Obligatii. Responsabilitatea

MULTIPLE CHOICE

1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ?a. raportul juridic in temeiul caruia o persoana este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.b. Codul civil nu defineste obligatia civilac. raportul de drept civil in care o parte, numita creditor, are posibilitatea sa pretinda celeilalte parti, numita debitor, sa execute o prestatie sau mai multe prestatii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat.

ANS: B

2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ?a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice.b. obligatii de a face si obligatii de a nu facec. obligatii nascute din fapte juridice licite si obligatii nascute din fapte juridice ilicite

ANS: A

3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ?a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridiceb. obligatii determinate si obligatii de diligentac. obligatii obisnuite si obligatii reale

ANS: B

4. Ce este obligatia de a da ?a. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a preda un lucrub. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept realc. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor

ANS: B

5. Ce este obligatia de a face ?a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascutb. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilorc. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a preda un lucru

ANS: C

6.Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce a format obiectul contractului de vanzare – cumparare ?a. obligatie de a dab. obligatie de a facec. obligatie reala

ANS: B

7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?a. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitateb. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilorc. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat

ANS: A

8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultatb. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitatec. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor

ANS: A

9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?a. obligatii pozitive si obligatii negativeb. obligatii obisnuite si obligatii realec. obligatii de a face si obligatii de a nu face

ANS: B

10. Ce sunt obligatiile reale – propter rem – ?a. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilorb. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitatec. indatoriri ce revin debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat

ANS: A

11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor – scriptae in rem –?a. obligatiile caracterizate prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si personal la nasterea raportului juridic obligationalb. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitatec.indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor

ANS: A

12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ?a. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilorb. obligatii obisnuite si obligatii realec. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecteANS: C

13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ?a. obligatii obisnuite si obligatii realeb. obligatii simple si obligatii complexec. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte

ANS: B

14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ?a. termenul, conditia, sarcinab. numai termenulc. termenul si conditia

ANS: C

15. Care sunt izvoare de obligatii conform Codului civil ?a. contractul si actul juridic unilateralb. numai legeac. contractul

ANS: C

16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ?a. plata lucrului nedatoratb. imbogatirea fara justa cauzac. gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara justa cauza

ANS: A

17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei si a jurisprudentei ?a. imbogatirea fara justa cauzab. gestiunea de afaceric. plata lucrului nedatorat

ANS: A

18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ?a. capacitatea de exercitiu a partilorb. obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiunec. obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte materialeANS: B

19.Care este obiectul gestiunii de afaceri ?a. incheierea de acte acte juridice de conservare, de administrare si de dispozitieb. incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de administrarec. numai acte materialeANS: B

20.Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ?a.numai acte de conservareb.acte de conservare, acte de administrare, acte de dispozitiec.incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de administrare

ANS: C

21.Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ?a.in raport de momentul savarsirii actelor de gestiune si nu prezinta importanta faptul ca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuit sau de forta majorab.pe tot timpul savarsirii actelor de gestiunec.pana la momentul la care geratul sau mostenitorii sai preiau gestiunea

ANS: A

22.Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ?a.geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantuluib.geratul sa actioneze cu intentia de a administra propriile interesec.geratul sa nu aiba cunostinta de interventia gerantului

ANS: C

23.Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ?a.ambele parti sa aiba capacitate deplina de exercitiub.geratul sa aiba capacitate deplina de exercitiuc.gerantul sa aiba capacitate de exercitiu

ANS: C

24.Care sunt obligatiile gerantului ?a.sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau mostenitorii sai vor putea sa o preiab.sa actioneze ca un mandatar al geratuluic.nu are nicio obligatie pozitiva

ANS: A

25.Care sunt obligatiile geratului ?a.sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile facute, dar numai daca acestea s-au nascut din acte juridiceb.sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta le-a facutc.sa plateasca gerantului numai cheltuielile necesare

ANS: B

26.Cum se face proba gestiunii de afaceri ?a.numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridiceb.in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un act juridicc.actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba

ANS: C

27.Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ?a.sa nu existe o platab.plata sa fie datoratac.plata sa fie facuta din eroare

ANS: C

28.Care sunt obligatiile accipiensului de buna – credinta ?a.sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna - credintab.sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuiac.sa restituie valoarea lucrului, daca a instrainat lucrul, daca pretul este mai mic decat valoarea lucrului

ANS: A

29.Care sunt obligatiile accipiensului de rea – credinta ?a.sa restituie lucrul primit si fructele perceputeb.daca a instrainat lucrul, sa restituie pretul primitc.este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit in mod fortuit

ANS: A

30.Care sunt obligatiile solvensului ?a.sa restituie toate cheltuielile facute de accipiens cu lucrulb.sa restituie cheltuielile facute cu lucrul, numai daca accipiens este de buna credintac.sa restituie cheltuielile necesare si utile facute cu lucrul de accipiens, indifferent daca acesta este de buna – credinta sau de rea - credinta

ANS: C

31.Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?a.orice creditor al lui solvensb.creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblicec.numai solvens

ANS: B

32.Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea platii in cazul platii nedatorate ?a.in toate cazurile, termenul general de prescriptie extinctiva de 3 anib.termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in repetitiune este o actiune patrimoniala sau o actiune in revendicarec.daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este imprescriptibila deoarece are caracterul unei actiuni in revendicare

ANS: C

33.Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?a.in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna voie de catre debitorb.in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de debitorc.in toate cazurile exista obligatia de restituire a platii nedatorate

ANS: B

34.Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?a.numai conditii juridiceb.numai conditii materialec.atat conditii materiale cat si conditii juridice

ANS: C

35.Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?a.sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabileb.sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobanditac.micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea numai in diminuarea unor elemente active

ANS: A

36.Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?a.imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei personae sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract sau o hotarare judecatoreascab.sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferitec.sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane

ANS: C

37.Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?a.obligatia de restituire nu cunoaste nicio limita fiind vorba de o fapta juridical licitab.persoana al carei patrimoniu s-a diminuat poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau deoarece este creditorul obligatiei de restituirec.persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza

ANS: C

38.Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara justa cauza ?a.de la momentul diminuarii patrimoniuluib.de la momentul in care persoana a cunoscut faptul maririi altui patrimoniuc.de la momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat faptul maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a beneficiat de aceasta marire

ANS: C

39.Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ?a.din punct de vedere al naturii si continutuluib.din punct de vedere al raportului dintre individ si societatec.nu exista nicio deosebire intre responsabilitate si raspundere

ANS: A

40.Cum este definita responsabilitatea juridica?a.o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitateb.raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publicec.obligatia de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita

ANS: A

41.Cum este definita notiunea de raspundere juridica ?a.un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publiceb.o atitudine culturala a individului fata de legislatiec.o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate

ANS: A

42.Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ?a.raspunderea contractualab.raspunderea civilac.raspunderea contraventionalaANS: A

43.Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?a.pedeapsa civilab.sanctiune civilac.atat pedeapsa cat si sanctiune civilaANS: B

44.Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?a.raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictualab.raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca fapta ilicita intruneste elementele constitutive ale unei infractiunic.nu exista nici un raport intre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala

ANS: B

45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?a. functia sanctionatorieb. numai functia reparatoriec. functia educativ – preventiva si functia reparatorie

ANS: C

46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ?a. numai prejudiciu corporalb. numai prejudiciu materialc. prejudiciu material si prejudiciu corporal

ANS: C

47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenta ?a. numai raspunderea civila delictuala a autorului faptei iliciteb. atat raspunderea civila delictuala cat si raspunderea penalac. numai raspunderea penala

ANS: B

48. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?a. prin intelegerea partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de reparare a prejudiciuluib. numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in miscare actiunea in raspundere civila delictualac. numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de reparare a prejudiciului

ANS: A

49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justitie ?a. regula generala este cea a repararii integrale a prejudiciuluib. la stabilirea despagubirilor se va lua in considerare starea materiala atat a autorului faptei ilicite cat si a persoanei prejudiciatec. autorul prejudiciului este tinut sa acopere numai prejudiciul efectiv

ANS: A

50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ?a. in functie de preturile existente la momentul pronuntarii hotararii judecatorestib. daca se acorda si dobanzile aferente, acestea se calculeaza la momentul pronuntarii hotararii judecatorestic. daca prejudiciul consta in distrugerea sau deteriorarea unui bun, va fi luat ca moment de stabilire a despagubirilor data la care hotararea judecatoreasca a ramasdefinitiva

ANS: A

51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?a. se stabileste un raport de cauzalitate generalb. nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile acesteiac. trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta ilicita, ca inactiune

ANS: C

52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ?a. actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal prin constituirea partii vatamate sau a persoanei indreptatite ca parte civilab. persoana vatamata care s-a constituit parte civila in procesul penal se poate adresa si instantei civile, in toate cazurilec. in toate cazurile actiunea penala se pune in miscare din oficiu

ANS: A

53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila contractuala ?a. numai prin faptul ca sunt forme ale raspunderii civileb. numai din punct de vedere al elementelor care le conditioneazac. ambele tipuri de raspundere sunt forme ale raspunderii civile si sunt conditionate de aceleasi elemente

ANS: C

54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ?a. din punct de vedere al elementelor care le conditioneazab. numai in raport de izvorul lorc. in raport de prescriptia dreptului la actiune

ANS: C

55. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?a. numai conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat incab. prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat incac. este considerat cert numai prejudiciul actual

ANS: B

56. Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?a. principiul repararii integraleb. principiul repararii prin echivalentc. atat principiul repararii integrale, cat si principiul repararii prin echivalent

ANS: A

57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?a. se repara numai prejudiciul previzibilb. este supus repararii numai paguba efectivac. la stabilirea despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite

ANS: C

58. Care sunt modalitatile in care se poate face repararea prin echivalent a prejudiciului ?a. numai prin acordarea unei sume globale care se stabileste prin hotararea judecatoreasca, de obligare la plata despagubirilorb. numai prin stabilirea unor prestatii periodice, in forma baneasca, care se platesc victimei temporar sau viagerc. prin acordarea unei sume globale sau prin stabilirea unor prestatii periodice

ANS: C

59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ?a. are caracter subiectiv, constand intr-o conduita ori manifestare umana exteriorizatab. are numai caracter obiectiv sau existenta materialac. este contrara ordinii sociale si reprobata de societate

ANS: C

60. Cu ce echivaleaza lipsa discernamantului ?a. absenta factorului intelectiv, respectiv cu lipsa vinovatieib. cu lipsa intentiei directec. cu lisa intentiei indirecte

ANS: A

61. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ?a. in raport de dispozitiile art. 1169 Cod civilb. victima prejudiciului trebuie sa faca doar dovada existentei prejudiciuluic. sarcina probei o are atat autorul faptei ilicite cat si victima prejudiciului

ANS: A

62. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin. 2 – 4 Cod civil ?a. ideea de garantie fata de victima cu privire la acoperirea prejudiciului cauzatb. o garantie de tipul fidejusiuniic. toate sunt forme de raspundere civila delictualaANS: A

63. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?a. o simpla prezumtie de culpab. o prezumtie absoluta de culpac. o tripla prezumtie de culpaANS: C

64. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?a. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorieb. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie sau din afara casatorieic. raspunderea se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie, din afara casatoriei sau ca efect al adoptiei copilului minor

ANS: C

65. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?a. numai conditiile specialeb. ca minorul a actionat cu vinovatiec. copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai, cumulativ cu conditiile generale

ANS: C

66. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori.a. obiectul probei contrare il constituie faptul ca parintii si-au indeplinit in mod ireprosabil indatoririle ce le reveneaub. prezumtiile din art. 1000 alin. 2 Cod civil sunt prezumtii absolute, deci nu sunt susceptibile de proba contrarac. obiectul probei contrare il constituie faptul ca minorul a actionat cu discernamant

ANS: A

67. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de minor ?a. parintii raspund integral fata de victima pentru prejudiciul cauzat de minorb. cind minorul a avut discernamant la momentul savarsirii faptei ilicite, victima il va chema in judecata numai pe minorc. daca s-a stabilit judecatoreste raspunderea atat a parintilor cat si a minorilor, nu se va aplica solidaritatea in temeiul art. 1003 Cod civil

ANS: A

68. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori mestesugarilor ?a. se aplica atat raspunderea parintilor cat si raspunderea institutorilor ori mestesugarilorb. raspunderea parintilor este subsidiarac. raspunderea parintilor este principala

ANS: B

69. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor ?a. raspunderea comitentului nu inlatura raspunderea parintilorb. raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilorc. daca minorul a savarsit fapta cauzatoare an calitate de prepus vor fi angajate ambele forme de raspundere

ANS: B

70. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si mestesugarului ?a. elevulb. uceniculc. persoana prejudiciata de elev sau ucenic

ANS: C

71. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si mestesugarului ?a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenicb. victima va trebui sa dovedeasca existenta prejudiciului, a faptei ilicite a elevului sau ucenicului, a raportului de cauzalitate si, in principiu, a vinei elevului sau uceniculuic. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub supravegherea institutorului ori mestesugarului

ANS: B

72. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru faptele elevilor si ucenicilor ?a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenicb. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minorc. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub supravegherea institutorului ori mestesugarului

ANS: B

73. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ?a. raspunderea este integralab. daca profesorul a platit despagubirea nu are o actiune in regresc. victima poate sa cheme in judecata numai institutorul sau artizanul

ANS: A

74. Care este temeiul raportului de prepusenie ?a. numai contractul de muncab. intotdeauna si contractul de antreprizac. calitatea de membru al organizatiei cooperatiste

ANS: C

75. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor ?a. la momentul formularii actiunii in repararea prejudiciuluib. la momentul savarsirii faptei ilicitec. la momentul formularii actiunii in regres

ANS: B

76. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor?a. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta pagubitoare a prepusului saub. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentuluic. in cazurile in care activitatea prepusului nu a iesit din sfera in care comitentul are obligatia de a-si exercita supravegherea

ANS: A

77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?a. victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in ordinea prestabilita legalb. prepusii sunt solidari fata de victima pentru intregul prejudiciu, in timp ce fiecare comitent este solidar cu propriul prepus doar in limitele partii de prejudiciu pe care a produs-o acel prepusc. pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de victima prejudiciului

ANS: B

78. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?a. comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a despagubirilor avansate victimeib. daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai aceluiasi comitent, acesta nu poate sa ceara oricaruia dintre ei restituirea intregii sume platitec. fata de comitent, prepusii care au savirsit fapta nu ramin obligati solidar

ANS: A

79. Cand poate interveni interferenta dintre raspunderea parintilor si cea a comitentilor?a. in toate situatiile in care se poata angaja raspunderea pentru fapta altei persoaneb. numai in situatia in care minorul are si calitatea de prepusc. in toate cazurile raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor

ANS: B

80. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod Civil de prejudiciul cauzat de animale, ce trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?a. paza materiala a animaluluib. paza juridica a animaluluic. calitatea de depozitar al animalului

ANS: B

81. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?a. culpa concurenta a unui tertb. cazul fortuitc. fapta exclusiva a victimei

ANS: C

82. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod Civil?a. animale salbatice aflate in stare de libertateb. animale salbatice aflate in gradini zoologicec. orice animal salbatic

ANS: B

83. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?a. constructorul si arhitectulb. locatarul cladiriic. proprietarul cladirii.

ANS: C

84. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri mobileb. proprietarului lucrului sau detentorului precarc. persoanei care are paza juridica a lucrului

ANS: C

85. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina edificiului?a. daramarii complete si voluntareb. dezagregarii ca urmare a unui viciu de constructiec. daramarii provocate de incendiu

ANS: B

86. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod Civil?a. lucruri mobile care au un dinamism propriub. lucruri mobile si imobile, in generalc. lucruri mobile si imobile care au un potential periculos.

ANS: A

87. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului?a. numai in caz de daramare completa si involuntara a edificiuluib. daca are ca obiect atat imobile prin natura lor, cat si prin detinatiec. daca ruina este urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructieANS: C

88. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general reglementata de art. 1000 alin.1 Cod Civil?a. bunurilor mobile.b. bunurilor considerate perciculoase.c. bunurilor pentru nu este instituita o forma distincta de raspundere civila delictualANS: C

89. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?a. culpa concurenta a unui tertb. cazul fortuit.c. fapta exclusiva a victimei.

ANS: C

90. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?a. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice aflate in stare de libertate.b. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice iesite din incinta rezervatieic. daca prejudiciul este cauzat de animale semidomestice

ANS: B

91. Cui revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului?a. raspunderea revine, in toate cazurile, persoanei care detine paza materiala a edificiului.b. raspunderea revine proprietarului edificiului.c. proprietarul nu va raspunde daca face dovada ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului

ANS: C

92. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru prejudiciile cauzate de lucruri?a. cazul fortuitb. forta majorac. fapta victimeiANS: A

93. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri imobileb. persoanei care are paza juridica a lucruluic. proprietarului lucrului, nu si posesorului sau detentorului precar.ANS: B

94. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile cauzate de animale?a. art. 999 Cod civilb. art. 1000 alin. 1 Cod civilc. art. 1001 Cod civilANS: C

95. Cine este paznicul material al animalului?a. care exercita prerogativele de comandab. persoana care nu se poate folosi de animalc. ingrijitorul.ANS: B

96. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul cauzat de animal?a. art. 998-999 Cod civilb. art. 1000 alin. 1 Cod civilc. art. 1000 alin. 2 Cod civil

ANS: A

97. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat?a. hotul.b. proprietarul.c. stapanul.

ANS: A

98. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului?a. daca probeaza interventia cazului fortuitb. daca probeaza interventia fortei majorec. daca probeaza fapta animalului insusi

ANS: B

99. Ce intelegem prin ruina edificiului?a. demolarea in urma exproprierii.b. numai caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub actiunea fortelor umanec. caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub povara propriei greutati

ANS: C

100. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului?a. ideea de riscb. culpa absolutac. culpa relativa

ANS: B

101. Care constructii nu sunt considerate „edificii” in sensul art. 1002 Cod Civil?a. un pod.b. locuintele permanentec. constructiile provizoriiANS: C

102. Cum se exercita paza juridica daca animalul formeaza obiectul unui drept de proprietate comuna pe cote-parti?a. in comunb. separat.c. pe rand.ANS: A

103. Care este temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?a. art. 1002 Cod civilb. art. 1001 Cod civilc. art. 1000 alin. 1 Cod civil

ANS: A

104. Ce conditii trebuie sa probeze victima in cazul prejudiciului cauzat de animale?a. existenta factorului de risc.b. existenta faptei animaluluic. existenta culpei stapanului

ANS: B

105.Care este regula care se aplica in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate de subiecte?a. divizibilitatea drepturilor si obligatiilor aferenteb. obligatiile solidarec. obligatiile indivizibile

ANS: A

106. Prin ce se caracterizeaza obligatia conjuncta sau divizibila?a. fiecare creditor poate sa pretinda toata creanta, dar fiecare debitor este obligat sa execute numai partea sa de datorieb. prin coexistenta a doua sau mai multe raporturi de obligatii, independente unele fata de altele, care izvorasc insa dintr-un singur fapt juridicc. obligatiile conjuncte se intalnesc numai in cazul mortii uneia dintre partile raportului juridic

ANS: B

107. Care sunt efectele pe care le produc obligatiile conjuncte sau divizibile?a. cind un debitor devine insolvabil, riscul il suporta debitorulb. punerea in intarziere a debitorului de catre creditor profita si celorlalti creditoric. intreruperea prescriptiei provocata de unul dintre creditori nu este profitabila celorlalti creditori

ANS: C

108. Care sunt formele obligatiilor solidare?a. numai solidaritatea activab. numai solidaritatea pasivac. solidaritatea activa si solidaritatea pasiva

ANS: C

109. Cum se califica actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor in cazul obligatiei solidare?a.numai o actiune personala intemeiata pe mandat tacit sau gestiune de afacerib. numai o actiune subrogatorie in locul debitorului platit

c. fie o actiune personala intemeiata pe mandatul tacit sau gestiunea de afaceri, fie o actiune subrogatorie in locul debitorului platit

ANS: C

110. Cine suporta riscul insolvabilitatii unui debitor in cazul obligatiei solidare?a. creditorulb. debitorul insolvabilc. ceilalti debitori, inclusiv cel care a facut plata, proportional cu partea din datorie

ANS: C

111. Ce sunt obligatiile alternative?a. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea intregii datoriib. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinatac. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea obligatiei

ANS: C

112. Ce sunt obligatiile facultative?a. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinatab. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea obligatieic. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea intregii datorii

ANS: A

113. Ce este plata?a. executarea silita a unei obligatii de catre debitorb. executarea voluntara a unei obligatii de catre debitorc. efectul general al raportului juridic obligational

ANS: B

114. Ce persoana poate face plata?a. numai debitorul, personalb. debitorul, personal sau prin reprezentantc. numai un tert interesat sau neinteresat sa stinga datoria

ANS: B

115. Care sunt exceptiile de la principiul conform caruia plata poate fi facuta de orice persoana?a. in cazul obligatiilor de a nu faceb. in cazul tuturor obligatiilor de a facec. in cazul obligatiilor de a face intuitu personae

ANS: C

116. Cine poate face plata in cazul obligatiilor de a da avand ca obiect constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun?a. numai proprietarul bunuluib. proprietarul bunului, chiar daca nu are capacitate deplina de exercitiuc. proprietarul bunului sub sanctiunea nulitatii actului juridic de constituire sau transmitere a dreptului real

ANS: A

117. Care este persoana careia i se poate face plata?a. numai creditoruluib. succesorii creditoruluic. numai unui tert desemnat de justitie pentru a primi plata

ANS: B

118. In ce cazuri este valabila plata facuta altor persoane?a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primib. cand plata facuta unei alte persoane nu a profitat creditoruluic. cand plata a fost facuta unui debitor al creditorului

ANS: A

119. Care este obiectul platii?a. este acelasi indiferent de felul obligatiei, de a da un bun cert sau bunuri generice, respectiv de a faceb. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da un bun cert, debitorul trebuie sa remita acel bun in starea in care se afla in momentul platiic. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da bunuri generice, debitorul trebuiesa remita creditorului bunuri de calitate superioara, daca partile nu au convenit altfel

ANS: B

120. Care sunt exceptiile de la principiul indivizibilitatii platii?a. in caz de deces al debitorului, daca acesta lasa un unic mostenitorb. instanta de judecata acorda debitorului un termen de gratie si esalonarea platiic. cand plata este facuta de fidejusori, alaturi de debitor

ANS: B

121. Care este data platii in cazul obligatiilor pure si simple?a. la expirarea termenuluib. imediat dupa nasterea raportului obligationalc. in momentul in care creanta a devenit exigibila

ANS: B

122. Ce inseamna ca plata este cherabila si nu portabila?a. plata se face la domiciliul creditoruluib. plata se face la locul stabilit prin acordul de vointa al partilorc. plata se face la domiciliul debitorului

ANS: C

123. In sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea platii?a. numai in sarcina debitoruluib. in sarcina creditoruluic. a debitorului, dar partile pot conveni sa fie suportate si de creditor sau de ambele parti

ANS: C

124. De cate feluri este imputatia platii?a. numai legalab. numai conventionalac. legala si conventionala

ANS: C

125. Cine poate face imputatia conventionala a platii?a. numai debitorulb. atat creditorul cat si debitorul, prin acordul partilor, sau numai prin vointa uneia dintre elec. numai creditorul

ANS: B

126. Ce reguli se cer respectate in cazul in care debitorul decide sa faca imputatia platii?a. daca creanta este producatoare de dobanzi, imputatia nu se face asupra dobanziib. plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datoriec. plata poate fi facuta si asupra unei parti din datorie

ANS: B

127. Ce reguli se cer respectate in cazul imputatiei legale a platii?a. intotdeauna se considera platita datoria ajunsa la scadentab. in primul rand se considera platita datoria ajunsa la scadentac. daca toate datoriile sunt scadente, se considera platita datoria cea mai noua

ANS: B

128. Cine poate face dovada platii?a. debitorulb. creditorulc. atat debitorul cat si creditorul

ANS: A

129. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 1 Cod civil?a. debitorul a fost liberat prin plata sau remitere de datorie, daca i-a fost remis de catre creditor titlul constatator al creantei sale, care este un inscris autenticb. debitorul este liberat de datorie, prin plata sau remitere de datorie, daca creditorul i-a remis titlul constatator al creantei, care este un inscris sub semnatura privatac. remiterea titlului constatator al creantei nu-l libereaza pe debitor de datorie

ANS: B

130. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 2 Cod civil?a. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul remite debitorului titlul original al creantei care este un inscris autentic sau o hotarare judecatoreasca investita cu formula executorieb. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul remite debitorului titlul constatator al creantei sale care este un inscris sub semnatura privatac. liberarea debitorului numai prin plata creantei

ANS: A

131. Ce este oferta reala urmata de consemnatiune?a. este o proceduta instituita pentru creditorb. este o procedura instituita in scopul de a da posibilitatea liberarii debitoruli de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor in situatia in care creditorul refuza sa primeasca prestatiac. este o procedura pentru liberarea debitorului indiferent daca acesta este de buna-credinta sau de rea-credinta

ANS: B

132. Care sunt obligatiile debitorului in cazul executarii obligatiei de a da?a. indiferent de obiectul obligatiei, sa ceara executarea silita in naturab. obligatia de a preda bunul in toate cazurilec. obligatia de a preda bunul numai in masura in care bunul se afla la debitor

ANS: C

133. Care sunt posibilitatile creditorului in cazul executarii obligatiei de a da, daca obiectul obligatiei este un un bun generic determinat (res genra)?a. sa accepte executarea prin echivalentb. sa constituie sau sa transfere dreptul de proprietate sau alt drept real asupra bunuluic. sa accepte executarea in natura

ANS: A

134. Care este natura juridica a executarii indirecte a obligatiilor?a. numai raspundere civila contractualab. numai raspundere civila delictualac. raspundere civila care, in raport de izvorul obligatiei, poate fi contractuala sau delictuala

ANS: C

135. Ce este clauza penala?a. conventia accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul saub. o modalitate de evaluare a despaguburilor de catre instanta de judecatac. o modalitate de evaluare legala a prejudiciului oferit de creditor pentru neexecutarea unei obligatii avand ca obiect o suma de bani

ANS: A

136. Ce caractere juridice prezinta clauza penala?a. este o conventie principalab. este facultativa intre partic. are valoare practica, deoarece fixeaza anticipat valoarea prejudiciului

ANS: C

137. Care sunt garantiile personale?a. gajul.b. fidejusiuneac. dreptul de retentie

ANS: B

138. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru garantarea executarii obligatiilor debitorului sau?a. dreptul de retentie.b. clauza penala inclusa in contractc. arvuna

ANS: A

139. Ce posibilitati are creditorul daca debitorul nu isi achita datoria garantata cu un gaj cu deposedare?a. sa solicite instantei aprobarea pentru retinerea lucrului gajat in contul creanteib. sa vanda lucrul gajat si sa retina pretulc. sa retina lucrul gajat in locul creantei neexecutate

ANS: C

140. Ce drepturi are creditorul in caz de neplata a datoriei garantate cu gaj?a. creditorul are nevoie de autorizarea instantei pentru a vinde gajul spre a-si recupera creanta din pretul primitb. creditorul nu poate vinde gajul fara autorizarea instantei, dar poate sa-l pastreze in contul datoriei, fara autorizarea instantei, daca valoarea acestuia nu este mai mare decat datoriac. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el fara autorizarea instantei, daca s-a stipulat astfel in contractul de gaj

ANS: A

141. Ce drepturi are creditorul in cazul gajului cu deposedare?a. creditorul raspunde dupa regulile de drept comun pentru pierderea ori deteriorarea bunului gajat, daca acestea s-au produs din culpa sa.b. creditorul are dreptul sa se foloseasca de bunul dat in gajc. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el, daca valoarea acestuia nu este mai mare decat datoria, chiar fara interventia instantei

ANS: A

142. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?a. este opozabil si fata de tertii straini de raportul juridic care l-a generatb. nu poate fi opus subdobanditorului ulterior al bunului asupra caruia se invoca dreptul de retentie.c. confera prerogativa urmaririi lucrului in mana oricarei persoane s-ar afla

ANS: A

143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?a. confera prerogativa urmaririi bunului in posesia oricarei persoane s-ar afla.b. este indivizibil si confera o simpla detentie precara.c. nu poate fi opus creditorilor chirografari ai titularului lucrului

ANS: B

144. Care este natura juridica a dreptului de retentie?a. se poate invoca pe cale de exceptieb. este un drept real perfectc. nu poate fi invocat pe calea unei contestatii la executareANS: A

145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune?a. este cu titlu onerosb. are caracter accesoriu fata de obligatia principala a debitorului fata de creditor.c. este sinalagmatic, dand nastere la drepturi si obligatii reciproceANS: B

146. Ce conditii se cer a fi indeplinite in persoana fidejusorului?a. trebuie sa fie o persoana capabila de a contracta.b. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a judecatoriei unde urmeaza a se executa obligatiac. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului in care locuieste creditorul.ANS: A

147. Cum se apreciaza solvabilitatea fidejusorului?a. cu privire la bunurile imobile care pot fi ipotecate si nu se afla in litigiu, ca regula generalab. cu privire la toate bunurile mobile si imobile, ca regula generalac. cu privire la bunurile imobile ce pot fi ipotecate, in mod exclusiv, chiar daca cu privire la ele ar exista litigii, daca datoria garantata nu este mica sau afacerea nu este comercialaANS: A

148. Ce drepturi are fidejusorul care a platit in locul debitorului garat?a. sa solicite cheltuielile facute incepand cu data introducerii de catre creditor a cererii de chemare in judecata a fidejusorului.b. sa ceara daune-interese, chiar daca nu sunt indeplinite conditiilec. sa ceara dobanda la suma platita, chiar si atunci cand datoria garantata nu producea dobanda.

ANS: C

149. Cand poate cere fidejusorul daune-inerese?a. cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si acesta a expirat.b. cand nu este urmarit in onstanta pentru a platic. cand datoria nu a devenit exigibila

ANS: A

150. Cand se poate regresa fidejusorul care a platit datorua impotriva debitorului?a. numai cand a garantat cu consimtamantul debitorului.b. numai pentru cheltuielile ce le-a facut inainte de a notifica debitorului despre inceperea urmaririi de catre creditorc. in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit

ANS: C

151. Cand poate fi invocat beneficiul de diviziune?a. daca mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru mai multe datorii.b. daca unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discutiune, iar, in urma acestuia, debitorul a fost gasit insolvabilc. daca prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii intre fidejusori

ANS: B

152. Care sunt caracterele juridice ale ipotecii?a. este un drept de creantab. este un drept specializat.c. este un drept real mobiliar.

ANS: B

153. Care sunt efectele ipotecii fata de debitor?a. debitorul nu poate fi urmarit de creditor pentru realizarea creantei sale pana la obtinerea unui titlu executor.b. debitorul nu mai poate exercita fara acordul creditorului prerogativele dreptului de proprietate asupra bunuluic. debitorul poate culege fructele si productele bunului ipotecat, insa nu mai are dispozitia materiala asupra bunului.

ANS: B

154. Cum se poate apara dobanditorul unui imobil ipotecat impotriva creditorului ipotecar?a. poate cere creditorului sa urmareasca mai intai bunurile imobile ipotecate, daca au mai ramas, aflate in proprietatea debitoruluib. poate recurge la purga facand o oferta creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile ipotecare pana la concurenta valorii de pretuire a imobilului, cand l-a dobandit prin act cu titlu oneros sau cu titlu gratuitc. poate abandona imobilul in mana creditorului, chiar daca este obligat personal la plata datoriei.

ANS: A

155. Ce bunuri pot fi ipotecate?a. bunurile imobilele aflate in circuitul civil si accesoriile lor, mobile sau imobileb. uzufructul asupra bunurilor imobilec. bunurile viitoare ale debitorului

ANS: B

156. Cum se realizeaza stingerea ipotecii?a. prin renuntarea creditorului la ipotecab. prin prescriptie extinctivac. prin nulitatea dreptului de proprietate al constituitorului ipotecii

ANS: A

157. Cand opereaza nulitatea relativa a contractului de ipoteca?a. când ipoteca este consemnata într-un înscris sub semnatura privata.b. când consimtamântul debitorului ipotecar este viciat.c. când nu se determina prin act suma pentru care se constituie ipoteca

ANS: B

158. Care este natura juridica a dreptului de ipoteca?a. se stinge daca a intervenit partajul bunului ipotecat si imobilul respectiv a trecut în lotul altui copartas decât cel care a constituit ipoteca.b. are ca efect indisponibilizarea imobilului ipotecat, acesta nemaiputând fi înstrainat de catre constituitorul ipoteciic. confera creditorului dreptul de urmarire a bunului indiferent in mâinile cui s-ar afla imobilul, dar si un drept de preferinta în raport cu alti creditori ipotecari, în functie de rangul ipotecii

ANS: C

159. Care sunt conditiile speciale ale ipotecii conventionale?a. se poate constitui numai prin act autentic sau prin act sub semnatura privatab. se întinde si asupra tuturor îmbunatatirilor survenite ulterior constituirii ipotecii asupra imobiluluic. trebuie sa prevada in continutul ei, fara însa a interveni vreo sanctiune, suma pentru care este constituita ipoteca

ANS: B

160. Care sunt efectele ipotecarii unui imobil?a. imobilul ipotecat poate fi expropriat numai daca se plateste datoria garantatab. imobilul ipotecat este afectat in întregime de garantie pana la executarea in totalitate a obligatiilor garantatec. imobilul ipotecat este afectat în parte de garantie pâna la executarea in totalitate a obligatiilor garantate.

ANS: B

161. Care sunt modurile de stingere a obligatiilor?a. imposibilitatea fortuita de executareb. cesiunea de creantac. novatia

ANS: A

162. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului obligational?a. in moduri voluntare de stingere a obligatiilor care presupun manifestarea de vointa a partilorb. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditoruluic. moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului

ANS: A

163. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului?a. moduri de stingere a obligatiilor care implica manifestarea de vointa a partilorb. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditoruluic. moduri voluntare de stingere a obligatiilor, care presupun manifestarea de vointa a partilor

ANS: B

164. Ce este compensatia?a. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile se sting pana la concurenta celei mai micib. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatiic. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational

ANS: A

165. Ce obligatii se sting prin compensatie?a. numai obligatii contractualeb. numai obligatii extracontractualec. orice obligatii, contractuale sau extracontractuale, cu exceptiile prevazute de lege

ANS: C

166. Cand nu opereaza compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor?a. cand creanta este sesizabilab. cand se pretinde restituirea unui depozit neregulatc. cand se pretinde restituirea unui bun revendicat de la posesorul de bunacredinta

ANS: B

167. Care sunt felurile compensatiei?a. numai legalab. numai conventionalac. legala, conventionala si judecatoreasca

ANS: C

168. Ce este compensatia legala?a. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fiind necesar si acordul partilorb. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, in baza unei hotarari judecatorestic. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de acordul partilor sau de o hotarare judecatoreasca

ANS: C

169. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta compensatiei legale?a. creantele sa fie certe, lichide si exigibileb. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri certec. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri de gen, de specie diferita

ANS: A

170. Ce este compensatia conventionala?a. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, daca sunt intrunite si conditiile compensatiei legaleb. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, in temeiul unei hotarari judecatorestic. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, atunci cand nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale

ANS: C

171. Ce este compensatia judecatoreasca?a. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca sunt intrunite conditiile compensatiei legaleb. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca nu sunt intrunite conditiile compensatiei legalec. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti pronuntata de instanta de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci, hotarare prin care se dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici

ANS: C

172. Care sunt efectele compensatiei?a. se sting numai creantele reciproce, nu si garantiile si accesoriile acestorab. se sting numai garantiile si accesoriile creantelor reciprocec. se sting creantele reciproce, precum si garantiile si accesoriile acestora

ANS: C

173. Ce este confuziunea?a. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatiib. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile se sting pana la concurenta celei mai micic. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational

ANS: A

174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii?a. numai obligatiile de natura contractuala dintre persoane fiziceb. numai obligatiilor de natura extracontractualac. tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala, existand intre persoane fizice sau persoane juridice

ANS: C

175. Care sunt efectele confuziunii?a. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta nu se stinge decat pentru partea codebitorului solidar, fara a putea sa profite si celorlalti codebitorib. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul dintre codebitorii solidari, creanta se stinge pentru partea tuturor codebitorilor solidaric. stinge numai obligatia principala

ANS: A

176. Ce este darea in plata?a. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligationalb. un mod de stingere a obligatiilor pentru care nu este necesar consimtamantul creditoruluic. un mod voluntar de stingere a obligatiilor, care presupune manifestarea de vointa a partilorANS: A

177. Care sunt efectele darii in plata?a. cel ce da in plata poate sa fie posesorul sau detentorul precar al lucrului prestat, in locul celui ce trebuia prestatb. cel ce da in plata trebuie sa fie proprietarul lucrului prestat, in locul celui ce trebuia prestatc. efectul darii in plata, stingerea obligatiei ca si plata, se produce indiferent de calitatea detinatorului lucrului prestat, in locul celui ce trebuia prestatANS: B

178. Ce este remiterea de datorie?a. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilorb. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditoruluic. renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau

ANS: C

179. Care sunt conditiile remiterii de datorie?a. este o manifestare de vointa numai a creditoruluib. este o manifestare de vointa numai a debitoruluic. presupune manifestarea de vointa a ambelor parti

ANS: C

180. Ce este imposibilitatea fortuita de executare?a. un mod de stingere a obligatiei care opereaza in cazul in care debitorul se afla in imposibilitatea de executare a prestatie pe care o datoreaza, indiferent de cauzab. un mod de stingere a obligatiei care opereaza datorita faptului ca debitorul este in imposibilitate absoluta de executare a prestatiei pe care o datoreaza, din cauza de forta majorac. un mod de stingere a obligatiei, datorita unu caz fortuit sau fortei majore

ANS: B

181. Care este domeniul de aplicare al imposibilitatii fortuite de executare?a. se aplica tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala, indiferent de obiectul lorb. se aplica obligatiilor de a face care implica un fapt personal al debitoruluic. se aplica obligatiilor de a preda bunuri generice

ANS: B

182. Ce fel de prejudiciu rezulta din incalcarea unui drept patrimonial?a. numai un prejudiciu patrimonialb. un prejudiciu moralc. atat un prejudiciu patrimonial, cat si un prejudiciu moral

ANS: C

183. Cand se poate adresa persoana prejudiciata instantei de judecata printr-o cerere de chemare in judecata prin care sa se stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea de reparare a pagubei?a. daca a intervenit o intelegere intre persoana prejudiciata si autorul prejudiciuluib. numai daca este vorba de un prejudiciu patrimonialc. daca nu a intervenit nicio intelegere privind acoperirea si repararea prejudiciului intre persoana vatamata si autorul prejudiciului

ANS: C

184. Care sunt regulile care stau la baza solutionarii actiunii civile cand aceasta se judeca separat de actiunea penala?a. hotararea judecatoreasca definitiva a actiunii penale nu are autoritate de lucru judecat in fata instante civile de judecata, care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si vinovatia acesteiab. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penalec. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile nu se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale

ANS: B

185. Ce deosebiri exista intre termenele de prescriptie extinctiva ale raspunderii penale siale raspunderii civile delictuale?a. pentru raspunderea civila delictuala, actiunea este imprescriptibilab. nu exista deosebiri intre cauzele de intrerupere si cele de suspendare a prescriptiei intre cele 2 feluri de raspunderec. in cazul raspunderii penale, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la momentul savarsirii infractiunii, iar in cazul raspunderii civile delictuale din momentul in care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea

ANS: C

186. Ce se intampla in cazul repararii prejudiciului daca victima are calitatea de persoana asigurata?a. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, se cumuleaza cu despagubirile datorate de autorul faptei iliciteb. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, nu se cumuleaza cu despagubirile datorate de autorul faptei ilicitec. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de persoana asigurata, pentru o asigurare de bunuri, se cumuleaza cu despagubirile datorate de autorul faptei ilicite

ANS: A

187. Ce situatii pot fi analizate in ceea ce priveste capacitatea delictuala?a. pentru minori, prin lege, se stabileste o prezumtie legala de existenta a discernamantului, incepand cu varsta de 16 anib. in cazul persoanelor puse sub interdictie, nu se poate angaja raspunderea civila delictualac. in cazul persoanelor puse sub interdictie, raspunderea va fi angajata numai daca victima prejudiciului va dovedi ca la momentul savarsirii faptei ilicite, interzisul a actionat cu discernamant

ANS: C

188. Cui ii revine sarcina probei conditiilor raspunderii civile delictuale?a. autorului faptei iliciteb. victimei prejudiciuluic. ambelor parti

ANS: B

189. Ce conditii sunt prezumate de lege in cazul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori?a. existenta prejudiciuluib. existenta faptei ilicite a minoruluic. existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a parintilor si comiterea de catre minor a unei fapte ilicite

ANS: C

190. Care sunt cazurile in care, limitand conditiile in care se aplica raspunderea comitentului, instanta suprema a statuat ca raspunderea comitentului nu-si gaseste temei legal?a. cand comitentul nu a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta pagubitoare a prepusului saub. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta pagubitoare a prepusului sauc. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentului

ANS: B

191. Care este natura juridica a actiunii in regres a comitentului?a. actiune civila de drept comunb. actiune in raspundere civila delictualac. litigiu de munca

ANS: A

192. Care sunt cazurile de solidaritate pasiva in dreptul civil?a. cei care au cauzat impreuna un prejudiciu, printr-o fapta ilicita, raspund solidar fata de victimab. antreprenorul si arhitectul raspund solidar intotdeaunac. executorii testamentari ai aceluiasi defunct raspund intotdeauna solidar

ANS: A

193. Cum inceteaza solidaritatea pasiva?a. numai prin renuntarea totala la solidaritateb. prin renuntarea expresa la solidaritatec. moartea unuia dintre codebitorii solidari

ANS: C

194. Care sunt efectele obligatiei facultative?a. debitorul nu va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau de forta majorab. debitorul va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau de forta majorac. creditorul poate cere executarea prestatiei care constituie obiectul obligatiei

ANS: B

195. Ce efecte juridice produce punerea in intarziere a debitorului in cazul executarii indirecte a obligatiilor (executarii prin echivalent)?a. debitorul datoreaza daune interese moratoriib. riscul se stramuta asupra debitorului, cand obligatia consta in a da un bun determinat genericc. creditorul este indreptatit sa pretinda daune interese moratorii

ANS: A

196. Cum se realizeaza evaluarea judiciara a despagubirilor in cazul executarii indirecte a obligatiilor?a. la stabilirea despagubirilor, instanta de judecata va avea in vedere numai pierderea efectiv suferitab. debitorul va fi obligat sa repare atat prejudiciul previzibil, la momentul incheierii contractul, ca si prejudiciul imprevizibilc. debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul direct care se afla in legatura cauzala cu faptul care a determinat neexecutarea contractului

ANS: C

197. In materia executarii indirecte a obligatiilor, in ce cazuri debitorul este de drept in intarziere?a. in cazul incalcarii obligatiilor de a faceb. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea termenuluic. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea termenului

ANS: C

198. Ce mod de stingere a obligatiilor este compensatia?a. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditoruluib. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilorc. mod de stingere a obligatiilor care nu duce la realizarea creantei creditorului

ANS: A

199. In ce materie apare confuziunea in raporturile dintre persoanele fizice?a. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata in mod expresb. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata sub beneficiu de inventarc. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata pur si simplu

ANS: C

200. Ce conditie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea in plata?a. consimtamantul debitoruluib. consimtamantul creditoruluic. consimtamantul atat al creditorului, cat si al debitorului

ANS: B