obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie

Upload: jannaly-mocreac

Post on 18-Jul-2015

544 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

1. Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie Obiectul de studiu al microeconomiei reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor economice. Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice) Disciplinile economice 1. Fundamentale 2. Aplicative

statistica matematica, teoria economica (formeaza mentalitatea economica)

marketing, comert, merceologie, management, contabilitate

3. De granita drept economic, geografie economica

Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie Nivel Microeconomic proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc) Nivel Mezoeconomic pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la

sectoare de activitate economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura, transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative. Nivel Macroeconomic procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum si la intreaga economie privita ca agregat

Nivel Mondoeconomic procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg considerat la scara planetara sau zonal-internationala 2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si importanta lui. Premisele modelului posibilitatilor de productie: 1. Alegerea intre 2 bunuri

2. Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta 3. Gospodaria poarta un caracter inchisVariante alterntive A B C D Grau Fy 10 9 6 0 Porumb Tx 0 1 3 6 Cost de oportunitate 1 1.5 2

Co ==1 Cost de oportunitate exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara castigul obtinut prin pierderea celei mai bune dintre variantele sacrificate

Un punct din afara acestei curbe semnifica o cantitate care nu poate fi produsa din cauza insuficientei de resurse Un punct din interiorul curbei semnifica nefolosirea totala a resurselor. Caracteristica curbei: 1. Puncte pe CPP semnifica cantitatea maximala de bunuri care poate fi produsa cu resursele si tehnologiile existente. 2. CPP este descrescatoare cand cantitatea de grausi porumbsi invers. 3. Inclinatia pantei CPP semnifica gradul de realocare a resurselor EC si se

calculeaza prin intermadiul costului de oportunitate (cost alternativ) Co =majoram cantitatea de porumb

Co =majoram cantitatea de grau * Cost de oportunitate reprezinta castigul obtinut din pierderea celei mai bune variante sacrificate. 4. Legea costurilor de oportunitate crescande CPP este concava din cauza actiunii acetei legi si datorita cheltuielilor suplimentare de adaptare si respecializaare a resurselor pentru producerea bunurilor alternative.Reactia CPP la modificarea resurselor tehnologice.

R Tehnologiile se perfectioneaza deplasarea la dreapta producerea unei contitati suplimentar de grau si porumb

R Tehnologiile sau uzat deplasarea la stanga posibilitati mai mici

R T doar pentru grau (Y) iar X constant se schimba panta care poate creasca spre dreapta, descreasca spre stanga

R T doar pentru porumb iar Yconstant, Creste spre dreapta Descreste spre stanga

Cum de produs semnifica modalitatea de combinare a Resurselor (R) EC in vederea cresterii eficientei EC E= >1

1. Principiul maximizarii majorarea costurilor suportarea pentru obtinerea rezultatelor maxime obtinute 2. Principiul minimizarii celasi rezultat cu mai putine cheltuieli Pentru cine de produs alegerea segmentului de consumatori *Interesele economice reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care determina anumite comportamente in vederea realizarii performantelor economice necesare dobandirii bunurilor capabile sa satisfaca nevoi. * Resurse economice reprezinta totalitatea elementelor si posibilitatilor utilizate ca premise la producerea si obtinerea de bunuri economice 3. Comportamenul consumatorului in abordare cardinalista. Legea I II a lui Gossen si conditiile de maximalizare a utilitatii totale. Utilitatea (U) satisfactia obtinuta de consumator in urma consumului bunurilor (caracter subiectivo-obiectiv) Unitatea de masura Utilitatea totala (TU) Utilitatea marginala (MU) Utili Satisfactia obtinuta dintr-o Utilitatea suplimentara 1,2,3,4...etc. cantitate dintr-un bun obtinuta din consumul unui TU=f(Qi) bun suplimentar TU=MU MU= MU=TU(Q)=

Ex. TU= 100+25Q+4Q2 MU=TU(Q)=25+8Q Mecanismul alegerii consumatorului a cantitatii consumate dintr-un bun Ex. Felii de paine Q TU M U 1 20 20 2 3 4 5 6 35 45 50 50 45 15 10 5 0 -5 MU1 = MU2 = MU3 = = 20 = 15 = 10 MU =

MU4 = = 5 Cantitatea optimala = 5 (Q opt) MU=0 punct de satietate Tumax Legea utilitatii marginale descrescande (Legea I a lui Gossen) Pe masura cresterii cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea lui scade

TU=50 TU max TU= 130Q-2,5Q2 Qopt - ? Tumax MU=0 MU = 130 -5Q MU=0 130-5Q=0 -5Q=0 Q= 26 un. Mecanismul alegerii consumatorului intre 2 bunuri in cazul restrictiei bugetare Restrictia bugetara puterea de cumparare a consumatorului reesind din venitul disponibil si preturile bunurilor dorite. ------------------------ - reprezinta dreapta ce uneste totalitatea combinatiilor din bunurile X,Y ce pot fi cumparate de catre consumator prin utilizarea integrala a bugetului disponibil. Ecuatia liniei bugetului : I = X*Px+Y*Py Qx TUx MUx Mux/Px Qy TUy MUy Muy/Py 1 60 ut 60 60/5=12 1 400 ut 400 400/25=1 6 2 115 ut 55 55/5=11 2 750 ut 350 14 3 165 ut 50 10 3 1050 ut 300 12 4 210 ut 45 9 4 1300 ut 250 10 5 250 ut 40 8 5 1500 ut 200 8 6 285 ut 35 7 6 1650 ut 150 6 Restrictia bugetara

Px = 5 u.m MU = Py = 25 u.m TU=MU I = 150 u.m 1. Varianta: 1*5+3*25=80 TU=60+1050=1110 ut

2. Varianta: 3*5+4*25=115 TU=165+1300=1465 ut 3. Varianta: 5*5+5*25=150 TU=250+1500=1750 ut I=150 Raspuns: 5 unitati din bunul X si 5 unitati din bunul YLegea II Gossen Consumatorul isi va aloca venitul sau in asa mod in care utilitatea marginala ponderata la pret pentru diferite bunuri sa devina egala

Formula: abordarea cardinalista

=

=...=

Ecuatia de echilibru a consumatorului in

4. Abordarea ordinalista. Axiomele preferintele consumatorilor si caracteristicile curbelor de indiferenta. Rata marginala de substitutie a bunurilor. Premisele modelului ordinalist Axioma ierarhizarii Axioma tranzitivitatii Axioma nonsatietatii Capacitatea consumatorului Capacitatea consumatorului Consumatorul prefera o de a-si ordona preferintele de a-si transfera preferintele cantitate mai mare de bunuri A}B; B}A; A~B de la un bun la altul fata de una mai mica A}B}C}D; A}D Preferintele de consum sunt reflectate de curba de indiferenta care reprezinta cantitatea de bunuri care aduc consumatorului acelasi nivel de satisfactie. A~B~C~D Cantitate Qy Qx a Paine Lapte alternati va A 12 2 B C D 6 4 3 4 6 8

Caracteristica curbei: 1. Exista o multitudine de curbe de indiferenta care formeaza harta curbelor de indiferenta

2. Curbele de indiferenta plasate la dreapta de cele anterioare presupun o satisfactie mai mare TU1Q2>Q1 3. Izouantele nu se intersecteaza, deoarece reflecta volumul de productie. Punctele pe izocuante reflecta diferite volume deproductie 4. Pentru majoritatea cazurilor izocuantele sunt descrescatoare. 5. Panta izocuantelor semnifica raportul de schimb a factorilor de productie numit rata marginala de substitutie tehnologica

MRSTLK MRSTKL Rata marginala de substitutie tehnologica indica de la cate unitati dintr-un factor de productie va refuza producatorul pentru a utiliza un alt factor de productie suplimentar, volumul de productie ramanand constant 6. Izocuantele sunt convexe fata de origine deoarece MRST scadePosibilitatea economica de producere a bunurilor este determinata de restrictia bugetara a producatorului L*PL+K*PK TC (cost total) 12.Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului de productie variabil 13. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade,

rezulta ca firma inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil. 14. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat factorului de productie variabil.10. Linia izocost a producatorului: caracateristici si modificarile posibile. Linia izocost semnifica combinatiile de factori de productie carora le corespunde un nivel dat al costurilor totale. Capital: 1. Cap uman L

2. Capital funciar N 3. Tehnic K fix si circulant 4. Capital financiarArea ce cuprinde linia izocost cuprinde combinatii posibile a factorilor de productie Modificarea liniei izocost TC PK;PL-const PL TC;PK-const PK TC;PL-const PL;PK-prop TCPL;PK;TC prop con

TC la dreapta TC la stanga

PL la stanga PL la dreapta

PK la stanga PK la dreapta

PL;PK la stanga PL;PK la dreapta

11. Echilibru producatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului producatorului reprezentata prin curba de extensie a firmei E=k/L=P(L)/P(k)=MP(L)/MP(K) Echilibru producatorului in conditii statice combinatia factorilor de productie care asigura un volum minimal de costuri necesara producerii volumului dat de bunuri

Modificarea echilibrului producatorului in conditii dinamice (K,L) Curba de extensie a firmei

12. Costul de productie pe termen scurt. Costul total mediu si marginal, relatiile dintre ele Costul de productie este expresia monetara a consumului de factori de productie pentru obtinerea unui bun economic dat. Costul de productie este o marime agregata (el cumuleaza toate cheltuielile ocazionate de realizarea bunului economic) Ele pot fi implicite (includ cea mai buna alternativa de alocare a resurselor proprii sacrificate de intreprinzator in favoarea obtinerii unei productii date) contabile (cheltuieli explicite, adica platile efectuate de firma furnizorilor externi pentru factorii de productie cumparati la pretul pietii) economic (includ chleltuielile implicite, explicite si profitul normal) Costul total (TC) reprezinta ansamblu cheltuielilor necesare producerii unui volum dat de bunuri TC=TFC+TVC Costul mediu (AC) reprezinta cheltuielile necesare producerii unei unitati de bun AFC =TFC/Q AVC=TVC/Q ATC=AFC+AVC Costul marginal (MC) exprima sporul de cheltuieli necesare producerii unei unitati suplimentare, determina limita pana unde este rational de majorat volumul de productie Analiza costului marginal ne permite sa deducem unele lucruri importante in privinta volumului de productie de exemplu daca: MC pretul cererii P2 vanzatorii fiind impusi sa reduca oferta pentru a-si vinde bunurile, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru (Marshall)18. Modificari ale echilibrului de piata cauze si consecinte 8 grafice (determinam ce facem P si Q) 1. D S-constant 2. D S constant 3. D constant S 4. D constant S 5. D S proportional 6. D S proportional 7. D S proportional 8. D S proportional

19. Implicarea statului in mecanismul de functionare a statului Interventia statului in cadrul pietii. Sunt 2 metode: met. de interventie directa si met. de interventie indirecta.cea directa implica fixarea pretului maximal si fixarea pretului minimal.cea indirecta implica introducerea impozitelor si subventiilor. Metode directe: Fixarea pretului maximal in scopul apararii intereselor consumatorilor statul fizeaza un nivel maximal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon ce nu poate fi depasit. Acest pret este mai mic decat pretul de echilibru. Astfel bunurile devin mai putin atractive pentru producatori si mai accesibile pentru consumatori, ceea ce va genera deficit de produse, sau descresterea calitatii produselor Fixarea pretului minimal in scopul apararii intereselor producatorilor statul fixeaza un nivel minimal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon sub care nu se pate vinde un anumit bun sau serviciu. Acest pret este mai mare decat pretul de echilibru. Astfel se reduce cererea consumatorilor, bunurile devin mai scumpe, oferta creste ceea ce va genera excedent pe piata Metode de interventie indirecta: Impunerea taxelor impunerea taxelor determina majorarea costurilor de productie, acestea la randul lor reduc oferta dela S0 la S1 astfel volumul de echilibru se va diminua de la Qe0 la Qe1 pretul majorandu-se de la Pe0 la Pe1 Drept consecinte: consumatorii vor achita preturi mai mari,consumand mai putin; producatorii vor vinde mai scump, dar dupa achitarea impozitelor vor obtine venituri mai mici din cauza reducerii ofertei; pe termen scurt statul obtine venituri

Acordarea subventiilor acordarea subventiilor duce la diminuarea costurilor de productie, acestea ka randull lor majoreaza oferta de la S0 la S1 astfel volumul de echilibru creste de la Qe0 la Qe1, reducand pretul de la Pe0 la Pe1. Drept consecinta: consumatorii vor achita preturi mai mici, consumand mai mult; producatorii vor vinde mai ieftin, dar vor obtine venituri mai mari datorita volumului de bunuri mai mare vanduta, statul suporta cheltuieli, subventiile fiind platite din bugetul de stat. Consecintele :pret maximal nu poate fi depasit ,este fixat de catre stat.scopul-sustinere consumatorilor cu venituri mici. Solutia- subventii sau dotatii care iar cointeresa pe producatori sa produca aceste bunuri. Pret minimal:scopul-sustinerea veniturilor anumitor producatori(agricoli)-problema securitatii alimentare a tarii. Solutii-export,achizitii publice, prelucrarea si lichidarea stocurilor. 20. Elasticitatea cererii in functie de pret esenta modalitati de evaluare, tipuri Elasticitatea masura in care o variabila oarecare raspunde la modificarea altei variabile Elasticitatea cererii masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintre factorii sai de influienta. Elasticitatea cererii in functie de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii. In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi : a)elastic, >1 b)inelastica(rigida)