Obligatii.contracte dap_d_II

MULTIPLE CHOICE

1. Putem defini obligatia civila ca fiind:

a. raportul juridic in baza caruia creditorul are dreptul sa pretinda debitorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat;

b. raportul juridic in baza caruia debitorul are dreptul sa pretinda creditorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat;

c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii

2. Obligatia de a da inseamna:

a. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru;

b. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune; c. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real.

3. Obligatia de a face reprezinta:

a. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta

un seviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune.

4. Obligatia de a nu face reprezinta:

a. indatorirea de a constitui sau transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta

un serviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune.

5. Obligatia de diligenta se mai numeste:

a. obligatie de rezultat b. obligatie de mijloace c. obligatie determinata

6. Obligatia determinata se mai numeste:

a. de diligenta; b. de mijloace; c. de rezultat.

7. Obligatia determinata este:

a. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate;

b. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat;

c. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, creditorul

asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate;

8. Obligatia de diligenta reprezinta:

a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat;

b. o obligatie strict personala, au aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate;

c. indatorirea creditorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat.

9. Obligatia civila obisnuita este

a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. obligatia care incumba creditorului fata de care s-a nascut; c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau

conventia partilor

10. Obligatia reala este:

a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau

conventia partilor; c. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care nu au ca izvor legea sau

conventia partilor.

11. Obligatia civila perfecta este:

a. obligatia a carei executare este asigurata , in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie si obtinerea unui titlu executor ce poate fi pus in executare silita;

b. obligatia care nu poate fi excutata silit, dar daca a fost executata de buna voie, debitorul nu mai are posibilitatea sa ceara restituirea prestatiei;

c. obligatia care nu poate fi excutata silit

12. Obligatia civila imperfecta:

a. mai este numita si obligatie naturala; b. poate fi executata silit; c. mai este numita si obligatie simpla.

13. Obligatia simpla este:

a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie;

b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie;

c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor.

14. Obligatia complexa este:

a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie;

b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie;

c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor

15. Contractul este definit ca fiind:

a. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii;

b. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii;

c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii;

16. Contractele consensuale sunt:

a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica;

b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate;

c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti.

17. Contractul solemn este:

a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica;

b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate;

c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti.

18. Contractul real este:

a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica;

b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate;

c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti.

19. Contractul sinalagmatic este:

a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara

si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti.

20. Contractul unilateral este:

a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti;

c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti.

21. Contractul cu titlu oneros este:

a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb;

b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial;

c. liberalitate.

22. Contractul cu titlu gratuit este:

a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb;

b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial;

c. contractul aleatoriu.

23. Contractul comutativ este:

a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor;

b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte;

c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul.

24. Contractul aleatoriu este:

a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor;

b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte;

c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul.

25. Contractul dezinteresat este:

a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor;

b. acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul;

c. acel contract prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat celeilalte parti.

26. Liberalitatile sunt:

a. acele contracte, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor;

b. acele contracte prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul;

c. acele contracte prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial

procurat celeilalte parti.

27. Contractele principale sunt:

a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti;

b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege.

28. Contractele accesorii sunt:

a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti;

b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege

29. Contractele negociate sunt:

a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care

cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege.

30. Contractele de adeziune sunt:

a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care

cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege.

31. Contractele obligatorii sunt:

a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care

cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege.

32. Contractele numite sunt:

a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie.

33. Contractele nenumite sunt:

a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie

34. Contractele cu executare imediata sunt:

a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment;

b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite.

35. Contractele cu executare succesiva sunt:

a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment;

b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite.

36. Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt:

a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.

37. Contractele constitutive sau translative de drepturi sunt:

a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.

38. Contractele declarative de drepturi sunt:

a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.

39. Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt:

a. acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. cele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.

40. Comodatul este:

a. contract dezinteresat; b. liberalitate; c. contract aleatoriu.

41. Contractul de donatie este:

a. un contract dezinteresat; b. o liberalitate; c. un contract aleatoriu.

42. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt:

a. sa provina de la o persoana cu discenamant; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a

angaja din punct de vedere juridic; c. sa fie ferma si neechivoca.

43. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt:

a. sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice; b. sa fie precisa si completa; c. sa fie ferma si neechivoca.

44. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt:

a. sa fie ferma si neechivoca; b. sa fie exteriorizata; c. sa fie precisa si completa.

45. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt:

a. sa fie precisa si completa; b. sa fie ferma si neechivoca; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant.

46. Conditiile speciale pe care trebuie sa le indeplineasca oferta sunt:

a. sa fie exteriorizata; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a

angaja din punct de vedere juridic; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant.

47. Principiul obligativitatii contractului este reglementat de art.969 alin.1 Cod civil, conform caruia:

a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante.

48. Principiul relativitatii este instituit prin art.973 Cod civil, conform caruia:

a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante.

49. Exceptiile de la principiul obligativitatii contractului sunt:

a. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala;

b. denuntarea unilaterala a contractului, actiunile directe, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala;

c. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, stipulatia pentru altul, prorogarea legala;

50. Exceptiile de la principiul relativitatii sunt

a. promisiunea faptei altuia, actiunile directe si stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia, prorogarea legala si stipulatia pentru altul; c. promisiunea faptei altuia, simulatia si stipulatia pentru altul;

51. Exceptia de la principiul opozabilitatii este:

a. promisiunea faptei altuia; b. stipulatia pentru altul; c. simulatia;

52. Cand se considera ca un contract este comutativ?

a. In cazul în care părţile îşi cunosc de la început întinderea şi existenţa drepturilor şi

obligaţiilor; b. In cazul în care una din părţi procură un avantaj patrimonial celeilalte părţi fără

să-şi micşoreze patrimoniul; c. In cazul în care una din părţi îşi micşprează patrimoniul cu folosul patrimonial

procurat celeilalte părţi.

53. Cum se formează în mod valabil un contract real?

a. Prin simpla manifestare de voinţă a părţilor; b. Prin îmbrăcarea manifestării de voinţă într-o anumită formă, prescrisă de lege; c. Prin însoţirea manifestării de voinţă de remiterea materială a bunului.

54. Cum se clasifică contractele în raport de forma de încheiere?

a. Consensuale, solemne, opozabile; b. Consensuale, translative, reale; c. Consensuale, solemne, reale.

55. Cum se clasifică contractele în raport de scopul urmărit de părţi la încheierea lor?

a. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, comutative, liberalităţi, consensuale; b. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, dezinteresate, comutative, liberalităţi; c. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, reale, consensuale, translative.

56. Ce presupune un contract consensual?

a. O parte procură un avantaj patrimonial celeilate părţi, urmărind în schimb o contraprestaţie;

b. Respectarea la încheierea contractului a unei forme anume prevazute de lege; c. Încheirea prin simplul acord de voinţă al părţilor.

57. Cum se clasifică contractele în raport de efectele pe care le produc?

a. Constitutive, reale, declarative; b. Consensuale, translative, dispozitive; c. constitutive, translative, declarative.

58. Când poate revoca ofertantul în mod liber oferta, fără a suporta o consecinţă juridică?

a. Cât timp oferta nu a ajuns la destinatar; b. Dacă oferta este cu termen şi a ajuns la destinatar; c. Dacă oferta a fost acceptată de către destinatar înainte de expirarea termenului.

59. Care este locul încheierii contractului prin telefon?

a. Locul unde s-a format acordul părţilor; b. Locul unde se află ofertantul; c. Locul unde se află acceptantul.

60. Care sunt deosebirile dintre reziliere şi rezoluţiune?

a. Rezilierea nu presupune un contract valabil încheiat;

b. Rezilierea are întotdeauna un caracter judiciar; c. Rezilierea are drept consecinţă doar încetarea efectelor viitoare ale contractului.

61. . În care din următoarele situaţii intervine rezoluţiunea contractului fără a fi necesară

punerea în întârziere a părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia? a. În cazul pactului comisoriu de grad II; b. În cazul pactului comisoriu de grad III; c. În cazul pactului comisoriu de grad IV.

62. Care este regimul juridic al pactului comisoriu de gradul II?

a. Rezoluţiunea operează pe baza declaraţiei unilaterale de rezoluţiune; b. Instanţa poate acorda un termen de graţie; c. Instanţa nu poate aprecia asupra oportunităţii pronunţării rezoluţiunii.

63. Raportat la contraînscris, când este exclusă simulaţia?

a. Dacă contraînscrisul este încheiat concomitent cu contractul aparent; b. Dacă contraînscrisul este încheiat anterior cu contractul aparent; c. Dacă contraînscrisul este încheiat ulterior contractului aparent.

64. Cum este sancţionată simulaţia conform legislaţiei în vigoare?

a. Cu nulitatea absolută a contractului secret; b. Cu rezoluţiunea sau rezilierea contractului secret; c. Cu inopozabilitatea faţă de terţi a contractului secret.

65. Ce situaţie constituie o excepţie reală de la principiul relativităţii efectelor contractului?

a. Simulaţia; b. Promisiunea faptei altuia; c. Stipulaţia pentru altul.

66. Ce presupune actul public, aparent prin care se ascunde adevărata natură a contractului

secret? a. Simulaţia prin deghizare; b. Simulaţia prin încheirea unui contract fictiv; c. Simulaţia prin interpunere de persoane.

67. În raport de ce acte juridice dobânditorul unui drept subiectiv are calitatea de având-cauză?

a. Actul juridic încheiat de autorul său prin care a dobândit acel bun; b. Actul juridic încheiat de autorul său cu o terţă persoană; c. Actul juridic încheiat de autorul său cu o terţă persoană şi având legătură cu

dreptul dobândit.

68. Care este sancţiunea simulaţiei, potrivit legislaţiei civile în vigoare?

a. Nulitatea absolută a situaţiei juridice create princontractul aparent; b. Inopozabilitatea faţă de terţi a situaţiei juridice create prin contractul aparent;

c. Inopozabilitatea faţă de terţă a situaţiei juridice create prin contraînscris.

69. Ce persoane beneficiază de inopozabilitatea contraînscrisului?

a. Terţii de bună-credinţă care s-au întemeiat pe contractul aparent; b. Terţii de rea-credinţă care au cunoscut existenţa actului secret; c. Părţile care invocă în favoarea lor şi în contra terţilor contraînscrisul.

70. Cine sunt terţii în materia simulaţiei?

a. Succesorii universali ai părţilor; b. Succesorii cu titlu universal ai părţilor; c. Succesorii cu titlu particular ai părţilor.

71. Ce calitate au persoanele care dobândesc un bun individual determinat?

a. Succesori universali; b. Succesori cu titlu universal; c. Succesori cu titlu particular.

72. Ce fel de obligaţie constituie obligaţia asumată de debitor în cazul promisiunii faptei

altuia? a. De rezultat; b. De diligenţă; c. Reală.

73. Când se consideră executată obligaţia asumată de debitor în cazul promisiunii faptei

altuia? a. Şi în cazul în care, cu toate diligenţele depuse, promitentul nu l-a determinat pe terţ

să-şi asume un angajament faţă de creditor; b. Atunci când terţa persoană şi-a asumat angajamentul promis de debitor

creditorului; c. Atunci când terţa persoană şi-a executat angajamentul promis de debitor

creditorului.

74. Ce include categoria avânzilor cauză?

a. Creditorii chirografari şi ipotecari; b. Reprezentanţii convenţionali ai părţilor; c. Succesorii cu titlu particular.

75. Care situaţie juridică are drept efect suspendarea forţei obligatorii a contractului?

a. Rezoluţiunea; b. Excepţia de neexecutare; c. Riscul contractului.

76. Cum afectează suportarea riscului contractului inserarea unui termen suspensiv sau a unei

condiţii suspensive?

a. Transferul dreptului real nu se realizează concomitent cu încheierea convenţiei translative de drepturi reale, în cazul când părţile au convenit să amâne transferul dreptului real după realizarea unei condiţii

b. Pe durata cât acţionează un caz fortuit sau de forţă majoră, creditorul obligaţiei născute dintr-un contract afectat de un termen poate pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei şi daune-interese moratorii

c. Dacă transferul dreptului de proprietate s-a făcut sub o condiţie suspensivă, riscul pieirii fortuite a lucrului cade în sarcina cumpărătorului care va fi obligat la plata preţului către vânzător.

77. Care sunt efectele pactelor comisorii?

a. În cazul pactului comisoriu de grad I, instanţa poate acorda termen de graţie debitorului;

b. În cazul pactului comisoriu de gradul al II-lea, instanţa are posibilitatea să se pronunţe asupra oportunităţii rezoluţiunii;

c. Pactul comisoriu de gradul IV reprezintă o clauză de rezoluţiune convenţională a contractului întrucât operează fără intervenţia instanţelor judecătoreşti..

78. Care sunt efectele excepţiei de neexecutare?

a. Excepţia de neexecutare a contractului este admisibilă numai dacă debitorul a fost pus în întârziere;

b. Excepţia de neexecutare are ca temei textele legale care îi conferă aplicaţii practice în materia contractelor de vânzare-cumpărare, extinse prin raţionament inductiv la orice contract sinalagmatic;

c. Partea care invocă excepţia de neexecutare nu poate să ceară rezoluţiunea contractului pentru că, în acest fel, s-ar încălca principiul „electa una via, non datur recursus ad alteram”.

79. Care reguli sunt specifice rezoluţiunii?

a. Potrivit Codului civil, rezoluţiunea se întemeiază pe reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor din contractul sinalagmatic cu executare dintr-odată;

b. Rezoluţiunea judiciară prezintă o acţiune care să garanteze reclamantului desfiinţarea contractului, atunci când se reţine o vină în sarcina cocontractantului pârât, deoarece instanţa nu are dreptul de a acorda un termen de graţie în vederea executării obligaţiei de către pârât;

c. Diferenţa între rezoluţiune contractului şi riscul contractului este dată în principal de atitudinea subiectivă a debitorului faţă de obligaţia neexecutată.

80. Care sunt condiţiile excepţiei de neexecutare?

a. . Partea care invocă excepţia de neexecutare trebuie să obţină confirmarea judecătorească privitoare la temeinicia invocării excepţiei;

b. Excepţia de neexecutare are ca temei reciprocitatea, interdependenţa şi simultaneitatea obligaţiilor dintr-un contract sinalagmatic;

c. . Întrucât produc efecte şi pentru trecut, cauzele care atrag nulitatea unui contract şi cele care justifică excepţia de neexecutare sunt concomitente.

81. Care reguli sunt specifice simulaţiei?

a. În materia simulaţiei numai terţii de bună-credinţă pot exercita acţiunea în simulaţie;

b. Părţile simulaţiei nu sunt îndreptăţite să opună terţilor de bună-credinţă contractul secret;

c. Simulaţia este interzisă de lege pentru că încalcă principiul autonomiei de voinţă.

82. Care sunt condiţiile rezilierii?

a. Rezilierea contractului, producând efecte numai pentru viitor, poate fi numai judiciară;

b. Rezilierea nu poate fi opusă terţului subdobânditor cu titlu oneros al unui imobil care şi-a intabulat dreptul în cartea funciară

c. În ipoteza în care contractul supus rezilierii are ca obiect un imobil, convenţia de reziliere nu trebuie urmată de îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.

83. Cum explicaţi principiul consensualismului în materia contractuală?

a. Contractul este consensualist pentru că simplul acord de voinţă este necesar şi suficient pentru a produce efectele juridice voite;

b. Contractul este consensualist pentru că părţile execută obligaţiile lor, de regula, de buna-voie;

c. Principiul consensualismului este consacrat expres, cu caracter general, de către Codul civil.

84. . În ce condiţii operează excepţia de neexecutarea?

a. Excepţia de neexecutare se poate aplica contractelor unilaterale; b. Excepţia de neexecutare nu atrage punerea în întârzierea nici uneia dintre părţile

contractante; c. Excepţia de neexecutare a contractului se poate ridica numai în faţa instanţei

judecătoreşti.

85. Care sunt efectele rezilierii?

a. Rezilierea unui contract sinalagmatic operează de drept; b. Rezilierea nu se aplică contractelor de împrumut ce au ca obiect o sumă de bani,

dacă acestea au fost valabil încheiate; c. Rezilierea unui contract sinalagmatic se aplică indiferent de gravitatea culpei

imputabile debitorului şi indiferent de caracterul principal ori accesoriu al obligaţiei neexecutate.

86. Care este importanţa clasificării izvoarelor obligaţiilor conform Codului Civil?

a. Împărţirea izvoarelor obligaţiilor în delicte şi cvasidelicte prezintă importanţă teoretică şi practică în ce priveşte capacitatea părţilor;

b. Contractul şi cvasicontractul prezintă utilitate în privinţa aprecierii valabilităţii contractului;

c. Doctrina consideră această clasificare ca fiind incompletă, inexactă şi inutilă.

87. Când este permisă denunţarea unilaterală a contractului? a. În cazul contractului de vânzare-cumpărare când se produce mărirea indicelui

inflaţiei; b. În cazul contractului de mandat sau de depozit; c. În cazul contractului de donaţie, când s-a prevăzut expres în contract posibilitatea

denunţării unilaterale.

88. Cum definiţi contractul unilateral?

a. Actul juridic civil care reprezintă voinţă concordantă a două persoane, din care doar una se obligă;

b. Actul juridic civil care reprezintă manifestarea de voinţă a unei singure părţi; c. Promisiunea publică de recompensă.

89. Cum se interpretează contractele conform regulilor stabilite de Codul Civil?

a. Prioritară este voinţa externă, exteriorizată a părţilor; b. Clauzele obişnuite trebuie expres stipulate, altfel rămân fără eficienţă juridică; c. Contractul obligă nu numai la ceea ce este expres într-însul, ci şi la toate urmările

ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei, după natura sa.

90. Când nu poate fi invocată excepţia de neexecutare?

a. Atunci când partea care are interes să o invoce nu şi-a executat propria obligaţie ori nu este gata să şi-o execute;

b. Dacă partea care pretinde executarea a exprimat la încheierea contractului un consimţământ neviciat;

c. Dacă obligaţia celui împotriva căruia excepţia este invocată nu a devenit încă scadentă.

91. Care sunt efectele pactelor comisorii de gradul II?

a. Contractul se consideră rezolvit de plin drept în caz de neexecutare culpabilă din partea uneia din părţi a obligaţiei sale;

b. Contractul se consideră desfiinţat pe data neexecutării culpabile a obligaţiei de către una din părţi, dacă cealaltă parte o pune în întârziere;

c. Creditorul obligaţiei neexecutate este îndreptăţit să considere contractul ca desfiinţat.

92. Care sunt consecinţele pentru cumpărător dacă bunul ce formează obiectul contracului de

vânzare cumpărare a pierit fortuit înainte de predare? a. Nu poate cere despăgubiri de la vânzător; b. Rămâne obligat la plata preţului; c. Poate pretinde despăgubiri doar dacă dovedeşte culpa vânzătorului.

93. Care sunt condiţiile actului juridic unilateral izvor de obligaţii?

a. Forma de exteriorizare a promisiunii publice de recompensă poate fi numai cea scrisă;

b. Simulaţia în cazul testamentului vizează întotdeauna numai eludarea dispoziţiilor

legale privind incapacitatea de a primi prin testament; c. Confirmarea actului juridic anulabil pentru leziune operează numai pentru

contractele comutative.

94. Cum afectează condiţia obligaţiile civile?

a. Obligaţia asumată sub condiţie suspensivă simplă debitorului este valabilă, cu excepţia contractului de donaţie;

b. Obligaţia asumată sub condiţie pur potestativă rezolutorie din partea debitorului este nulă;

c. Obligaţia asumata sub o condiţie rezolutorie cazuala este nula.

95. Care sunt caracteristicile obligaţiilor indivizibile?

a. Obiectul unei obligaţii este indivizibil, atunci când răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei este solidară;

b. Când obiectul unei obligaţii este indivizibil, dacă sunt mai mulţi debitori, răspunderea nu este solidară;

c. Când obiectul unei obligaţii este indivizibil, dacă debitorul a decedat, moştenitorii săi vor răspunde solidar.

96. Ce reguli sunt specifice termenului de graţie?

a. Poate fi acordat în materie comercială; b. Nu împiedică executarea silită pe durata sa; c. Nu împiedică compensaţia.

97. Ce caractere juridice caracterizează termenul de graţie?

a. Este un termen legal, facultativ; b. Este un termen judiciar; c. Poate fi acirdat de instanţă în favoarea debitorului sau a creditorului.

98. Ce efect produce termenul suspensiv asupra unei obligaţii?

a. Afectează existenţa obligaţiei; b. Afectează exigibilitatea obligaţiei; c. Marchează momentul stingerii obligaţiei.

99. Care sunt caracteristicile obligaţiilor conjuncte?

a. Dacă sunt mai mulţi debitori, solvabilitatea unuia dintre ei, profită şi celorlaţi debitori;

b. Dacă sunt mai mulţi credittori, fiecare poate urmări pe debitor numai pentru partea sa de creanţă;

c. Dacă sunt mai mulţi debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportată de ceilaţi de către ceilaţi debitori.

100. Prin ce se caracterizează obligaţiile conjuncte?

a. Dacă sunt mai mulţi debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportată de ceilaţi de către ceilaţi debitori;

b. Întreruperea prescripţie făcută de către unul din creditori, profită şi celorlalţi creditori;

c. Punerea în întârziere a debitorului efectuată de către unul din creditori, nu profită şi celorlalţi creditori.

101. Ce efecte produce asupra obligaţei civile îndeplinirea unei condiţii suspensive?

a. Dacă obiectul s-a deteriorat fără culpa debitorului, creditorul are dreptul să ceară desfiinţarea obligaţiei sau să ia lucrul în starea în care se găseşte;

b. Dacă obiectul s-a deteriorat din culpa debitorului, creditorul este obligat să-l ia în starea în care se găseşte putând cere o scădere de preţ;

c. Dacă obiectul a pierit, în întregul său, fără greşeala debitorului, debitorul este obligat să procure un alt obiect.

102. Ce înseamnă solidaritatea activă?

a. Posibilitatea oricărui creditor de a cere executarea obligaţiei de la debitorul comun, dar numai pentru partea sa de creanţă;

b. Posibilitatea oricărui creditor de a cere executarea întregii datorii de la debitorul comun;

c. Facultatea creditorilor de a cere executarea îndatoririi de la debitorii lor.

103. . Ce înseamnă solidaritatea pasivă?

a. Fiecare debitor este ţinut să execute o parte din obligaţie; b. Oricare dintre debitori poate fi ţinut de creditor pentru plata întregii datorii; c. Fiecare creditor poate cere debitorului să îşi execute obligaţia asumată.

104. Care sunt caracteristicile obligaţiilor conjuncte?

a. Dacă sunt mai mulţi debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei este suportată de către ceilalţi debitori;

b. Dacă sunt mai mulţi creditori, fiecare poate urmări pe debitor numai pentru partea sa de creanţă;

c. Punerea în întârziere a debitorului sau întreruperea prescripţiei efectuată de unul dintre creditori, profită şi celorlalţi creditori.

105. În ce condiţii se poate realiza o novaţie valabilă?

a. Chiar dacă obligaţia iniţială este lovită de nulitate absolută, însă noua obligaţie este valabilă;

b. În cazul în care o obligaţie civilă naturală este transformată de părţi într-o obligaţie civilă perfectă;

c. Numai dacă noua obligaţie este nulă absolut, iar partea ineresantă nu a introdus acţiunea în anulare.

106. Ce condiţii sunt necesare pentru a fi valabilă subrogaţia convenţională consimţită de

debitor? a. Acceptarea plăţii de către creditor; b. Efectuarea plăţii de către o altă persoană decât debitorul; c. Actul constatator al subrogaţiei să fie încheiat în formă autentică.

107. Care din următoarele sunt moduri de transformare a obligaţiilor?

a. Novaţia şi delegaţia; b. Subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei şi darea în plată; c. Cesiunea de creanţă şi delegaţia.

108. Cum calificaţi operaţiunea juridică prin care un terţ se angajează faţă de creditor să

plaătească datoria, fără ca pentru aceasta să ceară concursul debitorului iniţial? a. O novaţie subiectivă prin schimbare de creditor; b. O novaţie subiectivă prin schimbare de debitor; c. O subrogaţie convenţională în drepturile creditorului.

109. Din ce moment produce efecte cesiunea de creanţă?

a. Produce efecte între părţi din momentul realizării acordului de voinţă; b. Produce efecte faţă de terţi numai din momentul notificării făcute prin intermediul

executorilor judecătoreşti; c. Produce efecte din momentul în care cedentul îşi asumă obligaţia de a răspunde de

solvabilitatea debitorului cedat.

110. Cum se poate transmite o creanţă?

a. Numai printr-un contract cu titlu oneros; b. Numai prin contractele aleatorii; c. Prin donaţie.

111. Care este regula în cazul raporturilor juridice cu pluralitate de subiecte active?

a. Divizibilitatea drepturilor; b. Indivizibilitatea drepturilor; c. Indivizibilitatea obligaţiilor.

112. Cum se numeşte persoana care se obligă alături de debitor sau în locul acestuia?

a. Delegant; b. Delegat; c. Delegatar.

113. Ce reprezintă operaţiunea juridică prin care dobânditorul unui imobil ipotecat plăteşte

creanţa creditorului ipotecar pentru a împiedica vânzarea bunului? a. Subrogaţie legală; b. Subrogaţie consimţită de creditor; c. Subrogaţie consimţită de debitor.

114. Ce reprezintă convenţia prin care un debitor aduce creditorului său angajamentul altui

debitor alături de el? a. Delegaţie perfectă; b. Novaţie prin schimbare de debitor;

c. Delegaţie imperfectă.

115. Ce reprezintă convenţia prin care părţile unui raport juridic obligaţional sting o obligaţie

existentă, înlocuind-o cu una nouă? a. Novaţie; b. Cesiune de creanţă; c. Delegaţie.

116. Cum se califică subrogaţia în drepturile creditorului prin plata creanţei?

a. Mod de stingere a obligaţiei; b. Mod de transformare a obligaţiei; c. Mod de transmitere a obligaţiei.

117. Cum se clasificã obligatiile în functie de izvorul lor:

a. obligatii nãscute din lege; b. obligatii nãscute din conventia pãrtilor; c. obligatii nãscute din acte juridice si din fapte juridice.

118. Cum se clasifica obligatiile in raport de obiectul lor:

a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor.

119. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor:

a. obligatie civila perfecta; b. obligatie morala; c. obligatie simpla.

120. Cum se clasifica obligatiile dupa opozabilitatea lor:

a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligenta (de mijloace)

121. Care este definitia contractului:

a. manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii

un raport juridic.

122. Cum se clasifica contractele dupa modul de formare:

a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit;

123. Cum se clasifica contractele dupa continutul lor: a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comutative si contracte aleatorii.

124. Cum se clasifica contractele dupa scopul urmarit de parti:

a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit.

125. Cum se subclasifica contractele cu titlu oneros:

a. liberalitati si acte dezinteresate; b. contracte comutative si contracte aleatorii; c. contracte consensuale si contracte reale.

126. Cum se subclasifica contractele cu titlu gratuit:

a. contracte unilaterale si contracte bilaterale; b. liberalitati si acte dezinteresate; c. contracte comutative si contracte aleatorii.

127. Cum se clasifica contractele dupa efectele produse:

a. contracte constitutive de drepturi; b. contracte translative de drepturi; c. contracte declarative de drepturi.

128. Cum se clasifica contractele dupa durata (modul) lor de executare:

a. contracte cu executare imediata si contracte cu executare succesiva; b. contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii; c. contracte constitutive sau translative de drepturi.

129. Cum se clasifica contractele dupa nominalizarea lor in legislatie:

a. contracte de adeziune si contracte obligatorii; b. contracte numite si contracte nenumite; c. contracte consensuale si contracte solemne.

130. Cum se clasifica contractele dupa corelatia dintre ele:

a. contracte numite si contracte nenumite; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte principale si contracte accesorii.

131. Cum se clasifica contractele dupa modul in care se exprima vointa partilor:

a. contracte consensuale si contracte solemne; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte reale si contracte de adeziune.

132. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea contractelor:

a. capacitatea de a contracta; b. bunul sa se afle in circuitul civil; c. in toate cazurile, forma autentica.

133. Ce este capacitatea de a contracta:

a. conditie pentru validitatea unei conventii; b. capacitatea de folosinta; c. capacitatea de exercitiu.

134. Care sunt incapacitatile generale in materia capacitatii de a contracta:

a. situatia minorilor; b. interzisii judecatoresti; c. minorii care nu au implinit varsta de 16 ani.

135. Care sunt incapacitatile partiale sau speciale in materia capacitatii de a contracta:

a. vanzarea intre soti; b. persoanele solvabile nu pot cumpara bunurile care se vand prin licitatie publica; c. tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date

si primite.

136. Care sunt conditiile consimtamantului:

a. sa fie exprimat; b. sa fie interiorizat; c. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.

137. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea):

a. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii;

b. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de aincheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie facuta numai in forma scrisa;

c. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie numai expresa.

138. Care este forta obligatorie a ofertei:

a. forta obligatorie a ofertei se analizeaza atat inainte cat si dupa incheierea contractului;

b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementata in Codul civil; c. oferta devine caduca in situatia in care ofertantul devine incapabil sau moare mai

inainte de acceptarea ofertei.

139. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei:

a. sa fie pura si simpla; b. poate sa intervina si dupa ce oferta a fost revocata;

c. in toate cazurile poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul.

140. Care este momentul incheierii contractului:

a. cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii); b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptarii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptarii de catre ofertant (sistemul

primirii acceptarii).

141. Care este importanta determinarii momentului incheierii contractului:

a. determina locul incheierii contractului; b. cand apare un conflict de legi in spatiu, in raport de acest moment se stabileste

legea aplicabila; c. in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri generic

determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suporta de cumparator.

142. Care este locul incheierii contractului:

a. se determina in acelasi mod, indiferent daca incheierea contractului s-a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta;

b. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla acceptantul;

c. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla ofertantul.

143. Care este importanta determinarii locului incheierii contractului:

a. determina momentul incheierii contractului; b. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in

spatiu, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila; c. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in

timp, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila.

144. Care sunt principiile care guverneaza efectele contractului:

a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul.

145. Ce inseamna interpretarea contractului:

a. a determina intelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor interna;

b. a stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.

146. Ce inseamna principiul obligativitatii contractului:

a. contractul produce efecte numai fata de partile contractante;

b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii.

147. Care sunt exceptiile de la principiul obligativitatii contractului in raporturile dintre parti:

a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilaterala a contractului.

148. Ce este principiul relativitatii efectelor contractului:

a. regula de drept conform careia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante;

b. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii; c. regula de drept conform careia contractul produce efecte numai fata de partile

contractante.

149. Care sunt exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului:

a. denuntarea unilaterala a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul.

150. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):

a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;

b. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca

ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.

151. Cum este definita stipulatia pentru altul:

a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;

b. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului;

c. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat.

152. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul:

a. in materia rentei viagere; b. in materia actiunilor directe; c. in materia contractului de inchiriere fara termen.

153. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul:

a. consimtamantul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate sa fie determinata si ulterior incheierii

contractului;

c. vointa de a stipula (animus stipulandi).

154. Care sunt efectele stipulatiei pentru altul:

a. atat dreptul tertului beneficiar cat si exercitiul dreptului se nasc direct in puterea contractului dintre stipulant si promitent;

b. in favoarea tertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent de manifestarea de vointa a tertului;

c. stipulantul poate sa ceara executarea obligatiei, in favoarea sa, printr-o actiune personala.

155. Ce este actiunea directa prin invocarea contractului de catre tert:

a. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat;

b. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract;

c. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului.

156. Cum este definita simulatia:

a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativitatii contractului; c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilitatii contractului.

157. Care sunt conditiile simulatiei:

a. contractul public sa se incheie intotdeauna in forma autentica; b. actul secret sa se incheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret sa se incheie anterior sau posterior actului public.

158. Care sunt formele simulatiei:

a. promisiunea faptei altuia; b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul.

159. Care sunt scopurile urmarite prin simulatie:

a. scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalitatilor excesive;

b. scopul concret este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti;

c. scopul general si abstract este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti.

160. Care sunt efectele simulatiei:

a. actul secret are modifica un act public are putere atat intre partile contractante si succesorii lor universali, cat si fata de terti;

b. inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret.

161. Ce este actiunea in declararea simulatiei:

a. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului secret;

b. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public;

c. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public si existenta contractului secret care modifica, total sau partial, contractul public.

162. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:

a. riscul contractului; b. inopozabiltatea; c. nulitatea.

163. Care este notiunea exceptiei de neexecutare:

a. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite; b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare

succesiva; c. un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia din partile contractului sinalagmatic,

in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propria obligatie.

164. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare:

a. in materia contractului de schimb; b. in materia contractului de locatiune; c. in materia contractului de mandat.

165. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:

a. reciprocitatea obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; b. interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic.

166. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare:

a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract; b. debitorul sa fi fost pus in intarziere; c. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce.

167. Ce este rezolutiunea contractului:

a. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva;

b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediata;

c. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite.

168. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului:

a. cauzele nulitatii sunt posterioare momentului incheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara incheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitenta incheierii contractului.

169. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului:

a. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte;

b. efectul specific al unui contract sinalagmatic; c. nerespectarea unei conditii de validitate la momentul incheierii contractului.

170. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare:

a. niciuna dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere.

171. Ce sunt pactele comisorii:

a. sunt clauze contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele;

b. se confunda cu conditia rezolutorie expresa; c. intentia partilor de a stipula un pact comisoriu poate sa rezulte implicit.

172. Care sunt efectele rezolutiunii contractului:

a. fata de parti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;

b. fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;

c. fata de parti, rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului pentru viitor.

173. Ce este rezilierea contractului:

a. este sanctiunea care se aplica in cazul neexecutarii culpabile a unui contract cu executare succesiva;

b. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, numai pentru trecut;

c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, atat pentru trecut cat si pentru viitor.

174. Ce este riscul contractului:

a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului.

175. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori:

a. in materie de mandat; b. in materia contractului de antrepriza; c. in materia contractului de schimb.

176. Cine suporta riscul in contractele sinalagmatice translative de proprietate:

a. vanzator, in cazul unui bun cert, daca inainte de pieirea lucrului, vanzatorul fusese pus in intarziere intrucat nu-si executase la termenul prevazut obligatia de predare;

b. vanzator, numai daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie; c. vanzator, daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie sau suspensiva.

177. Ce este raspunderea civila contractuala:

a. un efect al oricarui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin

neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat;

c. un efect specific al contractelor sinalagmatice.

178. Care sunt conditiile raspunderii civile contractuale:

a. fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de creditor;

b. existenta unui prejudiciu in patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudiciul

creditorului.

179. Cum se clasifica despagubirile sau daunele – interese:

a. despagubiri cominatorii; b. despagubiri compensatorii; c. despagubiri conventionale.

180. Care sunt modalitatile de evaluare a despagubirilor sau daunelor-interese:

a. evaluarea legala; b. evaluarea stabilita prin intermediul executorului judecatoresc; c. evaluarea stabilita de un notar public.

181. Care sunt conventiile de modificare a raspunderii contractuale:

a. de stabilire a raspunderii; b. exoneratoare de raspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a raspunderii contractuale.

182. Cum se clasificã obligatiile în functie de izvorul lor

a. obligatii nãscute din lege; b. obligatii nãscute din conventia pãrtilor

c. obligatii nãscute din acte juridice si din fapte juridice

183. Cum se clasificã obligatiile în raport de obiectul lor

a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor.

184. 1. Cum se clasificã obligatiile dupã sanctiunea lor:

a. obligatie civilã perfectã; b. obligatie moralã; c. obligatie simplã.

185. Cum se clasificã obligatiile dupã opozabilitatea lor

a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligentã (de mijloace)

186. Care este definitia contractului

a. manifestarea de vointã fãcutã cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul între douã sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânsii

un raport juridic.

187. Cum se clasificã contractele dupã modul de formare:

a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit

188. Cum se clasificã contractele dupã continutul lor:

a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comuntative si contracte aleatorii.

189. Cum se clasificã contractele dupã scopul urmãrit de pãrti:

a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit.

190. Care sunt incapacitãtile generale în materia capacitãtii de a contracta:

a. situatia minorilor; b. interzisii judecãtoresti; c. minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.

191. Care sunt incapacitãtile partiale sau speciale în materia capacitãtii de a contracta:

a. vânzarea între soti; b. persoanele solvabile nu pot cumpãra bunurile care se vând prin licitatie publicã c. tutorii nu pot cumpãra bunuri cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost

date si primite.

192. Care sunt conditiile consimtãmântului:

a. sã fie exprimat; b. sã fie interiorizat; c. sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.

193. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea):

a. este o propunere fãcutã unei anumite persoane sau publicului de a încheia un contract în anumite conditii;

b. este o propunere fãcutã unei anumite persoane sau publicului de a încheia un contract în anumite conditii, care trebuie sã fie fãcutã numai în formã scrisã;

c. este o propunere fãcutã unei anumite persoane sau publicului de a încheia un contract în anumite conditii care trebuie sã fie numai expresã.

194. Care este forta obligatorie a ofertei:

a. forta obligatorie a ofertei se analizeazã atât înainte cât si dupã încheierea contractului;

b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementatã în Codul civil; c. oferta devine caducã în situatia în care ofertantul devine incapabil sau moare mai

înainte de acceptarea ofertei.

195. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei:

a. sã fie purã si simplã; b. poate sã intervinã si dupã ce oferta a fost revocatã; c. în toate cazurile poate sã provinã de la orice persoanã interesatã sã încheie

contractul.

196. Care este momentul încheierii contractului:

a. el stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii) b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptãrii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptãrii de cãtre ofertant (sistemul

primirii acceptãrii).

197. 1. Care este importanta determinãrii momentului încheierii contractului:

a. determinã locul încheierii contractului; b. când apare un conflict de legi în spaþiu, în raport de acest moment se stabileºte

legea aplicabilã; c. în cazul contractelor translative de proprietate având ca obiect bunuri generic

determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc în momentul încheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suportã de cumpãrãtor.

198. Care este locul încheierii contractului:

a. se determinã în acelasi mod, indiferent dacã încheierea contractului s-a realizat între prezenti, prin telefon sau prin corespondentã;

b. dacã încheierea contractului se realizeazã prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se aflã acceptantul;

c. dacã încheierea contractului se realizeazã prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se aflã oferantul.

199. Care sunt principiile care guverneazã efectele contractului:

a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul.

200. Ce înseamnã interpretarea contractului:

a. a determina întelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestãrii de vointã a pãrtilor, în strânsã corelatie cu vointa lor internã;

b. stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.

201. Ce înseamnã principiul obligativitãtii contractului:

a. contractul produce efecte numai fatã de pãrtile contractante; b. onventiile legal fãcute au putere de lege între pãrtile contractante; c. reprezintã modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu tertii.

202.

Care sunt exceptiile de la principiul obligativitãtii contractului în raporturile dintre pãrti:

a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilateralã a contractului.

203. Care sunt exceptiile de la principiul relativitãtii efectelor contractului:

a. denuntarea unilateralã a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul.

204. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):

a. este un contract prin care debitorul se obligã fatã de creditor sã determine o tertã persoanã sã-si asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;

b. o exceptie de la principiul obligativitãtii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealaltã parte sã dea, sã facã sau sã nu facã

ceva în folosul unei terte persoane care nu participã la încheierea contractului.

205. Cum este definitã stipulatia pentru altul:

a. este un contract prin care debitorul se obligã fatã de creditor sã determine o tertã persoanã sã-si asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;

b. este un contract prin care o parte dispune ca cealaltã parte sã dea, sã facã sau sã nu facã ceva în folosul unei terte persoane care nu participã la încheierea contractului;

c. posibilitatea recunoscutã de lege unor persoane strãine de un contract de a actiona împotriva uneia din pãrtile contractante, invocând contractul la a cãrui încheiere nu au participat.

206. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul:

a. în materia rentei viagere; b. în materia actiunilor directe; c. în materia contractului de închiriere fãrã termen.

207. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul:

a. consimtãmântul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate sã fie determinatã si ulterior încheierii

contractului; c. vointa de a stipula (animus stipulandi).

208. Ce este actiunea directã prin invocarea contractului de cãtre tert:

a. posibilitatea recunoscutã de lege unor persoane strãine de un contract de a actiona împotriva uneia din pãrtile contractante, invocând contractul la a cãrui încheiere nu au participat;

b. este un contract prin care debitorul se obligã fatã de creditor sã determine o tertã persoanã sã-si asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;

c. este un contract prin care o parte dispune ca cealaltã parte sã dea, sã facã sau sã nu facã ceva în folosul unei terte persoane care nu participã la încheierea contractului.

209. Cum este definitã simulatia:

a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativitãtii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativitãtii contractului;

c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilitãtii contractului

210. Care sunt conditiile simulatiei:

a. contractul public sã se încheie întotdeauna în formã autenticã; b. actul secret sã se încheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret sã se încheie anterior sau posterior actului public.

211. Care sunt formele simulatiei:

a. promisiunea faptei altuia; b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul.

212. Care sunt scopurile urmãrite prin simulatie:

a. scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalitãtilor excesive;

b. scopul concret este acela al asunderii de cãtre pãrti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointã fatã de terti;

c. scopul general si abstract este acela al asunderii de cãtre pãrti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointã fatã de terti.

213. Care sunt efectele simulatiei:

a. actul secret care modificã un act public are putere atât între pãrtile contractante si succesorii lor universali, cât si fatã de terti;

b. inopozabilitatea fatã de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret.

214. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:

a. riscul contractului; b. inpozabiltatea; c. nulitatea.

215. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare:

a. în materia contractului de schimb; b. în materia contractului de locatiune; c. în materia contractului de mandat.

216. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului:

a. reciprocitatea obligatiilor nãscute din contractul sinalagmatic;

b. interdependenta obligatiilor nãscute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nãscute din contractul sinalagmatic.

217. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare:

a. obligattiile reciproce ale pãrtilor sã-si aibã temeiul în acelasi contract; b. debitorul sã fi fost pus în întârziere; c. pãrtile sã fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce.

218. Ce este rezolutiunea contractului:

a. o sanctiune a neexecutãrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivã;

b. o sanctiune a neexecutãrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediatã;

c. o consecintã a neexecutãrii contractului ca urmare a unei imposibilitãti fortuite.

219. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului:

a. cauzele nulitãtii sunt posterioare momentului încheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este întotdeauna posterioarã încheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitentã încheierii contractului..

220. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului:

a. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nãscute din contractul sinalagmatic, împrejurarea cã fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridicã a celeilalte;

b. efectul specific al unui contract sinalagmatic; c. nerespctarea unei conditii de validitate la momentul încheierii contractului.

221. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare:

a. niciuna dintre pãrti sã nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea sã fi fost imputabilã pãrtii care nu si-a îndeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate sã nu fi fost pus în întârziere.

222. Ce sunt pactele comisorii:

a. sunt clauze contractuale exprese prin care pãrtile prevãd rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele;

b. se confundã cu conditia rezolutorie expresã; c. intentia pãrtilor de a stipula un pact comisoriu poate sã rezulte implicit.

223. Ce este rezilierea contractului:

a. este sanctiunea care se aplicã în cazul neexecutãrii culpabile a unui contract cu executare succesivã;

b. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauzã de neexecutare, numai pentru trecut;

c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauzã de neexecutare, atât pentru trecut cât si pentru viitor.

224. Ce este riscul contractului:

a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativitãtii contractului.

225. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori:

a. în materie de mandat; b. în materia contractului de antreprizã; c. în materia contractului de schimb.

226. Cine suportã riscul în contractele sinalagmatice translative de proprietate:

a. vânzãtorul, în cazul unui bun cert, dacã înainte de pieirea lucrului, vânzãtorul fusese pus în întârziere întrucât nu-si executase la termenul prevãzut obligatia de predare;

b. vânzãtorul, numai dacã vânzarea s-a fãcut sub conditie rezolutorie; c. vânzãtorul, dacã vânzarea s-a fãcut sub conditie rezolutorie sau suspensivã.

227. Ce este rãspunderea civilã contractualã:

a. un efect al oricãrui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sãu prin

neexecutarea, executarea necorespunzãtoare ori cu întârziere a obligatiilor nãscute dintr-un contract valabil încheiat;

c. un efect specific al contractelor sinalagmatice.

228. Care sunt conditiile rãspunderii civile contractuale:

a. fapta ilicitã care constã în neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de creditor;

b. existenta unui prejudiciu în patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicitã a debitorului si prejudiciul

creditorului.

229. Cum se clasificã despãgubirile sau daunele – interese:

a. despãgubiri cominatorii;

b. despãgubiri compensatorii; c. despãgubiri conventionale.

230. Care sunt modalitãtile de evaluare a despãgubirilor sau daunelor-interese:

a. evaluarea legalã; b. evaluarea stabilitã prin intermediul executorului judecãtoresc; c. evaluarea stabilitã de un notar public.

231. Care sunt conventiile de modificare a rãspunderii contractuale:

a. de stabilire a rãspunderii; b. exoneratoare de rãspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a rãspunderii contractuale.

232. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpãrare:

a. întotdeauna, contract consensual; b. în principiu, contract consensual; c. contract aleatoriu.

233. Ce este promisiunea de vânzare:

a. este un antecontract din care se naste un drept de creantã; b. este numai unilateralã; c. ca si oferta de a contracta este un act juridic unilateral.

234. Ce caractere juridice prezintã contractul de mandat:

a. contract intuitu personae b. contract real; c. solemn, cu exceptiile prevãzute de lege.

235. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat:

a. de esenta contractului, contract cu titlu gratuit; b. contract unilateral; c. de natura contractului, contract cu titlu gratuit.

236. Care este sanctiunea care intervine pentru neexecutarea obligatiilor de cãtre una

din pãrtile contractului de locatiune:

a. rezolutiunea; b. rezilierea; c. nulitatea.

237. Când trebuie sã fie îndeplinitã conditia existentei obiectului contractului:

a. la momentul încheierii contractului; b. ulterior încheierii contractului; c. atât înainte cât si dupã încheierea contractului.

238. Care este sanctiunea care se aplicã în sistemul dreptului civil român care intervine

pentru nevalabilitatea cauzei contractului: a. nulitatea relativã; b. inopozabilitatea; c. nulitatea absolutã.

239. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolutã a contractului, când se datoreazã:

a. lipsei formei autentice, în cazul contractelor solemne; b. lipsei remiterii bunului în contractele reale; c. elementului aleatoriu – riscul – în contractele aleatorii.

240. În ce cazuri se considerã cã tãcerea poate sã însemne acceptare a ofertei:

a. numai în cazurile expres prevãzute de lege; b. în cazul ofertei fãrã termen; c. dacã pãrtile au convenit, anterior, ca simpla tãcere dupã primirea ofertei sã aibã

valoare de acceptare.

241. Care sunt consecintele pe care le produce momentul încheierii contractului:

a. în raport de acest moment, în toate contractele translative de proprietate se transmite dreptul de proprietate;

b. în raport de acest moment se apreciazã posibilitatea de revocare, precum si caducitatea ofertei;

c. în raport de acest moment cumpãrãtorul suportã riscul pierii bunului, în toate cazurile.

242. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor:

a. prioritatea vointei reale a pãrtilor; b. clauzele îndoielnice nu se interpreteazã deoarece nu produc niciun efect; c. clauzele îndoielnice se interpreteazã în sensul care reiese din natura contractului.

243. Ce este denuntarea unilateralã a contractului:

a. exceptie de la principiul obligativitãtii contractului;

b. cauzã de nulitate a contractului; c. exceptie de la principiul opozabilitãtii fatã de terti a contractului.

244. Ce este prorogarea legalã:

a. un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului, independent de vointa pãrtilor;

b. o exceptie de la principiul opozabilitãtii fatã de terti a contractului; c. o exceptie de la principiul relativitãtii efectelor contractului.

245. Care sunt cazurile de actiuni directe reglementate de Codul civil:

a. în materia contractului de asigurare; b. în materia contractului de mandat; c. în materia rentei viagere.

246. Care sunt cazurile de aplicatii ale stipulatiei pentru altul:

a. în materia donatiei cu sarcinã în favoarea unui tert b. în materia contractului de antreprizã; c. în materia contractului de mandat.

247. Când trebuie încheiat actul secret pentru a ne afla în prezenta simulatiei:

a. anterior sau concomitent cu actul public; b. posterior actului public; c. atât anterior cât si posterior actului public.

248. Care sunt conditiile cerute pentru exercitarea actiunii în rezolutiune:

a. sã existe o neexecutare a obligatiilor din contract, imputabilã sau neimputabilã debitorului;

b. neexecutarea sã se datoreze unei cauze fortuite, independente de vointa debitorului;

c. debitorul obligatiei neexecutate sã fi fost pus în întârziere.

249. Care este sanctiunea aplicabilã în cazul în care în momentul vânzãrii lucrul vândut

era pierit în tot: a. nulitatea relativã; b. plata de daune – interese; c. nulitatea absolutã.

250. Care sunt optiunile cumpãrãtorului, dacã bunul a pierit în parte:

a. sã cearã executarea asupra pãrtii rãmase din lucru cu o reducere proportionalã din pret;

b. sã cearã sã se constate nulitatea absolutã a contractului; c. sã cearã plata unor daune –interese.