observații cu caracter general - guvernul romaniei

SINTEZA

modului de preluare/nepreluare a propunerilor și observațiilor primite în transparență decizională și în cadrul dezbaterii publice asupra

proiectului ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de

urgență și al apărării împotriva incendiilor1

Observații cu caracter general Nr. crt. Observații Decizie

1.

Florin ENACHE (dezbatere): Legat de SCOLI : > recomandam segmentarea in funcție de risc real : scoli tip - risc mic, scoli cu șarpanta lemn/ pod sau mansarda, scoli cu centrala alipita, scoli cu bucătărie/cantina . > clasa pregătitoare - învățământ preșcolar care e adus in clădiri pentru învățământ școlar - cel puțin recomandam sa fie prima clasa de lângă ușa la parter ( nu la et2 sau prin mansarde pe unde au mai găsit loc).- > aglomerări de persoane -clasele sunt proiectate pentru 15 elevi (in realitate ajung sa fie 30-34) > uși de plastic si alte modificări la renovare - care schimba gradul de risc > cursuri anuale pentru utilizatori – pentru ca riscurile mari sunt panica si fumul, in cazul evacuării in caz de incendiu. > asimilarea funcțiunilor pentru copii : afterschool, before school, loc de joaca - la funcțiuni de școală. MANSARDA - cea mai riscanta ca risc mai ales in cazul clădirilor locuințe colective - de avut in vedere ( mai ales ca subt multe poduri amenajate ilegal) CLADIRILE ILEGALE - riscuri din toate punctele de vedere - in caz de incendiu tot pompierii intervin - recomandam condiții “agravante” in cazul incendiu/ cutremur/ inundații. EXPLOATAREA CLADIRII: - depozitari pe căile de evacuare - controale de la minister in jos - cu rol preventiv nu neapărat punitiv (!) dar eliminate si semnalizate dulapurile si vrafurile de hârtii din holuri (căi de evacuare). PLAN DE EVACUARE - pe suport legal ( cadastral sau asumat legal de un arhitect cu drept de semnătura ) sunt multe astfel de “schițe” făcute pentru clădiri modificate ilegal (!!) deci pot fi factor agravant - degeaba e un plan corect daca el e reprezentarea grafica a unei clădiri cu pereți si cai de evacuare modificate (!). CENTRE REZIDENTIALE : Ca business, sub 30 de pacienți - nu funcționează real. Ar trebui sa fie minim 10 pacienți ( nerealist economic ) plus PERSONAL /tura - pentru ca altfel la 50-100 de pacienți sunt 30-50 angajați (!) si nu pot fi cumulați in totalitate - recomandam discuție cu Asociația de Profil pentru

Observațiile formulate nu fac obiectul proiectului de reglementare. Ele vor fi avute în vedere la elaborarea reglementărilor tehnice de proiectare și la elaborarea actelor normative subsecvente Legii nr.307/2006 referitoare la exploatarea construcțiilor.

1 Proiectul a mai suferit modificări și completări ca urmare a parcurgerii procedurii de consultare preliminară interinstituțională.

Nr. crt. Observații Decizie

persoane vârstnice. PREVENTIE Asocierea noțiunilor : - suprafața clădire ( sau clădiri cumulate ca risc) - pregătire utilizatori ( rezidenți sau vizitatori). - funcțiuni clădire - sarcina termică - masuri pasive/ masuri active/ posibilități de auto-salvare. HOTELIER : Aveți in vedere ca multe apartamente “in regim hotelier” sunt deseori in clădiri de locuințe colective (!) deci nu numărul de camere sau locuri trebuie sa fie relevante ci riscul generat de utilizare temporara. mai mult - faptul ca astfel de apartamente se închiriază pe termen scurt sau lung in clădiri cu risc seismic (!) este dramatic ( practic orice locuință utilizata alt fel - at trebui sa aibă un certificat de risc - incendiu/ cutremur- tocmai pentru ca produce impozit pentru stat).

2.

Asociația „Evoluție în instituție” (dezbatere): Separarea serviciilor pe 3 mari categorii: serviciul voluntar, serviciul propriu, servicii private (societăți comerciale prestatoare), categorii care să se regăsească în capitole separate dedicate fiecărei părți, de unde să rezulte clar criteriile

Aspectele semnalate nu fac obiectul proiectului de ordonanță de urgență, ci a unor acte normative subsecvente. Astfel, propunerile formulate vor fi analizate și preluate, după caz, în proiectul de act normativ care va stabili criteriile de constituire a acestor servicii.

3.

Asociația „Evoluție în instituție” (dezbatere): Pentru societățile prestatoare se impun criterii care copiază pe de o parte unitățile profesioniste de intervenție (care își desfășoară activitatea într-un raion de intervenție și care se întinde pe suprafețe de ordinul kmp) însă se impun criterii care limitează activitatea acestora prin avizarea unor sectoare de competență (raioane) care se limitează teritorial la aria desfășurată a clădirilor și terenul aferent acestora, obligând astfel prestatorul să acopere toate tipurile de risc (tipuri de risc care practic nu avem metodologie sau cadru legislativ pentru identificarea lor). De asemenea, intrarea în acțiune a diferitelor situații diferă în timp (de exemplu în urma unei explozii poate apărea un incendiu, un risc chimic, un risc biologic. De aici rezultă ordinea operațiunilor desfășurate cum ar fi: prioritar salvarea de vieți omenești, adică evacuare, deblocare-salvare, avertizare-alarmare, stingere incendii, intervenție în mediul chimic, biologic, radiologic, nuclear)

Criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență nu fac obiectul proiectului de ordonanță de urgență, ci a unor acte normative subsecvente.

4.

Asociația „Evoluție în instituție” (dezbatere): Considerăm că este inoportună obținerea unui aviz de sector de competență, acest aspect putând fi înlocuit doar cu o informare, către inspectoratele județene, a serviciului privat privind funcționarea pe teritoriul operatorului economic (în acest sens fiind îndepărtată și birocrația – a se vedea legislația pe parte de protecție și pază care este foarte clară în aplicarea ei și care poate constitui un model pe linia situațiilor e urgență. se emite o licență pentru firma prestatoare și se avizează în termeni stabiliți calendaristic planul e pază. De asemenea, ar trebui urmată ca model colaborarea dintre poliție , jandarmi și serviciile de pază în special la evenimentele de anvergură)

Modul de asigurare a intervenției de către serviciile private pentru situații de urgență este similar cu cel al serviciilor profesioniste, în sensul că zona de competență a unui inspectorat județean este teritoriul județului, iar a unui serviciu privat este suprafața administrată de operatorul economic/instituție, entități care au obligația legală de a constitui serviciul privat sau de a încheia contract, potrivit legii. Sectorul de competență trebuie avizat având în vedere următoarele considerente:

- necesitatea stabilirii tipului de serviciu ce urmează a fi constituit; - stabilirea încadrării și dotării acestuia, în corelare cu criteriile stabilite (tipurile de riscuri identificate în sectorul de competență, destinația, numărul de utilizatori și/sau suprafața construcțiilor/aferentă utilajelor și instalațiilor tehnologice și nivelul riscului de incendiu, asigurarea permanentă a intervenției, dotarea cu


instalații de stingere a incendiilor etc). În același timp, prin avizarea sectorului de competență sunt stabilite și luate în evidență capabilități de intervenție ale serviciului privat cu care structurile de intervenție profesioniste colaborează în gestionarea situațiilor de urgență. Totodată, sectorul de competență este necesar pentru stabilirea zonei în care operatorul economic/instituția are răspundere juridică în domeniul apărării împotriva incendiilor.

5.

Asociația „Evoluție în instituție” (dezbatere): Aspectele care aduc atingere avizării/autorizării construcțiilor noi și existente, pe linie de securitate la incendiu, trebuie regândite atât procedural și puse în acord cu normativele de proiectare a construcțiilor

Proiectul de ordonanță de urgență face parte dintr-un pachet legislativ în care mai este cuprins proiectul de modificare a HG nr.571/2016 și cel de modificare a Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă.

6.

Speed Fire (dezbatere): Instituția care în mod firesc și normal ar trebui să se ocupe de avizare/autorizare securitate la incendiu a clădirilor/instalațiilor, ar trebui să fie ISC care aparține de MDRAP:

- odată realizat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acesta confirmă că se îndeplinesc cerințele pentru autorizare. În prezent această acțiune este dublată de procedura de autorizare, efectiv aceeași acțiune se repetă de două ori, crescând astfel birocrația și timpul care duce la încetinirea evoluției economice; - prin ISC s-ar putea percepe taxă, astfel încât la recepția la terminarea lucrărilor se pot genera încasări la bugetul de stat prin prezența inspectorilor ISC la procedură; - verificatorii și experții la foc se autorizează de către MDRAP; - Legea calității în construcții 50/1991 este elaborată de MDRAP; - diriginții de șantier pe toate domeniile se autorizează de către MDRAP; - controlul urmărirea în timp a construcțiilor se face de către MDRAP.

De ce avizarea/autorizarea construcțiilor/instalațiilor aparține de MAI când cerința de securitate la incendiu provine din Legea nr.50/1991 elaborată de MDRAP!?

Legislația specifică autorizării executării lucrărilor de construcții (Legea nr.50/1991 și normele metodologice de aplicare), elaborate de MDLPA, impun obținerea avizului de securitate la incendiu. De asemenea, în comisiile de atestare a verificatorilor de proiecte și a experților tehnici, aceeași autoritate, MDLPA a inclus și un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. De asemenea, în Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții este nominalizat, prin ordin al MDLPA, și un reprezentant al IGSU. Astfel, se constată că MDLPA recunoaște rolul IGSU conferit de Legea nr.307/2006 ca fiind autoritate națională în domeniul apărării împotriva incendiilor și, implicit, al securității la incendiu a construcțiilor. De asemenea, proiectul de lege a fost elaborat cu consultarea MDLPA, care, din acest punct de vedere, nu a formulat nici o observație.

7. Speed Fire (dezbatere): Prevenirea (fără avizare/autorizare securitate la incendiu) să rămână la IGSU

Proiectul de act normativ nu reglementează modul de organizare al Inspecției de Prevenire.

8.

Speed Fire (dezbatere): SMURD-ul să fie separat de pompieri (încadrat cu personal plătit sau asigurat de fundația SMURD), să staționeze în incinta tuturor unităților MAI (pompieri, poliție, jandarmi, poliție de frontieră etc.)

Propunerile formulate nu fac obiectul proiectului ordonanței de urgență.

9. Speed Fire (dezbatere): SVSU să existe acolo unde nu acoperă IGSU


10.

Speed Fire (dezbatere): SPSU să fie elaborate criterii aplicabile pentru:

- SPSU prestator similar cu serviciile de pază: prestator; - SPSU propriu similar cu serviciile de pază: propriu.


11.

Speed Fire (dezbatere): Analiza/Evaluarea de risc să fie realizată anual sau la modificări ale clădirilor/instalațiilor, precum și a modificării destinației, a fluxului tehnologic față de cum a fost autorizat. Din ele să rezulte măsuri de prevenire, felul instalațiilor de protecție/dispozitivul pe linie SPSU


12. Speed Fire (dezbatere): Propunerile formulate nu fac obiectul proiectului ordonanței de urgență.


Cadru tehnic să aibă posibilitatea să presteze și prin contract comercial

Observații punctuale

Articol Forma publicată în Monitorul Oficial

Forma propusă în transparență

Forma propusă prin observații

Forma finală Argumente la observații Argumente inițiator

Art.1 alin.(2)

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori și tipuri de risc, intervenție operativă și evacuare au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, iar termenii și expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înțeles:

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori și tipuri de risc, intervenție operativă și evacuare au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, expresiile referitoare la lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației au înțelesul prevăzut în Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar termenii și expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înțeles:

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori și tipuri de risc, intervenție operativă și evacuare au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, expresiile referitoare la lucrări de modificare și cele privind schimbarea destinației au înțelesul prevăzut în Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar termenii și expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înțeles:

Miclea: Această abordare nu este corectă deoarece expresiile referitoare la lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației fac referire la toate cerințele de calitate, iar securitatea la incendiu trebuie să aibă o particularitate înscrisă în această lege. IGSU trebuie să fie în stare să definească ce înseamnă modificare și/sau schimbare a destinației în domeniul securității la incendiu, în primul rând să se lămurească IGSU ce înseamnă și să transmită și ultimului neinițiat care face controale sau emite acte de autoritate. Printr-o definiție corectă și oportună se elimină ambiguitatea care se încearcă prin această modificare la art. 30, alin. (12), termenul ”preponderent” nedefinit introduce un factor total de incertitudine. Pentru ce trebuie introdus art. 30, alin. (12), dacă apare o definiție corectă și răspunzătoare la art. 1, alin. (2)? Miclea (dezbatere) În Legea nr. 50/1991, la expresiile menționate apar și niște excepții, care nu pot fi interpretate în cadrul Legii nr. 307/2006. Susțin că IGSU este în stare să definească ”lucrările de

Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește, printre altele, situațiile, etapele, competențele și raspunsurile în ceea ce privește autorizarea executării lucrărilor de construcții. Potrivit prevederilor art. 2^1 și art. 5 alin. (1) din Lege, emiterea avizului de securitate la incendiu este parte din etapele derulate pentru obținerea autorizației de construire. De asemenea, potrivit prevederilor anexei nr. 1, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Lege, avizul de securitate la incendiu este parte integrantă din documentația care stă la baza eliberării autorizației de construire. Prin urmare, în ceea ce privește avizul și autorizația de securitate la incendiu, prevederile Legii nr. 307/2006 trebuie corelate și ancorate cu prevederile Legii nr. 50/1991, și nu disociate de respectivele prevederi, așa cum susține autorul observațiilor. De altfel, între ceea ce se susține legat de





modificare și/sau schimbare a destinației” în domeniul securității la incendiu, căci, de aceea, este altă lege sau este o lege specială în raport cu legea generală. Expresiile referitoare la lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației au înțelesul prevăzut în Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată prezintă sensul pentru toate cerințele de calitate. Trebuie găsită expresia specifică ”securității la incendiu” prin criteriile de performanță ale acesteia. Normal că se respectă prevederile Legii nr. 50/91, căci este analiză pe construcții, dar în legea apărării împotriva incendiilor (în care s-a înghesuit și securitatea la incendiu) trebuie definite aceste modificări și/sau schimbări de destinație clare prin criteriile de performanță ale securității la incendiu.

prevederile legii nr. 50/1991, și anume că “lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației fac referire la toate cerințele de calitate” (deci inclusiv cerința de securitate la incendiu) și solicitarea de a defini respectivele lucrări prin referire strictă la domeniul securității la incendiu este o oarecare contradicție.

Art.1 alin.(2) lit.a)

autorizație de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren și a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinței esențiale - securitate la incendiu - la construcții, instalații tehnologice și alte amenajări; autorizația de securitate la

autorizație de securitate la incendiu – actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren și a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinței fundamentale - securitate la incendiu - la

Nu se modifică forma propusă.

Miclea (transparență și dezbatere): Este o suprapunere peste Legea nr.50/91, deoarece verificarea în teren și a tuturor documentelor privind realizarea tuturor măsurilor prevăzute în documentația tehnică, inclusiv certificarea realizării acestora s-a efectuat conform procedurii de recepție la terminarea lucrărilor (mai ales că sunt anumite investiții la care este prezent și reprezentantul ISUJ). Este o exagerare la persistă de ani de zile, dacă autorizație de

Nu poate fi vorba de o suprapunere a prevederilor cu cele ale Legii nr. 50/1991, atât timp cât acesta din urmă nu reglementează recepția la teminarea lucrărilor. Procedural, efectuarea recepției la teminarea lucrărilor se poate suprapune peste procesul de verificare în vederea emiterii autorizației de securitate la incendiu. Din acest motiv, prin normele metodologice stabilite prin OMAI nr. 129/2016, emiterea





incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deținătoare ale construcțiilor, instalațiilor și ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței esențiale - securitate la incendiu;

construcții, instalații tehnologice și alte amenajări; autorizația de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deținătoare ale construcțiilor, instalațiilor și ale altor amenajări, dreptul de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței fundamentale securitate la incendiu;

securitate la incendiu este legată de Legea nr. 50/91, nu se face decât o dublare a atribuțiilor, mai ales că acestea se verifică la punerea în funcțiune, ceea ce conferă ca și drept semnarea recepției la terminarea lucrărilor. Semnarea procesului-verbal la terminarea lucrărilor, admiterea recepției la terminarea lucrărilor, conferă dreptul a pune în funcțiune construcțiile, instalațiile și alte amenajări. Este normal că dacă ai dreptul să o pui în funcțiune, ai și dreptul să exploatezi, în condițiile conferite de lege, aceasta la general. Dar pentru securitatea la incendiu, dacă este semnată/admisă recepția la terminarea lucrărilor, ai acest drept de punere în funcțiune și de a o exploata. De ce trebuie să mai existe autorizația de securitate la incendiu, dacă toate documentele necesare obținerii au fost validate de comisia de recepție? Mai ales acum când, la majoritatea construcțiilor, este și reprezentantul ISC, unde se achită sume de bani pentru ca acestea să respecte toate reglementările în domeniul construcțiilor? Dacă se prezentau alte documente necesare funcționării, în afara de cele necesare punerii în funcțiune, mai treacă meargă, dar așa este o împiedicare a funcționării firești a unei construcții. În cadrul unei comisii de recepție, reprezentantul ISU face

autorizației de securitate la incendiu se poate propune în baza verificărilor efectuate în cadrul recepției la teminarea lucrărilor. Prin urmare, din acest punct de vedere aspectele de suprapunere procedurală sunt eliminate. Însă, autorizația de securitate la incendiu nu se poate substitui prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Pe de o parte, așa cum reiese din art. 31 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, reprezentanții ISU nu au obligația de a participa, în calitatea de membri ai comisiilor de recepție la teminarea lucrărilor, la toate categoriile de construcții pentru care trebuie obținută autorizația de securitate la incendiu. Pe de altă parte, autorizația de securitate la incendiu constituie un act administrativ emis de ISU, prin care se certifică îndeplinirea cerinței de securitate la incendiu și care atrage raspundere unilaterală a instituției. Este, în fapt, o reglementare particulară cerinței de securitate la incendiu, pe care, de altfel, același autor al observațiilor o solicită în observațiile anterioare. Emiterea autorizației de securitate la incendiu permite urmărirea în timp, de către instituția emitentă, a respectării condițiilor pentru





munca acelui reprezentant al ISC care este îndrituit de lege să verifice și să aplice Legea nr. 50/91 și Legea nr. 10/95, dar și așa, poate să fie considerat un ajutor instituțional, pentru ce mai ceri separat tu, ISU, aceleași documente verificate de către comisia de recepție pentru care a girat reprezentantul ISC? De aceea sunt foarte multe conflicte născute/generate de neștiință, dar și de drept de competență între instituția pompierilor și societatea civilă. Trebuie revizuite competențele, nu trebuie să existe suprapuneri. Am înțeles, un aviz de specialitate, de analiză a circulațiilor, amplasament, evidența riscurilor, etc, dar nu imixtiuni de genul în care se respinge o documentație de autorizare de către avizatorul ISUJ la care a fost și a semnat recepția un alt reprezentant al ISUJ, pentru că nu are pregătirea necesară, pentru că este fricos (frica generată de necunoașterea legii), într-un cuvânt lipsa de experiență sau ranchiuna (!). Uitați-vă singuri și vă minunați: ați modificat frazele compuse gen art. 30, alin. (1) din L 307 sau art. 7, lit. c din OMAI nr. 129/2016 pentru că subordonații actuali erau/sunt incapabili să-le aplice! Acesta este adevărul, așa cum autorizați o bodegă de 210 mp nu sunteți în stare să autorizați o rafinărie, de ce? Simplu: necunoașterea. Nu ați făcut nimic substanțial în

care a fost emisă, dată fiind importanța menținerii cerinței fudamentale securitate la incendiu. Celelalte aspecte prezentate nu fac obiectul proiectului de reglementare.





pregătirea personalului, iar angajarea prin aceste ”concursuri” lipsite de substanță și finalitate nu fac decât să degenereze sistemul. Aducerea unor specialiști reali din piață în anii ’80 și începutul lui 90 a fost posibilă deoarece existau, acum MAI și IGSU trebuie să-i crească în curtea proprie, în piață nu mai sunt specialiști reali disponibili să vină să muncească la MAI (IGSU). Aceasta este realitatea, puteți s-o eludați, dar ea există! Nu puteți să faceți avizare-autorizare cu sublocotenenți (chiar vă bateți joc și de ei și de public) și inspecții cu sergenți majori (!). La fel la ca recepția la terminarea lucrărilor se verifică documentele cu privire la cerința de calitate – securitatea la incendiu. La autorizarea de securitate la incendiu nu se verifică organizarea activității de apărare împotriva incendiilor, de aceea nu este corectă formularea ”autorizație de securitate la incendiu de funcționare”, cel ce folosește această sintagmă este în eroare și poate fi acuzat că generează minciuni (potrivit DEX). Minciuna în contrapunere cu adevărul are și un scop!

Art.1 alin.(2) lit.d^1)

memoriu tehnic privind îndeplinirea cerinței securitate la incendiu – document, denumit în continuare memoriu tehnic, ce prezintă elementele tehnice

scenariu de securitate la incendiu preliminar – document, denumit în continuare scenariu preliminar, ce prezintă elementele tehnice esențiale necesare

Miclea: Exact ce comentam despre scenariul de securitate la incendiu, doriți un memoriu, ne întoarcem ca la HGR 51/92, cu un memoriu. Este anormal, scenariul / scenariile de

Intoducerea memoriului tehnic vine ca răspuns al societății civile de simplificare a procesului de obținere a avizului de securitate la incediu. Nu este vorba de un





esențiale necesare emiterii avizului de securitate la incendiu și stabilește principalele coordonate de proiectare și care, pentru emiterea autorizației de securitate la incendiu, se dezvoltă în scenariul de securitate la incendiu;

emiterii avizului de securitate la incendiu și stabilește principalele coordonate de proiectare și care, pentru emiterea autorizației de securitate la incendiu, se dezvoltă în scenariul de securitate la incendiu;

proiectare apar la început, unde sunt concepute scenariile necesare proiectării. La voi, memoriu! Groaznic! Jenant! Scoateți această aberație atehnică în domeniul scenariilor de securitate la incendiu!

document atehnic, ci, așa cum stabilește definiția propusă, este documentul prezintă elementele tehnice esențiale și stabilește principalele coordonate de proiectare. Structura acestui document va fi stabilită prin normele metodologice și va conține elemente referitoare la caracteristicile construcției, nivelurile riscului de incendiu, rezistența și clasa de reacție la foc a celor mai defavorabile elemente de construcție, asigurarea limitării propagării incendiilor și evacuarea utilizatorilor, cerințele și parametrii de proeictare pentru instalații cu rol în asigurarea cerinței fundamentale "securitate la incendiu" s.a.m.d. Elementele enumerate sunt cele considerate necesare și suficiente în această etapă (a emiterii avizului de securitate la incendiu și, ulterior, a autorizării lucrărilor de construcții). Schimbările propuse sunt de natură a resposabiliza proiectanții și verificatorii de proiecte vizavi de obligațiile ce le revin și, totodată, potrivit răspunderii solidare în ceea ce privește asigurarea cerințelor de calitate stabilite potrivit Legii nr.10/1995.

Art.1 alin.(2) lit.o)

scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluția unui

scenariu de securitate la incendiu – document, parte a pieselor scrise ale

Nu se modifică forma propusă.

Miclea: Această definiție este o rușine a definiției ”scenariu de securitate

Definiția prezentată nu face decât să aducă în acord noțiunea cu ceea ce





incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează și îl diferențiază de alte incendii posibile într-o incintă

proiectului construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate; măsurile adoptate prin scenariul de securitate la incendiu se reflectă în piesele desenate ale documentațiilor de proiectare/execuție;

la incendiu” din legislația internațională. Scenariile de incendiu, dintotdeauna au identificat riscurile și le-au acoperit astfel încât să se protejeze viața, bunurile și mediul. Din scenariile de incendiu s-au inspirat proiectanții de instalații pentru a îndeplini conformarea riscului sau încadrarea în riscul acceptat, au preluat condițiile de proiectare, nicidecum invers. Simularea condițiilor de proiectare înseamnă La noi, da, ”sintetizează regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare/execuție elaborate” deoarece nu se poate mai mult, acesta este nivelul, dar măcar schimbați denumirea, căci aceasta este o denumirea consacrată de care, iar, noi, ca nație, ne batem joc. Deci, la noi, scenariul de securitate este o sinteză, asta de propuneți ca definiție (!). Ultima partea a definiției este o grosolănie tehnică prin faptul că această expresie trebuie introdusă într-o procedură, nu în definiție, mai ales că este marcată de verbul ”a reflecta”. ”A reflecta măsurile adoptate” reprezintă și din fizică o diminuare, dar în acest caz este vag, inconsistent și generator de conflicte între avizatorul ”necopt” sau/și ”mutros” și proiectanți. Unde aveți definită ”reflectarea măsurile adoptate în scenarii”?

reprezintă în fapt scenariul de securitate la incendiu actualmente, adică o sinteză a regulilor și măsurilor de apărare împotriva incendiilor. În fapt, nu o definiție, mai mult sau mai puțin nimerită, este ceea ce contează, ci conținutul și importanța documentului. Definiția propusă nu este de natură a leza aceste atribute ale documentului.





Sunteți caraghioși, au fost generate atâtea și atâtea situații comice de tot ”plânsu”. Care sunt identificate ca ”măsuri adoptate” într-un scenariu? Tot! Cum ”reflectăm” totul dacă un proiect este compus din parte scrisă și desenată? Fiți clari, la obiect, nu lăsați incertitudinea să-și facă de cap!

Art.19 lit.b)

să asigure identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor conform criteriilor stabilite

Se abrogă

Asociația „Evoluție în instituție” Pe tot cuprinsul legislativ propus se vorbește despre tipuri de risc, identificarea acestora – din actuala legislație nu este clar cum se face această identificare a riscurilor din obiectivele unde ne desfășurăm activitatea

Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cadrul tehnic are obligația de a prezenta conducerii, semestrial sau ori de câte ori situația impune, raportul de evaluare a capacității de apărare împotriva incendiilor. În fapt, acest document reprezintă o evaluare de risc întocmită la nivelul operatorului economic/instituției, sens în care nu este necesar a fi întocmit un alt act.

Art.19 lit.i)

să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor

să asigure constituirea, cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia conform criteriilor de performanță prevăzute la art.33 alin.(3)

să asigure, conform criteriilor de performanță prevăzuți la art.33 alin.(3), constituirea, cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia;

Miclea: Ce faceți? S-a sculat comunismul în voi? Sunteți împotriva economiei de piață? Ce este această prostie? De ce trebuie să-mi înființez neapărat eu și să nu închei contract cu o altă firmă specializată? Dacă într-o incintă am 3 spații comerciale cu arie totală peste 3500 mp și comercializez nisip, var, ciment, marmură (adică risc mic de incendiu) cu 3 muncitori pe schimb, trebuie să mai angajez încă 3 și un șef de serviciu ca să am serviciu privat

Nota de fundamentare aferentă proiectului de act normativ explicitează modificare propusă, care este de natura a stabili clar obligația, prevederea actuală făcând referire, în fapt, la două obligații. Pe de altă parte, modificarea este de natură a asigura o reducere a poverii administrative, prin instituirea priorității constituirii serviciului privat cu personal propriu. Tot prin nota de fundamentare se precizează





pentru situații de urgență? Vă treziți odată și veniți cu picioarele pe pământ? (dezbatere) Este prea seacă renunțarea, forma propusă face corelarea între art. 19, alin. i) și art. 32.

că, prin completările aduse la articolul 32 se prevede, ca alternativă la obligația constituirii, posibilitatea încheierii contractului cu un serviciu de urgență voluntar sau privat.

Art.19 lit.k)

să asigure întocmirea și actualizarea planurilor de intervenție și condițiile pentru aplicarea acestora în orice moment

Se abrogă Să fie menținută prevederea

Se menține propunerea de abrogare

Cristi Manea Nu știu cine a fost inițiatorul acestui demers, dar precizările de mai sus sunt nefundamentate și greșite, foarte probabil reieșite dintr-o activitate de birou, și nu din practică. Și probabil, din comoditatea unor șefi de subunități care nu vor să-și mai bată capul cu niște hârtii în plus, care în opinia lor nu fac decât să le complice existența. Planul de intervenție este un document prin care structurile de intervenție iau contact cu realitățile din teren. Problema nu o constituie planul de intervenție, prin marea povară administrativă pe care o implică. Argumentele din nota de fundamentare sunt nefundamentate. Adevăratele probleme, pe care ar trebui să le aveți în vedere și să le remediați, pentru că tot modificați Legea 307, sunt: - stabilirea unor criterii pentru operatorii economici și instituțiile care au obligația elaborării lui. Pentru că acum, potrivit O.M.A.I. nr. 163/2007, art. 18 și art. 20, microintreprinderile nu trebuie să întocmească planul, iar IMM-urile da. Total irelevantă

Administratorul/ conducătorul instituției are obligația să asigure întocmirea și actualizarea planurilor de intervenție și condițiile pentru aplicarea acestora în orice moment. În fapt, acest document are o importanță redusă și un caracter formal și nu este utilizat de structurile de intervenție, fiind necesară reducerea poverii administrative.





și greșită această diferențiere. - renunțarea la structura actuală a planului de intervenție, care este ultradepășită și plină de beletristică și adoptarea unui plan/document cu o structură simplă, cu elemente concrete, care interesează, ajută și chiar pot face diferența între viață și moarte pentru cei care merg la intervenție. Strict cu elemente de interes: hidranți interiori/exteriori, rezervă de apă, căile de acces în incintă, de unde se întrerupe curentul electric și gazele, substanțele periculoase existente pe amplasament etc. În maximum 5-6 pagini se poate prezenta toată situația de interes operativ dintr-un obiectiv; - impunerea existenței unei evidențe la zi a planurilor de intervenție, pe localități, scanarea acestora și formatul electronic să fie transferat pe o tabletă, care poate fi consultat până la sosirea la locul intervenției.

În schimb, dacă tot se dorește reducerii ”poverii administrative”, ar trebui să aveți în vedere următoarele, pentru că în prezent diferitele entități administrativ-economice trebuie să întocmească:

- Plan de analiză si acoperire a riscurilor; - Plan de intervenție în caz de incendiu; - Plan de evacuare în situații de urgență; - Plan de apărare împotriva





inundațiilor, ghețurilor, poluărilor etc.; - Plan de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgență specifice; - Plan local de apărare împotriva fenomenului meteorologic de secetă pedologică; - Planuri de cooperare; - Dosarul de înștiințare-alarmare în situații de urgență.

Și foarte probabil nu sunt toate, dar doar de acestea am eu cunoștință. Din punctul meu de vedere, acestea reprezintă cu adevărat o ”povară administrativă”. Ar fi foarte benefică o inițiativă prin care să se renunțe la toate cele menționate mai sus și să fie structurat un singur document, un singur plan, care să conțină toate datele de interes operativ pentru pompieri și nu numai. Dar, dintr-o amară experiență, nu se va ține cont de nici o propunere și forma postată acum pe site-ul M.A.I. va rămâne definitivă. Păcat că se scoate ce ar fi putut să fie ceva cu adevărat util. Și ar trebui ca inițiatorii acestui demers să nu îmbete cu apă rece, în sensul că vor argumenta că ” se vor efectua recunoașteri în obiective”. Se pierde din vedere un aspect foarte important: pompierii din subunitățile de intervenție nu au cunoștințe de prevenire. Gândiți-vă bine la asta. Și o ultimă observație. Această





lege a fost cârpită de atâtea ori, că nu mai înțelege nimeni nimic din ea. Indiferent ce documente se vor elimina, puneți ceva în loc care să ajute cu adevărat personalul de intervenție. O lege care să țină cont de oameni, și mai puțin de văicărelile patronilor.

Art.19 lit.r)

să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii

să asigure echiparea construcțiilor și amenajărilor cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor certificate conform legii

Miclea (dezbatere) ”Să asigure” este un termen incert. Obligația vine de a cumpăra / aproviziona mijloace certificate și să-le verific/întrețin prin persoane autorizate. Administratorul plătește servicii certificate / autorizate și care sunt urmărite pe piață. Administratorul plătește pentru servicii de calitate, nu el trebuie să se asigure că certificările sunt corecte sau nu!

Prevederile propuse au în vedere corelarea cu prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel: - verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea construcțiilor și a intervențiilor la construcțiile existente, pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire sau de desființare, este obligatorie și se efectuează de către investitori prin diriginți de șantier autorizați, angajați ai investitorilor (art.13 alin.(3) din Legea nr.10/1995) - investitorul are obligația de a asigura verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate sau operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor (art.22 lit.d) din Legea nr.10/1995)

Art.30 alin.(1^1)

Punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi, și a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau

Miclea (dezbatere) Îmi mențin atenționarea că nu ați făcut referire ce este ”clădire existentă” nu există definiție și nici când s-au făcut ”modificările ” la clădirea existentă”.

Legislația specifică construcțiilor nu definește aceste noțiuni, sens în care considerăm că o definire a acestora în altă legislație, complementară, ar putea crea





schimbare a destinației se face numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu.

Dacă legăm termenii de Legea nr. 50/91, de ce se solicită aceleași documente ca la recepția la terminarea lucrărilor? Mai ales că s-au mai cerut aceleași documente la o comisie în care a participat un reprezentat ISU!!! (la cele menționate la art. 31, alin.1) Este suprapunerea legilor! Este debirocratizare? De ce nu sunt autorizații și pe celelalte cerințele esențiale?

confuzii în aplicare. La recepția la terminarea lucrărilor inspectoratele pentru situații de urgență nu solicită depunerea niciunui document. Pe timpul activității se verifică dacă au fost finalizate lucrările stabilite prin avizul de securitate la incendiu. Aspectele care țin de recepția la terminarea lucrărilor sunt reglementate doar de legislația specifică domeniului construcții. Astfel, nu se poate vorbi de un paralelism al actelor normative sau de o birocratizare excesivă a domeniului.

Art.30 alin.(1^2)

Lucrările de modificare și schimbare a destinației care vizează, preponderent, îmbunătățirea altor cerințe fundamentale ale construcțiilor decât cea privind securitatea la incendiu, stabilite prin normele metodologice prevăzute la alin.(14), sunt exceptate de la obligațiile prevăzute la alin.(1) și alin.(11).

(1^2) Unele lucrări de modificare, stabilite prin normele metodologice prevăzute la alin.(14), care vizează îmbunătățirea altor cerințe fundamentale ale construcțiilor, sunt exceptate de la obligațiile prevăzute la alin.(1) și alin.(11) în situația în care respectivele lucrări nu afectează negativ cerința securitate la incendiu.”

Asociația Arca Lex (dezbatere) Prevederea generală și susceptibilă de interpretare. Considerăm că, fie în actul normativ, fie în normele de aplicare, prevederea trebuie explicitată, pentru a nu lăsa loc de interpretări. Credem, de asemenea, că lucrările de genul celor menționate trebuie evaluate de un reprezentant al Inspectoratului, care să decidă asupra exercitării sau menținerii obligației de obținere a autorizației

Prevederile articolului au fost modificate și ca urmare a observațiilor formulate de Ministerul Justiției. De asemenea, prevederile articolului vor fi detaliate în normele metodologice de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și protecție civilă. Tot prin aceste norme va fi reglementată și procedura care trebuie urmată în această situație.

Art.30 alin.(2)

Obligația solicitării și obținerii avizelor și/sau a autorizațiilor prevăzute la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente ori, după caz, beneficiarului investiției

Obligația solicitării și obținerii avizului prevăzut la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau execută lucrări de modificare și/sau

Obligația solicitării și obținerii avizului prevăzut la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau lucrări de modificare și/sau

Miclea: ”sau execută” dă impresia că executantul de lucrări trebuie să obțină aviz, este nefericită exprimarea!

Articolul a fost reformulat în sensul observațiilor formulate





schimbare a destinației construcțiilor

schimbare a destinației construcțiilor.

Art.30 alin.(3^3)

Avizul de securitate la incendiu se emite și pentru lucrări de compartimentare provizorie nestructurală, precum și la schimbarea destinației construcțiilor, atunci când aceste lucrări se pot executa, potrivit legii, fără autorizație de construire.

Nu se modifică forma propusă

Miclea: Dacă dați o definiție inteligibilă a modificărilor și schimbării destinației specifice cerinței de securitate la incendiu, acest aliniat devine inutil. De ce trebuie să legați avizul de securitate la incendiu de autorizația de construire? Pentru că ați tot făcut referire fără rost la Legea nr. 50/91. Lăsați-o pe ea acolo și faceți voi o lege a voastră, care să nu se suprapună cu altă lege.

Argumentele care au stat la baza formulării acestei propuneri au fost prezentate mai sus, la propunerea de modificare a părții introductive de la alin.(2) a art.1

Avizul de securitate la incendiu se emite și pentru lucrări de compartimentare provizorie nestructurală, precum și la schimbarea destinației construcțiilor, atunci când se produce o intervenție asupra instalațiilor existente cu rol de securitate la incendiu aceste lucrări se pot executa, potrivit legii, fără autorizație de construire.

AREI: Nu vedem utilitatea și oportunitatea solicitării avizului în situația în care nu se produce o intervenție asupra instalațiilor existente cu rol de securitate la incendiu. Întocmirea documentației pentru aviz de securitate la incendiu este un proces complicat ce ar pune presiune pe resursele operatorilor economici, raportat la dimensiunea lucrării provizorii.

Lucrările de compartimentare provizorie pot influența nu doar funcționarea instalațiilor de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor, ci și gabaritele și lungimea căilor de evacuare. Astfel, considerăm că aceste lucrări trebuie să facă obiectul procesului de avizare/autorizare. Facem precizarea că acest proiect face parte dintr-un pachet mai larg care vizează simplificarea procesului de emitere a acestor acte de autoritate. Una din modificările propuse prin normele metodologice vizează exceptarea de la obligația obținerii avizelor/autorizațiilor de securitate la incendiu a lucrărilor care nu influențează cerința securitate la incendiu.

Art.30 alin.(5)

Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru construcțiile și

Prin excepție de la prevederile alin. (1^1),

Abrogare Miclea: Această prevedere este o

Observațiile formulate nu fac obiectul proiectului de





amenajările din categoriile prevăzute la alin. (4), care au fost puse în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, persoanele prevăzute la alin. (2) au obligația obținerii respectivului act administrativ până la data de 31 decembrie 2016

pentru construcțiile și amenajările prevăzute la alin. (4), care au fost puse în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu și pentru care se face dovada alocării fondurilor necesare sau a încheierii de contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru conformarea construcției la cerința securitate la incendiu, beneficiarii prevăzuți la alin. (21) au obligația obținerii respectivului act administrativ până la data de 31 decembrie 2021.

obsesie declanșată dintr-un abuz de autoritate declanșat din nerozia cu unitățile școlare, în care un nătâng de ministru a afirmat că doar 7 sau 8% dintre ele sunt autorizate, lăsând impresia că 92 % sunt neautorizate. Se eludează prevederea clară din lege prin care clădire existente nu se autorizează. Toate unitățile școlare au fost avut autorizație de construire și au fost recepționate potrivit legii. Dacă sunteți mari știutori de carte juridică, scrieți negru pe alb, care este data, potrivit legii apărării împotriva incendiilor, până la care se consideră construcție/clădire existentă sau până la care s-au modificări și sunt considerate existente? Pentru voi art. 15 din Constituție este inexistent? Legea dispune numai pentru viitor! Deci, ”Punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi, și a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau schimbare a destinației se face numai după obținerea autorizației de securitate la incendiu” după data de intrare în vigoare a acestei legi, aceasta înseamnă viitor, toate celelalte sunt existente și nu se autorizează. Că Dvs autorizați clădiri existente prin îndemn la întocmirea unor proiecte fictive, care nu se pun acestea în operă și pot fi suspicionate rezonabil ca fiind false sau instigare la uz de fals, căci prin procedura de

reglementare și prezintă opinii presonale vizavi de modul de aplicare a legii.





avizare-autorizare schimbați sensul legii și adăugați la lege (a se citi OMAI nr. 129/2016, art. 8, lit.c). Dacă sunteți instituție militarizată, măcar îndepliniți condițiile elementare ale unui ordin: scurt, clar și precis și să asigure condițiile necesare îndeplinirii acestuia. Și în viața civilă este la fel, trebuie să totul foarte clar: precizați ce este clădire existentă? Care este data până la care se consideră clădire existentă? De ce fugiți de această răspundere? Dacă doreați modernizarea unităților școlare și ale altora trebuia să-le faceți cu programe naționale, cu autorizație de construire, implicit cu aviz de securitate la incendiu și autorizație de securitate la incendiu la punerea în funcțiune. De ce trebuie să autorizați construcții din anii ’70-’80, doar de dragul raportărilor neroade? De ce autorizați clădiri existente pe baza unor planuri care nu au stat la baza realizării lor? Cum poate fi interpretat acest proces? Nu știu, nu mă pricep, dar știu că sunteți într-o lipsă gravă de coherență instituțională, care a bulversat întreaga societate. Această ”nouă abordare” ascunde lipsa cunoștințelor tehnice de către cocoțații pe funcții, lipsa background-ului profesional. Precizați această dată pentru a putea contesta prin Avocatul Poporului acest demers





halucinant. Ce să înțeleagă doamna sergent major, până mai ieri profesoară de limba engleză, devenită pe merit inspector de prevenire, în urma unui concurs câștigat? Ați fost în vizite oficiale cu sutele în străinătate, chiar nu s-a lipit nimic de voi? Păcat! (dezbatere) Este o prevedere inutilă, atâta timp cât nu există o politică coerentă de întârziere pentru clădirile ce sunt în funcțiune. Trebuie să menționați datele de start. Continuitatea dintre Legile de apărare împotriva incendiilor nu se susține, cât vreți să mă convingeți! Dar, lanțul de iubire se va rupe odată cu eliminarea amenzii mici pentru lipsă de autorizație. Veți vedea!

Asociația Arca Lex (dezbatere) Legat de acest aspect, considerăm că ar trebui stipulate obligații și pentru instituțiile publice implicate în acest proces, cum sunt cele care trebuie să finanțeze ori să identifice sursele de finanțare pentru investițiile necesare. În caz contrar, credem că starea de lucruri negativă va rămâne neschimbată întrucât instituțiile (în special cele publice) vor putea invoca oricând lipsa resurselor pentru a nu intra în legalitate

Prevederile articolului nu fac distincție între operatori economici și instituții sau asupra surselor de finanțare. Astfel, ele se aplică atât mediului privat cât și instituțiilor publice. În condițiile în care nu se face dovada alocării fondurilor necesare conformării la cerința securitate la incendiu, inspectorii de prevenire pot aplica amenzi pentru funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu.

Art.30 alin.(8)

Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu conform alin. (5), beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația

Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au

Miclea (dezbatere) Acesta nu este specific muncii de prevenire! Este o acțiune inutilă, doar cu implicații juridice pentru Instituția

Prevederile acestui articol fac obiectul unei inițiative parlamentare, modificările propuse având doar rolul de a le corela cu celelalte





să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu.“

obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu”.

Pompierilor! Hai să ne facem că facem!

prevederi ale art.30.

Art.30 alin.(10^1)

Autorizația de securitate la incendiu își păstrează valabilitatea în situația schimbării destinației unei construcții sau a spațiului amenajat într-o construcție cu funcțiuni mixte, pentru care, potrivit legii, nu se emite autorizație de construire, dacă sunt respectate prevederile reglementărilor tehnice de proiectare și de echipare cu instalații de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor, iluminat de securitate și sisteme de desfumare, aferente noii destinații.

Miclea (dezbatere) Introduceți o procedură susceptibilă și asimilată corupției! În cel mai bun caz, discutabilă inutil!

După cum este prezentat și în nota de fundamentare, aceste prevederi au în vedere simplificarea procedurii de autorizare a construcțiilor. În lipsa unor aspecte concrete, considerăm că opinia nu are temei.

Art.30 alin.(10^2)

Evaluarea respectării reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu prevăzute la alin.(101), aplicabile pentru noua destinație a clădirii, precum și a situațiilor prevăzute la art.30 alin. (12), se realizează de către


Miclea: Generați corupție dintr-o măsură perfidă prin care amestecați lucrurile între IUSJ-uri și persoane private. Vă rog să-le anulați și să recunoașteți că sunteți depășiți și nu aveți personal specializat și suficient. Dar aveți personal să ”certifice respectarea

Observațiile formulate nu fac obiectul proiectului de reglementare.





specialiști care desfășoară activitate în construcții, potrivit domeniului și specialității pentru care sunt atestați la cerința securitate la incendiu de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației sau de către proiectanți, potrivit domeniilor de proiectare din competență.

prevederilor” pe baza evaluării altora. Vă bateți joc de instituția la care lucrați! Definiți clar ce trebuie îndeplinit de către proprietari/utilizatorii unor spații din clădirile mixte și asta basta! Ce este această frecătură? De aceea este clădire mixtă are o anumită dinamică, nu simțiți pulsul societății, chiar așa pafariști sunteți? Axați-vă pe criteriile de securitate la incendiu, nicăieri nu ați pomenit de așa ceva? Chiar le știți? Vă rog să anulați aceste 2 propuneri și să-le reformulați. Păcat de dorința de lămuri un punct spinos pentru inspectorii de specialitate închistații în logica ”orice modificare trebuie autorizată”.

Art.31 alin.(1)

La recepția la terminarea lucrărilor de construcții aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din categoria de importanță excepțională sau deosebită, de producție și/sau depozitare cu suprafețe desfășurate de peste 5.000 mp și risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafața desfășurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare, spitalelor, căminelor pentru copii și bătrâni sau altor clădiri destinate persoanelor ce nu se

La recepția la terminarea lucrărilor de construcții aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, de producție și/sau depozitare cu suprafețe desfășurate de peste 5.000 mp și risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafața desfășurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 10 camere sau 50 paturi, spitalelor, căminelor pentru copii cu suprafața desfășurată mai

Miclea (dezbatere) Tot ce este între 10 și 50 locuri în căminele de bătrâni reprezintă cel mai mare risc de execuție și exploatare! Situația este dezastroasă și vă transmit din ce am văzut! Peste 50 de locuri, afacerea este serioasă cu personal de ajuns. Sub 50 de locuri situația este precară! Măcar pompierii să calce pe acolo!

Participarea într-o comisie de recepție la terminarea lucrărilor a unui reprezentant al inspectoratelor județene/București-Ilfov sau emiterea autorizației de securitate la incendiu nu transferă obligațiile ce le revin proiectanților și verificatorilor către aceste instituții. Astfel, obligațiile ce le revin acestor factori sunt generale și nu sunt condiționate de emiterea unui anumit act de autoritate.





pot evacua singure, investitorii sunt obligați să solicite în scris și să includă în comisia de recepție, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.

mare sau egală cu 175 mp și azilurilor de bătrâni sau altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure cu mai mult de 50 locuri, investitorii sunt obligați să solicite în scris și să includă în comisia de recepție, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.

Art.32 alin.(5)

Prin excepție de la prevederile art.19 lit.i), obligația operatoriilor economici și instituțiilor de a constitui servicii de urgență private poate fi îndeplinită și prin încheierea unui contract cu un serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor.

Prin excepție de la prevederile art.19 lit.i), obligația operatoriilor economici și instituțiilor de a constitui servicii de urgență private poate fi îndeplinită și prin încheierea unui contract cu un serviciu de urgență privat constituit ca societate prestatoare de servicii, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor.


ASPSSU (transparență + dezbatere): 1. Prevederile OMAI nr.75/2019 și a proiectului de OUGR nu asigură egalitate de șanse între serviciile voluntare, serviciile private și serviciile private constituite ca prestatoare de serviciu, datorită următoarelor considerente: - Dotarea serviciilor voluntare și serviciilor private este diferită (în sensul că: nu au condiția de asigurare a două autospeciale, normele de dotare sunt diferite funcție de încadrarea cu autospeciale, lipsa obligației constituirii de dispecerat) decât cea a SPSU constituite ca prestatoare de servicii; - Încadrarea pe funcții a personalului este diferită (pentru SVSU obligativitatea este de a angaja șeful de serviciu, conducătorul de autospecială, celelalte funcții fiind încadrate cu voluntari; SPSU are obligația încadrării doar a șefului de

I. Potrivit notei de fundamentare, intenția inițiatorului actului normativ este de a clarifica norma juridică prin separarea obligației privind constituirea și asigurarea funcționării serviciului privat, de alternativa încheierii unui contract în acest sens (a se vedea propunerea menționată la art. II, punctul 8 din proiect). Astfel, nu au fost avute în vedere propuneri de modificare/completare a actului normativ privind tipurile de servicii cu care se poate încheia contract. Din acest punct de vedere propunerea asociației nu face obiectul transparenței decizionale. II. Contractul prevăzut în actul normativ în vigoare (Legea nr. 307/2006) și în proiectul supus transparenței decizionale, transpus în Criteriile de performanță





serviciu, conducătorul de autospecială și șeful de grupă, servanții fiind angajați prin cumul) față de SPSU constituite ca prestatoare de serviciu care are obligația angajării întregului personal

2. Având în vedere încadrarea serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență, altele decât cele constituite ca societăți prestatoare de servicii, considerăm că, nu pot îndeplini cerința „capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor” din textul propunerii de modificare, atât din prisma încadrării cu personal cât și a sectoarelor de competență în care își desfășoară activitatea și a atribuțiilor (personalul voluntar din SVSU poate desfășura și alte activități decât cele specifice intervențiilor în situații de urgență – angajați la diferite societăți, părăsirea sectoarelor de competență pentru scopuri proprii sau de serviciu etc.) timpii de prezentare la locul intervenției de la domiciliu/loc de muncă nefiind materializat ca cerință pentru creșterea operativității.

privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență, aprobate prin OMAI nr.75/2019, este supus unor condiționări în cazul serviciilor private proprii și serviciilor voluntare, care însă nu sunt impuse și serviciilor private pentru situații de urgență constituite ca societăți prestatoare de servicii, astfel:

- În cazul serviciilor private proprii – potrivit prevederilor art.41 alin.(2) din Criteriile de performanță, se limitează această posibilitate la situația în care beneficiarul își desfășoară activitatea în același amplasament. Un amplasament poate include o clădire, un ansamblu de clădiri, un parc industrial, etc. prevăzute cu căi de acces și intervenție comune. În ceea ce privește dotarea, încadrarea și programul de lucru al serviciului privat propriu, inspectoratul județean pentru situații de urgență are obligația de a constata și a dispune măsuri conform legii în situația în care serviciul respectiv nu este capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor la toți operatorii economici/instituțiile cu care a încheiat contract. Totodată, precizăm că potrivit prevederilor art.42 din





Criteriile de performanță, serviciile private proprii au obligația de a transmite inspectoratelor competente teritorial toate contractele încheiate, în termen de 30 de zile de la data încheierii.

- În cazul serviciilor voluntare - potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Ordonanța nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, serviciile de urgenţă sunt servicii de urgenţă profesioniste şi servicii de urgenţă voluntare, și fac parte, potrivit art.2 alin.(2) din aceeași ordonanță, din forţele de protecţie ale sistemului de securitate naţională. Totodată, potrivit art.6 lit.c) din OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, serviciile de urgenţă voluntare, alături de serviciile de urgenţă profesioniste, sunt componente ale Sistemului Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Potrivit art.1 alin.(4) din Ordonanța nr.88/2001, serviciile de urgenţă voluntare se constituie ca servicii publice descentralizate în subordinea consiliilor locale ale municipiilor, orașelor și comunelor. Modul de asigurare a





intervenției de către serviciile voluntare este similar cu cel al serviciilor profesioniste, în sensul că zona de competență a unui inspectorat județean este teritoriul județului, iar a unui serviciu voluntar este teritoriul unității administrative teritoriale în care acesta a fost constituit, structurile de intervenție, respectiv formațiile de intervenție, fiind amplasate astfel încât să asigure timpi de răspuns optimi. Potrivit prevederilor art. 41 alin.(1) din Criteriile de performanță, serviciul voluntar poate încheia contract numai în situația în care beneficiarul își desfășoară activitatea în sectorul acestuia de competență. Subliniem totodată că serviciile care pot fi prestate contra cost de serviciul voluntar pe baza hotărârii consiliului local sunt reglementate prin art. 37 alin.(1) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată.

Art.45 pct.II lit.b)

neangajarea de către autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene sau locale,

neangajarea a cel puțin unui cadru tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor de către entitățile prevăzute la art. 12 alin. (1) și (2).

Miclea (dezbatere) Amenda este mică!

Sancțiunile contravenționale existente au fost modificate prin O.U.G. nr.89/2014 aprobată cu modificări și completări cu Legea nr.170/,2015. În acest sens, considerăm că la acest moment nu se justifică o nouă majorare a cuantumului





instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități cu risc de incendiu, prevăzuți la art. 12 alin. (2), a cel puțin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor

amenzilor, modificările propuse prin actul normativ fiind de natură a întări rolul de autoritate a Inspectoratului General și a inspectoratelor.

Art.45 pct.IV lit.i)

Se abrogă

Miclea (dezbatere) Prin anularea acestei amenzi veți avea multe acțiuni in instanță pentru amenzile date cu valoare mare.

Prin anularea acestei amenzi se elimină caracterul redundant între lit.i) a punctului IV și lit.b) a punctului V.

Art.45 pct.V lit.b)

punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau s-a schimbat destinația acestora, fără obținerea autorizației de securitate la incendiu;

funcționarea construcțiilor și amenajărilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau s-a schimbat destinația acestora, fără obținerea autorizației de securitate la incendiu;


Miclea: Dați frâu liber amenzilor fără rost. Raportați multe amenzi și nu se întâmplă nimic. ”Orice control trebuie să se finalizeze cu o amendă” acesta e sloganul inspectorului nătâng. Orice amendă este un eșec al ISUJ, situația nu se schimbă cu nimic, iar Dvs raportați fără logică numărul mare de controale și amenzi. Ce este funcționarea cu autorizație de securitate la incendiu? Satisface cerințele de apărare împotriva incendiilor? De ce nu ne prezentați comparativ și sisteme de sancționare din alte state, să presupunem evoluate, de exemplu Marea Britanie, care are o experiență vastă în domeniu? Încercați să deveniți ”milițieni ai focului”, este trist că pompierii inspectori erau izvoare de știință aplicată și veneau în sprijinul societății, acum sunt dușmanii societății. Păcat! Atâta știți, atâta puteți! (dezbatere) Dacă autorizația de securitate la

Toate Statele Membre ale Uniunii Europene au instituit un regim de sancționare a încălcării legislației în vigoare. În acest sens, în Marea Britanie sancțiunile pentru nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pornesc de la 2000 de lire și pot merge până la închisoare. Astfel, în lipsa unor propuneri sau argumente concrete considerăm că observațiile formulate sunt subiective și nu au temei.





incendiu dă dreptul de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței fundamentale securitate la incendiu, trebuie să se reflecte și fapta. Trebuie să fie concordanță cu definiția. Funcționarea este diferită de punerea în funcțiune! Amenzi mai mari și mai dese = eșecul acțiunilor de prevenire! Eșecul se măsoară în numărul amenzilor și cuantumul lor!

Art.45 pct.VIII

cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei și suspendarea activității operatorului economic pe o perioadă de până la un an, ca sancțiune complementară, pentru nerespectarea măsurilor complementare prevăzute la lit. a) – d) de la punctul VII.

Art.45

Asociația Arca Lex (dezbatere) Sancțiunile contravenționale existente nu sunt de natură să determine conducătorii entităților publice/private să întreprindă cu maximă celeritate măsurile impuse de lege, sens în care apreciem necesară înăsprirea acestora

Sancțiunile contravenționale existente au fost modificate prin O.U.G. nr.89/2014 aprobată cu modificări și completări cu Legea nr.170/2015. În acest sens, considerăm că la acest moment nu se justifică o nouă majorare a cuantumului amenzilor, modificările propuse prin actul normativ fiind de natură a întări rolul de autoritate a Inspectoratului General și a inspectoratelor.

observații cu caracter general - guvernul romaniei

Documents