obiceiuri Ş i trad i Ţ ii de cr Ă ciun

6
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN Din cele mai vechi timpuri obiceiurile străvechi de Crăciun se fac intocmai ca şi cum se făceau înainte, dar în unele sate nu sunt respectate chiar aşa de mult. PROECT REALIZAT DE: BURLAN BIANCA Clasa a VI-a PROFESOR COORDONATOR: BULDUR DOINA

Upload: danika

Post on 10-Jan-2016

25 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

OBICEIURI Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN. Din cele mai vechi timpur i obiceiurile str ă vechi de C r ă ciun se fac intocmai ca ş i cum se f ă ceau î nainte, dar î n unele sate nu sunt respectate chiar a ş a de mult. PROECT REALIZAT DE : BURLAN BIANCA Clasa a VI-a - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

OBICEIURI ŞI TRADIŢIIDE CRĂCIUN

Din cele mai vechi timpuri obiceiurile străvechi de Crăciun se fac intocmai ca şi

cum se făceau înainte, dar în unele sate nu sunt respectate chiar aşa de mult.

PROECT REALIZAT DE: BURLAN BIANCA Clasa a VI-a

PROFESOR COORDONATOR: BULDUR DOINA

Page 2: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

Împodobirea braduluiTradiţia împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnificând cunoaşterea şi bogaţia, asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele - fructele cunoaşterii.

Dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se păstrează în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Bradul, impodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur.

Simbolul bradului se regăseşte in foarte multe piese de artă populară precum covoarele, ştergarele şi iile.

Page 3: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

SARBĂTORIREA NAŞTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS

Naşterea Domnului Iisus Hristos este celebrată în această perioadă.

Noi toţi ştim că cei trei magi s-au ghidat după steaua care vestea naşterea domnului Iisus Hristos.

Page 4: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

COLINDATULDimineaţa pornesc copiii la colindat inainte să se lumineze pentru ca Naşterea Domnului s-a petrecut in taina nopţii, in prezenţa animalelor, a stelelor, a păstorilor şi a ingerilor.

In alte parti copiii merg in fapt de seara. Exista multe sate in care dimineaţa vestesc Naşterea lui Iisus copiii mici, seara misiunea este preluată de flăcăi de 17-18 ani sau de adulţi iar in Gorj se adună seara la capătul satului multă lume ( in special copii şi bătrâni) şi toţi pornesc la colindat ca un singur grup.

In părţile Ardealului colindul incepe după Sfânta Liturghie din prima zi de Crăciun şi se desfăşoară pe parcursul celor trei zile de sărbătoare.

Se colindă la poartă, in curte sau la fereastră. Prin unele locuri este primit in casă să colinde oricine ar veni. Copiii din Sălaj şi Hunedoara colindă la fereastră iar tinerii şi perechile căsătorite in casă. In cele mai multe sate ale ţării necunoscuţii colindă in curte sau la fereastră iar rudele şi prietenii in casă. In Liteni Suceava se colinda la fereastră, iar identitatea colindatorilor este dezvaluită după terminarea colindului.

Ca răsplată pentru vestirea Naşterii, Colindătorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci şi mai nou bani. Atunci când colindătorii sunt flăcăi sau adulţi se imparte şi băutură.

Page 5: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

TIPURI DE COLINDE

Jocul caprei este binecunoscut si nelipsit acestui spatiu. Capul de capra este sculptat in lemn, maxilarul inferior fiind mobil tocmai pentru a putea clampani in timpul dansului. Capul caprei mai este impodobit cu oglinzi si panglici multicolore. In anumite sate bucovinene exista mai multe capre, adesea insotite de alte trei personaje mascate numite ciobanul, mosul si baba. Jocul caprei este acompaniat la fluier, personajele rostesc strigaturi pline de haz; in timpul jocului sunt evidentiate mai multe faze din viata acestui animal-simbol al fertilitatii - capra care se suie in copac, care se imbolnaveste si moare, moment in care ciobanul se sperie si declanseaza un dialog cu animalul. Miraculoasa inviere a caprei este asteptata si se produce spre bucuria intregii asistente.

De asemenea considerat sacru, cultul ursului, prezent in aceste locuri inca de pe vremea dacilor, are conotatii speciale in Bucovina. Rareori mai sunt astazi intalnite masti care sa fie confectionate din piele de urs veritabila. O alta forma arhaica de intruchipare a ursului este cea a mastilor din paie de ovaz (specifica zonei Gura Humorului). Imbracarea si dezbracarea ursului se desfasura candva in cadrul unui ceremonial aparte. Printre cele mai spectaculoase, jocurile cu ursul respecta la randul lor mai multe etape simbolice: rostogolirea in cerc, batutul si moartea, invierea si catararea acestuia pe un toiag - devenit astfel osia cerului (axis mundi). Jocul cu ursul se petrece la comanda ursarilor imbracati multicolor si acompaniati de tobe. La incheierea jocului, ursul redevine liber, face tumbe, se joaca simuland atacuri asupra asistentei. Simbol al regenerarii naturii, patron al anotimpurilor in desfasurare ciclica, ursul este astfel imaginea fortei, vitalitatii si bucuriei de-a trai liber in deplina armonie cu natura.

Page 6: OBICEIURI  Ş I TRAD I Ţ II DE CR Ă CIUN

IMAGINI CU TIPURI DE COLINDE

Jocul Caprei Jocul Ursului