Prezentarea cursului Didactica Matematicii

Oana Constantinescu

I Cu ce se ocupa metodica predarii matematicii?

I Structura cursului

I Cerinte: ce am de facut pentru a trece cu bine de acest curs?

I Bibliogra�e

I Metodica predarii matematicii se situeaza la granita intre

psihologie, pedagogie, didactica si matematica.

I Ea studiaza:

I continutul invatamantului matematic elementar: metodicapredarii matematicii selecteaza din matematica-stiintaconceptele, rezultatele si ideile fundamentale care vor �predate elevilor. Aceasta selectie se face in functie de stadiulde dezvoltare a matematicii si perspectivele ei, de comenzilesociale pe termen scurt si lung, de legile invatarii, stabilite depsihologie.

I structura acestuia: invatarea matematicii se face in spirala,notiunile introduse se reiau periodic, dar li se studiazaproprietati noi, crescand gradul de di�cultate sau schimbandmetoda de predare. Dupa ce elevii ating un anumit grad dematuritate cognitiva, se foloseste si invatarea liniara, ca incazul structurilor algebrice si a analizei matematice.

I metodele adecvate de predare-invatare-evaluare

I Pentru o prezentare schematica a istoricului dezvoltarii

metodicii predarii matematicii va invit sa studiati notele de

curs: Curs 1, Obiectul metodicii predarii matematicii

Bibliogra�e

Manuale scolare disciplina matematica, clasele V-X

M. Anastasiei, Metodica predarii matematicii, Ed. Univ. AL. I.

Cuza, Iasi, 1985.

H. Banea, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45,

Pitesti, 1998.

D. Branzei, , Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45,

Pitesti, 2007.

Gh. A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de aritmetic ,

E. D. P., Bucure³ti, 1968.

Gh.A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de geometrie,

E. D. P., Bucure³ti, 1972.

G. Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed.

Atelier Didactic, Bucuresti, 2007.

E. Moise, Geometrie elementara dintr-un punct de vedere superior,E.D.P Bucuresti, 1980.

R.S. Millman, G.D. Parker, Geometry: a metric approach withmodels, Springer-Verlag, 1982.

O. Popescu, V. Radu, Metodica predarii geometriei in gimnaziu,E.D.P. Bucuresti, 1983.

I. Rus, D. Varna, , Metodica predarii matematicii, E. D. P.,Bucuresti, 1983.

Ion Savu (etc), Ghidul profesorului de matematica, Concursul pentruocuparea posturilor didactice - 2004, Ed. Sigma, Bucuresti 2004.

I. Vaisman, Fundamentele matematicii, E.D.P Bucuresti, 1968.

Programa scolara la matematica, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a ³i aVIII-a, Bucuresti, 2009.

Plani�cari calendaristice pentru anul scolar 2014-2015.

Recomandari metodologice cu privire la aplicarea programelor scolarepentru matematica, in anul scolar 2009-2010, Ministerul Educatiei,Cercetarii si Inovarii.

Structura cursului

Cursurile 1-6: Elemente de metodica si didactica:

I Continutul matematicii predate in gimnaziu

I Elemente de proiectare didactica: programa scolara ,

plani�care calendaristica, proiectarea unei unitati de invatare,

planul de lectie (tipuri de lectii)

I Principiile metodicii predarii matematicii

I Principiul caracterului stiinti�cI Principiul sistematizarii si continuitatiiI Principiul invatarii constiente si activeI Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individualeI Principiul intuitieiI Principiul invatarii temeiniceI Principiul conexiunii inverseI Principiul motivatiei optimeI Principiul legarii teoriei de practica

Structura cursului

I Strategii didactice

I expunerea (prelegere, povestire, explicatie), conversatia,problematizarea si invatarea prin descoperire, demonstratia,exercitiul, folosirea materialului intuitiv, modelarea matematica,invatarea pe grupe mici, munca cu manualul, jocuri didactice, temasi studiul individual

I ciorchinele, brainstorming, metoda cubului, �stiu-vreau sa stiu-aminvatat�, mozaicul, turul galeriei, bulgarele de zapada

I Moduri de a de�ni notiunile, tipuri de teoreme, tipuri de

exercitii, tipuri de demonstratii

I Evaluare (tipuri de evaluare, construirea itemilor de diferite

feluri, barem, matricea de speci�catii)

I Crearea unui optional

I La seminarii, studentii vor prezenta planuri de lectie (din

materia claselor V-X), vor invata sa creeze diferiti itemi de

evaluare, vor recapitula o parte din materia predata in

gimnaziu prin exercitii si probleme.

Structura cursului

C7-C12: Recapitularea unor parti din materia predata in gimnaziu

(eventual liceu, clasele a IX-a si a X-a), din punct de vedere

stiinti�c dar si metodic

I Multimi de numere: N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R ⊂ CI Functii

I Un sistem axiomatic pentru studiul geometriei plane

I Elemente de geometrie in spatiu

I Aplicatii ale numerelor complexe in geometrie

I Trigonometrie

I Calcul vectorial. Elemente de geometrie analitica in plan

O parte dintre subiecte, care nu vor putea � tratate in cadrul

acestui curs din lipsa de timp, vor � studiate in anul III la cursul

Complemente de geometrie.

C13-14: Rezolvarea de subiecte date in anii anteriori la examenele

de titularizare

Cerinte pentru grupa de conversie profesionala

Toti studentii au obligativitatea de a completa pana in saptamana a

12-a un portofoliu. La data stabilita pentru examinare (in sesiune)

se vor pune intrebari studentilor din portofoliul completat.

Continutul portofoliului1. Un material care sa descrie continutul materiei predata la

matematica in clasele V-VIII, precizandu-se ce se introduce nou in�ecare an, la �ecare unitate de invatare.

2. O unitate de invatare (din materia de algebra sau geometrie, claseleVII, VIII, IX) tratata integral: de�nirea notiunilor, exemple sicontraexemple, demonstrarea tuturor teoremelor, seturi de problemeaplicative. Va � atasat si proiectul unitatii de invatare respective,cat si bibliogra�a folosita.

3. Doua planuri de lectie, (algebra si geometrie), pentru doua tipuridiferite de lectii (cu tot cu materialul didactic suplimentar folosit).

4. Plani�carea calendaristica pentru disciplinele din care fac parte celedoua lectii alese.

5. Elaborarea unui test in care sa existe toate tipurile de itemi invatati,cu barem si rezolvarea completa a exercitiilor.

6. Prezentarea a doua strategii didactice, una clasica si una moderna,exempli�cand cum pot � ele aplicate in cadrul unor lectii particulare.

7. Rezolvarea integrala a unui test ce contine subiecte din materiaclaselor VII-IX. Testul va � dat studentilor de catre titularul de curspana in S5.