, ast`zi, încomun cu partenerii militari apar]inând Alian]eiNord-Atlantice, solicit` din partea speciali[tilorde comunica]ii [i informatic` o foarte bun`instruire, adaptarea rapid` a structurilor deconducere [i subunit`]ilor de specialitate la noileprovoc`ri, standardizarea [i implementareaprocedurilor moderne de lucru [i, nu în ultimulrând, direc]ionarea efortului principal pentrusprijinul e[aloanele e[aloanelor tactice, de nivelbatalion [i brigad`.

Dezvoltarea armei comunica]ii [i informatic`trebuie privit` în contextul istoric în care al`turide componenta de comunica]ii, a c`rei evolu]iea început cu transmisiunile militare a avut loc [idezvoltarea componentei de informatic`înfiin]at` la 1 septembrie 1963 când, prin OrdinulM.St.M., s-a înfiin]at Grupa de Automatiz`ri dinDirec]ia General` a Înzestr`rii, primul organismcu atribu]ii de concep]ie, coordonare [i înzestrareîn domeniul informaticii militare [i alautomatiz`rii conducerii trupelor.

A[ vrea s`-mi îng`dui]i s` amintesc, deasemenea, c`, la 13 iulie, anivers`m Ziuaspecialit`]ii militare R`zboi Electronic, un prilejonorant pentru mine de a evoca eforturile [id`ruirea celor care au ales s` serveasc` patriasub tricolor în acest domeniu.

– Militarii no[tri se bucur` de apreciereapartenerilor din Alian]a Nord-Atlantic` înteatrele de opera]ii în care ac]ioneaz`. Cumasigura]i sprijinul CIS pentru for]eleromâne[ti dislocate în comandamenteNATO [i în teatrele de opera]ii din Balcani[i Afganistan?

– La scurt timp dup` accederea în NATO,România a integrat în Sistemul General deComunica]ii a NATO (NGCS) propriul sistemde comunica]ii [i informatic, asigurând leg`turide voce, date [i video-teleconferin]` criptate [inecriptate cu toate reprezentantele sale laNATO. Având la baz` Re]eaua de TransmisiuniPermanent`, mediul de comunica]ii NATO a

devenit accesibil pentru toate unit`]ile din ArmataRomâniei, pentru schimbul de date se afl` înexploatare [i în continuu proces de extindere launit`]ile categoriilor de for]e ale armatei [icomandamentele de arm` re]eaua clasificat`na]ional`, RO NS NOAN, ca parte a NGCS.

Din momentul angaj`rii ader`rii Românieiîn r`zboiul interna]ional împotriva terorismuluila NATO, s-a pus problema interoperabilit`]iisistemelor de comunica]ii [i informatice alfor]elor participante în teatrele de opera]ii cucele ale alia]ilor. Pentru îndeplinirea acestei

satelitar [i Sistemul de comunica]ii dislocabil)astfel încât ele s` r`spund` cerin]elor de sprijinpentru comand` [i control ale momentului.

De asemenea, pe fondul cre[terii niveluluide ambi]ie în ceea ce prive[te conectarea lare]ea a structurilor Armatei României [i ]inândcont de diversificarea continu` a serviciilorfunc]ionale [i de re]ea, a ie[it în eviden]` olimitare accentuat` în domeniul asigur`riicapacit`]ii de band`, drept pentru care s-auluat m`suri pentru m`rirea capacit`]ii [i,implicit, pentru cre[terea vitezei de transfer ainforma]iilor în re]ea, asigurarea optimiz`riibenzii [i a unui management eficient al

Guvernul României, un obiectiv prioritar pentruînt`rirea capacit`]ii de ap`rare a ]`rii, care îiprive[te nu numai pe militari, ci – cred eu – peto]i cet`]enii României.

– Care sunt direc]iile de ac]iune pentrudezvoltarea domeniului pe care-l coor-dona]i?

– Nivelul de ambi]ie al Direc]iei comunica]ii[i informatic` îl constituie realizarea condi]iilorconceptuale, organiza]ionale [i tehnice astfelîncât Sistemul de Comunica]ii [i Informatic alArmatei României (SCIAR) s` asigureinfrastructura [i serviciile de comunica]ii,informatice, de securitate informa]ional` [iap`rare cibernetic`, pentru realizarea sprijinuluicomenzii [i controlului în condi]ii de eficacitateopera]ional` [i eficien]` economic`, în ]ar` [i înafara teritoriului na]ional, simultan cudezvoltarea capabilit`]ilor C4ISR strategice [iîntrunite, interoperabile NATO [i UE, pe timpde pace, criz` [i r`zboi.

Totodat`, serviciile de comunica]ii [i infor-matice sigure, stabile, protejate, continue,interoperabile, indiferent de locul de dislocare,trebuie s` sus]in` capabilit`]ile MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale în îndeplinirea misiunilor prinrealizarea superiorit`]ii informa]ionale.

Obiectivele prioritare pentru perioadaimediat urm`toare au fost stabilite pe baza unuiplan de implementare a Concep]iei demodernizare [i optimizare a sistemului decomunica]ii [i informatic al Armatei României,document ce a fost aprobat la nivelul conduceriiStatului Major General [i pe baza c`ruia avemîn vedere, în principal, procesul de asigurare asistemelor de comunica]ii [i informatice pentrufor]ele dislocate în teatrele de opera]ii,coordonarea procesului de asigurare a m`surilorde sprijin pentru modulul NATO DCM „E” –singura unitate din structura de comand`NATO, dislocat` pe teritoriul na]ional, avândîncadrare 100% româneasc`, ce se afl` în prezentîn misiune în teatrul de opera]ii din Afganistan–, îndeplinirea planurilor de implementare aleobiectivelor asumate fa]` de NATO în domeniulCIS, \n spiritul documentelor programaticerezultate dup` summit-ul de la Chicago, cuaccent pe ini]iativele multina]ionale careurm`resc [i optimizarea utiliz`rii resurselorpentru realizarea capabilit`]ilor C4ISR puse ladispozi]ia Alian]ei. De asemenea, suntempreocupa]i de coordonarea implement`riiprogramelor/planurilor multianuale deînzestrare în domeniul CIS, revizuirea pachetelorde capabilit`]i de sprijin CIS în cadrul procesuluide planificare NATO [i perfec]ionarea sistemuluide selec]ie [i preg`tire a personalului militar [ieficientizarea înv`]`mântului militar cu impactasupra form`rii speciali[tilor no[tri, inclusivarmonizarea înv`]`mântului militar pe linie dearm` cu cerin]ele reale ale structurii de for]e [iîn teatrele de opera]ii. Reglementareamanagementului informa]ional în MApN, înprimul rând prin elaborarea Strategiei privindmanagementul informa]ional în SMG [istructurile subordonate este în aten]ia noastr`,precum [i coordonarea activit`]ii de asigurare aresurselor spectrale necesare lucruluimijloacelor radioelectronice din dotareastructurilor militare na]ionale.

– Ce mesaj transmite]i camarazilordumneavoastr` cu prilejul acesteianivers`ri?

– Gândul meu se îndreapt`, în primul rând,spre cei care, de-a lungul timpului, [i-au pusîntreaga experien]` [i putere de munc` înslujba armei transmisiuni, contribuind laprestigiul institu]iei militare. Apoi, eu considerc` aceast` s`rb`toare trebuie s` ne ofereimboldul de a munci eficient, de a ne perfec]ionacontinuu, astfel încât misiunile ce ne revin s`fie îndeplinite în timp oportun [i la înaltestandarde de performan]`.

Cu ocazia s`rb`toririi Zilei Transmi-sioni[tilor militari, adresez tuturor c`lduroasefelicit`ri, ur`ri de s`n`tate, putere de munc` [isuccese în nobila îndatorire de a sluji ]ara înfor]ele Armatei României.

SISTEMUL DE COMUNICA}II {I INFORMATIC MODERNESTE O REALITATE CARE SE DEZVOLT~ CONTINUU

Interviu cu generalul de brigad` dr. ing. Ovidiu T~RPESCU,[eful Direc]iei comunica]ii [i informatic` din Statul Major General.

acesteia, toate acestea constituind o etap`intermediar` spre realizarea unei re]ele tip IP(Internet Protocol), conform cerin]elor tehniceactuale na]ionale [i în NATO.

Scopul nostru, integrarea RMNC înfedera]ia de Re]ele NATO, se g`se[te,momentan, într-o faz` tranzitorie, dar amconvingerea c` vom reu[i s` ducem la bunsfâr[it acest proces laborios, care implic`eforturi intelectuale sus]inute din parteaspeciali[tilor no[tri, o raportare realist` [ipragmatic` la fondurile financiare avute ladispozi]ie [i, nu în ultimul rând, o colaborarestrâns` cu structurile de decizie din armat` învederea corel`rii cu procesul evolutiv alstructurii de for]e [i cu procesul de imple-mentare a angajamentelor în cadrul Alian]eidin aria proprie de responsabilitate.

În acest sens, a[ dori s` mai adaug c` întregpersonalul care asigur` [i va asigura func-]ionarea RMNC este [i va fi încadrat [i instruit înconformitate cu cerin]ele posturilor [i instruc-]iunilor de utilizare a echipamentului, tehnicii [icelorlalte componente din dotare, mul]i dintreace[tia participând deja la cursuri de preg`tirepe baza standardelor tehnice [i opera]ionalepentru implementarea sistemelor de comunica]ii[i informatice noi.

Între preocup`rile speciali[tilor no[tri potmen]iona ca fiind una prioritar`, aceea deasigurare a interoperabilit`]ii sistemelor decomunica]ii [i informatice ale categoriilor defor]e ale armatei între ele, între sistemelena]ionale [i cele NATO, cu re]eaua NATO denivel secret, precum [i cu sistemele decomunica]ii [i informatice ale na]iunilor alia]ilordin NATO. Acest fapt este posibil având la baz`experien]a acumulat` de-a lungul particip`rii,începând cu 1995, la seria de exerci]ii aleNATO, COMBINED ENDEAVOR [i CWIX,precum [i la exerci]iile tehnice de specialitatena]ionale CETATEA, care au testat [idemonstrat interoperabilitatea tehnic` [iprocedural` a sistemelor de comunica]ii [iaplica]iilor informatice aflate la dispozi]iastructurilor de conducere [i execu]ie dinArmata României.

Doresc s`-i asigur pe cititori c` obiectivulpropus – realizarea unui sistem de comunica]ii[i informatic modern, performant – a devenit,deja, o realitate ce se afirm` [i se dezvolt`continuu. Re]eaua Militar` Na]ional` deComunica]ii nu este a transmisioni[tilor, ci aArmatei României, fiind, a[a cum a fost declaratde Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii [i de

Generalul de brigad` Ovidiu T`rpescu s-an`scut la 29 mai 1962 în localitatea Pa[cani,jude]ul Ia[i. A îndeplinit diferite func]ii ladiverse e[aloane. Pân` în anul 2001 a fostofi]er în Laboratorul de proiectare [i exploa-tare sisteme informatice, dup` care aîndeplinit o misiune ONU în RepublicaDemocrat` Congo. Din iulie 2010, este [efulDirec]iei Comunica]ii [i Informatic`. A urmatmai multe cursuri de conducere [i perfec-]ionare la UNAp [i AThM, dar [i cursul NATOde cooperare în domeniul politicii de secu-ritate la {coala NATO din Oberammergau [iCursul principal al Colegiului Na]ional deAp`rare. A fost medaliat cu Medalia ONU [iOrdinul Meritul Militar clasa a III-a. Vorbe[teenglez`, rus` [i francez`.

cerin]e s-a avut în vedere dotarea unit`]ilor cutehnic` modern`, performant`, care [i-a doveditinteroperabilitatea pe timpul desf`[ur`riiexerci]iilor NATO de testare a acesteia, a[a cumsunt COMBINED ENDEAVOR {I CWIX,respectiv sta]ii radio de genera]ie nou`, precum[i centre de comunica]ii dotate cu comutatoare,multiplexoare [i radiorelee numerice de tipMPS-115, CD-115, MT-115 [i MH-344. Peparcursul desf`[ur`rii misiunilor, s-a accentuatnevoia de comunicare cu ]ara a contingenteloratât pentru nevoile opera]ionale ale for]elor, c#t[i pentru asigurarea leg`turilor sociale alemilitarilor no[tri. În urma studiului desf`[uratde speciali[tii Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`s-au asigurat [i integrat în sistemele decomunica]ii si informatice din teatrele de opera]ii,centre de comunica]ii transportabile careasigur` toate tipurile de leg`turi, de la vocenecriptat` pân` la cea mai complex`, video-teleconferin]` criptat`.

În cadrul leg`turilor cu for]ele ce ac]ioneaz`în teatrele de opera]ii punem un accent deosebitpe asigurarea resurselor de comunica]ii utilizândunul din sistemele de sateli]i militari agreat deNATO, SICRAL. De asemenea, sunt utilizateresurse din sistemele comerciale de sateli]i.

– Domeniul acesta, al tehnologieicomunica]iilor, cunoa[te evolu]ii spec-taculoase, rapide. Care este stadiulimplement`rii [i dezvolt`rii infrastructuriiîn sistemele militare de comunica]ii [iinformatice?

– Dup` cum bine cunoa[te]i, Re]eauaMilitar` Na]ional` de Comunica]ii (RMNC)reprezint` infrastructura de comunica]ii debaz` la nivel na]ional de asigurare a suportuluitehnic pentru serviciile de comunica]ii [iinformatice necesare exercit`rii actului decomand`-control în Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, la toate e[aloanele. Dezvolt`riletehnice [i tehnologice din ultimii ani, cre[tereacerin]elor opera]ionale pentru schimbul deinforma]ii, precum [i adoptarea principiilorconceptului capabilit`]ilor bazate pe re]ea încadrul NATO [i UE, precum [i la nivel na]ional,au condus nu numai la o cre[tere semnificativ`a calit`]ii serviciilor de comunica]ii [iinformatice voce, date [i video, dar au generat[i o presiune puternic` atât asupra infra-structurii de comunica]ii a acesteia (Re]eauade transmisiuni permanent`), cât [i asupracelorlalte subsisteme componente (Re]eleleradio cu servicii integrate, Sistemul criptat devideo-teleconferin]`, Sistemul de comunica]ii

Interviu realizat delocotenent-colonel Florin {PERLEA

6 INSTRUC}IEObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

ÎNC~ O DIMINEA}~ SENIN~PENTRU INFANTERI{TII MARINI

C`pitan Claudiu VI{AN

Recent, Batalionul 307 InfanterieMarin` a desf`[urat exerci]iul deantrenament în teren Diminea]aSenin` 12, în Poligonul Babadag [izona extins` de manevr`.

Apropierea de obiectiv pe b`rci de asalt.

Militaridincadrulbaterieiartilerieexecut`trageri cutunul de76 demilimetri.

Plutonier C`t`lin Ghiuzelea, comandantul unui pluton de cercetare, areani buni de experien]` în astfel de exerci]ii: „Diminea]a Senin` a devenitun exerci]iu în care putem demonstra c` suntem la un nivel ridicatîntotdeauna. Semper Praesens!”

Sublocotenent Liviu Vi[an, co-mandantul unei baterii de sprijin,s-a declarat mândru de comportareaechipei sale: „A fost perfect. Cei carepreg`tesc ]intele au cam mult delucru dup` tragerile noastre. Esteprima mea tragere important`, dar[i un pas cu dreptul pentru mine [iechipa mea”.

În mod tradi]ional, batalionul desf`[oar`anual acest exerci]iu, cu caracter integratorpentru mai multe tipuri de activit`]i de ins-truc]ie. De aceast` dat`, la exerci]iu auparticipat peste 250 de infanteri[ti marini,sub comanda [efului de stat major al batalio-nului, locotenent-colonel Sorin Bolohan.

Activitatea a angajat toate for]ele [imijloacele batalionului, acestea fiind inte-grate într-un scenariu tactic unic bazat pe ositua]ie ipotetic` de întrebuin]are tactic` abatalionului pentru neutralizarea desantuluiaerian [i amfibiu [i a for]elor aeriene specialeale inamicului în zona lagunar` Razelm-Sinoe. De asemenea, scenariul tactic a cu-prins mai multe activit`]i de instruc]ie alesubunit`]ilor batalionului. Astfel, au avut locexerci]ii tactice cu trageri de lupt` (LFX)cu grupele de infanterie marin` [i cercetare,cu plutoanele de infanterie marin` [i cerce-tare, precum [i cu artileria batalionar` (plu-tonul de artilerie, plutonul antiblindate [iplutoanele de arunc`toare ale companiilorde infanterie marin`). Au mai avut loc lu-cr`ri de distrugeri specifice subunit`]ilorEOD, un exerci]iu de antrenament pe fluviu(Bra]ul Sfântul Gheorghe) cu Grupul deNave Sprijin [i exerci]ii tactice pentru rezol-varea unor situa]ii tactice (STX) cu plutoa-nele de infanterie marin` [i cercetare,situa]ii specifice opera]iilor de contrapira-terie – un raid amfibiu pentru distrugereaunei baze de pira]i în zona lagunar` [irecuperarea/evacuarea unui ostatic cap-turat de pira]i.

Prima etap` a avut loc în s`pt`mânilepremerg`toare [i a constat în planificareaexerci]iului de grupa de stat-major desem-nat`, executarea recunoa[terilor în zona demanevr`, precum [i în desf`[urarea de

exerci]ii de antrenament [i evaluare agrupelor [i plutoanelor de infanterie marin`[i cercetare, dar [i a subunit`]ilor de artileriedin cadrul batalionului.

A urmat dislocarea batalionului în zonade manevr`, deplasare care a implicat [irezolvarea unor situa]ii tactice, instalareataberei [i activit`]i de instruire premer-g`toare desf`[ur`rii exerci]iilor principale.

Baza aplica]iei a fost reprezentat` deexerci]iile tactice cu trageri de lupt`, încadrul c`rora subunit`]ile au ob]inut califi-cative foarte bune [i excelente, demons-

trând, înc` o dat`, nivelul superior al abili-t`]ilor de tr`g`tori cu armamentul dindotare, precum [i o foarte bun` capacitatede manevr`, în condi]iile unui teren ostil.Nici artileria batalionar` nu a fost mai prejos,militarii demonstrând c` sunt foarte bunimânuitori ai traiectoriilor.

Pe lâng` tragerile de lupt`, grupele [iplutoanele de infanterie [i cercetare au maifost implicate în rezolvarea unei situa]iitactice de lupt` împotriva pirateriei, exerci-]iu complex întrucât presupune atât depla-sarea pe ap` în b`rci de asalt [i apropierea

de obiectiv, cât mai discret posibil, precum[i desf`[urarea unor ac]iuni pe obiectiv. De[iinfanteri[tii marini înc` nu sunt speciali[tiîn acest domeniu, au demonstrat c` înviitorul apropiat pot participa [i la astfel demisiuni.

Un alt aspect important a fost faptul c`toate eforturile lupt`torilor au fost sus]inutenumai de elemente logistice din cadrul bata-lionului, sprijinul logistic pe perioada exer-ci]iului fiind la un nivel ridicat.

Coloana cu tehnic` militar`, în deplasare c`tre zona de dislocare.

7INSTRUC}IEObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

Irina-Mihaela NEDELCU

Coloana alc`tuit` din patru camioane [idou` TAB-uri a ajuns la V`rs`tura pe 25 iulie.Dup` o cercetare atent` a terenlui, cei 20de militari au ales cel mai bun loc pentruamplasarea taberei. Au desc`rcat materia-lele [i au ridicat corturile. Totul s-a desf`[u-rat în ordine, fiecare [tiind ce trebuie s`fac`, astfel încât, la l`sarea serii, dormitoa-rele, buc`t`ria [i du[ul erau preg`tite [i înstare de func]ionare. Tab`ra a fost instalat`pe un bra] nenavigabil al Dun`rii, lat de 240 m[i desp`r]it de fluviu de o insul`.

Scenariul a fost pus la punct a doua zidiminea]a. Mai întâi teoretic, pe o machet`,apoi, în teren. Plutonul a primit misiunea dea cerceta itinerarul [i de a securiza zona,astfel încât materiale aduse dintr-o unitates` poat` fi transportate în locul de ancorarea navelor [i înc`rcate, în siguran]`, pentrua fi duse în zone de conflict. Cerceta[ii tre-buie s` se asigure c` punctul ini]ial [i cel dedebarcare nu sunt atacate de inamic, tre-buie s` înl`ture eventualele pericole, în a[afel încât celelalte structuri ale unit`]ii s`poat` executa transportul propriu-zis f`r`riscuri. În zon` ac]ioneaz` [i un grup de cer-cetare-diversiune, cu misiunea de a plantamine antipersonal pe insul`.

Pentru c` pe bra]ul nenavigabil vitezade curgere a apei este destul de mare, de4 m/s, s-a ales ca loc de instruc]ie un iaz.Traversarea acestuia s-a f`cut cu mijloaceimprovizate, nu cu b`rci de asalt. Militarii[i-au construit plute din lemne t`iate dinp`dure, [i-au confec]ionat v#sle, iarflotabilitatea a fost asigurat` cu ajutorul

P entru cerceta[ii din Batalionul 121 Transport Materiale al Bazei Sprijin Logistic Muntenia, traiul în condi]ii de izolare nu mai are secrete. Unitatea – certificat` de structurile

NATO s` îndeplineasc`, independent, misiuni în afara, dar [i peteritoriul na]ional, pe o distan]` de 300 de km – dispune de toatedot`rile pentru a se disloca [i a-[i desf`[ura activitatea în teren. Deobicei, cerceta[ii execut`, într-un an de instruc]ie, dou` tabere. Unala munte, în prima sau a doua lun` din an, în care î[i dezvolt`deprinderile la schi, c`]`rare, deplasare în teren muntos, [i una laap`, de regul`, pe malul Dun`rii, la Br`ila. Acolo i-am întâlnit,s`pt`mâna trecut`, în poligonul V`rs`tura. Activit`]ile desf`[urate înperioada 25 iunie-6 iulie s-au derulat sub atenta supraveghere [iîndrumare a comandantului companiei de poli]ie militar` [i protec]iafor]ei, locotenent Bogdan Stamatin.

CERCETA{I |N AC}IUNE

unor peturi. Pentru a cerceta insula, militariis-au grupat în dou` echipe. Cea format` dinplutonierul Florentin Dinu [i caporalul FlorinIrimia a traversat prima, având misiunea dea cerceta locul de debarcare pe insul`, pe osuprafa]` de 20 m stânga, dreapta [i în adân-cime. Este foarte important ca ei s` nu dep`-[easc` acest perimetru, deoarece, în cazulîn care sunt ataca]i de inamic, TAB-urile s`poat` interveni, f`r` a le pune via]a în peri-col. De pe mal, sublocotenentul SebastianGhi]an supravegheaz` traversarea prinbinoclu. Prin sta]ie, ]ine leg`tura cu militarii[i le asigur`, împreun` cu ceilal]i cerceta[i,protec]ia cu un transportor amfibiu blindatcu dou` guri de foc. Dup` ce parcurgejum`tate din distan]`, prima echip` este

atacat`. Militarii se întind pe plut`, unulvâsle[te, iar cel`lalt caut` s` reperezeinamicul. Ajung cu bine la mal [i, respectândindica]iile sublocotenentului, reu[esc s`-lcaptureze pe „inamicul de serviciu”, caporalMihai Neac[u. Abia dup` aceea, dausemnalul c` a doua echip`, format` dinpionierii cerceta[i caporal Cristian Popa [ifrunta[ Marius Pencea, poate traversa însiguran]`. Odat` ajuns` la mal [i a douaechip`, cei patru militari încep cercetareainsulei. Ei trebuie nu numai s` anihilezeeventualii inamici, ci [i s` observe toatedetaliile terenului, pentru ca deplasareaconvoaielor cu materiale necesare sprijinuluilogistic al trupelor s` se poat` face f`r`incidente.

Un astfel de exerci]iu, pentru un necunos-c`tor, poate p`rea un joc spectaculos. Militariiîns` î[i iau în serios rolurile. Mul]i au experien]aaltor asemenea tabere de instruc]ie. Al]ii, cumeste [i cazul caporalului Marius Duic`, de[i seafl` la prima tab`r` de acest gen, pentru c` avenit în batalion anul trecut, de la vân`tori demunte, au experien]a teatrului de opera]ii. Ei[tiu ce înseamn` pericolul real [i c` o bun`preg`tire fizic` [i profesional` le poate salvavia]a. Cu prilejul unor astfel de execrci]ii,cerceta[ii înva]` c` succesul unei misiunidepinde de fiecare în parte. În cadrul grupuluide cercetare, militarii sunt mult mai uni]i,

spune comandantul de pluton, sublocotenentSebastian Ghi]an. {i rela]iile dintre comandant[i subordona]i sunt mai strânse. Spre deosebirede al]i colegi ai s`i, Sebastian are un avantaj:este ofi]er format pe filiera indirect`. Faptul c`a fost soldat voluntar îl ajut` foarte mult înrela]iile cu subordona]ii, le în]elege mai bineproblemele. A practicat [i sport de perfor-man]`, polo, a[a c` [tie foarte bine ce înseam-n` echipa. Apoi, spune c`, în momentul în carea devenit ofi]er, [i-a promis c` niciodat` nu os` uite de unde a plecat [i nu o s` se poarte a[acum, din p`cate, a mai v`zut la unii coman-dan]i în perioada când era soldat. Pe b`ie]iidin subordinea sa îi cunoa[te foarte bine.Lucreaz` împreun` din 2010 [i acum sunt la acincea tab`r` de instruc]ie.

La prima vedere, cerceta[ii din Batalionul121 Transport Materiale ar putea fi considera]inoroco[i. Chiar ar putea fi privi]i cu oarecareinvidie c`, în timp ce în Bucure[ti caniculaf`cea aerul irespirabil, ei s-au aflat într-o zon`plin` de vegeta]ie, cu umbr` [i adieri r`co-roase. Se pare îns` c` tab`ra de la Br`ila nueste prea atractiv`. În primul rând, din cauza]ân]arilor, care, cel pu]in în primele zile, i-aterorizat pe militari. Dar, timpul a trecut destulde repede [i cerceta[ii nu au avut timp s` seplictiseasc`, pentru c` au executat mai multeexerci]ii de orientare în teren, traversare decurs de ap`, culegere de informa]ii, dise-minare, interpretare etc. Totu[i, majoritateaprefer` taberele de la munte, chiar dac` estefrig. Nici terenul nu este mai prietenos, dareste mai permisibil în desf`[urarea ac]iunilor.

Mul]umi]ide gustulbucatelorpreg`titedecaporalulMirelGyurian,militarii \lajut` lastr#nsulmesei [isp`latulvaselor.

8 INSTRUC}IEObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

Astfel, în perioada 1-7 iulie 2012, bateria de asigurare dateoptoelectronice [i bateriile din cadrul Battle Group-ului 83LAROM, structur` care face parte din compunerea NATORESPONSE FORCE – 18 pe parcursul anului 2012, au executatun set de exerci]ii de trageri de lupt` cu trupe (LFX).

Ca orice ac]iune desf`[urat` de ni[te militari afla]i mereu înc`utarea perfec]iunii, aceasta a început înc` din cazarm`, prinelaborarea documentelor de planificare a disloc`rii [i tragerilor,preg`tirea materialelor necesare desf`[ur`rii activit`]ii [iexecutarea admiterii personalului la trageri în poligon.Rezultatele ob]inute la admiterea la trageri s-au concretizat înfeedbackul necesar elimin`rii [i celor mai mici probleme pelinia instruirii personalului [i preg`tirii eficiente a sprijinuluilogistic. A urmat deplasarea elementelor Battle Group-ului 83LAROM în poligonul Cincu, acestea pornind din trei garnizoanediferite – Foc[ani, Bârlad [i Ploie[ti, [i executând mar[ul f`r`niciun incident.

Prima zi în poligon a fost dedicat` instal`rii elementelorsistemelor de asigurare date, de angajare ]inte [i de sprijinlogistic, dar [i lotiz`rii muni]iei [i preg`tirii acesteia pentrutragere. Ca într-o concentrare imens` de for]e, fiecare conduc`torde sistem [i fiecare specialist tehnic [i-a îndeplinit sarcinilespecifice, sub coordonarea comandantului Brig`zii 8 LAROM,general de brigad` Florinel Damian.

Astfel, colonelul Constantin Dobre, comandantulBatalionului 84 Asigurare Date, a comandat instalarea senzorilorsistemului de asigurare cu date în zona Crucea Nord din Cincu,dar [i a sta]iei Vaisala în aria pozi]iilor de lansare. ColonelulGheorghe B`jenaru [i locotenent-colonelul Vasile Muntean,comandan]ii batalioanelor 96 [i 83 LAROM, au condus ocupareapozi]iilor de lansare în locurile deja recunoscute, iar colonelului

Valentin Frosin i-a revenit responsabilitatea instal`riielementelor logistice, prin care s-au asigurat hr`nirea [icamparea personalului, alimentarea cu carburan]i-lubrifian]i[i parcarea tehnicii auto, precum [i depozitarea muni]iei. Pelinie de comunica]ii, [ef a fost maiorul Marius Grosu, care acoordonat asigurarea conexiunilor de specialitate întresistemele brig`zii.

Începând cu ora nou`, s-a executat sondajul atmosferei,prelucrarea [i difuzarea buletinului meteo, ulterior începândjocul traiectoriilor prin angajarea ]intelor, deservi]i de senzoriiARGUS 01, conform planului tragerilor [i matricei de ob]inerea efectelor, momente principale ale procesului de managemental ]intelor.

În final, senzorii au evaluat efectele la ]inte [i, la final, s-araportat misiune îndeplinit`!

Desigur, momentul cel mai a[teptat de militarii brig`zii,din prima zi a LFX-ului, a fost executarea tragerilor pe timp denoapte. Cu doar dou` ore înainte de miezul nop]ii, s-a auzitcomanda baterie foc!, iar zona pozi]iilor de lansare s-atransformat într-un bulg`re luminos. Rând pe rând, salvele defoc ale rachetelor lansate de bateriile LAROM au br`zdat cerulînstelat din zona poligonului Cincu. Efectul în zona de dispunerea ]intelor a fost cel a[teptat: lumini]e dispuse într-o simetrieperfect`, explozii puternice, fum, mult praf [i certitudinea c`artileri[tii se ridic` la nivelul a[tept`rilor.

A doua zi, a continuat cu executarea unui LFX cu bateriileLAROM, cu suprasolicitarea tuturor elementelor sistemuluiartilerie brig`zii, dar [i a personalului care le deserve[te, exactca într-o situa]ie de lupt` real`, într-un spa]iu de lupt` integrat,cu evaluarea modului de func]ionare/comportare a acestora,dar [i a efectelor ob]inute în zona de dispunere a ]intelor.

Mul]umit de modul de func]ionare a sistemului artilerieibrig`zii [i de rezultatele ob]inute, comandatul brig`zii aordonat târziu în zi încetarea exerci]iului, asanarea poligonului[i stingerea incendiilor din zona de dispunere a ]intelor.

Maior Eugen CIOBOTARU

SALVE DE FOC ÎN POLIGONUL CINCUMilitarii Brig`zii 8 LAROM Alexandru Ion Cuza

au s`rb`torit 96 de ani de la înfiin]area marii unit`]i[i împlinirea a 10 ani de existen]` a Batalionului 96LAROM Mircea Voievod prin activit`]i specificesistemului artileriei terestre, în Poligonul Cincu.

9ALMA MATERObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

Daniel Pl`cint` a absolvit o facultate deprofil, dup` care s-a angajat în industria IT,aduc`toare de bani, dar nu [i de satisfac]ii, celpu]in în cazul lui. Am avut mirajul acesteiactivit`]i, am încercat, nu mi s-a potrivit, [i amsim]it c` educa]ia mi se potrive[te cel mai bine[i m-am orientat pe aceast` cale. Este un pro-fesor tân`r, amabil [i deschis la conversa]ie [ic`tre elevi, care, intuitiv, îl simt apropiat lor[i-l apreciaz`. Elevii sunt scopul [i mijloculpentru Daniel Pl`cint`, care insist` s` preci-zeze c` nu vine la munc` în fiecare zi, ci vine la[coal`. Asta înseamn` c` înv`] în fiecare zi.Adept al convingerilor lui Constantin Noicadespre educa]ie, potrivit c`rora o [coal` absur-d` este cea în care profesorul nu înva]` nimicde la elevi, Daniel ader` la principiile [coliialtfel. Discu]ia noastr` a avut loc chiar în s`pt`-mâna {coala Altfel, pe care profesorul de infor-matic` ar vrea s-o repete m`car de dou` ori pean. M` simt mai liber în s`pt`mâna altfel, f`r`plan de lec]ii. Elevii sunt mai relaxa]i [i discut`mteme care nu sunt în program`. Este o [ans` s`ne cunoa[tem mai bine elevii [i ei s` ne cunoasc`mai bine. Considerându-se, oricum, un pro-fesor altfel, Daniel încearc` s` stimuleze poten-]ialul fiec`rui elev care-i trece prin mân`. Esteopusul profesorului de matematic`, pe caremul]i l-am avut în liceu [i care credea c` lumeaîncepea [i se sfâr[ea cu rezultatul vreunei inte-grale [i pentru care restul materiilor erau osimpl` distragere a aten]iei elevului de la lucrulcu adev`rat important din punctul lui devedere: mai mult` matematic`! Fiecare elevtrebuie valorificat de profesor. Chiar dac` nueste talentat la disciplina mea îl orientez c`treacele domenii în care elevul este competent.Dac` v`d c` cineva este talentat la desen îl încu-rajez s` se axeze pe desen. Interesul meu este s`valorific fiecare poten]ial, chiar folosind infor-matica pentru a se ajuta în activit`]ile de caresunt cel mai interesa]i.

Imaginea profesorului se creeaz` [i serecreeaz` în fiecare zi, spune Daniel, care nuse compar` cu nimeni [i înva]` de la to]i. Unlucru r`mâne constant, rela]ia dintre profesor[i elev, imaginea care, evocat` la zeci de anidistan]` de sfâr[itul liceului, aduce o lacrim`

A ÎNV~}A ALTFEL, ÎN FIECARE ZIDac` broasca ar avea p`rDac` broasca ar avea p`rDac` broasca ar avea p`rDac` broasca ar avea p`rDac` broasca ar avea p`r, ce ar, ce ar, ce ar, ce ar, ce ar

fi? Nu este o întrebare cu r`spunsfi? Nu este o întrebare cu r`spunsfi? Nu este o întrebare cu r`spunsfi? Nu este o întrebare cu r`spunsfi? Nu este o întrebare cu r`spunscococococorect sau gre[it, pentru c` nurect sau gre[it, pentru c` nurect sau gre[it, pentru c` nurect sau gre[it, pentru c` nurect sau gre[it, pentru c` nuacesta este scopul ei; ceea ce vreaacesta este scopul ei; ceea ce vreaacesta este scopul ei; ceea ce vreaacesta este scopul ei; ceea ce vreaacesta este scopul ei; ceea ce vreas` fac` profesorul de informatic`s` fac` profesorul de informatic`s` fac` profesorul de informatic`s` fac` profesorul de informatic`s` fac` profesorul de informatic`Daniel Pl`cint`, de la Colegiul MilitarDaniel Pl`cint`, de la Colegiul MilitarDaniel Pl`cint`, de la Colegiul MilitarDaniel Pl`cint`, de la Colegiul MilitarDaniel Pl`cint`, de la Colegiul MilitarLiceal Liceal Liceal Liceal Liceal Dimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie CantemirDimitrie Cantemir, punând, punând, punând, punând, punândaceast` întrebare elevilor s`i, esteaceast` întrebare elevilor s`i, esteaceast` întrebare elevilor s`i, esteaceast` întrebare elevilor s`i, esteaceast` întrebare elevilor s`i, estes` le stimuleze gândirea, s`-i pun`s` le stimuleze gândirea, s`-i pun`s` le stimuleze gândirea, s`-i pun`s` le stimuleze gândirea, s`-i pun`s` le stimuleze gândirea, s`-i pun`în situa]ii în situa]ii în situa]ii în situa]ii în situa]ii outside the boxoutside the boxoutside the boxoutside the boxoutside the box, care s`, care s`, care s`, care s`, care s`duc` la solu]ii duc` la solu]ii duc` la solu]ii duc` la solu]ii duc` la solu]ii de acela[i felde acela[i felde acela[i felde acela[i felde acela[i fel.....

în col]ul ochiului sau un zâmbet melancolicce înseamn`: acela a fost un profesor adev`rat!Ca profesor e[ti f`cut s` d`ruie[ti [i d`ruie[tidin ceea ce [tii. E[ti un actor care intr` pe scen`în fiecare zi [i trebuie s`-]i îndepline[ti rolul a[acum trebuie, f`r` a fi gr`bit. Un actor care s`r`mân` în inima copiilor [i la acea or` [i dup`ani. Acum nu-mi dau seama dac` am reu[it,dar simt c` fac bine ceea ce fac [i oricum amf`cut tot ce-mi st` în putere.

Daniel Pl`cint` este unul din ini]iatoriicursului de transdisciplinaritate din CMLDimitrie Cantemir. Un curs altfel, care pre-supune metode complementare de predare,ce nu pot fi aplicate în mod obi[nuit la ore.Cursul se adreseaz` claselor a XI-a, câte cincielevi din fiecare clas` întâlnindu-se o dat` pes`pt`mân` [i, pornind de la o tem`, trec prinmaterii conexe. Astfel, ceea ce pare a fi unsubiect de fizic`, devine unul [i de biologie,chimie sau, de ce nu, limba român`. Cursul ise potrive[te m`nu[` profesorului Pl`cint`,pentru c` elevii sunt cei ce pot s` preia ini-]iativa [i s` înve]e lucrurile a[a cum î[i doresc.Dac un elev are cuno[tin]e aprofundate într-undomeniu îl pot folosi ca resurs` [i ne poate înv`]a,[i pe mine [i pe colegii lui, pentru c` ei înva]`mai bine unii de la al]ii. Limbajul comun de lanivelul vârstei lor îi ajut` s` comunice mai bineîntre ei. Elevii au motivele lor pentru careurmeaz` acest curs, dar motiva]ia pe care oreprezint` profesorul este important`. M-amînscris pentru a-mi umple timpul liber altfel [ipentru c` domnul profesor are o alt` metod` dea ne înv`]a, explic` elevul caporal Irinel Ileanamotivul pentru care a ales s` urmeze acestcurs la care înscrierea a fost op]ional`. Elevulcaporal C`t`lin P`un este satisf`cut de deciziade a urma acest curs, chiar dac` presupune

mai pu]in timp liber. Cursul iese din tiparepentru c` am înv`]at cu alte tehnici; nu mergipur [i simplu la tabl`, este mult mai interesant[i cred c` toate materiile ar fi mai atractivedac` ar fi predate a[a, dar îmi dau seama c` arfi nevoie de o nou` structurare a lor, pentru c`în forma în care sunt acum nu ar putea s` fiepredate în acest fel. Profesorului Pl`cint` îiapreciaz` preg`tirea pluridisciplinar` [i felulîn care se ocup` de acest curs.

S` nu crede]i c` Daniel Pl`cint` este unprofesor apreciat de elevi pentru c` le-ar danote mari. Diferen]a fa]` de un profesor cuatitudine clasic` este c` de[i penalizeaz`derapajele, nu face judec`]i de valoare bazatepe o situa]ie de moment. Notele pe care le dausunt de la trei la zece, dar ele reflect` doar gradulde interes dintr-un moment, nu competen]ageneral` a elevului, spune Pl`cint`. Întreb`rilesunt cele care motiveaz` profesorul, pentruc` denot` interesul celor din b`nci, dar [inivelul de în]elegere al subiectului. O clas`care nu pune întreb`ri este o clas` arid`, crede

profesorul a c`rui mul]umire profesional` estedat` tocmai de felul în care reu[e[te s`-[itransmit` cuno[tin]ele. Profesorul trebuie s`fie împ`cat cu sine [i s` simt`, când pleac` de la[coal`, c` a luminat mintea elevilor s`i. {ipentru ca totul s` func]ioneze cum trebuie,comunicarea profesorului cu elevul trebuie,ca orice alt` comunicare eficient`, s` se desf`-[oare în absen]a elementelor de bruiaj. F`r`încredere [i respect nu po]i s` construie[ti nimic.Dac` cineva intervine în rela]ia profesor-elevi,de pierdut are toat` lumea. Orice alt factor înafara profesorilor, elevilor [i clasei perturbeaz`.

V-a]i gândit ce ar fi dac` broasca ar aveap`r? Iat` r`spunsul pe care Daniel Pl`cint` îlapreciaz` cu punctaj maxim: Clase diferite daur`spunsuri diferite [i asta m` provoac`. Nuconteaz` nici materia, nici percep]ia, ci conteaz`s`-i dai elevului [ansa s` în]eleag` mai multeperspective ale aceluia[i element. Oameniiînva]` cel mai bine când lucrurile sunt puse încontext. Elevii trebuie s` fie adu[i acolo undemerit` s` ajung`.

Pagin` realizat` de c`pitanul Bogdan OPROIU

O ie[ire în natur` cu eleviiclaselor a IX-a ca parte a

activit`]ilor dedicates`pt`m#nii {coala Altfel.

C olegiile militare liceale (CML) au demonstrat din nou c` rezultatele

pe care le-au ob]inut în timpul anuluinu sunt întâmpl`toare [i c`, pe lâng`elevii cu rezultate de excep]ie laolimpiade [i alte concursuri [colare,to]i cei ce urmeaz` cursurile acestorinstitu]ii de înv`]`mânt sunt multpeste media pe ]ar`.

CML {tefan cel Mare a reu[itperforman]a de a a-[i vedea to]i ab-solven]ii trecând examenul de baca-

PROMOVABILITATE DE PESTE 98%|N COLEGIILE MILITARE LICEALE

laureat, 19 elevi din promo]ie avândmedia final` peste 9. Cea mai bun`medie la examenul final a avut-oeleva Elena Vi]elaru, 9,48. {tef`ni[tiiau ob]inut note de zece la limbaromân`, matematic` [i biologie, 9,20nota cea mai mare la chimie, 9,80 lafizic` [i 8 la informatic`.

Din cei 89 de înscri[i la Bac laCML Mihai Viteazul, doar unulsingur n-a trecut examenul. Cu me-dia 9,55, absolventa Simona Chi[iu[i-a înt`rit pozi]ia de cea mai bun`elev` din colegiu, pe care a de]inut-o

tot anul [colar 2011-2012, ea fiindplutonier-adjutant pe parcursulanului [colar ce tocmai s-a încheiat.

Tot o fat`, Nicoleta Mihaiu, aavut la CML Dimitrie Cantemir ceamai mare medie la Bac, 9,88. {i aici,16 elevi au avut media general`peste 9, procentul de promovabilitatede la Breaza fiind de 96,74%.

Aceste rezultate nu sunt defini-tive, pân` pe 12 iulie se rezolv` toatecontesta]iile, urmând ca pe 13 iulie s`fie afi[ate rezultatele finale.

L uni, la închiderea edi]iei, cei care au luat exame- nul de admitere la Cole-

giile Militare Liceale au fost testa]i lalimbi str`ine, pentru a fi repartiza]i înfunc]ie de cuno[tin]e.

La CML {tefan cel Mare s-au înscrisla admitere 322 de candida]i, 228 deb`ie]i [i 94 de fete, num`rul de locuriscoase la concurs în fiecare din celetrei CML-uri fiind: 100 de locuri lab`ie]i [i 20 la fete. La CâmpulungMoldovenesc, dup` etapa I au fostadmi[i 202 b`ie]i [i 84 de fete. În urmacalcul`rii mediei finale, la b`ie]i s-aintrat: primul cu media 10 [i ultimulcu 8,33; iar la fete, prima medie a fost9,91 [i ultima 9,39.

La examenul de admitere în CMLMihai Viteazul au fost înscri[i 368 decandida]i, 297 b`ie]i [i 89 fete. Din cei

368, patru nu s-au prezentat, iarrezultatele, dup` prima etap` au fosturm`toarele: la b`ie]i, 223 au fostadmi[i – media cea mai mare la finalfiind 9,87 [i ultima 8,07 – [i la fete, 82au fost admise, media cea mai maredup` etapa a II, final`, fiind 9,86 [iultima 9,05.

La CML Dimitrie Cantemir autrecut de prima etap` 229 de b`ie]i [i104 fete. Dup` etapa a doua, cea maimare medie de admitere la b`ie]i afost 9,89 [i cea mai mic` 8,24; la fete s-a intrat cu media final` 9,27, cea maibun` medie ob]inut` fiind 9,97.

Viitorul elev al CML {tefan celMare, care a ob]inut 10 pe linie la admi-tere, este Adrian Gabriel Florescu [i aabsolvit opt clase la Colegiul Na]ionalPetru Rare[ din Suceava.

BACALAUREAT 2012

10 SQNQTATEObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

Primul lucru pe care l-am aflat afost c` situa]ia general` a spitalului,care ar însemna num`r de paturilibere, câ]i pacien]i s-au externat [ila ce or`, cine trebuie s` se opereze[i la ce medic, ce sume s-au cheltuitpentru fiecare bolnav în parte [i câtdeconteaz` Casa de asigur`ri dinacestea, chiar [i ce medicamente seadministraser` pân` la ora 9.30,când noi mai eram înc` în biroulcomandantului, se poate [ti în timpreal, printr-un sistem informatizat,actualizat în permanen]`. Coman-dantul spitalului, colonelul dr. Costenu se pricepe la informatic` mai multdecât un utilizator experimentat, dara [tiut ce s` cear` ingineruluiIustinian Fize[an [i firmei care ainstalat re]eaua. Astfel c`, dup`mult` munc` [i îmbun`t`]iripermanente aduse programului,s-a ajuns la aceast` performan]`. Lanoi bolnavul se poate programaonline, dac` dore[te explic` doctorulCoste beneficiile sistemului infor-matic. Astfel, cu maxim o lun`înainte, bolnavul poate [ti data, ora[i medicul care îl va consulta. Acestaeste un mare avantaj [i elimin` grijamedicilor de a-[i nota pe agendeconsulta]iile. În fiecare zi, ace[tiaprimesc un tabel în care li se arat` pecine [i la ce ore ar trebui s` consulte.

Faptul c` la Cluj exist` un spitalcare se respect` se vede înc` de laprimii pa[i în incint`. Cur`]enieexemplar`, oameni calmi, dot`ritehnice bune. Un colectiv de pro-fesioni[ti care men]in standardeleridicate. Comandantul î[i con[tien-tizeaz` în permanen]` subordona]iide faptul c` propria existen]` li sedatoreaz`. Iar banii vin din perfor-man]`. {i este greu s` te men]ii înpermanen]` la nivelul înalt pe careîl are Clujul în domeniul medicinii.

Spitalul militar a avut o cre[teresemnificativ` a adresabilit`]iipacien]ilor prin dezvoltarea continu`a capacit`]ilor profesionale indivi-duale [i colective ale medicilor,continu` comandantul. Suntem

con[tien]i de faptul c` nu suntemnumai medici, ci [i militari. Lucr`mîntr-un sistem care trebuie s` î[i pun`în valoare, pe lâng` actele medicale însine, [i seriozitatea, rigoare [i onoareamilitar`. Acestea sunt elemente careduc la dorin]a continu` a colegilor mei

Directorul medical al spitalului,colonel dr. Doina Baltaru nu trebuies` fac` niciun efort pentru a-]i ajungela suflet. Am avut onoarea s` fimcondu[i prin spital, în punctele celemai fierbin]i, chiar de c`tredumneaei. R`bd`toare la reglajelenoastre de lumin` [i încadratur`,îng`duitoare la dorin]a operatoruluide a surprinde cât mai multe detalii,Doina Baltaru ne introduce cuadev`rat în lumea spitalului militar.Fiic` de ofi]er, tat`l ei fiind pilot desupersonice, Doina Baltaru acrescut aproape de mediul militar.Acum î[i aminte[te cu pl`cere deinstruc]ia de front din InstitutulMedico-Militar. Este, prin defini]ie,o lupt`toare [i nu înceteaz` niciosecund` s` viseze la vremuri maibune pentru medicina militar`.Pacien]ii no[tri apreciaz` mult faptulc` aici, la finalul unei spitaliz`ri, sesimt bine. {i nu numai din punct devedere medical, acest lucru fiind, defapt, o normalitate pentru orice sistem

CÂND MEDICII DEVIN PRIETENIÎntotdeauna vizita într-un spital m emo]ioneaz . Îmi reactualizeaz gânduri voit neglijate, referitoare la suferin] , efemeritate,

fragilitatea noastr` fizic`, moarte, speran]a într-o minune, lucruri pe care, altminteri, am tendin]a de a le uita. Un spital m`aduce mereu cu picioarele pe p`mânt. Îmi aminte[te de modestie, de altruism, de vulnerabilitate. De fiecare dat` dup` cev`d un asemenea loc îmi revizuiesc comportamentul, atitudinea în fa]a vie]ii [i a oamenilor, cel pu]in pentru o vreme. Îmiplace, pe de alt` parte, s`-i v`d pe medici în ac]iune, s` în]eleg mecanismele prin care au ales s` lupte cu boala, cusuferin]a. Le ascult p`surile care ]in de cele mai multe ori de dot`rile cu tehnic` modern` [i sfâr[esc, invariabil, prin amul]umi sor]ii pentru faptul c` am avut ocazia s` practic o meserie ce-mi scoate în cale oameni minuna]i.

În cadrul unei serii mai ample de reportaje dedicate împlinirii a 150 de ani de medicin` militar` în România, am poposit(al`turi de echipa Studioului Cinematografic al Armatei, format` din maiorul Cornel Mitu], Adrian Leonte [i {tefan Apostu)în garnizoana Cluj Napoca, mai exact la Spitalul Militar de Urgen]` Dr. Constantin Papilian.

O cafea la prima or` în biroul comandantului, colonel medic dr. Camilio-Victor Coste, o discu]ie prelungit` despreactivit`]ile din spital, [i apoi, o zi întreag` de film`ri. Dar s` începem cu prima parte a zilei.

sanitar, ci [i uman. Li se explic`despre ce fel de boal` este vorba [iîn]eleg ce m`suri ar trebui s` ia [icum s`-[i modifice stilul de via]` peviitor. Din fericire, avem un colectivtân`r, cu oameni bine preg`ti]i.Faptul c` suntem într-un importantcentru universitar al României neface s` fim în permanent` competi]ie

cu colegii din clinicile universitare,cu care, de altfel, avem o foarte bun`colaborare.

Cum pa[ii ne erau condu[i dec`tre doamna Baltaru prin toatecabinetele, s`lile de opera]ii, saloane,laboratoare etc, la un moment dat,am dat de un hol foarte aglomerat.Cel mai aglomerat, de altfel, pentruc`, trebuie s` m`rturisesc, datorit`acelui sistem informatic care d`posibilitatea program`rii de ladistan]`, spitalul este destul delini[tit. F`r` agita]ie, f`r` pacien]i

nelini[ti]i pe la u[i. Acel loc caref`cea excep]ie era, de fapt, cabinetulde medicina muncii. R`pim dinpu]inul timp doctori]ei DanielaF`rca[, care ne explic` ce înseamn`de fapt medicina muncii [i de ce arfi important`. Nu a[ putea spune c`aceast` ramur` este mai important`în armat` decât în oricare alt`institu]ie. Ea reglementeaz`, pân` laurm`, aptitudinea în munc`, adic`o rela]ionare între starea de s`n`tatea angajatului [i factorii de risc de lalocul de munc`.

Cum se explic` aglomera]ia dela u[a doctori]ei F`rca[? Ne r`spundepe dat`: Spitalul militar din Cluj arearondate efective numeroase pentruevaluare specific`, mai exact [asejude]e din zon`. Adic`, aproximativ40 de consulta]ii pe zi.

Parcursul nostru prin SpitalulMilitar de Urgen]` Dr. ConstantinPapilian a fost mai lung [i mai ampludecât mi-ar permite spa]iul alocatarticolului. Am promis îns` c` vomreveni [i cu alte materiale de la Cluj,pentru c` proiecte exist`, iar colec-tivul este extraordinar. Chiar [inumai dup` o zi petrecut` printreace[ti oameni minuna]i ai, parc`,tendin]a de a-i numi prieteni.

de a se perfec]iona [i de a face mai binelucrurile, astfel încât bolnavii s` fie dince în ce mai satisf`cu]i, s` stea cât maipu]in pe la u[ile doctorilor, s` fiediagnostica]i cât mai prompt, [i s`simt` corectitudine. De când suntcomandant, din 2009, am reu[it s`aducem 72 de aparate noi [i s ajungemla performan]a de a avea cel maicomplex laborator din Cluj.

Faptul c` nu plimb`m bolnaviide la o cl`dire la alta pentruinvestiga]ii complexe, totul fiindsituat aici, în incint`, c` avem uncompartiment de primiri urgen]eacreditat [i dotat la standardena]ionale, sunt elemente care ne scotîn eviden]` [i ne fac eligibili pentrupacien]i. {i, v` asigur c` ace[tia nusunt numai din Ardeal, ci din toat`]ara.

Pacien]ii sunt sf`tui]i s` vin` cuîncredere. Secretul nu const` nea-p`rat în tehnici medicale nemai-întâlnite ci mai degrab` în felul încare medicii reu[esc s` comunice cubolnavii, s` le fie aproape.

C`pitan Constantin MIREANU

Colonel dr. Camilio-Victor Coste

Colonel dr. Doina Baltaru

Dr. Daniela F`rca[

11FEMINAObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

OCHII {I URECHILE CERULUI Maistru militar Gabriela IVAN

gabriela.ivan@presamil.ro

VVVVVoin]`, munc`oin]`, munc`oin]`, munc`oin]`, munc`oin]`, munc`[i succes[i succes[i succes[i succes[i succes

Dac` pilo]ii dedic` antrena-mentului ore întregi în simulatoare[i printre norii ce str`bat cerul,ATC-i[tii muncesc la fel de multpentru interpretarea corect` acoordonatelor [i a simbolurilor depe monitoare. Se preg`tesc zi de zipentru a putea reac]iona în timputil în cazul unei situa]ii speciale.Traficul aerian este împ`r]it pe cu-loare de zbor, supravegheate, îm-preun` cu avioanele care le str`-bat, de controlorii de trafic aerian,care au ochii [i urechile îndelungexersate. Ei sunt primii care r`sufl`u[ura]i, de fiecare dat` când avio-nul aterizeaz` în condi]ii de sigu-ran]`. {tiu toate aeronavele mili-tare care zboar` în spa]iul aerianromânesc. Controlorii de traficaerian au obliga]ia de a informapilo]ii continuu despre evolu]iaaltor aeronave aflate în zona deresponsabilitate, date meteo, pro-ceduri de aterizare [i decolare [ieventualele restric]ii de zbor.

La Flotila 95 Aerian`, militariicei mai tineri g`sesc în]elegere [irespect. Sublocotenentul RalucaPant` este în sistemul militar de lavârsta de 14 ani, când, dornic` deafirmare, a hot`rât c` benefic pen-tru viitorul ei este s` mearg` laColegiul Militar Liceal DimitrieCantemir. A fost o provocare, amvrut s` v`d dac` pot face fa]` siste-mului. Au fost momente în care amvrut s` renun], spune Raluca, darpentru c` am început ceva trebuias` duc la bun sfâr[it. Era necesar s`realizez c` pot s` m` descurc pe contpropriu. Este o persoan` care [tiece-[i dore[te de la via]` [i niciodat`nu s-a l`sat învins` de greut`]ilecare au ap`rut: Dac` nu era avia]ia,nu cred c` a[ fi continuat în acest

sistem. Nu m` v`d în peisajul altorarme, spune ea. Ca [i pilo]ii, con-trolorii de trafic aerian au nevoiede o s`n`tate foarte bun`, iar v`zuleste un sim] definitoriu în meserie.Chiar dac` sublocotenentul RalucaPant` este atât de aproape de cer[i are grij` ca traficul aerian s` fiebine coordonat, ea nu [i-a doritniciodat` s` fie pilot: Nu amîncercat s` fiu pilot pentru c` îmiplace s` fiu cu picioarele pe p`mânt.Pentru meseria asta este necesar s`ai un vis de mic. Al meu a fost s`ajung controlor de trafic aerian,m`rturise[te sublocotenentul.

A absolvit Academia For]elorAeriene Henri Coand`, iar dup`încheierea cursului de baz` de laBoboc a ajuns pe aerodromul dinBac`u: Dup` un an de când practicaceast` meserie, cu mult` munc` [isatisfac]ie, pot spune c`-mi place,afirm` Raluca. Am avut norocul c`am ajuns pe Bac`u [i am avut colegicare ne-au înv`]at [i ne-au sprijinit.În aceast` meserie înv`]atul doardin c`r]i nu te ajut` foarte mult.

S` fii controlor de trafic aerian S` fii controlor de trafic aerian S` fii controlor de trafic aerian S` fii controlor de trafic aerian S` fii controlor de trafic aerian (A(A(A(A(ATC - air trafTC - air trafTC - air trafTC - air trafTC - air traffic controller)fic controller)fic controller)fic controller)fic controller) înseamn` înseamn` înseamn` înseamn` înseamn`s` asiguri pilo]ilor o pereche de ochi în plus, s` le oferi siguran]`, s` ses` asiguri pilo]ilor o pereche de ochi în plus, s` le oferi siguran]`, s` ses` asiguri pilo]ilor o pereche de ochi în plus, s` le oferi siguran]`, s` ses` asiguri pilo]ilor o pereche de ochi în plus, s` le oferi siguran]`, s` ses` asiguri pilo]ilor o pereche de ochi în plus, s` le oferi siguran]`, s` sesimt` proteja]i. Încrederea dintre pilot [i simt` proteja]i. Încrederea dintre pilot [i simt` proteja]i. Încrederea dintre pilot [i simt` proteja]i. Încrederea dintre pilot [i simt` proteja]i. Încrederea dintre pilot [i AAAAATC-i[ti este primordial`.TC-i[ti este primordial`.TC-i[ti este primordial`.TC-i[ti este primordial`.TC-i[ti este primordial`.Controlorii de trafic aerian au una din cele mai stresante [i solicitanteControlorii de trafic aerian au una din cele mai stresante [i solicitanteControlorii de trafic aerian au una din cele mai stresante [i solicitanteControlorii de trafic aerian au una din cele mai stresante [i solicitanteControlorii de trafic aerian au una din cele mai stresante [i solicitantemeserii. meserii. meserii. meserii. meserii. AAAAAvioanele ce zguduie pista la fiecare aterizare [i decolare suntvioanele ce zguduie pista la fiecare aterizare [i decolare suntvioanele ce zguduie pista la fiecare aterizare [i decolare suntvioanele ce zguduie pista la fiecare aterizare [i decolare suntvioanele ce zguduie pista la fiecare aterizare [i decolare suntghidate în securitate de o echip` de la sol foarte bine preg`tit`.ghidate în securitate de o echip` de la sol foarte bine preg`tit`.ghidate în securitate de o echip` de la sol foarte bine preg`tit`.ghidate în securitate de o echip` de la sol foarte bine preg`tit`.ghidate în securitate de o echip` de la sol foarte bine preg`tit`.

Este necesar s` [tii teoria pe careo înve]i în academie, îns` pân` nuîncepi propriu-zis s` lucrezi, nu aicum s` spui c`-]i cuno[ti specia-litatea. Ai nevoie de oameni cu expe-rien]` care s`-[i dea interesul s` teînve]e, spune sublocotenentulPant`. Chiar dac` sunt colegi, întreei exist` concuren]`. Fiecare vreas` fie cel mai bun. Se întrec întreei... care face mai pu]ine gre[eli,care re]ine mai multe aspecte dincele explicate, iar acest lucru îi ajut`în dezvoltarea profesional`. Voin]aeste procesul decizional cognitivcare în aceast` meserie nu trebuies` lipseasc`: Nicio situa]ie de traficaerian de azi nu seam`n` cu cea demâine. Cel mai greu este când ple-c`m în concediu, deoarece la în-toarcere parc` o lu`m de la zero,spune controlorul de trafic aerian.

Viitorilor absolven]i de liceucare-[i doresc aceast` meserie,Raluca le ureaz`: Succes! S` nu selase intimida]i de nimic [i dac` vors` încerce, cu voin]` [i munc`, ors` reu[easc`.

Decizii f`r`Decizii f`r`Decizii f`r`Decizii f`r`Decizii f`r`regreteregreteregreteregreteregrete

Coleg` cu Raluca Pant`, sublo-cotenentul Mariana Muntianu aurmat cursurile Colegiului MilitarLiceal {tefan cel Mare, deoarece a

considerat c` era ceva deosebit fa]`de ceea ce putea s` fac` oricine. A fosto provocare pentru mine, ca fat`. {i-adorit s` ajung` pilot, îns` nu a luatprobele medicale [i astfel a ajuns la

specialitatea controlor de trafic aerian.Este o meserie pe care trebuie s` opractici cu responsabilitate: În mo-mentul în care e[ti cu c`[tile pe urechi[i ai multe aeronave în aer, nivelul deadrenalin` cre[te. Nu m` v`d f`cândaltceva, spune Mariana. Meserianoastr necesit` o capacitate de reac]iefoarte mare, un psihic puternic [i oaten]ie distributiv` foarte bun`,afirm` sublocotenentul. Celor careînc` se formeaz` în aceast` mese-rie, Muntianu le recomand` s` fieoptimi[ti. Dac` au ajuns pân` aici, ebine, îns` dac` î[i dau seama c` nu epentru ei, s` nu se înc`p`]âneze s`fac` asta, afirm` ea.

dac` meseria este un vis, nu ar facenimic care s`-i perturbe fericirea fami-liei. Sacrificiile sunt mari [i via]a defamilie se împarte între zboruri: |miplanific timpul liber pe care-l petrec cufamilia în func]ie de câte ore îmi r`mân

Sublocotenent Raluca Pant`

|ntre zboruri,|ntre zboruri,|ntre zboruri,|ntre zboruri,|ntre zboruri,via]a de familievia]a de familievia]a de familievia]a de familievia]a de familie

În turnul de control am întâlnit-ope Mihaela Patriche, plutonier, carea urmat cariera militar` c`lcând peurmele tat`lui – maistru militar deradioloca]ie. Mihaela face parte dinprima promo]ie de subofi]eri ATC. Afost primul controlor de trafic aeriancare a executat o misiune extern`, înBosnia [i Her]egovina, iar acest lucrua f`cut-o s` vad` totul la un alt nivel.A înv`]at foarte multe [i a evoluatrepede. Este c`s`torit` cu un pilot [iau împreun` o feti]`. Este persoanacare încearc` s` nu amestece pro-blemele de la serviciu cu cele de acas`[i invers, iar pentru asta trebuie s` ainervi de o]el, dup` cum declar`. Chiar

Sublocotenent Mariana Muntianu

Plutonier Mihaela Patriche

libere dup` zbor, afirm` Patriche.Ambi]ia Mihaelei a venit din dorin]ade a demonstra c` se poate [i ca fe-meie în armat`: Nu a[ suporta nici-odat` s` aud c` sunt femeie [i asta îmiîmpiedic` activitatea, spune ea.

Sergentul-major Raluca Putinic`este încadrat` la Flotila 90 TransportAerian. Are sângele albastru de la tat`lei care a fost pilot pe AN-26 [i i-a ar`-tat ce înseamn` avia]ia. A crescut înmiros de kerosen [i zgomot de mo-toare. Este familiarizat` cu sintagmacer senin înc` de când înv`]a s`mearg`. A zburat de dou` ori cândera mic` [i î[i aminte[te c`, pe atunci,spunea: Tati, vreau s` m` joc cu norii!{i-a dorit de copil s` ajung` în turnulde control, s` admire avioaneleaterizând ori decolând. A intrat în

sistemul militar ca personal civilcontractual, în 2002. A avut un vis deîndeplinit, a[a c`, dup` ce a devenitsoldat gradat profesionist, Raluca aurmat cursul de subofi]eri, de [aseluni. Absolvent` a cursului deSupravegherea Spa]iului Aerian [ide Controlori de Trafic Aerian dela Boboc, Raluca Putinic` a fostîncadrat`, în 2004, la Otopeni.M-am hr`nit cu satisfac]ia c` amreu[it s` fac ceea ce mi-am dorit,m`rturise[te Raluca.

În spatele pilo]ilor este o întreag`echip` care are grij` ca lucrurile s`func]ioneze corespunz`tor. De lamai[trii militari din linie sau hangarpân` la controlorii de trafic aerian.Chiar dac` pilo]ii sunt pe primul loc,pentru o bun` desf`[urare a zboruluisunt necesari mai mul]i ochi, maimulte mâini. Pentru ATC-i[ti, vie]ilepilo]ilor sunt f`r` de pre], [i pentruasta se preg`tesc continuu.

Sergent-major Raluca Putinic`

Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)

www.presamil.ro

13FOTOREPORTAJ12Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

FOTOREPORTAJ

Soldat Cristian LENGAFoto: Eugen MIHAI

O companie opera]ionali-zat` din cadrul Batalionului 265Poli]ie Militar` a fost evaluat`recent printr-un exerci]iu tactic.În anul 2013, compania va intraîn stand-by, în cadrul For]ei deR`spuns a NATO, NRF 21.

Conform planific`rii statuluimajor al batalionului, exerci]iul s-adesf`[urat în dou` faze. În primulrând, a avut loc evaluarea static` a

companiei, în care s-au verificatprincipalele echipamente destinate

misiunilor, dup` care s-a derulatfaza ac]ional`, dup` un scenariu

fictiv.Compania respectiv` este

singura din aceast` arm`opera]ionalizat` [i destinat` pentru

a ac]iona în cadrul unei for]emultina]ionale, la ordin. Drept

urmare, a[a cum a spus [icomandantul Batalionului 265

Poli]ie Militar`, locotenent-colonelGabriel Buceag, principalele

momente ale exerci]iului s-au axatpe misiunile pe care structurile de

poli]ie militar` le-ar avea deîndeplinit în cadrul unei for]e

multina]ionale, respectiv, în cadrulNRF 21, misiuni care se refer`, în

principal, la escorta unui convoi,escorta VIP, reac]ia la ambuscade,scotocirea [i alte misiuni specifice

armei. În acest moment, la finalul fazei

de preg`tire na]ional`, militarii auformate principalele deprinderi [i

sunt în m`sur` s` î[i îndeplineasc`misiunile în condi]ii foarte bune.

Sunt buni vorbitori de limb`englez` [i cunosc modul de ac]iune

stabilit pe baza SOP-urilor(standard operating procedure –

proceduri de ac]iune), astfel c`misiunile încredin]ate vor putea fi

îndeplinite cu profesionalism.Comandantul plutonului care a

ac]ionat la exerci]iu [i care areprezentat for]a de reac]ie rapid`

din cadrul companiei,sublocotenent Andrei Butnaru, a

precizat c` al`turi de subunitatea saa executat scoaterea de sub foculinamic a plutonului, precum [i

escortarea r`ni]ilor [i conducerealor c`tre baz`. În cazul unei misiuni

reale, sublocotenentul este sigur c`plutonul s-ar fi descurcat la fel de

bine, la fel de rapid [i eficient,deoarece militarii s`i au experien]`

atât în ]ar`, cât [i în teatrele deopera]ii.

Sergentul-major Ovidiu BogdanCr`c`nete face parte dintr-o grup`

a plutonului comandat desublocotenentul Butnaru. Rolul

grupei mele în cadrul acestuiexerci]iu a fost acela de a sprijini

cu foc [i de a trece la neutralizareaposibililor inamici în aria în care

patrula noastr` [i-a desf`[uratmisiunea, a spus subofi]erul.

PREG~TI}I PENTRU FOR}A DE R~SPUNS A NATOLa sfâr[it,

se analizeaz`toate mi[c`rilemilitarilor [i seeviden]iaz` atât

punctele forte, cât[i punctele mai

slabe...

Odat` cu terminarea misiunii [i dup` ce au primit confirmareacerceta[ilor, coloana se poate pune din nou în mi[care.

Atacul este soldat cu un r`nit. Perimetrul esteasigurat pân` la sosirea MEDEVAC-ului.

Coloana este gata pentru întoarcereaîn baz`.

Zona este asigurat` cu stricte]e petot timpul rezolv`rii incidentului.

R`nitul este îmbarcat într-oambulan]` [i evacuat din

zona periculoas`.

Militarul r`nit prime[te urgentprimul ajutor.

Comunica]iile continue asigur`bunul mers al ac]iunii.

14Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

Silvia MIRCEA

CONFERIN}~ INTERNA}IONAL~PE TEMA SITUA}IEI DIN SIRIA

Liderii mondiali au c`zut de acord la finele lunii iunie, la Geneva,Liderii mondiali au c`zut de acord la finele lunii iunie, la Geneva,Liderii mondiali au c`zut de acord la finele lunii iunie, la Geneva,Liderii mondiali au c`zut de acord la finele lunii iunie, la Geneva,Liderii mondiali au c`zut de acord la finele lunii iunie, la Geneva,s` fac` presiuni asupra guvernului sirian [i asupra for]elor des` fac` presiuni asupra guvernului sirian [i asupra for]elor des` fac` presiuni asupra guvernului sirian [i asupra for]elor des` fac` presiuni asupra guvernului sirian [i asupra for]elor des` fac` presiuni asupra guvernului sirian [i asupra for]elor deopozi]ie pentru a începe negocierile în leg`tur` cu instaurarea unuiopozi]ie pentru a începe negocierile în leg`tur` cu instaurarea unuiopozi]ie pentru a începe negocierile în leg`tur` cu instaurarea unuiopozi]ie pentru a începe negocierile în leg`tur` cu instaurarea unuiopozi]ie pentru a începe negocierile în leg`tur` cu instaurarea unuiguvern de tranzi]ie f`r` s` se fac` preciz`ri exprese în leg`tur` cuguvern de tranzi]ie f`r` s` se fac` preciz`ri exprese în leg`tur` cuguvern de tranzi]ie f`r` s` se fac` preciz`ri exprese în leg`tur` cuguvern de tranzi]ie f`r` s` se fac` preciz`ri exprese în leg`tur` cuguvern de tranzi]ie f`r` s` se fac` preciz`ri exprese în leg`tur` cupre[edintele Bashar al-Assad, potrivit unei [tiri pre[edintele Bashar al-Assad, potrivit unei [tiri pre[edintele Bashar al-Assad, potrivit unei [tiri pre[edintele Bashar al-Assad, potrivit unei [tiri pre[edintele Bashar al-Assad, potrivit unei [tiri Washington PostWashington PostWashington PostWashington PostWashington Postdin 1 iulie.din 1 iulie.din 1 iulie.din 1 iulie.din 1 iulie.

Kofi Annan, emisarulcomun al ONU [i Ligii Arabepentru criza din Siria, a con-vocat o întrunire a reprezen-tan]ilor statelor membrepermanente ale Consiliului deSecuritate al ONU [i ai re-prezentan]ilor Ligii Arabe,având în vedere faptul c`planul de încetare a focului înSiria nu func]ioneaz`.

Concluziile întrunirii dela finele lunii iunie includ [iprevederile planului ONU de încetare a focului, dar adaug` noi negocieri întrereprezentan]ii agrea]i mutual ai guvernului, opozi]iei [i minorit`]ilor, precum [iformarea unui guvern interimar în care toate aceste p`r]i s` fie reprezentate [iurmate de redactarea unei noi constitu]ii [i organizarea de alegeri libere.

Participan]ii la conferin]` au subliniat în comunicatul final c` sunt hot`râ]i s`pun` presiune pe toate p`r]ile implicate în conflictul sirian pentru a-[i desemnareprezentan]i la negocieri. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, [i omo-logul s`u rus, Serghei Lavrov, au oferit jurnali[tilor perspective diferite.

Lavrov (foto, împreun` cu Kofi Annan) a remarcat, în declara]iile sale, c` încomunicatul conferin]ei nu exist` referiri la placarea de la putere a pre[edinteluisirian Bashar al-Assad, citând în sprijinul s`u [i propunerea secretarului generalal ONU, Kofi Annan. La rândul ei, doamna Clinton a declarat c` exist` schimb`ritextuale minore în propunerea lui Annan, dar c` acestea nu afecteaz` substan]adeciziei întrunirii [i anume c` Assad va trebui s` plece de la putere.

Comunicatul final al reuniunii subliniaz` opozi]ia participan]ilor la continuareamilitariz`rii conflictului. Ei au mai fost de acord [i cu emiterea unor mandatesuplimentare ale ONU, la nevoie, [i au solicitat o încetare imediat` a focului dinpartea tuturor p`r]ilor implicate [i permiterea accesului organiza]iilor umanitare,jurnali[tilor [i a unui grup de monitorizare ONU.

Întrebat despre un calendar al evenimentelor urm`toare, Annan a declaratc` va contacta imediat guvernul, opozi]ia [i societatea civil` sirian` [i c`inten]ioneaz` s` fac` o vizit` în capitala Damasc. În declara]ia sa de deschiderea conferin]ei, Annan le-a spus participan]ilor c` nu ar fi trebuit s` se ajung` aicipentru c` în Consiliul de Securitate au fost aprobate rezolu]iile necesare, iarputerile lumii au f`cut declara]ii comune de determinare, fiind agreat un plan depace. Deteriorarea situa]iei din Siria nu las` statelor participante decât o singur`solu]ie. Ori ne unim pentru a ne ap`ra interesele comune, ori ne diviz`m [i vome[ua individual, a spus Annan.

NEGOCIERI LA NIVELUL ONUPRIVIND COMER}UL CU ARMEMini[trii de externe ai statelor membre ale Uniunii EuropeneMini[trii de externe ai statelor membre ale Uniunii EuropeneMini[trii de externe ai statelor membre ale Uniunii EuropeneMini[trii de externe ai statelor membre ale Uniunii EuropeneMini[trii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene

[i-au exprimat, f`r` echivoc, sus]inerea pentru negocierile[i-au exprimat, f`r` echivoc, sus]inerea pentru negocierile[i-au exprimat, f`r` echivoc, sus]inerea pentru negocierile[i-au exprimat, f`r` echivoc, sus]inerea pentru negocierile[i-au exprimat, f`r` echivoc, sus]inerea pentru negocierileplanificate pe tema tratatului asupra comer]ului cu armamenteplanificate pe tema tratatului asupra comer]ului cu armamenteplanificate pe tema tratatului asupra comer]ului cu armamenteplanificate pe tema tratatului asupra comer]ului cu armamenteplanificate pe tema tratatului asupra comer]ului cu armamente(Arms (Arms (Arms (Arms (Arms TTTTTrade rade rade rade rade TTTTTreaty)reaty)reaty)reaty)reaty), potrivit unei [tiri , potrivit unei [tiri , potrivit unei [tiri , potrivit unei [tiri , potrivit unei [tiri AFPAFPAFPAFPAFP de la finele lunii iunie. de la finele lunii iunie. de la finele lunii iunie. de la finele lunii iunie. de la finele lunii iunie.

În urma unei reuniuni care s-a desf`[u-rat la Bruxelles, la sfâr[itul lunii iunie,mini[trii de externe ai statelor membre aleUniunii Europene au sus]inut într-o decla-ra]ie comun` c` viitorul tratat va trebui s`stabileasc` cele mai ridicate standarde in-terna]ionale posibile pentru reglementareacomer]ului cu arme conven]ionale.

Totodat`, participan]ii la reuniune auconsiderat c` acest tratat va crea condi]iile

propice pentru ca activit`]ile comer]ului cu arme s` fie mult mai transparent [i vaobliga p`r]ile implicate în acest gen de acte comerciale s` fie mai responsabile,contribuind în acest fel la revigorarea p`cii [i stabilit`]ii regionale [i interna]ionale,precum [i la dezvoltarea economic` sustenabil`.

Argumentând necesitatea unui tratat care s` fie relevant [i aplicabil tuturormembrilor ONU, mini[trii subliniaz` în declara]ie c` doresc ca acesta s` acoperetoate sistemele de armamente [i armele conven]ionale, inclusiv armele u[oare,muni]iile, tehnologia aferent`, precum [i piesele de schimb [i componentele.Tratatul ar trebui s` impun` controlul asupra transferurilor [i brokerajului îndomeniul armelor conven]ionale [i s` prevad` [i forme de control asupra altortipuri de transferuri, se arat` în comunicatul reuniunii. Mini[trii sus]in c` stabilireaunor parametri este relevant` pentru a asigura c` armele nu pot fi comercializatedac` acestea vor fi utilizate pentru violarea drepturilor omului sau a legiiinterna]ionale.

Tratatul privind comer]ul cu armamente va fi negociat sub auspiciile Orga-niza]iei Na]iunilor Unite în luna iulie 2012, la New York. Ini]ial ideea unui astfel detratat a fost propus` adun`rii generale a ONU în 2003, de un grup de laurea]i aipremiului Nobel condus de Oscar Arias. Ca urmare, trei ani mai târziu, în 2006, s-aadoptat rezolu]ia 61/89 intitulat` Towards an Arms Trade Treaty: establishing commoninternational standards for the import, export and transfer of conventional arms.

Uniunea European` este cea care a început dejar`zboiul împotriva Iranului. Decizia UE de a impuneun embargo asupra importurilor de petrol iranian, de ainterzice noi contracte, precum [i înghe]area activelorB`ncii Centrale Iraniene reprezint` efectiv acte der`zboi. Faptul c` nave militare britanice [i franceze auînso]it portavionul american Abraham Lincoln întrecerea sa prin strâmtoarea Ormuz, între golfurileOman [i Persic [i înapoi, în ciuda avertismenteloriraniene, indic` faptul c` guvernele UE, în special celedou` cu cele mai mari capacit`]i armate, sunt perfectcon[tiente de consecin]ele posibile [i sunt preg`titepentru a le face fa]`.

UE a fost cel mai important client al Iranului, primindaproximativ un sfert din exporturile de petrol iraniene.Exporturile de petrol reprezint` peste 50 % din venitulguvernului iranian [i circa 80 % din veniturile sale învalut`. Au r`mas înc` în afara embargoului China,Japonia [i Coreea de Sud, dar ve[tile din capitalelerespective sunt bune. Se va ajunge la ceea ce secretarulde stat american Hillary Rodham Clinton denumeaimpunerea „sanc]iunilor severe” care acum au devenitrealitate cu ajutorul cooper`rii europenilor.

Statele Unite trimit în zona strategic` a strâmtorii Ormuz tot mai multe for]earmate, pe m`sur` ce regimul de la Teheran î[i amplific` amenin]`rile, în fa]anoilor sanc]iuni ce vizeaz` Iranul. Embargoul Uniunii Europene asupra petrolului

iranian a intrat în vigoare. Tranzac]iile financiare [i comer]ul Iranului se g`sesc sub interdic]ie.Teheranul este sub presiune interna]ional` pentru a renun]a la programul nuclear.

evita tensiunile populare. Administra]ia de la Teheranevalueaz` c` o oprire a exporturilor proprii va afectapia]a petrolului [i va ridica pre]ul acestuia. Asta în-seamn` c` vor putea ob]ine un profit mai mare pentrumai pu]in petrol exportat. Întrebarea este dac` osc`dere a ritmului de cre[tere al Chinei [i criza dinEuropa vor face ca pre]ul petrolului s` creasc` la nivelulanticipat de autorit`]ile iraniene.

Va începe un r`zboi al unei coali]ii militare cuIranul? Atât timp cât situa]ia din Siria este înc` neclar`,r`spunsul este în mod sigur negativ. Armata SUA areacum, în zona Golfului Persic, 40.000 de militari, a c`rorprim` sarcin` este s` îi lini[teasc` pe alia]ii lor cu privirela m`surile de siguran]` pe care le pot lua. Situa]ia estemai tensionat` decât în trecut, odat` cu noile sanc]iuniimpuse Iranului de la 1 iulie. În zon` sunt desf`[urateavioane de lupt`, de la F 16 la F 22, unele dislocate de labazele din Asia, nave militare, de la portavioane la navepentru deminare, elicoptere speciale care pot detecta[i neutraliza minele pe care Iranul le-ar putea pune încalea navelor care tranziteaz` strâmtoarea Ormuz.Toat` aceast` Armad` se preg`te[te pentru unexerci]iu care va avea loc în septembrie [i care se va

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

VEDERE DINSPRE ORMUZRegimul de la Teheran a admis c` m`surile sunt

foarte dure. Pre[edintele iranian, Mahmoud Ahma-dinejad, a catalogat m`surile ca „cele mai severe [i maistricte sanc]iuni impuse asupra unei ]`ri”. De fapt,sanc]iunile împotriva Iranului au deja, din 2011, unimpact economic real. Unele rapoarte evalueaz` oreducere de peste un milion de barili pe zi de la finelelui 2011 în cadrul balan]ei de export a Teheranului.Astfel, presiunea asupra bugetului Iranului, într-oasemenea situa]ie, este datorat` de faptul c` 70% dinbuget este finan]at din veniturile ob]inute din vânz`rilede petrol. Iranul este izolat de sistemul bancar mondial,singura solu]ie pentru schimburi comerciale fiind ceaa barterului.

Ce aduc aceste m`suri? Regimul iranian se con-frunt` deja cu o infla]ie ridicat` [i o moned` care sedepreciaz` rapid. Costul bunurilor de baz`, precumpâinea, laptele sau carnea au crescut semnificativ de laînceputul acestui an. Totodat`, moneda iranian` [i-apierdut constant valoarea. Un dolar american estecump`rat, în prezent, pe pia]a neagr`, cu 20.000 deriali, dublu fa]` de nivelul din urm` cu un an. Pre]urileridicate sunt efectul direct al sanc]iunilor, iar iranieniitrebuie s` se descurce f`r` alimente scumpe [i s` g`-teasc` alimentele cele mai ieftine din pia]`.

Ultima rund` de discu]ii între Teheran [i cei cincimembri permanen]i ai Consiliului de Securitate plusGermania, desf`[urat` la Moscova, ne asigur` câtevaindicii. Datorit` actualelor sanc]iuni [i în eventualitateacre[terii în diversitate a acestora în viitor, am puteaspune c` Teheranul va fi obligat s` r`spund` pozitiv.Dar, în realitate, nu este a[a. Fie c` sunt membrii dele-ga]iei ONU sau ai bordului Agen]iei de EnergieAtomic`, cei care au negociat la Moscova nu au cerutîntreruperea îmbog`]irii uraniului, ci continuareaprocesului la cote reduse [i acceptarea inspec]iilor lalocurile de îmbog`]ire. În schimb Teheranul a cerutrecunoa[terea dreptului de a îmbog`]i uraniul. Iranieniiori nu au sesizat oportunitatea situa]iei, ori au cu totulalte inten]ii. Concluzia este c` indiferent de sanc]iunileeconomice, la orice cost, Teheranul va continua pro-cesul. Ambi]iile nucleare alimenteaz` acum toatedeciziile actualului guvern.

Actualul context impune câteva evalu`ri asupramodului de ac]iune al Teheranului referitor la: (1) deru-larea negocierilor; (2) cre[terea pericolului militar;(3) dezvolt`rile interne în Iran; (4) evolu]ia pie]eipetrolului. Atât timp cât negocierile continu`, Teheranulva percepe faptul c` Vestul este interesat numai deprogramul nuclear [i nu de schimbarea regimului, cazîn care nu va accelera programul nuclear. Dac` aparepericolul militar al unei posibile lovituri aerieneisraeliene sau al form`rii unei for]e militare interna]ionaleîn Golful Persic, atunci Teheranul î[i va schimba optica[i va trece de la m`surile declarative la cele de ripost`.Sanc]iunile economice în cre[tere tind s` ]in` guvernuliranian la masa negocierilor, dar pân` în prezent Tehe-ranul a schimbat încontinuu politicile interne pentru a

axa pe neutralizarea min`rii strâmtorii Ormuz. Penta-gonul pune accent acum pe instruc]ia trupelor de elit`ale alia]ilor din regiune, acestea fiind pregatite s`intervin` în caz de nevoie.

{i dac` ne uit`m la geografia Iranului, aceasta nedevoaleaz` înc` un loc cu poten]ial ridicat de conflict:Marea Caspic`. Înfruntarea dintre Teheran [i Moscova,înso]it` de alte trei state foste sovietice (Kazahstan,Azerbaidjan [i Tukmenistan), are o miz`: câtevatrilioane de petro-dolari. Odat`, fosta mare era fiefulRusiei, iar acum este locul unei posibile confrunt`rimilitare. Kazahstanul a ]inut exerci]ii aeriene deap`rare a terenurilor petroliere. Pe o hart` pus` ladispozi]ia presei erau indicate for]e ostile a c`ror originela plecare era localizat` în Iran. De asemenea, celelaltedou` state construiesc for]e militare capabile s` aperepropria bog`]ie: petrolul. Aceast` nou` situa]ie duce lao curs a înarm`rii f`r precedent în acea zon . FlotaRus a Caspicii, cu baza în Baku, este renumit prin echipa-mentele militare navale, precum hovercraftul/aviondenumit generic Monstrul Caspian. Caspica a început s`conteze din 1991, iar de atunci incidentele navale întreriverani au devenit o permanen]`. În realitate, MareaCaspic` este cazul clasic de dilem` a securit`]ii, încare preg`tirile unei ]`ri riverane pentru ap`rare suntpercepute de ceilal]i riverani drept acte ofensive.

Iranul, prin vocea pre[edintelui Parlamentuluiiranian, Ali Larijani, este gata s` adopte o legisla]ie cares` închid` strâmtoarea Ormuz, drept r`spuns laembargoul UE. Pre[edintele Comitetului {efilor de StatMajor din Iran, generalul Hassan Firuzabadi, a precizatc` acest lucru se va întâmpla dac` securitatea ]`rii o vacere. Iranul, sim]indu-se încol]it, se poate dezl`n]uiîntr-o încercare disperat` de a introduce isterie pe pia]apetrolului. Teheranul nu are capacitatea s-o fac` pentruo perioad` lung` de timp, f`r` a-[i diminua propriacapacitate de a exporta spre pie]ele pe care ar reu[i s`le p`streze. Arabia Saudit` ar putea fi o ]int`. Sabotajulsau atacurile cu rachete asupra rafin`riilor, conductelor[i a altor instala]ii în locuri precum Abqaiq [i Ras Tanuraar putea fi prezentate ca fiind opera]iuni cu „steag fals”de insurgen]i [ii]i locali, concentra]i în provincia de esta Arabiei Saudite.

Confruntarea militar` pe care mul]i europeni, dar[i SUA, au c`utat s` o evite ar deveni inevitabil`, chiardac` factorii de decizie iranieni nu-[i fac iluzii cum c` arputea câ[tiga, în cele din urm`, un asemenea conflict.S` nu uit`m lec]iile istoriei. Japonia imperial`, în 1941,nu a atacat Statele Unite pentru c` ar fi fost atacat` dec`tre acestea, ci mai degrab` pentru c` fusese presat`economic (a[a cum este presat Iranul acum), pân` lapunctul în care a considerat c` r`zboiul era preferabilunei strangul`ri lente. Nimic nu a schimbat faptul c`mul]i lideri militari japonezi, printre care amiralulIsoroku Yamamoto, planificatorul atacului de la PearlHarbor, credeau c` înfrângerea Japoniei era inevitabil`într-un astfel de r`zboi.

Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)

www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

Pagin`realizat` de

Silvia MIRCEA

SOLU}II PENTRU CUR~}AREAORBITEI CIRCUMTERESTRE

Milioanele de resturi de mici dimensiuni care zboar` în jurulMilioanele de resturi de mici dimensiuni care zboar` în jurulMilioanele de resturi de mici dimensiuni care zboar` în jurulMilioanele de resturi de mici dimensiuni care zboar` în jurulMilioanele de resturi de mici dimensiuni care zboar` în jurul

p`mântului pe o orbit` joas` (p`mântului pe o orbit` joas` (p`mântului pe o orbit` joas` (p`mântului pe o orbit` joas` (p`mântului pe o orbit` joas` (Low Earth Orbit – LEOLow Earth Orbit – LEOLow Earth Orbit – LEOLow Earth Orbit – LEOLow Earth Orbit – LEO), la o), la o), la o), la o), la o

altitudine de maximum 2.000 de kilometri, constituie un riscaltitudine de maximum 2.000 de kilometri, constituie un riscaltitudine de maximum 2.000 de kilometri, constituie un riscaltitudine de maximum 2.000 de kilometri, constituie un riscaltitudine de maximum 2.000 de kilometri, constituie un risc

serios pentru vehiculele spa]iale cu sau f`r` echipaj uman.serios pentru vehiculele spa]iale cu sau f`r` echipaj uman.serios pentru vehiculele spa]iale cu sau f`r` echipaj uman.serios pentru vehiculele spa]iale cu sau f`r` echipaj uman.serios pentru vehiculele spa]iale cu sau f`r` echipaj uman.

AMPLE EXERCI}II NAVALE LA PEARL HARBORAproximativ 25.000 de marinari [i alte categorii de personal, din 22 de state, s-au reunit pentru a se

antrena în vân`toarea de submarine [i pira]i, la Pearl Harbor, în cadrul celui mai mare exerci]iu navalinterna]ional care are loc în perioada 27 iunie – 3 august, potrivit unei [tiri Associated Press.

Exerci]iul RIMPAC (The Rim of the Pacific) este organizat, la fiecare doi ani, de Flota American` dinPacific în zona maritim` din jurul insulelor Hawaii. }`rile participante (Australia, Canada, Chile, Columbia,Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Fran]a, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, Japonia, Olanda, Peru,Rusia, Noua Zeeland`, Norvegia, Singapore, Statele Unite ale Americii, Tonga [i Thailanda) au trimis 42 devase de suprafa]`, [ase submarine [i aproximativ 200 de aeronave pentru a lua parte la exerci]iu.

Militarii se antreneaz`, printre altele, pentru detec-tarea [i înl`turarea minelor [i explozivilor, precum [ipentru ajutorarea civililor în situa]ia producerii unordezastre naturale. Exerci]iile RIMPAC dateaz` înc`din anul 1971, dar au luat amploare în ultimii ani. Optna]iuni au participat în anul 2006, 10 în anul 2008 [i 14acum doi ani. Exerci]iul de anul acesta vine încontextul în care SUA [i-au anun]at noile priorit`]istrategice [i schimbarea centrului de greutate alinteresului c`tre zona Asia-Pacific.

FINLANDA VA MEN}INE RELA}IIBUNE CU RUSIA

Noul ministru finlandez al ap`r`rii a declarat, la finele lunii iunie, c` ]ara sa nu va ]ine cont decomentariile [i sugestiile Rusiei privind orientarea strategic` a ]`rii sale, transmite Reuters.

Carl Haglund (foto), recent numit ministru al ap`r`rii în Finlanda, a precizat c` are o re]inere îna comenta declara]iile f`cute de [eful statului major general al armatei ruse, general Nicolai Makarov,care afirmase recent c` leg`turile din ce în ce mai strânse dintre Finlanda [i NATO sunt de natur`s` afecteze rela]iile ]`rii sale cu Finlanda.

Vom continua s` p`str`m rela]ii bune cu Rusia, darprocesul nostru de luare a deciziilor este independent [i nu esteinfluen]at în vreun fel de ce vrea Kremlinul, a spus Haglund.Finlanda are 1.340 de kilometri de frontier` cu Rusia, iarKremlinul a privit întotdeauna extinderea NATO c`trefrontierele sale ca pe o amenin]are.

Subiectul ader`rii la NATO este unul sensibil în Finlanda,mul]i finlandezi temându-se c` o astfel de aderare l-ar puteaprovoca pe vecinul din est dup` decenii de neutralitate,temere materializat` [i într-un recent sondaj de opinie,conform c`ruia 60 la sut` dintre cet`]enii finlandezi se opunintr`rii ]`rii în Alian]a Nord-Atlantic`.

INVESTI}II STRATEGICE BRITANICEMarea Britanie va cheltui aproximativ 1,7 miliarde de dolari pentru dou` reactoare nucleare

pentru submarine, potrivit unui comunicat al Ministerului britanic al Ap`r`rii.Peste 945 de milioane de dolari vor fi aloca]i pentru compania britanic` ce va construi

reactoarele, iar restul banilor vor fi aloca]i în urm`torii 11 ani pentru revitalizarea unui complexindustrial din domeniul ap`r`rii din Derby. Dup` ce am evaluat situa]ia financiar`, putem acums` investim în capabilit`]i strategice vitale pentru a facefa]` nevoilor actuale [i viitoare ale Marii Britanii, a spusministrul britanic al ap`r`rii, Philip Hammond, ad`u-gând c` acest contract va asigura p`strarea locurilor demunc` pentru sute de speciali[ti din industria de ap`rarebritanic`.

Unul dintre reactoare va fi utilizat pentru dotarea unuivas din clasa Astute, din care fac parte submarine pro-pulsate, dar nu înarmate nuclear. Cel de al doilea reactorva fi destinat noului submarin din clasa Successor, vascare urmeaz` s` fie dotat cu rachete balistice nucleareTrident, ce ar trebui s` intre în serviciu în 2028.

RUSIA PERMITE ALIAN}EI NORD-ATLANTICES~ UTILIZEZE O BAZ~ MILITAR~

La finele lunii iunie Rusia a confirmat c` [i-a dat consim]`mântul pentru ca NATO s` utilizeze o baz`aerian` ruseasc` ca [i element al unei rute de tranzit pentru opera]iile din Afganistan, potrivit unei [tiri UPI.

Kremlinul a anun]at c` a aprobat un decret prin care permite Statelor Unite ale Americii [i Alian]eiNord-Atlantice s` utilizeze baza aerian` rus` de la Ulyanovsk (foto), dup` cum confirm` [i agen]ia RIA

Novosti. Având în vedere c` regiuneareprezint` [i locul de na[tere al luiVladimir Ilici Lenin, anun]area acesteiinten]ii a generat mai multe proteste înregiune, cel mai vocal fiind liderul rus,Ghenadi Ziuganov, care a spus c`acordul cu NATO este umilitor pentruRusia.

Pe de alt` parte, autorit`]ile NATOau declarat c` nu exist` niciun fel deinten]ie de a stabili o prezen]` militar`permanent` în aceast` baz` ruseasc`.

Potrivit unei [tiri Defense Update,speciali[tii americani de la US NavalResearch Laboratory (NRL) evalueaz`,în prezent, posibilitatea de a cur`]aspa]iul circumterestru de aceste obiec-te de mici dimensiuni, prin dispersareaunor cantit`]i mari de praf pe orbitajoas` din jurul p`mântului, în ideeareducerii vitezei de zbor a acestorobiecte [i coborârea lor în straturileatmosferice înalte, unde acestea arurma s` ard` din cauza frec`rii cuaerul.

NASA are o structur` special` carese ocup` de aceast` problem`,denumit` Orbital Debris ProgramOffice. Potrivit estim`rilor acestei struc-turi, în prezent, pe orbita joas` a p`mân-tului exist` peste 21.000 de obiecte cudimensiuni mai mari de 10 centimetriîn diametru, aproximativ 500.000 deresturi cu dimensiuni cuprinse întreunu [i 10 centimetri [i peste 100 demilioane de particule de sub uncentimetru.

Aceste obiecte se deplaseaz` cuviteze de peste opt kilometri, astfel \nc#tcele mai mici particule pot provocadaune vehiculelor spa]iale, cum ar fiSta]ia Spa]ial` Interna]ional` (SSI),telescopul Hubble sau numero[ii sateli]imeteorologici. În anul 2011, fizicienii [iinginerii, dintr-o structur` de cercetarespecializat`, National Research Council(NRC), au efectuat un studiu ampluconform c`ruia densitatea obiectelorcare zboar` pe orbita joas` a p`mân-tului este suficient de mare pentru aprovoca o cascad` de ciocniri în lan].Acest fapt constituie un risc majorpentru viitoarele misiuni spa]iale [itrebuie g`site solu]ii pentru cur`]areaspa]iului de aceste obiecte.

Procedeul de dispersare a prafuluipe o band` îngust` de pe orbita de zbora acestor obiecte poate fi o solu]ie defor]are a reintr`rii lor în atmosfer`. Con-

form speciali[tilor, zilnic, peste 100 detone de praf cosmic ajung pe p`mântsub forma micrometeori]ilor. În plus,activitatea uman` în spa]iul cosmicdisperseaz`, de asemenea, mari canti-t`]i de praf în mod regulat.

Problema este c` tot acest praf esteîmpr`[tiat într-un volum foarte mare [ide aceea nu poate afecta resturile careorbiteaz` în jurul p`mântului. Exper]iiîn domeniu apreciaz` c` având con-

trolul asupra caracteristicilor prafului(cum ar fi dimensiunile particulelor depraf, densitate etc.) [i eliberând prafulîn direc]ie invers` fa]` de sensul derota]ie al resturilor, metoda denumit`Active Debris Removal (ADR) ar puteafunc]iona cu succes.

Astfel, prin eliberarea unor cantit`]irelativ mici de praf (între 20 [i 40 detone) s-ar putea cur`]a orbita joas` ap`mântului de o cantitate semnificativ`de obiecte de mici dimensiuni. Efecteleestimate asupra mediului vor fi minimepentru c`, a[a cum se întâmpl` [i cupraful cosmic, particulele de prafdispersate inten]ionat în spa]iu vorreintra în atmosfer` odat` cu resturilede mici dimensiuni [i vor arde datorit`frec`rii cu aerul. Din cercet`rile

preliminare, exper-]ii tind s` aleag`tungstenul, ca sub-stan]` pentru pro-ducerea prafului,datorit` densit`]iisale mari [i abun-den]ei resurselor.Procedura va fiuna eficient` dinpunct de vedere alcosturilor [i se vaputea pune în apli-care cu ajutorultehnologiilor afla-te deja la îndemâ-na speciali[tilor.

16 PORTRETObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

VIA}A DE MARINARPRIVIT~ DE SUB O P~L~RIE DE PAIE

La 80 de ani, comandorul (rtr) Constantin Pavel avizitat nava pe care [i-a petrecut cea mai frumoas`perioad` din carier`. Cum nu mai urcase în cabina decomand` a Puitorului de Mine 274 de 20 de ani, a acceptatimediat invita]ia comandorului C`t`lin D`buleanu,comandantul Divizionului Nave Minare-Deminare.

mai bun` nav` la vremea respectiv`,pentru care, atunci când a fost casat`, aplâns. Nu mai [tiu cine mi-a zis c` au dus-ola t`iat [i mi-au dat lacrimile.

E primul ofi]er pe care-l v`d punându-[iastfel sufletul „pe tav`”. Dar nu o face cas` ias` în eviden]`, ci pentru c` a[a îi vine.Cel pu]in asta e prima impresie. Este„megaemo]ionat”, cum ar spunefotbalistul Mihai Ne[u. {i mi-e team`,

sincer mi-e team`, s` nu i se întâmple nimicatunci când urc` spre comanda Puitoruluide Mine. Îl v`d de jos cum pune atent mânape bara lateral` [i urc` pe acele cioburiinvizibile, u[or, pe-o parte, cu reflexeleformate. De câte ori o fi urcat pe astfel detrepte? Mii? Zeci de mii? Ajungem încomanda navei, iar Constantin Pavel se uit`în jur a[a cum îmi imaginez c` trebuie s` fiprocedat omul la primul pas pe lun`.Câteva secunde nu spune nimic... Parc` s-aîntors din concediu.

Comandorul C`t`lin D`buleanu spargelini[tea cu un detaliu pe care ConstantinPavel nu îl cunoa[te. Domnul comandor

a înfiin]at Divizionul 545 Artilerie deCoast`. A fost primul comandant alacestei unit`]i [i culmea, eu am fostultimul, pentru c` Divizionul a fostdesfiin]at la ordin. Este vorba despre ounitate care a existat între 1978 [i 2002.Lui Constantin Preda îi spuseser` c` var`mâne la comand` doi ani. N-au fost doi,ci [apte. Dup` care a ajuns la Puitorul deMine.

La monitor, al 3-leadin 12 comandan]i

Ast`zi, pe scaunul comandantului, st`un marinar cu 31 de ani de îmbarcare, unmarinar cu o memorie fantastic`. Î[iaminte[te viteza maxim` cu care navigavân`torul 33 (Cu 34 de noduri mergeamlejer), numele unui soldat indisciplinat(Dumitri]`, din Br`ila, f`cuse Batalionuldisciplinar [i, când ]ipa, i se auzea voceade la cinci kilometri) sau numele celoral`turi de care a lucrat. În cabinacomandantului, î[i aminte[te c` Marius(Marius Hagianu, primul comandant alPuitorului de Mine) f`cuse cu[eta mai lung`.Urm`torul comandant, Dumitru Preda, lafel, avea nevoie de mai mult spa]iu. Iar el,Constantin Pavel, a fost al treilea din cei 12comandan]i ai monitorului. Au fost vremurigrele, mai spune în timp ce ne apropiem desfâr[itul vizitei. Mâncarea se preg`tea laInstitut [i ne era adus` cu ma[ina... Erafrig, foc la bord nu aveam deloc [i dormeamîmbr`cat în condi]iile în care eram nav`

de gard` de luni pân` luni. Uneori, câtevas`pt`mâni bune nu ajungeam acas`, în cazulîn care ie[eam pe mare vreo 20 de zile [iapoi intram nav` de gard`... {i so]ia? Ce s`mai spun` dac` asta îmi era meseria?

I se ofer`, simbolic, o fotografie cuPuitorul de Mine [i o [apc` purtândsemnul heraldic al Divizionului NaveMinare-Deminare. I se d` onorul, iarcomandorul (rtr) Constantin Preda calc`ap`sat pe „cioburi”. În ma[in`, aerulcondi]ionat face minuni. V` rog, numaipân` la prima sta]ie de autobuze.Locuie[te în cealalt` parte a Constan]ei,dar are p`l`rie de paie.

Rupt din Poiana lui Iocan

Seam`n` cu un californian fericit, cup`l`ria aceea de paie, care-i umbre[te pe-rechea de ochi senini, aproape trans-paren]i. Comandorul (rtr) Pavel zâmbe[teliber, nederanjat de lipsa de la apel a vreodoi-trei din]i din fa]` [i vorbe[te cuentuziasm. Dumneavoastr` v` gr`bi]i, iareu am emo]ii. Ar spune multe, afar` ecanicul` [i nu to]i avem p`l`rie de paie.Ulterior, în ma[in`, avea s` recunoasc`faptul c`, de[i diminea]a î[i permite s`mearg` cu transportul în comun, la prânze mai greu. Temperatura ridicat` e un riscpe care niciun b`trân de 80 de ani nu artrebui s` [i-l asume. Nu ies din cas`. Faceconomie la motokilometri.

Are ceva dintr-un personaj de roman,dar nu l-a[ trimite imediat la Marin Preda,de[i instinctul a[a ar vrea. Nu i-ar sta r`u înPoiana lui Iocan, numai c` Moromete a fostunic, iar el n-ar putea juca rol secundar.Cum v` sim]i]i? îl întreab` cineva. Ei, cala 80 de ani.

Îi privesc mersul greoi. Ai zice c` t`lpilesale preseaz` permanent sticl` spart`, iaradev`rul nu e departe. B`t`turile suntmarea problem` de s`n`tate a celui care acomandat Puitorul de Mine în perioada1985-1989. Am fost [i la doctor [i mi le-ascos. Am mers [i la o b`trân` din Piatra-Neam], o basarabean`. Se duceaprim`vara în p`dure [i, din frunze [iplante, preg`tea o alifie special` pentruproblema asta. Un an nu aveam nimic,dup` care...

Meserie înv`]at`cu t`lpile goale

B`t`turile sunt modul subtil al armateide a nu se face uitat`. Comandorul a fost20 de ani comandantul blocului de parad`al marinei. Câ]i pa[i, atâtea pingele tocite,atâtea b`t`turi. Plus o amintire dintinere]ea timpurie, de pe vremea în carenu [tia ce-i aceea oboseal`.

Neam de-al lui {tefan cel Mare, dincomuna Dobreni, Neam], sau moldoveancu limba lat`, cum spune fostul coman-dant, a f`cut [coala la Roman. Tat`l meu,care a murit în ’49, mi-a zis c` el nu m`d` la Piatra-Neam], ci la Roman, ca s`înv`] carte. Mergeam lunar, de la Piatra-Neam] la Roman, 52 de kilometri, pe jos.Nu erau ma[ini, era greu de tot, [oseleleerau pietruite [i eu, cu un coleg, veneamacas` descul]i [i tot a[a ne întorceam la[coal`. Pe drum, eu mâncam o pâine, iarcolegul fuma un pachet de ]ig`ri. Din cândîn când, ne opream la câte o fântân`. Sigurc` ne d`duser` pantofi [i ghete la [coal`,dar dac` am fi f`cut 100 de kilometri înfiecare lun`, v` da]i seama cât de repedes-ar fi stricat... A[a c` aveam ni[te t`lpi!...Dar în felul `sta am înv`]at carte [imeserie.

Dup` moartea tat`lui, Constantinr`m`sese în familie ca secundul de pe nav`în absen]a comandantului. Cel mai mare

din cinci fra]i, a în]elesimediat c` mama lui aveanevoie de ajutor.

La infanteries` merge]idumneavoastr`!

Fiind un b`iat nec`jit,mi-am spus c` n-are cines` m` ajute [i mi-amv`zut de treab`. {coala dela Roman apar]inea deÎntreprinderea Mecanic`.Acolo a înv`]at s` fac`piese de schimb pentrutractoare, cilindri, pis-toane sau segmen]i. Aie[it pe salariu. 42.000 delei, bani care ajungeau s`-]ifaci garderoba pentru mult timp... Erau banisuficien]i pentru el [i pentru familie, numaic` în acea perioad` se recruta masiv pentru[colile militare. Cum am fost primul din420 de copii la sfâr[itul [colii, în 1951,m-a chemat un colonel la comisariat. {izice: tinere, e[ti recomandat s` mergi la[colile de ofi]eri. Eu, tân`r, de patru aniprin internat, am zis, f`r` s` m` gândescprea mult: tovar`[e colonel, am s` m` duc[i pe la [colile militare, dar la marin` sau laavia]ie. Colonelul mi-a aruncat o privirepeste ochelari [i a chemat un c`pitan carei-a spus c` nu sunt locuri nici la marin`,nici la avia]ie. Te trimit la infanterie, mi-azis atunci colonelul, iar eu am avut osc`pare: Tovar`[e, mai merge]i dumnea-voastr` o dat` la infanterie, c` eu nu m`duc! {i m-a dat afar`, dup` care m-a chemat[i iar m-a dat afar`. El, colonel b`trân,f`cuse r`zboiul. Eu, un copil... Dar, în final,a zis: Vrei marin`? Bine, î]i dau marin`! {i-am f`cut patru ani de armat`, unul încentrul de instruc]ie [i trei pe nav`.

Era perioada selec]iei „naturale”. Prinanul trei, elevii au fost aduna]i pe platou,iar lista a fost înjum`t`]it` pe criteriile lamod`. Tat`l t`u fusese legionar? Mamata se ducea la biseric`? Bunica nu intraseîn C.A.P.? Nici nu se uitau la rezultateletale la înv`]`tur`, c` trebuia s` pleci....Din peste 350 de elevi, au mai r`mas în[coal` 184.

În 1955, proasp`t ofi]er, ConstantinPavel s-a dus acas`. Mama sa nu [tia c`vrea o carier` în marin`, credea c` era vorbadoar de armat`, ca militar în termen. Cândm-a v`zut ofi]er, a început s` plâng`: Haiacas`, s` ai grij` de fra]ii t`i! I-am spus nu[i n-am regretat.

I-au dat lacrimilepentru o nav`

Apoi au venit func]iile, una dup` alta,precum ni[te halte gr`bite. ConstantinPavel a trecut pe la dragoare de baz`, pe lacadre, apoi la dragoare de rad`, unde l-acunoscut pe marinarul des`vâr[it PetreMocanu, de la care am înv`]at foartemulte. {i-a mai fost la vân`torul 33, cea

C`pitan Constantin PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

INTERFEREN}EObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 27 iulie 2012)www.presamil.ro

17

Irina-Mihaela NEDELCU

Via]a ne demonstreaz`permanent c` putemînv`]a întotdeauna din

sfaturile oamenilor mai în vârst`, careau acumulat experien]` din eveni-mentele pe care le-au tr`it. Pornindde la aceast` realitate, în urm` cupatru ani, la Baza Sprijin LogisticMuntenia a fost instituit` Ziua vete-ranului unit`]ii. Ini]iativa a apar]i-nut comandantului de atunci, colonelTeodor Incica[ (ast`zi, [eful Direc]ieiaudit intern), care a considerat c`întâlnirea cu fo[tii comandan]i [iofi]eri care au ocupat func]ii deconducere este cea mai bun` calepentru p`strarea tradi]iilor unit`]ii.

Anul acesta, la 10 iulie, BazaSprijin Logistic Muntenia împli-ne[te 63 de ani de la înfiin]are. Cucâteva zile înaintea anivers`rii,sâmb`t`, 7 iulie, la sediul din bu-levardul Ghencea, s-au întâlnitveteranii unit`]ii. Comandantulbazei, colonel Bixi-Pompiliu Mocanu,consider` c` este o ini]iativ` bun`,c`, astfel, cei trecu]i în rezerv` au

prilejul de a fi racorda]i la proble-mele actuale ale structurii în care,la un moment dat al carierei lor,[i-au desf`[urat activitatea. Este orela]ie pl`cut` [i util` , spunecolonelul Mocanu. Dorim s-o per-manentiz`m, pentru c`, dup` ce autrecut în rezerv`, ei v`d problemelecu al]i ochi, nu numai din punct devedere militar. De multe ori, vin cuidei, multe dintre ele bune, pe care leaplic`m, în special, în domenii pre-cum tradi]iile sau lucrul în echip`.

Ca de obicei, în astfel de ocazii,veteranii unit`]ii au avut prilejul dea vedea schimb`rile petrecute întretimp. În sala de tradi]ii, recentamenajat`, privind fotografiile careau surprins momente din activi-t`]ile desf`[urate de-a lungultimpului, au rev`zut fo[ti colegi,[i-au adus aminte întâmpl`ri pe carele-au tr`it împreun` în diversemisiuni. Apoi, în cadrul unei expo-zi]ii de tehnic`, au v`zut tipurile dema[ini [i utilaje din dotarea de ast`zia unit`]ii.

De[i are 63 de ani, ca medie devârst`, unitatea este tân`r`. Arepeste 1.500 de cadre militare [icivili. Cei mai mul]i sunt subofi]eri,

AMINTIRI {I SCHIMB DE IDEI

Cazurile medico-sociale pentru cares-a solicitat sprijin financiar au fost prezen-tate de colonelul Nicolae Anghelescu, [efulDirec]iei calitatea vie]ii personalului. Acestai-a informat pe membrii comisiei asupramodului cum au fost solu]ionate cele 24 decazuri discutate în [edin]a din 30 martie. Încontinuare, a prezentat alte 28 de cazuri

Joi, 5 iulie, membrii Comisiei Centrale pentru Probleme Sociale a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale s-au reunit în [edin]` de lucru. În deschiderea activit`]ii, DanT`taru, secretar de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personalului, a remarcat faptul c` la nivelul MApN s-a instituit unparteneriat eficient cu organiza]iile neguvernamentale care desf`[oar` activit`]i dinsfera social`, în principal cu Asocia]ia de Caritate din Armata României – Camarazii.Demnitarul [i-a exprimat preocuparea pentru consolidarea [i dezvoltarea acestui tipde cooperare, prin care asocia]iile [i funda]iile contribuie la solu]ionarea problemelormedico-sociale din armat`, în mod complementar m`surilor derulate din resursefinanciare publice. A subliniat, totodat`, necesitatea intensific`rii eforturilor pentruatragerea de fonduri, prin toate mijloacele legale, inclusiv prin dona]ii [i sponsoriz`ridedicate unor cazuri mai grave [i mai costisitoare.

din ]ar` [i din str`in`tate, precum [iachizi]ion`rii de proteze [i tratamente carenu pot fi realizate prin sistemul medical destat. În urma discut`rii fiec`rui caz în parte,26 au fost recomandate, spre finan]are,Asocia]iei de Caritate din Armata României– Camarazii, iar dou` au fost preluate deFunda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purt`torul de Biruin]`.

În afara celor 28 de cazuri, au fostprezentate dou` situa]ii pentru careAsocia]ia Camarazii a intervenit în regimde urgen]`: doi militari r`ni]i în teatrul deopera]ii din Afganistan, în 2009 [i în 2010,care au primit fondurile necesare pentruschimbarea protezelor.

Un punct important pe agenda [edin]eicomisiei l-a constituit analizarea disfunc]iilorprivind solu]ionarea problemelor medicale(interven]ii medicale, medicamente, achi-zi]ia/înlocuirea/repararea protezelor,ortezelor [i a altor dispozitive medicale), dinfonduri publice, de c`tre structurile de

pentru rezolvarea c`rora s-a solicitat sprijinfinanciar. S-au adresat comisiei, în acestsens, cadre militare în activitate sau înrezerv`/retragere [i personal civil, cu afec-]iuni medicale grave, care au solicitat, pen-tru ei sau pentru membrii de familie, sprijinîn vederea efectu`rii unor interven]ii chirur-gicale sau tratamente în clinici specializate

Comisia Central` pentru Probleme Sociale a MApN

SPRIJIN PENTRU 30 DE CAZURIMEDICO-SOCIALE GRAVE

specialitate. A fost men]ionat faptul c` seprimesc tot mai multe solicit`ri de solu]io-nare a cazurilor din fonduri extrabugetare.De[i unele dintre acestea s-ar putea finan]adin fonduri publice, personalul nu cunoa[temodul de accesare a serviciilor medicale [inu se adreseaz` institu]iilor care gestioneaz`asemenea situa]ii. Disfunc]iile sunt generatepe fondul subfinan]`rii sistemului medicalla nivel na]ional, dar [i din cauz` c` nu estesuficient de clar reglementat` problema de-cont`rii serviciilor medicale, inclusiv privindasigurarea medicamentelor, protezelor,ortezelor [i a altor dispozitive medicale.

În cadrul [edin]ei de s`pt`mâna trecut`,nu au fost prezentate numai disfunc]iile, ci[i unele solu]ii pentru remedierea acestora.Astfel, în contextul analiz`rii proiectului legiiprivind organizarea [i func]ionarea sis-temului de s`n`tate din România, MApNurmeaz` s` formuleze observa]ii [i propuneriprin care s` se reglementeze, pe cât posibil,aspectele particulare privind re]eaua me-dical` proprie [i regimul juridic special alpersonalului armatei r`nit/invalid ca urmarea particip`rii la ac]iuni militare. În acest sens,s-a stabilit constituirea unui grup de lucruinterdepartamental care s` analizeze, însistem integrat, starea existent` [i s` pro-pun` conducerii ministerului modalit`]i dereglementare de natur` s` contribuie la îm-bun`t`]irea situa]iei actuale a problematiciimedicale din armat`.

solda]i/grada]i profesioni[ti [icivili. Doar patru ofi]eri au grad decolonel [i 12, de locotenent-colonel.To]i îns` sunt angrena]i în îndepli-

nirea misiunilor ce le revin. {i aces-tea nu sunt pu]ine sau lipsite deriscuri. De cele mai multe ori, deaten]ia lor depinde via]a altora.

CÂNTEC {I VOIE BUN~ LA BISTRI}AÎn perioada 6-8 iulie, garnizoana Bistri]a a g`zduit ceaÎn perioada 6-8 iulie, garnizoana Bistri]a a g`zduit ceaÎn perioada 6-8 iulie, garnizoana Bistri]a a g`zduit ceaÎn perioada 6-8 iulie, garnizoana Bistri]a a g`zduit ceaÎn perioada 6-8 iulie, garnizoana Bistri]a a g`zduit cea

de-a III-a edi]ie a festivalului cântecului [i dansului popular alde-a III-a edi]ie a festivalului cântecului [i dansului popular alde-a III-a edi]ie a festivalului cântecului [i dansului popular alde-a III-a edi]ie a festivalului cântecului [i dansului popular alde-a III-a edi]ie a festivalului cântecului [i dansului popular alcercurilor militare din Ministerul cercurilor militare din Ministerul cercurilor militare din Ministerul cercurilor militare din Ministerul cercurilor militare din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale Ap`r`rii Na]ionale Ap`r`rii Na]ionale Ap`r`rii Na]ionale Ap`r`rii Na]ionale La oglind`La oglind`La oglind`La oglind`La oglind`.....

Momentul culminant a fost atins vineri, 6 iulie,când s-au desf`[urat spectacole folclorice simultanesus]inute de forma]iile cercurilor militare partici-pante la festival în garnizoanele Bistri]a, Prundu-Bârg`ului, Dej [i Cluj.

În seara aceleia[i zile, în Sala Mare a CerculuiMilitar din Bistri]a, ansamblul folcloric Doini]a a sus-]inut un spectacol folcloric. Seria de manifest`ri alezilei încheindu-se cu o reprezenta]ie de muzic` sus-]inut` de forma]ii rock din Bistri]a [i de la CerculMilitar Bârlad.

Deschiderea oficial` a manifest`rilor organizatede Cercul Militar Bistri]a a avut loc sâmb`t`, 7 iulie,pe pietonalul Liviu Rebreanu din municipiul Bistri]a,în prezen]a comandantului Brig`zii 81 Mecanizat`General Grigore B`lan, general de brigad` Dan-Florin

Grecu, a membrilor cercurilor militare participante[i a organizatorilor festivalului.

În aceea[i zi a avut loc [i parada portului populara forma]iilor artistice prezente la festival, urmat` degala folclorului românesc, unde au participat mem-brii cercurilor militare din Ministerul Ap`r`rii Na]io-nale al`turi de soli[tii invita]i, respectiv Simona PopLabi[, Nicu[or Andrei, Marcel Avram, Nicolae Vicol[i Cornelia Ardelean Archiudean [i cet`]eni aimunicipiului Bistri]a.

Duminic`, participan]ii la festival au vizitat obiec-tivele apar]inând patrimoniului cultural-istoric aljude]ului Bistri]a-N`s`ud.

La festival au participat 11 cercuri militare [iaproximativ 170 de tineri arti[ti, soli[ti de muzic`popular` [i invita]i.

Locotenent-colonelFlorin AP~F~IAN

CULTURQObservatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

18

Limba român` este patria mea. Nichita St`nescu

LEXICON MILITAR

Aurelia N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

Comandor (r) Neculai P~DURARIU

„DIVI” {I „DIVE”

C`pitanGeorge BR~ESCUEduca]ia Social`

a Na]iunei Armate.Viitorul ofi]er:

\n [coal`,în armat` [i în

societate,Bucure[ti, Ig.

Hertz, f.a., p. 134

BAZUCA (din engl. bazooka, dup` numele unuiinstrument muzical în form` de tub). Arunc`tor portativde grenade reactive antitanc folosit de trupele americaneîncepând cu Al Doilea R`zboi Mondial. Termenul apare înortografie englezeasc` sau în transcriere fonetic` înfrancez`, german`, rus` etc.

B~IAT, B~IET. Derivat în mod neconving`tor de uniiautori din verbul a (îm)b`ia, DEX-ul prezint` acest cuvântca având etimologie necunoscut`. În revista „LimbaRomân`” nr. 3/1969, pag. 271-272, am propus o origine slav ,citând substantivul bae] „lupt`tor” (scris boe] în rus` [iucrainean`) care putea fi perceput de români ca o form deplural, de unde s se fi ref`cut singularul regional b`iet, de-venit b`iat în limba literar . Acest procedeu a fost recunoscutde lingvi[ti ca fiind posibil în cazul cuvintelor castravete,colac, papuc etc. De remarcat c [i al]i termeni slavi dindomeniul militar au c`p`tat în române[te semnifica]ii maimult sau mai pu]in „civile” (viteaz, voevod, voinic).

BERBEC DE ASEDIU. Ma[in` de r`zboi folosit` dinantichitate pentru spargerea por]ilor sau zidurilor cet`]ilor.Se compune dintr-o bârn` de lemn terminat` la un cap`tcu o parte metalic` (fier sau bronz) având mai ales formaunui cap de berbec.

BERBOT (din engl. bare boat) sau nav` nud` esteun mijloc de transport pe ap` care se închiriaz` pe timpdeterminat, f`r` echipaj sau materiale, pe baz` de contract.

BERM~. De origine olandez (berm „taluz”), cuvântulindic` o înt`ritur` pentru consolidarea funda]iei diguluisau cheului, a[a cum se vede pe schema al`turat`. Prezentîn mai multe limbi, acest termen a ajuns în limba român`prin filier` francez` [i/sau rus`.

Cuvântul din latina clasic` „divus” însemna, ca substantiv,„zeu”, „divinitate”. El ap`rea, ca adjectiv, în sintagme cusemnifica]ia „divinul împ`rat”- „divus Augustus”, „divusClaudius” -, utilizate pentru evocarea împ`ra]ilor deceda]i:„Igitur primus omnium romanorum divus Iulius cum exercituBritaniam ingressus. […] Divus Claudius auctor iterati operis”– „Divinul Iulius a fost a[adar primul din to]i romanii care adebarcat cu o armat` în Britania. […] Divinul Claudius ahot`rât s` reia opera]ia”.(v. Tacitus, „Agricolae vita”, XIII -perseus.tufts.edu).

Italienii folosesc acest cuvânt cu semnifica]ia „divinitàpagana femminile; dea” (dizionari.hoepli.it).

Adjectivul „dive” a ap`rut în limba francez` în opera luiFrançois Rabelais: „la Dive Bouteille”, adic` „Sfânta Sticl`”.

În român`, dup` modelul latinescului „divus”, s-a folositrar, în jargonul livresc, substantivul masculin „div”: de exemplu,

lui Vasile Alecsandri îi apar]ine exprimarea „a divului Hora]iupoetic` fântân`”, iar lui G. C`linescu, „columna divului Traian”.

În prezent, substantivul feminin „div`” înseamn`, potrivitdic]ionarelor academice, „artista foarte admirat` de public”,folosit „adesea glume] sau ironic” (v. „Dic]ionarul explicativ allimbii române”/DEX, edi]ia a II-a, Editura Univers Enciclopedic,

1998), ori „cânt`rea]` sau actri]` celebr`, foarte admirat`”(v. „Noul dic]ionar explicativ al limbii române”, Editura LiteraInternational, 2002). Acest substantiv apare frecvent, cu în]elesuriprobabil asem`n`toare, în texte g`site pe internet: „cumtransformi o fat` obi[nuit` într-o div`” (realitatea.net); „incre-dibilele schimb`ri ale unei dive” (libertatea.ro); „a primit numeleunei dive celebre” (stirileprotv.ro); „imita atitudinea unor diveprecum Marlene Dietrich” (cotidianul.ro); „mesajele […]românilor c`tre divele de la Hollywood” (procinema.ro); „omagiu

adus divelor de alt`dat`” (libertatea.ro). ). Este considerata[adar sinonim cu „star” („stea de cinema”) [i „vedet`”(v. Mircea Seche, Luiza Seche, „Dic]ionar de sinonime”, EdituraLitera, 2002).

Unii îi extind întrebuin]area, ducându-l din domeniulspectacolelor în cel administrativ sau în cel politic: „diva de laprim`rie” (primatv.ro); „competen]ele politico-administrativeale unor dive ale politicii” (ziare.com). Sensul ironic semnalat înDEX este mai evident dac` persoana de la prim`rie sau aceeacare desf`[oar` activitate politic` [i e considerat` „div`” are defapt genul masculin.

De altfel, pentru uz colocvial, a fost construit substantivul„div”, forma de masculin pereche pentru „div`”: „în telefon […]l-a trecut […] «Divul», pentru c` «e un div»” (realitatea.net);„la un moment dat facem to]i acelea[i gre[eli generale care neîmpiedic` s` devenim […] divi [i dive” (stiriazi.ro); „nu arenimic din caracteristicile «divilor» care împânzesc cafenelelede lux” (facebook.agenda.ro).

CERCULMILITAR NA}IONAL

S`pt`mâna 9-15 iulie

EXPOZI}II

Galeria Artelor. Pân joi, 12 iulie2012, este deschis` expozi]ia detapiserie a artistei plastice AngelaBuciu.

Sala Rond`. Expozi]ia Memoriafrumosului reprezint` universulcrea]iei picturale a artistei AureliaChi[u Cosma. Fiic` a cunoscutuluisculptor Augustin Cosma, artista sededic` pasiunii sale pentru arta plastic`fiind atras` de natura static`, de peisaj[i mai ales de flori în diverse anotimpuri.

Sala Foaier. În intimitatea aces-tei s`li este organizat` expozi]ia InMemoriam Bogdan Stihi. Personalitateartistic puternic , maestrul Bogdan Stihi cople[e[te prin monumentalitatea

operei sale. Pictor [i grafician artistul„abordeaz toate genurile picturii de [evalet,de la peisaj, la studiu de atelier [i de laportret la natur` static` cu flori”, confi-gurându-se, dup` cum îl caracterizaCorneliu Antim „un artist deplin constituit,dezinvolt [i generos în exprimarea plastic`”.

Expozi]iile pot fi vizitate în perioada9-22 iulie 2012, zilnic, între orele11.00-19.00.

Intrarea este liber`.

MOTIVA}IONAL, DESPRE SUCCES {I E{EC

Înc` din „Cuvânt înainte”, autorul neavertizeaz` c` e[ecul apare mai frecvent decâtsuccesul [i c` mai degrab` ar trebui s`înv`]`m cum s` facem fa]` e[ecurilor decâtcum s` atingem succesul. O spune, printreal]ii, Walter Anderson, în unul din numeroa-sele citate motiva]ionale plasate în ultima partea c`r]ii, intitulate dihotomic „Succesul [ie[ecul”: „Succesul este o serie de încerc`ri dea reu[i e[uate”. Cartea lui Gheorghe Ar`d`-voaice trateaz` în sec]iuni distincte succesul[i e[ecul, cu factorii care ne trimit, în aplicareaplanurilor noastre, c`tre una sau alta dintrecele dou` alternative. Perspectiva se dore[te a fi echilibrat`, din momentce, „succesul nu trebuie s` duc` la infatuare, la st`ri euforice, la automul-]umire, dup` cum e[ecul nu trebuie s` inhibe, s` ne toarne plumbi înaripi, s` ne taie avântul, s` renun]`m la proiecte, la aspira]ii”. Un voluminteresant [i care se poate dovedi util. De exemplu, iat` câteva din cele12 reguli pentru a ne cre[te poten]ialul charismatic, pe care GheorgheAr`d`voaice le preia de la Roger Dawson: când strângi mâna cuiva, s`te ui]i în ochii interlocutorului (eventual pentru a le re]ine culoarea) –acest lucru d` for]` interac]iunii; s` ai grij` la aspectul t`u exterior, iaraici e de re]inut c` 90 la sut` din aspectul exterior este dat devestimenta]ie; s` prive[ti lumea cu ochi de copil, uimi]i – se pare c`genereaz` încredere [i bucurie. Pe toate celelalte, le g`si]i în volumul„Succesul [i e[ecul – Determin`ri. Ipostaze. Consecin]e”, ap`rut recentla Editura Antet. (C.P.)

Atunci când se produce primul act, adic` ofensa,datoria persoanelor de fa]` este de a atenua imediatefectul pe cât le st` în putere, silindu-se adic` a desp`r]ipe adversari, de a-i lini[ti, de a provoca explica]iuni [idin acestea o împ`care.

Dac` nu reu[esc, mai multe cazuri se pot prezenta:sau primul insultat r`spunde [i el printr-o insult` –câteodat`, cu lovituri – sau, ceea ce de altfel ar trebuis` aib` loc întotdeauna, se m`rgine[te a zice:„Domnule, ai s`-mi dai socoteal`” [i schimbând cartasa cu a insult`torului, se retrage imediat.

Când ofensa s-a produs f`r` ca ambele p`r]i s` fiede fa]` – cazul foarte obi[nuit al polemicilor de pres` –cel care se crede insultat trebuie mai întâi s` cear`printr-o scrisoare o satisfacere sub forma uneiretract`ri; în caz de refuz, adreseaz` insult`torului onou` scrisoare mai hot`râtoare [i care de ast` dat` senume[te cartel.

S-a stabilit de mult regula c` doi adversari nu trebuies` trateze împreun` solu]ionarea unei afaceri de onoare;acest rol apar]ine unui al treilea, care alt`dat` senumeau „secundan]i” [i ast`zi se cheam` „martori”.

Omul care a fost ofensat, trebuie numaidecât s` seadreseze la doi din prietenii s`i, c`rora s` le expun` pe

DUELUL

larg cauzele aparente [i reale ale ofensei [i s` le deamandat (împuternicire) de a cere satisfac]ie în numelelui. Ace[ti doi martori se prezint` imediat la domiciliulagresorului, îl pun la curent cu misiunea lor [i îl roag`s`-i pun` în rela]iuni cu doi din amicii ce [i-i alege demartori. Se admite, în general c` toate aceste negocieritrebuie s` se îndeplineasc` în timp de 24 de ore, darnimic nu e absolut strict în aceast` privin]`, c`ci suntmulte cauze care pot face ca acest termen s` fie dep`[itf`r` ca cineva s`-[i poat` face din aceasta o pricin`pentru a refuza lupta. E de regul` cu acelea[i restric]iunic` solu]iunea unei afaceri de onoare trebuie ob]inut`într-un termen total de 48 de ore. Îndat` ce cei patrumartori s-au constituit, cei doi adversari nu mai pot fisub niciun cuvânt pu[i fa]` în fa]` pentru a discuta unpunct oarecare al afacerii [i nici chiar martorii vreunuiadin ei nu pot convorbi cu adversarul clientului lor.

Not`. Reamintim cititorilor c` materialul de fa]`trateaz` cu prec`dere cuvinte neincluse în dic]ionarelegenerale explicative române[ti actuale sau care, de[iînregistrate, necesit` unele preciz`ri [i complet`ri.

OPINII 19Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)

www.presamil.ro

General de brigad` dr.Maricel D. POPA

PE LOC, REPAUS!

„Când pumnalul a str`-puns inima, oare maiconteaz` dac` el a fost deaur sau de tinichea?!

Locotenent-colonelFlorin {PERLEAflorin.sperlea@presamil.ro

„

DREPTUL LA ZÂMBET

Des

en: C

rist

i VE

CE

RD

EA

-CR

IV

C`pitanConstantin PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

• Adev`rul, bun`tatea, dreptatea, lumina... Toat` lumea viseaz` la instaurareaimperiilor lor. Toat` lumea [i-i dore[te suverani... • P`s`rile care impresioneaz`cu adev`rat sunt p`s`rile care, pe lâng` aripile lor superbe, au [i ni[te picioareviguroase. • Via]a ne dovede[te c` [i ochii min]ii pot fi afecta]i de miopie.• Sensul existen]ei este o c`utare perpetu`. În esen]`, el const` în a tr`i, astfelîncât s` i se asigure un sens. • O nou` teorie a Apocalipsei ar trebui s` con]in`[i câteva elemente concrete din ceea ce tr`im ast`zi. • A sta în genunchi!Pentru unii este semnul intr`rii în m`re]ie [i glorie; pentru al]ii – semnulintr`rii în nimicnicie [i uitare. • Nu vorbim de civiliza]ie, de cultur`, de tradi]ii.Dar, în Mileniul II, supravie]uirea este dat` de valoarea renun]`rilor noastre, devaloarea lucrurilor la care renun]`m [i a celor pe care le schimb`m. • Un omprofund, serios, nu este un om care nu zâmbe[te sau nu glume[te niciodat`.Dimpotriv`. • Destinul se poate comporta ca un cuc: î[i depune ou`le prin altecuiburi... • S` fim sinceri: aproape mereu, noi confund`m timpul sau îl înlocuimîn mentalul nostru cu unit`]ile de m`sur` pe care le folosim la m`surarea sa.• Oamenii n-au înv`]at lec]iile istoriei, cu adev`rat. Mai sunt [i ast`zi situa]iicând, celor care sunt exponen]ii for]ei, li se ofer` laurii care se cuvin inteligen]ei.{i cei din jur aplaud`... • Ordinea [i disciplina au determinat [i au caracterizatarmatele, totdeauna [i pretutindeni. Iar armatele au determinat [i caracterizatsociet`]ile c`rora le-au apar]inut. • Opre[te-te o clip`: prive[te în urma ta, ca s`po]i în]elege istoria trecut`; [i prive[te în fa]a ta, ca s` po]i în]elege istoria ce vas` vie!... • Universul are o colosal` putere creativ`. De aceea, [i oamenii seîmpart în dou` categorii: cei care apar]in acestui univers, în mod cert, [i cei carepar tare str`ini fa]` de el... • A fi, a tr`i, a exista... Marile lor realiz`ri au la baz`dou` mici secrete: mai întâi, a face ca diateza lor activ` s` fie [i mai ...activ`; {i,apoi, a tr`i plenar clipa prezent`, a tr`i [i a te bucura de prezent, f`r` rezerv` [if`r` resentiment. • Când pumnalul a str`puns inima, oare mai conteaz` dac` ela fost de aur sau de tinichea?! • Sunt [i oameni care, dep`[indu-[i ... condi]ia,nu [tiu ce s` fac`, totu[i, cu ea, atunci când, de exemplu, se uit` înapoi... • Dataintr`rii unui om în politic` nu este [i data când el devine politician. Asta se poateîntâmpla la o dat` ulterioar` sau niciodat`... • Exist` [i o categorie de glorieefemer`: este cea primit` ca dar sau ca r`splat` de la cineva, nu cea ob]inut` dela sine. • Cred c` în viitorul apropiat se va lansa [i terapia prin acas`. În acestscop, vor conlucra ni[te lucruri, înc` inedite ast`zi, cum ar fi: bioarhitectura,domologia, designul ambiental, domoterapia, simetriile [i asimetriile spa]ial-emo]ionale, spa]ialitatea temporal`, spiritualitatea spa]ial`... • Unii oameni nuajung s` fie ferici]i, pentru c` nu [tiu s` fac` lucrurile care s`-i fac` ferici]i.• Cum s` explic eu ce înseamn` starea de déjà-vu?! Este ceea ce ar sim]i unulde-al nostru, intrând în Infern... • Exist` posibilitatea ca o minte str`lucitoare s`fie o mo[tenire genetic`. Îns`, de cele mai multe ori, nu se poate vorbi despreo astfel de minte, dac` n-a existat, mai înainte, efortul de a o lustrui, de a o facestr`lucitoare... • O femeie tân`r` [i frumoas` poate avea tot atât de multesecrete, cât toate serviciile secrete la un loc... • Arta de a citi bine, repede [icorect, include [i tactica de a s`ri cu fler, cu dib`cie peste anumite rânduri. • S`le mul]umim Genezei [i Evolu]iei! Pentru c` se putea [i mai r`u decât ceea cea rezultat...

Iar penibilul are gustul uneisemin]e stricate. Î]i vine s-o scuipi,dar ]i-e jen` c` te vede. {i nu se cade.El e colonel, tu e[ti abia c`pitan. Darreu[e[te s`-]i spun` misiunea unit`]iipe care o comand` citind o foaie. Teui]i în cafeaua pe care ]i-a a[ezat-o înfa]` în speran]a c`... va fi bine. C` veiscrie de bine. Pentru c` vrea s` fietotul bine [i cu el. E o gazd` bun`,chiar dac` i-ar fi pl`cut mai mult s` nute vad`. {i-]i d` ma[ina s` te duc` lahotel, ma[ina lui, în care miroase adetergent, pentru c` [oferul are grij`ca lui, comandantului, s`-i miroas`

FRICA ARE GUST DE MADLEN~bine. În ma[in` nu miroase a s`mân]`stricat`, ci a fructe exotice. Apropo, cummiroase o s`mân]` stricat`?

Ma[ina te las la scar . În fa]a liftului,tu, c`pitanul, te vezi cu un alt el, un altcomandant, un alt colonel. E doar ocoinciden]` în toat` aceast` succesiune

de grade, puteau fi maiori, adjutan]i saumai [tiu eu ce... Azi e[ti una, mâine alta,ce mai conteaz` ce e de-o parte [i de altaa cratimei? A[adar, el, colonelul, te salut`aparent bucuros de revedere. Îl întrebicum îi mai merge. E în concediu, se vededup` zâmbet, [i-]i spune c` acum, adic`exact în clipa asta, îi merge bine. Numaic`, vede]i dumneavoastr`, domnulec`pitan, uneori e mai bine cu „ciocul mic”.{i-]i spune c , dup ultimul articol despreunitatea lui, cineva l-a sunat [i l-a aten]ionat

s` nu mai vorbeasc` atât de mult. C` nue bine. Vorba mult`, s`r`cia omului. Cee mult stric`.

În lift, ]i-l aminte[ti pe primulcolonel. Care sunt problemele cu carev` confrunta]i? A[a l-ai întrebat, iar el]i-a r`spuns ca rupt din Proust. Timpul,domnule c`pitan, timpul, avem atât demulte proiecte [i atât de pu]in timp...Î]i vine s` râzi amar. De ce le e fric`?De ce ]i-e fric`? Frica lor e frica ta. Tea[ezi s` scrii înc` un articol desprecât de bine, cât de frumos [i, îngeneral, cât de profesionist selucreaz` în unitatea aceea, în carecomandantul n-a fost în stare s`-]ispun`, cu vorbele lui, care estemisiunea de baz` a oamenilor s`i.Mu[ti dintr-o madlen` invizibil` [i scriiîn continuare cu rutina unuiprelucr`tor prin a[chiere. O s`-]i ias`înc` un articol, înc` o pagin`. Vorbegoale, pentru c` articolul, pagina, arat`precum un covor bine aspirat. Mizerianu e acolo, ci în frica lor [i în frica ta.Servi]i patria, iar patria miroase afructe exotice.

Azi e[ti una, mâinealta, ce mai conteaz`ce e de-o parte [i dealta a cratimei?

„

Examenul debacalaureat din acestan a ad`ugat o nou`

experien]` nefericit`semnifica]iei deja alterate aacestui examen de maturitatepentru tinerii care, înfruntându-l,se preg`tesc s` ia via]a în piept.Mai bine de 50 de procentedintre cei înscri[i nu au reu[it s`treac` de bariera acestei primeprovoc`ri serioase care le-a statînainte.

Pentru genera]ia mea,bacalaureatul nu a fost oproblem` de „promovabilitate”,ci de orgoliu. Încheia, ca [iast`zi, este adev`rat, o etap`important` a form`rii noastre,dar accesul în institu]iile militaresau civile de înv`]`mântsuperior se f`cea prin noiexamene al c`ror grad dedificultate era unul ridicat. Notafinal` de la bacalaureat era îns`important`, pentru c` notaaceea chiar conta, acoperind,mul]umitor, nivelul nostru realde preg`tire.

În acest tablou dezastruos pecare înv`]`mântul îl a[az` în fa]asociet`]ii române[ti exist` licee ac`ror performan]` esteadmirabil`, prin procentele depromovabilitate la examenul debacalaureat pe care le afi[eaz`.Colegiile militare liceale, de pild`,au reu[it, ca [i anul trecut, încondi]ii de examinare draconice,deasupra oric`rei îndoieli, s`ofere imaginea performan]eieduca]ionale, tradus` în procente

EXCELEN}A ARE UN NUME:COLEGIILE MILITARE LICEALE

maxime care par neverosimile încontextul general.

Am auzit mul]i „profe]i” aina]iei [i anali[ti perpetui,omniscien]i într-ale educa]iei, ca[i în multe alte domenii, g`sindtot soiul de explica]ii. Eletrebuie, într-adev`r, c`utate [ig`site cât mai grabnic. Darmi-am dat seama c` multe dincauzele invocate sunt cu totul deneg`sit acolo unde performan]a[i-a spus cuvântul, ca [i în cazulcolegiilor militare liceale.

Profesorii din aceste institu]iimilitare de înv`]`mânt au avut,ca to]i bugetarii, de altfel,salariile reduse cu 25 deprocente în ultimii doi ani. S-auconfruntat cu acelea[i programede înv`]`mânt, au utilizatacelea[i manuale, au întocmitacelea[i documente didactice,dar s-au str`duit s` fie pentruelevii lor dasc`lii de care ei aveaunevoie în aceast` perioad`dificil` a devenirii lorprofesionale. {i au reu[it! Ceicare îmi vor spune c` aici suntprofesori de mod` veche, de alt`factur` [i formare, care maip`streaz` din valorilefundamentale inculcate cândvaurma[ilor lui Spiru Haret, le voir`spunde c`, la Breaza, de pild`,cu prilejul ceremoniei dedicateîmplinirii a 100 de ani de lacrearea colegiului, am constatatc` majoritatea covâr[itoare apersonalului didactic estecompus` din profesori tineri, în

general, dedica]i voca]ionalmeseriei pe care [i-au ales-o.Atât dasc`lii, cât [i elevii lor dincele trei colegii militare licealecare s-au prezentat la examenulde bacalaureat, acoperindu-[ifrun]ile cu laurii performan]ei,merit` omagiul nostru pentruceea ce reu[esc s` fac` într-ovreme în care mai toat` lumeag`se[te câte o explica]ie pentruneputin]e de tot felul.

Am v`zut, la un moment dat,chipul dur al unui general

obi[nuit s` comande mariunit`]i, transfigurat de emo]ie laîntâlnirea cu unul dintre fo[tiis`i profesori. Se transformasesubit în elevul de odinioar` [idistinsul dasc`l, m`run]it deb`trâne]e, dar p`[ind cu noble]esub povara anilor, va fi reg`sit larândul s`u, sub chipulgeneralului de ast`zi pe elevuls`u de alt`dat`. Îmi va fi greu s`uit acea strângere de mân` [iprivirea, adunând poveri derecuno[tin]`, a celui care [tia s`mul]umeasc` astfel, printr-ungest firesc, d`ruirii dasc`luluis`u din alte timpuri.

Este una din explica]iileperforman]elor înregistrate decolegiile militare liceale laexamenul de bacalaureat dinacest an.

Colegiile militare liceale au reu[it, ca [i anultrecut, în condi]ii de examinare draconice,deasupra oric`rei îndoieli, s` ofere imagineaperforman]ei educa]ionale, tradus` în procentemaxime care par neverosimile în contextulgeneral.

IMPACT20Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

Un copil de cinci ani, C lin, [i p`rin]ii lui au nevoie urgent de ajutor. Totul a începutîn urm cu un an [i jum`tate când, în urma unui consult la Spitalul de Recuperare Ia[i, prof.dr. Cristian Popescu, neurolog de specialitate, analizând RMN-ul cerebral al lui C lin l-adiagnosticat cu hidrocefalie [i mici forma]iuni cerebrale care p`reau a fi metastaze pornitedin alt parte a corpului. Plecat cu p`rin]ii, de urgen] , la Bucure[ti a fost diagnosticat cutumor medular T6-T8, hidrocefalie tetraventicular [i disemin`ri cerebrale leptomenin-geale. Se instalase [i parapareza. Au urmat multe [edin]e de chimioterapie [i kineto-terapie. A efectuat tratamente la Institutul Oncologic din Bucure[ti, Spitalul Bagdasar [iSpitalul din Ravensburg, Germania. Aici, cu ajutorul dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i atratamentului, starea lui C lin s-a îmbun`t`]it. La nici dou luni boala a revenit. În urmabiopsiei efectuate în Germania s-a stabilit c` sufer` de tumor` glioneuronal` leptome-ningeal difuz . E un tip nou de tumor cerebral , înc neclasificat de Organiza]ia Mon-dial a S`n`t`]ii. Se mai cunosc doar patru cazuri, descoperite în Italia. C lin face chimiote-rapie de 10 luni. Dup` ce va termina [i ultimele dou` cure de citostatice va trebui s`mearg la o clinic în afara ]`rii pentru radioterapie.

În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului, precum [i a interven]iilorviitoare, tat`l lui C`lin, plutonierul (r) Bogdan Graur, a înfiin]at în octombrie 2011 oasocia]ie umanitar , cu numele C`lin lupt pentru via]`.

Prin bun`voin]a celor de la ROMTELECOM am ob]inut un num`r de TELEDONvalabil trei luni. Num`rul de telefon 0 900 900 820 poate fi apelat doar din re]eauaROMTELECOM, iar cel care sun doneaz în contul Asocia]iei C`lin Lupt Pentru Via]`suma de 5 euro.

Datele de contact ale asocia]iei sunt:WWW.CALINGRAUR.INFOCIF 29266400, Banca BCR, Cont RO81RNCB0175124567850001,IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574, e-mail: calin_lupta_ pentru_viata-

@yahoo.com Colectivul U.M. 01079 Miercurea Ciuc solicit` ajutor umanitar pentru sprijinul

camaradului nostru, plutonier-major Stancu Partene Gheorghe, unic între]in`tor al familiei,diagnosticat cu neoplasm al colonului transvers operat [i paraparez` spastic`, cheltuielilepentru efectuarea interven]iilor chirurgicale [i pentru tratamentele post-operatorii dep`[indcu mult posibilit`]ilor financiare proprii.

Dona]iile se pot efectua în contul: Stancu Partene Rodica, RO16RZBR-0000060011044234, deschis la filiala RAIFFEISEN BANK, filiala Miercurea Ciuc, penumele Stancu Partene Rodica.Colectivele Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii [i Centrului de Instruire

pentru Comunica]ii [i Informatic Decebal v solicit ajutor financiar pentru so]ia camaraduluinostru, maiorul Lauren]iu Irimia. So]ia acestuia a fost diagnosticat` cu leucemie acut`monoblastic în luna ianuarie a acestui an. Tratamentul acestei boli const în Transplantalogen de la donator HLA compatibil neînrudit, care se poate face în Israel sau în Spania.Cheltuielile pentru efectuarea tratamentului sunt evaluate la 150.000 euro, sum` caredep`[e[te cu mult posibilit`]ile financiare ale familiei. Cei care doresc s sprijine familiapot depune o sum în contul în RON deschis pe numele Lauren]iu Irimia la BRD SibiuRO86BRDE330SV-08589853300. Pentru mai multe detalii pute]i s -l contacta]i pe maiorulLauren]iu Irimia la telefonul 0766731364 sau în re]eaua RMNC 2103/125.

ANUN}URI UMANITARE

DECESE

MUL}UMIRI

PROMO}II

IN MEMORIAM

Promo]ia 1972 ofi]eri de geniu organizeaz întâlnireadup 40 de ani la Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD [iAp`rare CBRN Panait Donici din Rm. Vâlcea, pe 11 august2012. Persoane de contact: colonel (r) Gheorghe Secu, tel.0727 021 893; colonel (r) Nicu Stanciu, tel. 0724 232 321. Promo]ia 1977 ofi]eri de infanterie organizeaz reve-

derea dup` 35 de ani de la absolvire, la sediul AcademieiFor]elor Terestre Nicolae B lcescu din Sibiu, pe 8 septembrie2012. Detalii [i înscrieri la: colonelul (r) Gheorghe Popa,Sibiu, tel. 0725 912 825, colonelul (r) Laurian Iancu, Bucure[ti,tel. 0722 440 873.

Pre[edintele comitetului de organizare este generalul-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, comandantul(rectorul) Universit ]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I. Promo]ia de subofi]eri 1992 a Institutului Militar de

Radioloca]ie Avram Iancu din Bra[ov va s`rb tori împlinireaa 20 de ani de la absolvire în data de 1.09.2012 la sediulAcademiei For]elor Aeriene Henri Coand Bra[ov. Persoanede contact: {tefan Dumitru, tel. 0726 329 395, 0741 484 076,0766 701 310 [i Pandelescu C`t`lin, tel. 0724 584 504. Promo]ia 1987, subofi]eri, arma infanterie a {colii de

Mai[tri [i Subofi]eri Gheorghe Laz`r, Sibiu, anun] organizarearevederii dup 25 de ani de la absolvire, la sediul institu]ieidin Sibiu, \n perioada iulie-august 2012. Rug`m s` necomunica]i propuneri privind desf [urarea activit ]ii, data [iconfirmarea de participare. Persoane de contact: plutonier-adjutant principal Ion Pintilie, tel. 0762 257 107, STAR 4040/192; plutonier-adjutant principal Petre Alexandroaie, tel. 0722589 475; plutonier-adjutant principal Dumitru T`r`bu[ca, tel.0754 826 998, STAR 6109/139; plutonier-adjutant principalMiluc Prodan, tel 0723 557 489. Promo]ia 1977 (Promo]ia Independen]ei) a Liceului

Militar Dimitrie Cantemir, Breaza, organizeaz` revedereade 35 de ani de la absolvire, la Breaza, în perioada 20-22iulie 2012. Rela]ii la: Nicu Cristian, tel. 0722 188 676;Dumitru L`udatu, tel. 0722 669 337; Petru Dr`ghicescu,tel. 0736 601 045. Promo]ia 1987 a {colii Militare de Ofi]eri Activi-

femei Nicolae B`lcescu Sibiu organizeaz` întâlnirea de 25de ani de la absolvire, în perioada 21 - 23 septembrie2012, în garnizoana Sibiu. Detalii suplimentare pute]i aflade la organizator, colonel Angela-Maria Beldiman (Vladu),STAR 1002/450 [i mobil 0722 22 37 15, 0733 55 78 17,adresa e-mail angela_beldiman @yahoo.com sau VioricaPopovici (Gatlan), tel. 0722 59 79 46. Promo]ia de ofi]eri 1992 a Institutului Militar de Geniu,

Construc]ii [i C i Ferate Panait Donici va s`rb tori împlinireaa 20 de ani de la absolvire, în data de 1 septembrie 2012, lasediul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rareCBRN Panait Donici din Râmnicu Vâlcea.

Pentru to]i ofi]erii din armele geniu [i construc]ii – promo]ia1992, care doresc s participe la aceast aniversare, comitetulde organizare adreseaz rug`mintea de a confirma participareaprin depunerea sumei de 200 lei/persoan` în contulRO89BTRL 03901201B13650XX, Banca Transilvania –Râmnicu Vâlcea.

Persoane de contact: Dan Cebuc – tel. 0723.767.356,STAR 5049/118; Liviu Boscagini – tel. 0740.190.196, STAR5049/173. Promo]ia de ofi]eri activi de artilerie [i topografi 1982

a {colii Militare de Artilerie Ioan Vod se reune[te, în Sibiu,la sediul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin Lupt , înperioada 24-26 august 2012, pentru a s`rb tori 30 de ani de laabsolvire. Costul estimativ este de 350 lei/familie, care vor fidepu[i în contul RO15BITRSB1RON035056CC01, titularPopescu Marin, Banca Italo-Romena Sibiu.

Persoane de contact: colonel Adrian Stroea, tel. 0723320 612; colonel Rizescu Alexandru, tel. 0745 365 008;colonel Popovici Liviu, tel. 0721 330 622; colonel ZanfirGheorghe, tel 0722 640 282; Popescu Marin, tel. 0743 088170, marin.popescu81@yahoo.com. În perioada 24-26 august 2012, va avea loc la Colegiul

Militar Liceal Dimitrie Cantemir Breaza întâlnirea Promo]iei1967, pentru s`rb torirea a 45 de ani de la absolvirea acesteiprestigioase institu]ii de înv ] mânt a armatei.

Îi a[tept m, cu drag, pe to]i colegii no[tri la liceu, undevor avea loc activit ]i interesante, începând de vineri, 24 august,orele 18.00.

Avem ocazia s rememor`m anii de liceu, s reînnod`mprieteniile atenuate de trecerea gr`bit` a timpului [i s`reîntâlnim o parte a comandan]ilor [i profesorilor no[tri, pentrua le împ`rt [i recuno[tin]a pe care le-o purt m.

Detalii organizatorice ofer colegul nostru Ion Milo[, lanum`rul de telefon 0721.218.824.

Suntem convin[i c` revederea ne va poten]a energiapentru anii ce vin!

Promo]ia 1992 a Liceului Militar {tefan cel Mare CâmpulungMoldovenesc organizeaz revederea de 20 de ani de la absolvire, înperioada 28-30.09.2012. Pentru detalii organizatorice, persoan decontact este Cristian Tomescu, tel. 0751 188 981, e-mail: eugen-cristian.tomescu@citroen.com. Promo]ia 1982 de ofi]eri activi de infanterie a {colii Militare

de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu se reune[te la Sibiu, la sediulAcademiei For]elor Terestre Nicolae B lcescu, în zilele de 28 [i 29septembrie 2012, pentru a s`rb tori cei 30 de ani de la absolvire.

Detalii organizatorice se g`sesc pe site-ul academiei, la adresawww.armyacademy.ro. Persoane de contact: colonel prof. univ.dr. Robert St`nciulescu, tel. 0722 558 045 [i dr. Cosmin Roman,tel. 0727 764 092. Promo]ia 1962 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de Tancuri

[i Auto Mihai Viteazul Pite[ti serbeaz 50 de ani de la absolvire înziua de 11 august a.c. Pentru confirmare pân la 25 iulie [i cores-ponden] : general (r) Mateescu 0722 652 293 tel/fax 021 252 5052; colonel (r) Mereu]` 0723 687 260; colonel (r) ing. TeodorGhi]escu, {tef ne[ti, str. Valea Turcului, nr. 14, sat Valea Mare, jud.Arge[, tel. 0248 265 254 sau mobil 0724 680 853. Promo]ia 23 August 1987, arma infanterie, organizeaz`

revederea la împlinirea a 25 de ani de la absolvirea {colii Militarede ofi]eri activi Nicolae B lcescu. Activitatea va avea loc în data de11.08.2012 la sediul Academiei For]elor Terestre Nicolae B lcescudin Sibiu.

Confirmarea particip`rii se va face prin completarea unui for-mular ce va fi distribuit la adresele de e-mail, dup virarea sumelorîn contul precizat în formular.

Puncte de contact/comitetul de organizare: locotenent-colonelC`t`lin Tîrtan, tel. 0728 315 440, RMNC 2113/512, locotenent-colonel Marius Popen]a, tel. 0745 771 437 RMNC 972103/1311. Promo]ia 1992 de ofi]eri activi de artilerie [i rachete a Institutului

Militar de Artilerie [i Geodezie Ioan Vod organizeaz revedereapromo]iei dup 20 de ani de la absolvire, la sediul institu]iei dinSibiu, în perioada 27-29 iulie 2012. Rug`m confirmarea de participareprin expedierea sumei de 350 lei de familie în contul IBAN nr.RO86BUCU1061035358577RON pe numele Glod Petru Valentin,deschis la Banca Alpha Bank România S.A, Sucursala Sibiu pân ladata de 20 iulie 2012. Alte informa]ii la telefon 0723 277 257,locotenent-colonel dr. Glod Valentin, e-mail glod1473@yahoo.com. Promo]ia 1952 a Academiei Militare organizeaz în data de

19.09.2012, orele 10.00, la Clubul Universit ]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I (fosta Academie Militar`) din [os. Panduri nr. 68-72, sector5, Bucure[ti, s`rb`torirea a 60 de ani de la absolvire.

Cei care doresc s participe la acest eveniment sunt ruga]i s`se adreseze: generalului-maior (ret) Ilie Stoleru tel.: 0752 308 290;0745 264 170 sau 021 316 65 45. Promo]ia 1987 de Ofi]eri Activi de Artilerie [i Rachete, cu

prilejul împlinirii a 25 de ani de la absolvire, organizeaz revedereala sediul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin Lupt din Sibiu,în data de 11 august 2012 la orele 11.00. Detalii suplimentarepute]i afla de la organizatori: coloneii Georgel Oprean, tel. 2104/113, 0745 307 368, Mihail Necula, tel. 1007/199, 0721 690 002,Gheorghe B`jenaru, tel. 5249/102, 0748 108 172.

Pentru to]i colegii din promo]ie care doresc s` participe laaceast` aniversare, comitetul de organizare adreseaz`rug`mintea de a confirma participarea prin depunerea sumei de350 lei în contul RO52RNCB0593036025810001, titular TarceaIoan, deschis la Banca Comercial` Român` S.A. pân` cel maitârziu în data de 31 iulie 2012. Promo]ia 1987 a {colii Militare de Geniu, Construc]ii [i

C`i Ferate Râmnicu Vâlcea – arma geniu, va s`rb`tori împlinireaa 25 ani de la absolvire în data de 6 octombrie 2012, la sediulCentrului de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rare CBRNPanait Donici din Râmnicu Vâlcea.

Pentru to]i ofi]erii din arma geniu – promo]ia 1987, care dorescs participe la aceast aniversare, comitetul de organizare adreseaz`rug`mintea de a confirma participarea prin depunerea sumeide 200 lei/persoan` în contul RO96BTRL03901201973505XX,Banca Transilvania – Rm. Vâlcea.

Persoane de contact: Tiberiu Osoian, tel. 0721 835 147, STAR5049/122, 173; e-mail: tibiosoian@zahoo.com [i GheorgheBrosc`rescu, tel. 0755 813 850, STAR 5049/134. Promo]ia 1987 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de

Transmisiuni, cu prilejul s`rb`torii a 25 de ani de laabsolvire, invit` colegii la o întâlnire amical`, în perioada10-12 august 2012, în garnizoana Sibiu, la sediul Centruluide instruire pentru comunica]ii [i informatic` Decebal.

Persoanele care doresc s participe sunt rugate s depun încontul deschis pe numele Marin Ion, la BCR sucursala Sibiu – codIBAN – RO07RNCB0227070191790008, suma de 200 lei/persoan pân la data de 20 iulie 2012.

Persoane de contact: Bogdan Anton, tel. RTP/RMNC: 2103/143; tel. 0751 818 788; Dumitru Vijulie tel. RTP/RMNC: 972103/1366, 1414; tel. 0723 211 541; Marin Ion, tel. 0722 674 318.

ANIVERS~RI Biroul Permanent al Filialei jude]ene Mircea cel B`trân Giurgiu a A.N.C.M.R.R.,

prieten statornic al colegilor s i de seam , ureaz celor care în aceast lun a lui cuptor [ia Sfântului Ilie ce împlinesc l udabila vârst , precum [i onomastica: s`n`tate, via] îndelungat`[i lini[tit` al`turi de cei dragi, dup` cum urmeaz`: comandorii(r) Mihai Simion, ViorelCaulea; coloneii (r) Gheorghe T`nase, Cornel Constantin [i Ilie {tefan; locotenen]ii-coloneii Ghi] Stere, Ilie Preda, Drago[ Dumitrescu [i George Paraschiva; maiorii(r) IonIonescu, Marin Vlad [i Iulian Turc; mai[trii militari principali {tefan Trânc , Petru Popa,Dumitru Vâlcu [i Vasile Iavorniciuc; plutonierii-majori adjutan]i Georgeta Antemic, FloreaCârjalie, Ion Tincu [i Lucian Vlad. La mul]i ani stima]i camarazi! La data de 1 iulie 2012, promo]ia 1946 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de Infanterie

Z`rne[ti-Sibiu a împlinit 66 de la absolvire. Din cei 472 de camarazi absolven]i, mai suntast`zi în via] doar 26, c`rora cu aceast ocazie le transmit mult s`n`tate [i un sincer Lamul]i ani! Colonel (ret) Teodor Pompiliu Romulus

Personalul Bazei 2 Logistic` Valahia Ploie[ti regret` dispari]ia celui ce a fostgeneralul de brigad` (r) BAC{I{ IULIAN.

Sincere condolean]e familiei îndoliate. Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace! To]i cei care au f`cut parte din promo]ia 1959 a Liceului Militar {tefan cel Mare

Câmpulung-Moldovenesc, cu inima cernit`, aducem un ultim omagiu colegului nostru,generalul-maior FLORIC~ GHEORGHE, trecut în eternitate în ziua de 4.07.2012, dup`o grea suferin]`.

Evoc`m, în acela[i timp, spre aducerea aminte, rodnica activitate în domeniul financiaral armatei [i, nu în ultimul rând, contribu]ia sa la reorganizarea în bune condi]ii, dup`evenimentele din Decembrie 1989, a G`rzii Financiare, al c`rei prim [ef a fost.

Suntem al`turi de familia îndurerat` c`reia îi transmitem sincere condolean]e. Îlrug`m pe Bunul Dumnezeu S`-l odihneasc` în pace. Adio scump coleg drag! Generalul de brigad` (r) Petre Udroiu anun]` cu regret, trecerea în nefiin]`, dup`

o lung` [i grea suferin]`, în data de 4.07.2012, a generalului de brigad` (ret) FLORIC~GHEORGHE – primul [ef al G`rzii Financiare. Om de mare sensibilitate [i probitatemoral`, generalul de brigad` (ret) Gheorghe Floric` va r`mâne în inimile celor care l-aucunoscut ca un exemplu de profesionalism, modestie, cinste [i dragoste de oameni. Îivoi p`stra pentru totdeauna o pioas` amintire. Sincere condolean]e familiei îndurerate.Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Înmormântarea a avut loc în ziua 7.07.2012 lacimitirul Metalurgiei din Bucure[ti. Colectivul Batalionului 96 LAROM Mircea Voievod î[i exprim` întreaga compasiune

[i este al`turi de fostul comandant al unit`]ii, colonelul Adrian Stroea, în aceste momentegrele pricinuite de trecerea în eternitate a mamei sale.

Dumnezeu s` o odihneasc` în pace! Sincere condolean]e familiei! În aceste momente de triste]e, întregul personal al {colii de Aplica]ie pentru

Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu este al`turi de colonelul AdrianStroea la trecerea în nefiin]` a mamei sale.

Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumnezeu s` o odihneasc` în pace!

Conducerea [i personalul For]elor Aeriene Româneî[i exprim` profundul regret [i durerea pentru pierdereacolegilor no[tri în urma pr`bu[irii elicopterului IAR-316 Bpe timpul unui zbor de antrenament efectuat în cadrul{colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, joi, 5 iulie 2012.

În aceste momente de grea încercare, to]i cei carepoart` cu credin]` [i mândrie uniforma militar` sunt al`turide familiile celor patru camarazi c`zu]i la datorie în timpulîndeplinirii misiunii.

Cuvintele sunt prea s`race pentru a putea [tergedurerea l`sat` în inimile rudelor, colegilor [i prietenilorde dispari]ia fulger`toare [i prematur` a c`pitanului-comandor Mitic` DOCUZ, maistrul militar cls. I C`t`linTOPOLICEANU, maistrul militar cls.I Viorel-CristinelCOJOCARU [i studentul {tefan COROPE}CHI.

Sunt un prieten de familie al Mihaelei Loghin [i vreau pe aceast` cale s` v` felicitpentru articolul din Observatorul militar scris de locotenent Andreea Cristian. Esteprimul gazetar care nu a denaturat adev`rul. Spun acest lucru pentru c` la fiecare interviupe care doamna Loghin l-a dat spre publicare au ap`rut erori care au voalat mesajul carese vroia a fi transmis. V` doresc tot binele din lume, mult` s`n`tate [i noroc!

Prof. Alexandru Daniel PASCAL Promo]ia 1982 de ofi]eri de transmisiuni dore[te s` transmit` sincere mul]umiri

colonelului dr. Dorin Chirc`, comandantul Centrului de instruire pentru comunica]ii [iinformatic Decebal, pentru sprijinul permanent acordat la activitatea de aniversare a promo]iei.

Este nevoie de curaj, devotament [i mult` pasiune pentrua-]i asuma riscurile pe care le presupune meseria de pilot. Eile-au avut [i le-au pus în slujba ]`rii onorând, prin profesionalismul[i experien]a lor, jur`mântul f`cut sub Drapel.

În fa]a jertfei lor ne plec`m frun]ile, cu toat pre]uirea [i res-pectul cuvenit unor oameni care au f cut sacrificiul suprem, mâna]ide dorin]a de a se preg ti continuu pentru îndeplinirea misiunilorlor în slujba ] rii. Suntem cu inimile al turi de familiile [i prieteniicolegilor no[tri, încercând s facem tot ce ne st în putere pentru ale alina suferin]a în aceste momente deosebit de tragice.

Le vom p`stra ne[tears amintirea, rugându-ne mereu pentruodihna sufletelor lor.

Dumnezeu s` v` odihneasc` în pace, dragi camarazi!V` vom p`stra ve[nic în rug`ciunile noastre!

STATUL MAJOR AL FOR}ELOR AERIENE

21CALEIDOSCOP Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)

www.presamil.ro

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANUFOC MARE

Dezlegarela careul

PEDEAPSAdin

Observatorulmilitar

nr. 26/2012

PlutonierElena-Irina SPILC~

ÎN LUMINAASTRELOR

CogitoCogitoCogitoCogitoCogito

{tia]i c`...

Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE

Morala nu poate fi decât o igien` social`, care are scopul de a purifica atmosferaîmbâcsit` de vicii [i prejudec`]ile unei societ`]i.

Vasile CONTA

PROTEJAREA VEDERIIOchiul, organ al vederii, pre]ios pentru fiin]a uman` [i nu

numai, trebuie protejat cu aten]ie. Vederea este perceperea atot ce ne înconjoar`. Achizi]ionarea unei perechi de ochelaride vedere poate fi benefic` pentru a preveni sau corectaproblemele cu ochii. Este necesar s mergi la un control specializatcel pu]in o dat` pe an, precizeaz` prof. dr. Monica Pop, directoral Spitalului de Urgen]` Oftalmologic Bucure[ti.

Câteva semne care ne arat` c` avem dificult`]i de vedere:vedere înce]o[at` sau neclar`; dificultate în privirea unui obiectapropiat sau aflat la distan]`; ro[ea]` permanent` a ochiuluisau în jurul acestora; te ustur` sau te sim]i obosit de fiecaredat` când e[ti în mijlocul unei activit`]i ce necesit` o acuitatevizual` sporit`, precum scrisul, munca în fa]a unui computersau cititul; ai dureri de cap; ochii usca]i înso]i]i de senza]ia demânc`rime sau fierbin]eal`; apari]ia unei sensibilit`]i la lumin`;pete ap`rute în câmpul vizual.

Este preferabil s` î]i cumperi ochelari în urma unui controlde specialitate am`nun]it.

Fiind vorba de un lucru de mare pre] din via] , exist expresiapopular : „S -l p`strezi ca pe lumina ochilor t i” [i reprezint`îndemnul la superlativ pentru protejarea vederii noastre.

Iust din Roma, osta[, † 14 iulie. Acestaera din Roma, fiind osta[ sub Claudiu tribunul. Odat`,întorcându-se de la r`zboiul împotriva barbarilor, a v`zuto cruce în chip de cristal, iar din cruce a ie[it un glas, carel-a înv`]at taina dreptei credin]e. Pentru aceasta, mergândla Roma, [i-a împ`r]it averea la s`raci, bucurându-se c` adobândit credin]a în Hristos. Dup` ce i s-a descoperittribunului Claudiu c` sfântul a crezut în Hristos, acela l-asf`tuit s` aib` mil` de tinere]ile sale [i s` se lepede decredin]a în Hristos. Nu a fost convins, iar pentru aceastal-a trimis cu scrisoare la ighemonul Magnentie, care l-achinuit în mod cumplit, dându-[i sufletul lui Dumnezeu.

Civi

liza]

ia oc

hiulu

i

Foto: Eugen MIHAI

SFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITSFIN}I MILITARIARIARIARIARI

...Omul prime[te 83% din informa]iile externe prin v`z,11% prin auz, 3% prin miros, 1,5% prin tact [i 1,5% prin gust?

...Oina este cunoscut` drept sport na]ional pentru români,de[i cel mai popular joc este fotbalul?

...Sarea din salinele din România este suficient` încât s`hr`neasc` 20 de ani întreg Globul?

...Poluarea distruge parfumul florilor, ceea ce are ca rezul-tat inhibarea abilit`]ilor albinelor de a g`si drumul c`tre sursade hran`?

...Instala]ia de aer condi]ionat poate fi locul ideal pentrudezvoltarea bacteriei numite Legionela pneumophila (boalaomului modern)?

...Aspirina în exces poate produce orbirea?

Z, M, ODA,COPIER, SU, RI,SIC, Z, BILET,

ASA, O, UR, PLAT,B, M, NULEDAMCADOURI, RA,OLAR, AUR, U,IN, PRO, AUT,SET, ETANSE,

MASIVE.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Ave]i parte de o perioad`agitat` în care încerca]i pe toate planurile s` v` face]i cunoscute

inten]iile. La serviciu ve]i avea de rezolvat o serie de sarcini ce v`revin în urma plec`rii unui coleg.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` desf`[ura]i activitatea la focautomat [i v` gândi]i cu seriozitate la o schimbare drastic` a

domeniului de lucru. Ave]i de l`murit anumite aspecte ale rela]ieide cuplu pe care le-a]i l`sat la urm` tocmai pentru a putea s` lua]idecizii în]elepte.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Faptele dumneavoastr` daude gândit fiind considerate cel pu]in controversate de cei care

v` cunosc. Trece]i printr-o perioad` benefic` pentru studiu [i v`a[tepta]i ca rezultatele examenelor date s` fie unele mul]umitoare.

Rac (22 iunie-22 iulie): V` complica]i situa]ia la serviciuprin implicarea într-un proiect care nu este pe domeniul

dumneavoastr`. Ataca]i prin mijloace juridice decizia luat` de unsuperior. Rela]ia cu familia se îmbun`t`]e[te [i ave]i sprijinul celorapropia]i.

Leu (23 iulie-22 august): Activit`]ile casnice v` ocup`timpul într-un mod pl`cut, dar [i util. Tensiunile acumulate la

serviciu v` dau o stare de nervozitate care se r`sfrânge [i în rela]iilecu membrii familiei.Fecioar` (23 august-22 septembrie): Lua]i m`suri inopinate[i îi uimi]i pe colegii de serviciu prin felul în care aborda]i

lucrurile. Ve]i face unele m`rturisiri cu privire la o persoan` care v`este drag`.

Dieta pentru zodia Gemeni: nativii dinGemeni sunt oameni activi care au un

metabolism ce îi ajut` s` sl beasc`relativ repede. Faptul c` ei se îngra[`

se datoreaz` alimenta]iei haotice, f`r`respectarea meselor principale, [i

apel#nd la consumul de alimente f`r`valoare nutri]ional . Ador schimbarea

în tot ce întreprind, iar acest lucru seaplic` inclusiv atunci când este vorba

de a ]ine un regim alimentar variat caretrebuie s` dea rezultate rapide [i s` nu-iplictiseasc`. Fructele [i legumele sunt

preferate de ace[tia. Gemenii ador`sporturile active prin care î[i consum`

rapid surplusul de energie, cum ar fi:fotbalul, joggingul, tenisul de mas`,

ciclismul [i hipismul.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Vre]i s`rezolva]i o serie de probleme de natur` organiza]ional`, dar

ave]i la dispozi]ie foarte pu]in timp. De asemenea, ave]i de suferitîn urma unui conflict verbal dintre o rud` [i un coleg de serviciu.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Ave]i emo]iipe care le st`pâni]i cu greutate prin participarea la un eveni-

ment pe care îl a[tepta]i de mult` vreme. Trebuie s` v` aduna]igândurile [i s` duce]i la bun sfâr[it o ac]iune început` luna trecut`.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V` ocupa]icu strângerea de fonduri pentru a pune bazele unui proiect

la care visa]i de ceva timp. Ave]i al`turi prieteni care se vor implica[i vor crede în visul dumneavoastr`.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Sprijini]i ideileunui coleg de serviciu [i îl ajuta]i pentru a duce la îndeplinire

sarcina impus` de un superior. Problemele de s`n`tate v` re]in îna avea o activitate bogat`.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V` trezi]i b`gatîntr-un conflict c`ruia nu [ti]i cum s`-i face]i fa]`. Gândi]i

îndelung fiecare ac]iune [i lua]i în considerare sfaturile apropia]ilor.În plan sentimental ave]i parte de momente sensibile în careîncerca]i s` v` spune]i nemul]umirile.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Sim]i]i nevoia de a v`reg`si, f`când diverse lucruri relaxante, cum ar fi cititul,

vizionarea unor filme, plimb`rile în aer liber. V` bulverseaz`întreruperea rela]iei cu o persoan` pe care a]i avut-o al`turimul]i ani.

Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

22 FINANCIAR

Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Radar economic Afacerile din comer]ul cu am`nuntul au

crescut cu aproape 6%, în ritm anual. PotrivitInstitutului Na]ional de Statistic` (INS), în luna mai,volumul cifrei de afaceri din comer]ul cu am`nuntul(cu excep]ia comer]ului cu autovehicule [imotociclete) a crescut fa]` de luna precedent` atât caserie brut`, cu 4,6%, cât [i ca serie ajustat` în func]iede num`rul de zile lucr`toare [i de sezonalitate, cu1,2%. În ritm anual, avansul este mult mai consistent,de 5,9 % ca serie brut`, respectiv 5,6% ca serie ajustat`în func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i desezonalitate. Evolu]ia anual` bun` se datoreaz`, înspecial, cre[terii comer]ului cu am`nuntul alcarburan]ilor pentru autovehicule în magazinespecializate, vânz`rilor de produse nealimentare [ivânz`rilor de produse alimentare, b`uturi [i tutun. Rezervele interna]ionale ale României, în

sc`dere. La 30 iunie 2012, rezervele valutare laBanca Na]ional` a României (BNR) se aflau la nivelulde 32,96 miliarde de euro, fa]` de 33,519 miliarde deeuro la 31 mai 2012, se arat` într-un comunicat alBNR. Rezerva de aur s-a men]inut la 103,7 tone. Încondi]iile evolu]iilor pre]urilor interna]ionale, valoareaacesteia s-a situat la 4,161 miliarde de euro. Astfel,rezervele interna]ionale ale României (valute plusaur) la sfâr[itul lunii trecute au fost de 37,121 miliardede euro, în sc`dere cu 607 milioane de euro (1,6%)raportat la luna mai. Cel mai puternic laser din lume va fi

construit în România. Guvernul a avizat,s`pt`mâna trecut`, parametrii tehnico-economicipentru construirea la M`gurele (jude]ul Ilfov) a celuimai puternic laser din lume, de 10 petawatt, o investi]ie

de 389 milioane euro(aproximativ 1,5 mi-liarde de lei). Ro-mânia va cofinan]a20% din costulproiectului ELI(Extreme LightInfrastructure), res-tul banilor fiind aloca]ide Uniunea European`prin Programul privindCre[terea Competitivit`]ii Economice, a declaratministrul Educa]iei, Ecaterina Andronescu. Noi facilit`]i pentru întreprinderile mici

[i mijlocii. Fondul Na]ional de Garantare aCreditelor pentru Întreprinderile Mici [i Mijlocii(FNGCIMM) a anun]at reducerea structurii salede comisioane practicate în rela]ia cu IMM-urile,cu un procent mediu de circa 0,5%, începând cudata de 1 iulie. Aceast` sc`dere va conduce laeconomii pentru IMM-uri estimate, într-un an, deaproximativ 10 milioane de lei. De asemenea,FNGCIMM acord` o aten]ie deosebit` zonei desus]inere a activit`]ii investi]ionale, procedând ladiminuarea comisionului aferent garant`riicreditelor pentru investi]ii cu aproximativ 0,6%. Date statistice încurajatoare pentru

turismul românesc. În primele cinci luni aleanului, fa]` de perioada similar` din 2011, atâtsosirile, cât [i înnopt`rile în structurile de primireturistic` cu func]iuni de cazare au înregistratcre[teri cu 12,9%, respectiv cu 8,5%, conform INS.Indicele de utilizare net` a locurilor de cazare, înintervalul 1 ianuarie – 31 mai 2012, a urcat cu unpunct procentual, la 19,7% (pe total structuri decazare turistic`). Tot în primele cinci luni, sosirilevizitatorilor str`ini în România, înregistrate lapunctele de frontier`, au crescut cu 0,5%, la 2659,9mii. Majoritatea turi[tilor str`ini provin din stateleUniunii Europene (62,7%), cele mai multe sosiriînregistrându-se din Ungaria, Bulgaria, Germania,Italia [i Austria. {omajul din zona euro a atins un nou

nivel record. Rata [omajului în zona euro a atinsîn luna mai 2012 nivelul record de 11,1% dinpopula]ia activ`, fa]` de 11% în aprilie, relev` dateleEurostat. În Uniunea European`, rata [omajului acrescut tot cu 0,1% în mai, la 10,3%. Dintre statelemembre UE, Spania are cea mai ridicat` rat` a[omajului, de 24,6%, urmat` de Grecia, unde[omajul se situa la 21,9% în luna martie.

Evolu]ia pre]urilor (euro/mp util) în Bucure[ti, pe categorii de apartamente

PRE}UL APARTAMENTELOR,ÎN DECLIN

*Indicele imobiliare.ro reprezint` o medie apre]ului solicitat, exprimat în euro pe metru p`tratutil, pentru apartamentele de vânzare situate înblocuri cu destina]ie reziden]ial`, pe bazaanun]urilor publicate pe www.imobiliare.ro deagen]iile imobiliare [i proprietari.

În primele [ase luni ale anului, pre]ul mediu solicitat pentruapartamentele scoase la vânzare, la nivel na]ional, a coborât u[or, cu0,4%, conform indicelui imobilare.ro. Sc`derea este mult maiaccentuat` în cazul celor mai mari ora[e din ]ar`, în municipiul Ploie[tidep`[ind chiar 5%.

imobiliar` a înregistrat în ritmanual un recul puternic, de8,4%, contrac]ia fiind de 4,4%în 2012. Cel mai mult s-auieftinit apartamentele noi,pre]ul mediu cerut de clujenipentru acestea fiind cu 7,2%mai mic decât la sfâr[itulanului precedent [i cu 15,4%comparativ cu iunie 2011.Interesant este c` aici pre]ulmediu solicitat pentru unit`-]ile vechi scoase la vânzare îldep`[e[te cu mult pe cel alimobilelor noi, 962 euro/mpfa]` de 840 euro/mp. ÎnTimi[oara, evolu]ia pre]urilorapartamentelor a fost mode-rat` în prima jum`tate aanului. Pre]ul mediu în iuniea fost de 796 euro/mp util, cu1,7% mai pu]in decât în urm`cu [ase luni. Tendin]a desc`dere a pre]urilor a fost maiaccentuat` pe segmentulnou. Dac` apartamentelevechi s-au ieftinit cu doar 0,7%în prima jum`tate a anului,pre]ul solicitat în cazulunit`]ilor noi a sc`zut cu circa3% în acela[i interval, de la 885

euro/mp util pân` la 858 euro/mp util. Dac` v`dori]i s` achizi]iona]i o locuin]` în ora[ulConstan]a, trebuie s` [ti]i c` aceasta ar trebuis` v` coste, în medie, cu 7,3% mai pu]in decât înurm` cu un an, dac` este veche, [i cu 4,6% maimult, dac` este nou`. De altfel, în ultimele 12luni, cea mai mare ieftinire de aici au avut-oapartamentele cu dou` camere, cu 73 de euro/mp (7,7%), pân` la 879 de euro/mp, în timp cepre]ul garsonierelor s-a redus cel mai pu]in, cudoar 0,9%. Pentru segmentul reziden]ial vechi[i nou din Constan]a, pre]ul mediu a ajuns la894 euro/mp util în iunie, în sc`dere cu aproape3,5% fa]` de valoarea înregistrat` la începutulanului.

Indicele imobiliare.ro pentru Ploie[ti arat`,în iunie, o valoare medie de 827 euro/mp utilpentru apartamentele noi [i vechi disponibilespre vânzare. Locuin]ele din acest ora[ s-au

Dup` o depreciere semnificativ` în a douajum`tate a anului trecut, de 4,1%, pre]ul mediual apartamentelor din România s-a men]inutrelativ stabil în primul semestru din 2012,pierderea anual` trecând u[or de 4,5%, reflect`evolu]ia indicelui imobiliare.ro. Astfel, lasfâr[itul lunii trecute, valoarea medie era de987 de euro pe metru p`trat util, cu doar patrueuro mai pu]in decât la începutul anului, darcu 47 de euro sub nivelul consemnat în aceea[iperioad` din 2011. Se constat` totu[i diferen]esemnificative de la un ora[ la altul, precum [ipe categorii de locuin]e. Astfel, pre]ul mediupentru apartamentele noi [i vechi scoase lavânzare în Capital`, în luna iunie, este de 1.132euro/mp util, înregistrând o sc`dere deaproape 4% în primele [ase luni ale anului.Pre]urile apartamentelor vechi au avut osc`dere de 2,8% în acest interval, în timp ce pe

segmentul unit`]ilor noi ieftinirea a fost multmai consistent`, de 6%.

Valoarea medie înregistrat` de indiceleimobiliare.ro pentru segmentul reziden]ialvechi [i nou din Bra[ov a ajuns la 853 de europe metru p`trat util în iunie, dup` o aprecierede 0,6% fa]` de luna anterioar`. Chiar [i a[a,sc`derea anual` este de 1,2%, remarcând totu[iîn acest caz c` apartamentele noi s-au scumpitcu 3,7% în ultimele 12 luni. La Cluj-Napoca, pia]a

ieftinit, în primele [ase luni ale anului, cu peste5%. În compara]ie cu iunie 2011, pre]urilesolicitate în prezent sunt cu 7,8% mai mici.

Leul a înregistrat, s`pt`mâna trecut`, trei noi minime istorice înraport cu moneda unic` european`, cursul oficial afi[at de BNR, vineri,6 iulie, situându-se îns` sub cota]ia de pe pia]a interbancar`, care aatins nivelul de 4,53 lei/euro.

Deprecierea rapi-d` a monedei locale înraport cu principalelevalute vine într-uncontext europeandestul de dificil, cumulte incertitudini [iriscuri asupra evolu]ieieconomice. Contextcare, amplificat detensiunile de pe scenapolitic` româneasc`,din ultimele zile, agenerat dep`[ireapragului psihologic de4,5 lei/euro. Pe planextern, Banca CentralEuropean` a redusdobânda de politic`monetar` la 0,75%,minim istoric, de la 1%,mi[care menit` s` sti-muleze economia eu-ropean`, prin încura-jarea credit rii. Aceastm`sur` a f`cut caparitatea euro/dolars` se deprecieze rapidpe pie]ele valutare,pân` aproape de va-loarea de 1,2350. Pro-babil, în urm`toarelezile, odat cu calmareapie]elor, leul va reu[is` recupereze mareparte din terenulpierdut în fa]a principa-lelor valute.

S~PT~MÂN~ DIFICIL~ PENTRU LEU

23REPEREObservatorul militar

Nr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

CU PASIUNE, |N LUMEA C~R}ILOR Locotenent Andreea CRISTIAN

Foto: plutonier-major C`t`lin OVREIUE-bookE-bookE-bookE-bookE-book, c`utare pe Google, tablete PC, telefoane , c`utare pe Google, tablete PC, telefoane , c`utare pe Google, tablete PC, telefoane , c`utare pe Google, tablete PC, telefoane , c`utare pe Google, tablete PC, telefoane de[tepte...de[tepte...de[tepte...de[tepte...de[tepte...tehnica de ultim` genera]ie a înlocuit, treptat, clasicele c`r]i. Mersultehnica de ultim` genera]ie a înlocuit, treptat, clasicele c`r]i. Mersultehnica de ultim` genera]ie a înlocuit, treptat, clasicele c`r]i. Mersultehnica de ultim` genera]ie a înlocuit, treptat, clasicele c`r]i. Mersultehnica de ultim` genera]ie a înlocuit, treptat, clasicele c`r]i. Mersulla bibliotec` poate p`rea desuet atunci când, la o distan]` de unla bibliotec` poate p`rea desuet atunci când, la o distan]` de unla bibliotec` poate p`rea desuet atunci când, la o distan]` de unla bibliotec` poate p`rea desuet atunci când, la o distan]` de unla bibliotec` poate p`rea desuet atunci când, la o distan]` de unclick al mouse-ului, po]i ob]ine informa]ii din cele mai variate domenii.click al mouse-ului, po]i ob]ine informa]ii din cele mai variate domenii.click al mouse-ului, po]i ob]ine informa]ii din cele mai variate domenii.click al mouse-ului, po]i ob]ine informa]ii din cele mai variate domenii.click al mouse-ului, po]i ob]ine informa]ii din cele mai variate domenii.

Savoarea c`r]ilor

Biblioteca [colii generale, din amintirilemele, era acel loc în care, p`[ind în vârful picioa-relor pentru a nu tulbura lini[tea, erai înv`luitînc` de la intrare în mirosul inconfundabil alc`r]ilor. Înc`perea cu pere]i înal]i, tapeta]i curafturi ticsite de c`r]i [i, într-un col], o scar`,pe care bibliotecara se urca, ]inând ochelariipe nas, pentru a-mi satisface pofta de Pove[tinemuritoare.

A n g a j a ] i idin cadrul Mi-nisterului Ap`-r`rii Na]ionaleau la dispozi]ie osal` de lectur`,dotat` cu calcu-latoare, dar [imii de exem-plare de c`r]idintr-o arie lar-g` de domenii.Biblioteca Sta-tului Major Ge-neral p`streaz`,pentru cei careîi calc` pragul,

amintirea bibliotecii din copil`rie.Biblioteca SMG are în spate o istorie inte-

resant`, ea fiind întemeiat` printr-un ordin al luiAlexandru Ioan Cuza, în 1859. A fost desfiin]at`ulterior [i reînfiin]at`, fondul de carte suferindpierderi odat` cu aceste transform`ri. Din 2006,apar]ine Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,aceast` m`sur` aducând cu sine beneficii, înprimul rând pentru c` la CTEA se creeaz` c`r]ile,biblioteca fiind astfel dotat` cu ultimele apari]iidin domeniul militar.

Biblioteca pune la dispozi]ia cititorilor ocolec]ie vast`, cuprinzând literatur` militar`,documente clasificate [i neclasificate, dar [iliteratur` general`. C`r]ile sunt aranjate pedomenii, de la sociologie pân` la c`l`torii, bio-grafii, dic]ionare, în func]ie de cererile publicului.Spa]iul s`lii de lectur` a fost amenajat [i adaptatnevoii cititorilor, dedicat activit`]ii lecturii [iinform`rii.

Proiecte [i ini]iative

Ana Daniela Mihalcea, bibliotecar încadrul Bibliotecii SMG, mi-a ar`tat [i muncadinapoia rafturilor de c`r]i. Meseria de

bibliotecar nu se rezum` numai la c`utareaunei c`r]i pentru cititor sau completarea uneifi[e. Avem un catalog electronic, o baz` dedate, unde cititorul poate, prin intermediulportalului bibliotecii, s` verifice titlurile dis-ponibile [i s`-[i aleag` cartea dintr-un anumitdomeniu. Dup` ce î[i noteaz` cota, vine aici,[tiind exact ce caut`, îmi descrie DanielaMihalcea tipul cititorului educat, care frec-venteaz` biblioteca [i e obi[nuit cu instru-mentele de c`utare moderne.

Majoritatea cititorilor sunt b`rba]i, iarace[tia vin la bibliotec`, în special, pentru a-[idefinitiva studiile, pentru a se documenta înprobleme de serviciu sau din spirit autodi-dact, pentru perfec]ionare. În ajutorul lor,personalul bibliotecii, în colaborare cu Uni-versitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I a

demarat un proiect, o baz` de date cu tezede doctorat [i diserta]ii ale UNAp, acestedocumente putând fi accesate în variantaonline. Un alt tip de cititori face parte dincategoria loisir, iar aici se încadreaz` cuprec`dere femeile, pasionate de beletristic`.S`pt`mâna trecut`, o cititoare care vinefrecvent a împrumutat dou`zeci de c`r]i, moti-vând c` pleac` în concediu. M-am întrebatdac` i-a mai r`mas loc în bagaj [i de haine,poveste[te amuzat` Daniela Mihalcea.

Un proiect de suflet, început în urm` cumai bine de un an, este Calendarul zilei, unprodus de cultur` general`, accesat prinintermediul Intraman-ului. Calendarul

începe cu prima datare a zilei respective, cusemnalarea evenimentelor care s-au petre-cut în acea zi de-a lungul istoriei [i pân` înprezent, un motto, o epigram` me-nit` s` descre]easc` frun-]ile cititorilor [i, lasfâr[it, o fotogra-fie inspirat`. Pro-iectul a debutatsub form` de news-letter, dar lipsa spa-]iului de pe server af`cut ca acest calen-dar s` poat` fi accesatpe portalul bibliotecii.Ne-am gândit c` oame-nii ar trebui s`-[i înceap`ziua cu zâmbetul pe buze [i cred c` am reu[it.Tot personalul care are acces la Intraman îlpoate citi [i sunt foarte încânta]i, se delecteaz`în timp ce î[i beau cafeaua sau dup` o [edin]`solicitant`, mi-a m`rturisit Daniela Mihalcea.

O alt` ini]iativ`, finalizat` cu succes, afost digitizarea fondului de carte veche,cuprinzând peste 4.600 de documente, celmai vechi datând din 1860, un exemplar dinMonitorul oastei. C`r]i cu caracter militar,c`r]i de istorie, documente foarte valoroasepot fi citite acum în format electronic de ceiinteresa]i. S-a luat aceast` m`sur` pentru c`documentele erau rulate foarte mult în salade lectur`, existând riscul deterior`rii lor.Vorbim de c`r]i vechi, foarte bine p`strate,legate în piele, unele cu hârtie filigranat` saude m`tase, o mo[tenire cultural` de cea maimare însemn`tate, îmi explic` DanielaMihalcea.

Pasiunea –profesie

Mirosul c`r]ilor [i r`sfoitul filelor suntprimele amintiri care o leag` pe DanielaMihalcea de lumea c`r]ilor, înc` dinainte s`[tie m`car alfabetul. Mama mea era o împ`-timit` a romanelor, ea practic mi-a trezit acestinteres.

Toate vacan]ele petrecute la bunici îievoc` pove[ti legate de personajele c`r]ilorpe care le citea pe ner`suflate. Absolvireaunui liceu cu profil filologic a venit ca ocontinuare evident` a pasiunii sale. A alesFacultatea de Litere [i a c`utat o meseriecare s` nu o îndep`rteze de pl`cerea ei ceamai mare, lectura. A studiat istoria c`r]iivechi, patologia c`r]ii, elemente de micro-biologie. Am descoperit c` [i c`r]ile au boli.M-a fascinat acest domeniu întru totul, de la

apari]ia primei c`r]i

pân` în zilele noastre, cândîncerc s` ]in pasul cu noua tehnologie [i s` fiula curent cu cele mai noi apari]ii editoriale.

Dup` ce a urmat [i cursuri de bibliologie,a lucrat, o perioad` lung` de timp, la Biblio-teca Metropolitan`. Unii m` invidiaz`,pentru faptul c` pot îmbina munca [i pasiu-nea, în acela[i timp. De multe ori, nu e chiara[a pentru c`, peste zi, apar responsabilit`]ide serviciu. Dar pentru mine, o zi în care nudeschid o carte e o zi pierdut`.

De câ]iva ani e bibliotecar la BibliotecaSMG, iubind la fel de mult c`r]ile, darimplicându-se activ în diverse proiecte. Sper`ca, din toamn`, s` pun` în aplicare o nou`idee, [i anume recenzarea unei c`r]i pe s`p-t`mân` [i publicarea ei pe portalul biblio-tecii, pentru ca cititorii s` poat` fi la curentcu nout`]ile [i, poate, pentru a le deschide [ialtora apetitul pentru lectur`.

Biblioteca beneficiaz` de o baz`de date informatizat`, bine pus` la punct.

Fondul de carte veche al Bibliotecii SMG.

Sala de lectur` Alexandru Ioan Cuza– Centrul de infodocumentare.

Ana DanielaMihalcea, bibliotecar

cu experien]`.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1571/2012Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

www.presamil.rotpa@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

24Observatorul militarNr. 27 (11 - 17 iulie 2012)www.presamil.ro

PERSONALITQ}I

Responsabil de num`r: locotenent Andreea Cristian

TRECE}I FRONTUL CUVINTELOR{I ÎNVINGE}I DU{MANII ADEV~RULUI!

Interviu cu prof. dr. Mihai MIRON, pre[edinte de onoare alUniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România

A condus Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti din România (UZP) din 1996 pân`în 2012, când, în urma alegerilor desf`[urate cu prilejul celei de a XIV-a Conferin]ea organiza]iei, func]ia a revenit realizatorului de emisiuni radiofonice Doru DinuGl`van. O responsabilitate uria[`, în spatele c`reia st` pasiunea pentrujurnalism. Este un om jovial, deschis, optimist. Îi place punctualitatea [i apreciaz`oamenii [i atitudinea lor profesionist`. Consider` pia]a de media din Româniaca fiind aparte, colorat` [i vie. O comenteaz` [i o disec` fie ca jurnalist în presascris`, la Radio [i Televiziune, fie de la catedr` unde este profesor asociat. La22 de ani de la reînfiin]are, vorbe[te cu mândrie despre Uniunea Ziari[tilorProfesioni[ti, dar [i despre drumul parcurs pân` aici.

N`scut la 20 aprilie 1942, Mihai Mirona studiat filologia la Ia[i [i la Bucure[ti [ia încheiat un doctorat, în 1976, laUniversitatea din Bucure[ti, careabordeaz` transmiterea culturii prinmijloace electronice – în specialteleviziune. A lucrat 34 de ani înteleviziunea public` [i radiodifuziune, dela func]ia de redactor pân` la cea dedirector. A ini]iat [i condus, dup` 1989, emisiunile [i redac]iile „Via]a Spiritual`”,„Tradi]ii”, „TVR Interna]ional” [i „Departamentul pentru studiouri teritoriale [iminorit`]i”. A realizat peste 500 de emisiuni complexe de radio [i peste 1.000 defilme documentare de televiziune. De]ine mai multe premii interne [i interna]ionalepentru film documentar. Este profesor asociat de televiziune, conduc`tor demasterate la Universitatea Hyperion.

Este ini]iatorul reînfiin]`rii, în 1990, a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti pe care acondus-o, în calitate de pre[edinte, din 1996 pân` în 2012. Este membru înconducerea Comisiei interna]ionale pentru deontologie în pres`, ales în 1998, laIstanbul. Autor de articole de specialitate în teoria [i practica presei, folcloristic`[i sociologie cultural`. Colaborator la multe publica]ii din Bucure[ti [i provincie cufoiletoane, eseuri, comentarii. Este distins cu Ordinul Ziari[tilor, clasa I, aur.

Interviu realizat deBenone NEAGOE

– Cum a ap`rut [i a evoluat UniuneaZiari[tilor Profesioni[ti din România?

– UZP a ap`rut în anul 1919 ca ini]iativ` aunui grup de tineri jurnali[ti ce sim]eaunevoia unui alt fel de reprezent`ri decât ceasindical`, existent` înc` din secolul al XIX-lea.În 1990, la 4 mai, a reap`rut la fel: noi, fonda-torii, doream o reprezentare [i o asociere pebaz` de creativitate [i profesionalism, ca oveche breasl`.

– Ce reprezint` UZP în lumea preseide ast`zi?

– Ast`zi, UZP înseamn` peste 4.500 dejurnali[ti profesioni[ti, tineri [i vârstnici, to]ilicen]ia]i ai unei facult`]i, lucrând în toatedomeniile presei: tip`rit`, radiofonic`, deteleviziune, on-line sau multimedia. Ei suntcuprin[i în structuri teritoriale – filiale jude]enesau pe profesii, cum este la dumneavoastr`, depild`, Clubul Jurnali[tilor Militari din UZP.

– A]i construit [i impus un brand încondi]iile în care alte uniuni în care s-ainvestit enorm, au falimentat. Ce acontribuit la consolidarea UZP?

– Evitarea politicii [i a disensiunilorprovocate de afinit`]ile diferite [i contra-dictorii, chiar impuse de ea. În UZP, nu seface politic`! De niciun fel! Suntem o structur`real apolitic`. Este adev`rat c` în cei 22 deani de la reînfiin]are UZP a trecut [i prinmomente grele de natur` economic`, avândîn vedere autofinan]area numai prin minimacotiza]ie de la membrii s`i, dar [i prin situa]iiîn care intru[i politici au încercat s`aserveasc` structura noastr` de breasl` unorinterese politice partizane. Glasul unit almembrilor a exclus astfel de persoane [i ablocat inten]iile lor. Politica jurnali[tilor seface în publica]ie [i nu în [edin]ele sauprogramele Uniunii. UZP este o structur`asociativ` de persoane, cu un interes comunde breasl`, nu o adunare de institu]ii de pres`.Iar ca persoane, to]i membrii sunt egali îndrepturi [i obliga]ii. Tocmai neimplicarea deniciun fel a Uniunii, ca organiza]ie, în politic`a f`cut ca ea s` reziste, s` creasc` numeric [is` conlucreze foarte bine cu alte 40 de sistemeasociative de pres` în COM.

– A]i putea contura câteva elementede identitate specifice UZP?

– În primul rând, profesionalismul tuturormembrilor, apoi respectarea cu stricte]e aCodului deontologic, a legilor, chiar dac`,uneori, ele blocheaz` sau încetinesc difuzareaunei [tiri. În UZP se intr` [i se r`mâne numaiavând cazier penal alb. Membrii no[tri auavut mai pu]in de 10 procese [i le-au câ[tigatpe toate. S-a dovedit c` aveau dreptate.

– UZP are vizibilitate interna]ional`?– Suntem recunoscu]i ca parte în WAP

(Asocia]ia Mondial` a Presei), iar legitima]iainterna]ional`, eliberat` de UZP, are valabi-litate peste tot în lume.

– Cu ce obiective atinse a]i predatmandatul la [efia UZP actualuluipre[edinte, Doru Dinu Gl`van, ales înluna iunie a acestui an la cea de-a XIV-aConferin]` Na]ional` de Alegeri a UniuniiZiari[tilor Profesioni[ti din România?

– Este greu de amintit [i nu este loctipografic pentru ceea ce s-a realizat în 16 anicât am fost pre[edinte. UZP, printre alteactivit`]i, a organizat numeroase simpozioanetematice, a participat la reuniuni interna-]ionale [i interne, a organizat [i conduscursuri de perfec]ionare postuniversitare saupractica de var` a studen]ilor, membristagiari. A[ men]iona [i primirea în Uniune a1.000 de noi membri din rândul ziari[tiloractivi [i pensionari, cet`]eni români din ]ar`[i din diaspora, ca [i studen]i, masteranzi,doctoranzi la facult`]ile de comunicare [i

jurnalism [i ob]inerea statutului de utilitatepublic` în 2008. De asemenea, prinCompartimentul Juridic, s-au f`cut pa[isemnificativi pentru ob]inerea în instan]` adreptului membrilor acestei asocia]iiprofesionale de crea]ie publicistic` [i deutilitate public`, de a primi pensiasuplimentar`, la fel ca scriitorii, plasticienii,muzicienii sau arhitec]ii, în conformitate cuLegea 8/2006.

– C`r]ile de vizit` îi recomand` dinplin pe membrii UZP. Unii dintre ei suntdistin[i cu Ordinul Ziari[tilor. Cât deimportant este acesta?

– Ordinul este o structur` intern` a UZP,dar insigna [i brevetul au fost decernatemultor ziari[ti care nu fac parte dinorganiza]ia noastr`. Ordinul desemneaz` pecei mai buni, mai talenta]i [i mai corec]ijurnali[ti – desigur, dup` judecata,superiorului [i a senatorilor Ordinului. Cât

de important este? Cred c` este, dac` cei maimul]i sper` s` îl ob]in`, de[i nu aduce niciunban în plus; este o recunoa[tere a celor bunidin partea celor mai buni.

– Cum se vede Armata dinspre presac`reia noi îi spunem „civil`”?

– Se vede bine, chiar [i f`r` ochelari. Artrebui, a[a cum v-am mai spus, s` ave]i al`turide publica]ii [i un post de radio, [i unul deteleviziune proprii. Unele culte religioase pot[i Armata nu poate?

– Ce loc au ziari[tii militari în via]aUniunii?

– Ziari[tii militari au acela[i loc pe care îlau [i cei civili – de profesioni[ti. În 1991, era]imult mai mul]i, ar trebui s` reface]i rândurile.Ave]i calitate, ave]i disciplin`, ave]i institu]iide pres`. Unde sunt colegii dumneavoastr`care nu au venit în UZP?

– De[i obi[nui]i s` scrie despredurerile altora, acum jurnali[tii au devenitpropriile lor personaje, c`ci temuta criz`a lovit [i media. Marile trusturi de pres`reduc salariile, disponibilizeaz` [i chiar

falimenteaz`. Se mai poate tr`i din jurnalismîn România?

– Da, [i bine, dar cu condi]ii: s` te lase saculde bani al capitalistului sau s` nu te taieguvernan]ii de la „robinet”.

– Moare presa scris`, domnuleMiron?

– Nu, nu cred c` moare. Trece doar într-unplan secund sau chiar ter]. Este în regres, pierdeteren, e uzat` moral. Vremea personalit`]iloraccentuate în pres` a apus. Ziaristul e acum,din p`cate, doar un prestator de servicii. Seînchid ziare din cauz` c` marile trusturi, curare excep]ii, întorc spatele publicului [i facpolitica patronilor. Internetul schimb` fa]apresei, iar jurnali[tii, sub presiunea publicului,vor trebui s` se schimbe [i ei. Editorialelesemnate online pe site-urile unor publica]iicunoscute au atins peste 70.000 de acces`ri defiecare. Tirajul mediu vândut al unui ziar nudep`[e[te 15.000 de exemplare. Iat`, deci, odovad` clar` a uzurii morale de care sufer`printul, ca mijloc de informare [i formare aopiniei publice. Avem de-a face cu un sistemînghi]it de alt sistem, tot a[a cum, la vremea lui,tiparul a înlocuit manuscrisele.

– Nu cumva este pe cale de dispari]ie[i un anume fel de cititor?

– Da, a murit [i un anume fel de cititor.Cititorul de ast`zi e, din p`cate, mult mai gr`bit[i are mult mai pu]in respect pentru literatiparit`.

– A]i lucrat în presa scris`, dar [i laRadio, [i la Televiziune. Unde a]i avut partede cea mai mare libertate creativ`?

– Eu, pentru c` am f`cut totdeaunajurnalism cultural, de cele mai multe ori emisiunimuzicale, folclorice [i, în ultimii 20 de ani,religioase, nu m-am sim]it cenzurat. Este dreptc` am [i [tiut s` ocolesc situa]iile dificile, daroricum mi-a fost mult mai u[or decât colegilorcare f`ceau emisiuni politice. Totu[i, printeleviziune po]i spune cele mai multe... chiardac` nu le spui, le po]i ar`ta sau m`car sugera.Sau mi se pare mie? Oricum, televiziunea a fost[i a r`mas pentru mine prima [i, acum, ultimadragoste profesional`.

– Sunte]i [i profesor de jurnalism laUniversitatea Hyperion. Care sunt valorilepe care le împ`rt`[i]i studen]ilordumneavoastr`?

– Sunt cele despre care am vorbit maiînainte: talent, munc`, documentare,corectitudine [i spirit de echip`. Acum îmi estemai simplu, având de a face mai ales cumasteranzii.

– Ce trebuie s` [tie un tân`r jurnalistcare ar dori s` fac` parte din UZP?

– Totul despre meserie, s` fie cult, s` înve]emereu [i niciodat` s` nu fie complet mul]umitde sine.

– Un gând pentru jurnali[tii militari afla]ipe frontul cuvintelor.

– Nu v` l`sa]i! Vi se ordon` s` trece]i frontulcuvintelor [i s` învinge]i du[manii adev`rului!

– Uniunea este interesat` [i deexisten]a unei deontologii a jurnalistului[i jurnalismului?

– A[a dup` cum s-a în]eles [i din r`spunsulanterior, avem un Cod propriu al Uniunii, darrespect`m [i Codul asumat de Conven]iaOrganiza]iilor de Media la care suntem chiarfondatori. Cele dou` Coduri nu se contrazic,dimpotriv` – converg.